Sunteți pe pagina 1din 2

Iluminismul

Este un curent cultural cristalizat in Franta secolului al XVIII-lea, secolul luminilor, care a pus accentul pe suprematia ratiunii si a stiintei, pe raspandirea cunostiintelor culturale, pe luminarea maselor , a oporului. Pregatit de curentul anterior Umanismul, Iluminismul reprezinta manifestarea ideologica a unei burghezii aflate in plina ascensiune.Ideea de baza a curentului era aceea ca prin luminare, prin cultura si stiinta omul poate ajunge la o perceptie rationala a universului.A devenit o larga miscare ideologica in perioada pregatirii si infaptuirii revolutiilor burgheze( Declaratia drepturilor in Anglia 1688, Revolutia franceza 1789) Pornind de la teza egalitatii oamenilor prin nastere, iluminismul proclama necesitatea instaurarii liberatilor burgheze. Asadar, curentul a avut in principal un caracter antifeudal si antidespotic, promovand suveranitatea poporului, dreptul natural si contractul social( oamenii se nasc egali si traiesc pe baza unei intelegei cu monarhul, pe care il pot alunga) Carturarul iluminist se simte un cetatean al universului care traieste in cosmopolis-cetatea universului, o patrie fericita, de unde poate impartasi lumii intregi dragostea sa nemarginita pentru frumos, pentru stiinta si istorie. Trasaturi ale Iluminismului european: Cult pentru stiinta, ratiune, umanism Scoala si educatia sunt privite ca un drept al tuturor si o forma de eliberare spirituala de sub influenta dogmelor religioase si a superstitiilor Lupta impotriva prejudecatilor, tiraniei, despotismului, tolerantei religioase Rationalism Spirit laic Emancipare Egalitate Drept natural Suveranitatea poporului Trasaturi ale Iluminismului romanesc: Iluminismul romanesc ca si Umanismul isi gaseste o coordonata speciala, in sensul ca a trebuit sa se plieze pe realitatea autohtona si pe conditiile specifice ale celor tre iprovincii roamanesti. Cu slabe ecouri in Moldova si Tara Roamaneasca, unde contactul cu iluminismul s-a produs prin filiera franceza sau greceasca, Iluminismul apusean isi gaseste in Transilvania o coordonata specifica. Burghezia de aici nemultumita de lipsa drepturilor sociale si politice ale romanilor transilvaneni, supusi stapanirii austriece, isi exprima nemultumirile intr-un memoriu intitulat Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae, prin care cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi ca celelalte. Romanii ajunsesera sa fie considerati o natiune tolerata, iar religia ortodoxa s anu fie recunoscuta de constitutia tarii. Miscarea ideologica si politica din Transilvania se naste asadar din nevoia de recunoastere a drepturilor romanilor de aici.Aceasta miscare va fi cunoscuta sub numele de Scoala Ardeleana care a grupat injurul ei numerosi intelectuali, istorici, preoti, lingvisti, pedagogi, poeti precum: Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si Ion Budai Deleanu. Corifeii Scolii Ardelene , prin apartenenta la Biserica Unita, greco-

catolica, au avut posibilitatea sa faca studii superioare la Viena sau Roma au continuat ideile cronicarilor cu privire la originea latina a limbii romane si la latinitatea romanilor. Prin scrierile lor istorice reprezentantii Scolii Ardelene se situeaza pe linia traditiei umaniste, dezvoltand tezele fundamentale cu privire la romanitatea, unitatea si continuitatea poporului roman In domeniul lingvistic, iluministii au preluat ideea latinitatii limbii romane, punand-o in evidenta prin mijloace etimologiei si au pledat pentru cultivarea limbii romane ca limba nationala. Aceasta dorinta arzatoare de a demonstra latinitatea limbii romane i-a condus pe reprezentantii scolii Ardelene la exagerari precum purismul etnic si lingvistic(ideea ca romanii sunt doar latini si limba pur latina), intentia de e elimina din limba elementele nelatine, aplicarea exclusivista a sistemului etimologic etc. Caracteristicile Iluminismului romanesc au fost asadar: Formularea crezului latinist extremist cu scopul obtinerii de drepturi si liberati nationale Apropierea de popor, pe care incearca sa il ridice prin stiinta de carte Crearea unei literaturi in limba nationala Referirea la origini Incercarea de inlocuire a lafabetului latin in locul celui chirilic Lupta pentru emancipar epolitica, invatamant national, libertate sociala, egalitate in drepturi, inlaturarea privilegiilor feudale si a desfiintarii iobagiei Reprezentanti:Montesquieu, Voltaire, Rousseau, diderot, herder, Goethe, Schiller, Immanuel Kant

S-ar putea să vă placă și