Principiile administratiei publice: 1. Separatia puterilor in stat 2. Princ.

Conducerii unitare a administratiei: trebuie ca fiecare sistem care il compune sa aiba autotitate de varf care sa reprezinte conducerea unica. Conducerea unica trebuie sa se exercite in mod uniform si unitar asupra intregului sistem si implicit asupra tuturor elem. Care il compun. Conducerea unica trebuie sa poata controla modul de respectare si aplicare unitara a legilor tarii si a propriilor hotarari, putand anula actele ilegale ale activitatilor din subordine. 3. Princ. Constituirii si exercitarii democratice a puterii executive: actioneaza in special cu efect orizontal, nu numai in privinta modului de formare, organizare si functionare s administratiei, dar mai ales in raporturile ei cu cei administrati si in mod special sub aspectul satisfacerii intereselor individului si ale colectivitatii locale din teritoriu. 4. Princ. Stabilitatii si specializarii structurilor administrative: ele se concretizeaza in administratie prin reforme si reorganizari, totale sau partiale, de durata sau de moment, de natura institutionala si atributionala. In acest sens au loc infiintari, desfiintari sau fuziuni de institutii, incredintari, modificari sau retrageri de atributii, inclusiv restructurari de personal. 5. Princ. Egalitatii cetatenilor in fata administratiei: egalitatea reprezinta acel principiu fundamental in temeiul caruia intre cetateni nu exista nicio deosebire in privinta modului de dobandire si exercitare a dr. si obl. Indiferent de rasa, nationalitate etc. Actiunea acestui principiu se rasfrange asupra administratiei publice care trebuie sai asigure aplicarea. 6. Princ. Legalitatii in activitatea executiva: reprezinta acea regula fundamentala de drept in temeiul careia toate subiectele de drept au indatorirea de a respecta Constitutia, legile si celelalte acte normative. 7. Princ. Raspunderii in administratia publica: o prima forma este raspunderea sancionatoare sau represiva pt. savarsirea cu vinovatie a unor abateri de serviciu sau in legatura cu serviciul. O a 2a forma este raspunderea reparatorie pt. prejudicii cauzatede funcionari patrimoniului autoritatii sau institutiei din care fac parte

Notiunea de stat si puterea de stat. Statul este modul de organizare si manifestare a puterii publice de pe un anumit teritoriu exercitate asupra unei populatii aflate pe acel loc si care realizeaza conducerea sociala. Caracterele statului: 1. Politic. Se manifesta prin aceea ca promoveaza in mod organizat si prin mijloace specifice interese sociale filtrate prin constiinta legiuitorului si consacrate juridic. 2. Teritorial. Consta in exercitarea puterii publice asupra unei colectivitati aflate pe un anumit teritoriu geografic. 3. Organizat. Consta in faptul ca puterea publica se exercita prin puterile de stat care au anumite atributii (executiva, legislativa, jud.) si grupeaza categorii de persoane care au o calitate determinata (parlamentari, functionari, magistrati). 4. Coercitiv. Consta in posibilitatea impunerii cu forta a vointei ce consacra juridic interese sociale generale.

5. Unic. Consta in faptul ca pe teritoriul unui stat nu pot exista mai multe puteri publice. 6. Deplin. Consta in modul nelimitat in care se exercita puterea publica. 7. Suveran. Arata faptul ca puterea publica este suprema in fata oricarei alte puteri sociale interne si indipendenta fata de cele externe. Autoritatea administrativa reprezinta acea categorie a autoritatilor publice sau de stat cu o structura srabila si o activitate continua inzestrata cu capacitate juridica administrativa carei permite participarea in nume propriu la infaptuirea puterii executive in limitele competentei legal determinate. Locul pe care il ocupa administratie in sistemul autoritatilor publice este determinat de modul de constiyuie, organizare si functionare, precum si de atributiile ce ii revin in realizarea sarcinilor specifice. Partile componente ale autoritatilor administrative publice, respectiv elementele ce le alcatuiesc structura, sunt formate din personalul acestora, mijloace materiale si cele financiare cu care sunt inzestrate precum si competenta de care dispun, dupa caz, capacitatea juridica pe care o exercita. Sarcinile, atributiile, competenta si capacitatea autoritatilor administratiei publice. Sarcinile administratiei publice reprezinta obiectivele pe care aceste organe de stat trebuie sa le realizeze in cadrul activitatii exectutive pe care o desfasoara. In vederea realizarii acestor sarcini, executivul are anumite atributii legale, adica complexul de drepturi si obligatii de care dispune administratia sau sfera de autoritate ori imputernicire cu care a fost investita. Competenta este ansamblul activitatilor cu si fara semnificatie juridica savarsite de un organ in vederea realizarii atributiilor sale. Capacitate juridica administrativa reprezinta aptitudinea conferita de lege unei autoritati publice, de regula executive, de a avea drepturi si obligatii exercitate sau indeplinite in mod limitativ si in nume propriu in cadrul realizarii puterii publice. Clasificare organelor si a structurilor administrative: Organele 1. Dupa criteriul competentei materiale: organe cu competenta generala si org. cu competenta speciala 2. Dupa competenta teritoriala: org. centrale si locale 3. Dupa durata functionarii: permanente si temporare 4. Dupa modul de conducere: cu conducere unipersonala(ministrele) cu conducere colegiala si organe colegiale de conducere. 5. Dupa natura activitatii: de administratie activa, nejursdictionala si autoritati administrative juristictionale 6. Dupe plentitudinea puterilor conferite: cu competenta deplina, decizionala si cu competenta auxiliara, ajutatoare

