TEORIA COMUNICRII

2012

CUPRINS
Conceptul de Comunicare Definitii ale comunicarii Modele ale comunicarii Functii ale comunicarii Principii ale comunicarii

NOIUNEA DE COMUNICARE
Comunicarea a fost perceput ca element fundamental al existenei umane nca din antichitate. n fapt, nsi etimologia termenului sugereaz acest lucru; cuvntul comunicare provine din limba latin communis care nseamn a pune de acord, a fi in legatur cu sau a fi n relaie, dei termenul circula n vocabularul anticilor cu sensul de a transmite i celorlali, a mprti ceva celorlai.

DEFINITII ALE COMUNICARII

Toate definiiile date comunicrii, indiferent de colile de gndire crora le aparin sau de orientarile n care se nscriu, au cel puin urmtoarele elemente comune: comunicarea este procesul de transmitere de informaii, idei, opinii, preri, fie de la un individ la altul, fie de la un grup la altul; comunicarea este un atribut al speciei umane; nici un fel de activitate, de la banalele activiti ale rutinei cotidiene pe care le trim fiecare dintre noi zilnic i pn la activitile complexe desfurate la nivelul organizaiilor, nu pot fi concepute n afara procesului de comunicare.
4

Definitii ale comunicarii:

Definitii de natura instrumentala (care
descriu comunicarea prin componentele sale, asa cum se produce aceasta); ,,comunicarea este un proces in care oamenii isi impartasesc informatii, idei si sentimente - Hybels, Weaver,1986; ,,comunicarea este procesul prin care o parte (numita emitator) transmite informatii (mesaj) unei alte parti (numite receptor)- Baron, 1983; ,, comunicarea se refera la actiunea, cu una sau mai multe persoane, de trimitere si receptare a unor mesaje, care pot fi deformate de zgomote, are loc intr-un context, presupune efecte, si furnizeaza oportunitati de feedback De Vito, 1988 5

Definitii de natura analitic-investigativa

(care incearca sa observe dincolo de activitatea stricta de transmitere-receptare a unui mesaj) ,,comunicarea reprezinta interactiunea sociala prin sistemul de simboluri si mesaje- George Gerbner; ,, comunicarea este o functie sociala..un set de relationari bazate pe transmiterea unor stimuli( semne) si evocarea raspunsurilor- Colin Cherry; ,,comunicarea este dobandirea, transmiterea si atasarea unui inteles informatieiRoberts, Hunt,1991.

FUNCTIILE COMUNICARII
Intelegere si cunoastere; Relationari consistente cu ceilalti;
Dimensiunea de influenta si persuasiune a comunicarii.
7

FUNCIILE COMUNICRII ORGANIZAIONALE

FUNCTIA DE INFORMARE Consta in capacitatea comunicarii de a oferi personalului informatii necesare, astfel incat, acesta sa-si poata indeplini sarcinille de serviciu cat mai eficient. Tipuri de informatii: pertinente adecvate postului ocupat actuale determinate ca timp: - urgente - de perspectiva - permanente
8

FUNCTIA DE REGLEMENTARE

Reglementarea comunicarii organizationale este comunicarea indreptata spre politicile aplicate in cadrul organizatiei sau mesaje privitoare la intretinerea organizatiei.
Adesea, astfel de comunicari atrag atentia ca anumite principii sau dispozitii ale organizatiei au fost incalcate si nu mai trebuie repetate. - Aceste mesaje sunt de obicei neplacute dar necesare pentru functionarea normala a organizatiei
9

FUNCTIA DE INTEGRARE spiritul de echipa

Se axeaza pe coordonarea sarcinilor de munca, pe conlucrarea diferitelor unitati functionale ale organizatiei spre realizarea scopului comun. -unul ( sau o echipa) face un segment de lucru; -celalalt ( cealalta echipa) face un segment compementar, pentru a obtine o maxima optimizare a serviciilor propuse.