7. Dupa modul de exercitare a competentei: org. cu competenta proprie si org. cu competenta delegata. Structurile: 1. 2. 3. 4. Dupa natura raspandirii: structura functionala si structura teritoriala a administratiei Dupa gradul lor de complexitate: simple si complexe Dupa natura atributiilor executate: funcionale si de specialitate Dupa caracterul omogen sau neomogen: structuri tipice si atipice.

Drepturile si obligatiile functionarilor publici: A. Privitor la prima categorie de dr. si indatoriri revenind functiei publice: Dreptul de a hotara sau de a decide apartinand de regula functiilor de conducere. Numerosi angajati nu sunt factori de decizie acestia avadn dreptul de a informa si de a constata, drpetul de a propune si dreptul de avizare. Drepturile decurgand din rap. Interne ierarhice de supra si subordonare: dr. de numire, revocare si suspendare, dr. de recompensare, sanctionare si evaluare, dr decontrol si indrumare obligatorie, dr de anulare, modificare si suspendare a actelor subordonatilor, dr de substituire si inlocuire, dr. la protectia legii si exercitarea atributiilor de serviciu. Drepturile functionarilor in relatie cu autoritatea: dr la stabilitate, la avansare, de a beneficia gratuit de uniforma obligatorie, la despagubire. Indatoririle: profesionalismul, loialitatea si corectitudinea. B. Drepturile si indatoririle functionarului public. 1. Dreptul la salariuca rezultat al activitatii depuse 2. Dreptul la durata normala a timpului de lucru de 8 ore pe zi si 40 pe saptamana. Acest drept pe care institutia are obligatia de al respecta este concomitent cu obligatia functionarului pe care daca o incalca este pasibil de sanctiune. 3. Dreptul la odihna, repaus zilnic si saptamanal precum si la concediu de odihna. 4. Dreptul la conditii normale de munca si igiena de natura sa ocroteasca sanatatea si integritatea fizica a functionarilor. 5. Drpetul la asistenta medicala, medicamente si proteze 6. Dreptul la pensie 7. Dreptul la opinie 8. Dreptul la asociere sindicala 9. Dreptul la greva

Administratia publica locala. Comune, orase si judete.

Aceste unitati administrativ-teritoriale au personalitate juridica. In calitate de persoane juridice civile ele au in proprietate bunuri din domeniul privat, iar in calitate de pers. Juridice de drpet public ele au in proprietate bunuri apartinand domeniului public. Unitatile administrativ-teritoriale au organe proprii de conducere care se ocupa de solutionarea problemelor de interes local, acestea fiind consiliie locale, primarii. Prefectul reprezinta guvernul in judete si municipiul bucuresti. El urmareste realizarea intereselor nationale in judete, cu respectarea autonomiei locale. Principii: 1. Principiul autonomiei locale poate fi caracterizat pe scurt prin dreptul autoritatilor administratiei publice locale de a horata cu respectarea legii, in toate problemele de interes local 2. Princ. Descentralizarii serviciilor publice. Consta in transferarea unora din atributiile autoritatilor administratiei publice centrale specializate catre un serviciu determinat in unitatile administrativ-teritoriale. 3. Principiul deconcentrarii serviciilor publice. O constituie faptul ca titularii puterii locale sunt numiti de autoritatea centrala dar au competenta de a lua decizii fara ceara acordul centrului fiind totusi supusi controlului acestuia. 4. Principiu eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale. Consta in faptul ca aceste autoritati se aleg prin vot universal, legal, direct, secret si liber exprimat. 5. Principiul legalitatii. Inseamna ca tot ce tine de aceastea trebuie sa se desfasoare numai pe baza si in conformitate cu legile. 6. Principiul consultarii cetatenilor in solutionare problemelor de interes deosebit. Prin referendum.