10

FUNCTIA DE MANAGEMENT

Este axata pe determenarea personalului de a face: - ceea ce este necesar pentru organizatie; - de a obtine informatii despre personal spre a-l cunoaste mai bine; - pe stabilirea relatiilor cu personalul. Cine poate intruni scopul relatiei interpersonale si scopul intelegerii, ar putea avea o mai buna sansa de a sti cum sa conduca angajatii.

11

FUNCTIA PERSUASIVA

Este un produs al functiei de management; Este o incercare de a influenta angajatii sa faca ceva in mod special, fara sa para a fi un ordin; Aceasta abordare duce la formarea unor mult mai bune relatii intre conducator si subordonati.

12

FUNCTIA DE SOCIALIZARE

Caracteristici:
Cea mai importanta; Adesea neglijata; Pare evidenta; Rareori omisa de manageri sau angajati.

Socializarera nu inseamna a fi in relatii bune cu oricine din organizatie, ci a fi integrat in retelele de comunicare din acea organizatie.( ex. functiile Departamentului de Relatii Publice si Comunicare).
13

PRINCIPII ALE COMUNICARII

Comunicarea este inevitabila; Comunicarea este un proces in care componentele relationeaza; Comunicarea este ireversibila; Comunicarea reprezinta un proces circular, continuu ( nu se poate identifica de unde s-a pornit si unde se va termina comunicarea); Comunicarea este simetrica si complementara; Competenta de comunicare( un intreg set de abilitati de a utiliza procesul de comunicare).
14

FUNCTIILE SI PRINCIPIILE C COMUNICARII Functiile si principiile comunicarii reprezinta un ansamblu structural care sustine intregul edificiu al fenomenului. Un principu de baza este acela ca ,,nu putem sa nu comunicam, iar competenta de comunicare poate fi inteleasa ca cea mai importanta functie a comunicarii.
15

MODELE ALE COMUNICARII

Modelul simplu, liniar propus de C. Shannon si W. Weaver, 1994, preluat de Roberts, Hunt,1991 si adaptat, adaugandu-i elementul de feedback.

EMITATOR

CODARE

MESAJ

DECODARE

RECEPTOR

FEEDBACK

16

 Modelul initiat de David Berlo, numit modelul SMCR ( Sursa, Mesaj, Canal, Receptor).
Subliniaza relevanta pentru emitator si receptor a culturii si a sistemului social in care are loc actul de comunicare; Incearca sa surprinda echilibrul sau faptul ca procesul de comunicare este o actiune multiinfluentata.
Deprinderi de comunicare Atitudini Elemente

Structura
C O D

Vaz

Deprinderi de comunicare Atitudini

Cunostinte

Sistem social

C O N T I N U T

Auz

Atingere

Recunoasteri

Tratarea informatiei
Miros Sistem social

Cultura

Gust

Cultura

17

INTENTIA C CEEA CE SE SPUNE VA FI NELES

DOMNUL POPESCU V PRIMETE ACUM

REPRODUCERE SI INTELEGERE

PUNCT DE PRIMIRE

INTENIE ATENIE DISTAN

18

TEORII ALE COMUNICARII

Teoria matematica teoria informatiei
Propusa de Claude Ewood Shannon si Warren Weawer si numita modelul liniar al comunicarii. Ei au introdus termenii de zgomot si incertitudine in comunicare. Teoria informatiei defineste comunicarea ca fiind o balanta intre zgomot( interventie) si redundanta (optimizarea semnalelor);
19

 Teoria cibernetica- pune accent pe

feedback;

Scoala de la Palo Alto- promovarea principiilor comunicarii si rolul jucat de spatiu in comunicare(proxemica);

20

 Teoriile structurale presupun un demers

de extindere de la premisele unei scoli linvistice la alte domenii de studiu umanist ( istorie, literatura). Limba reprezinta un sistem organizat de semne, care reprezinta idei, definind aspectul codificat al limbajului ;

Structuralismul- ansamblul de regului care

preexista individului si sunt preluate de acesta.

Programarea neuro-lingvistica(PNL) Analiza tranzactionala

21

Tipologia comunicarii organizationale

Comunicarea interna a) Comunicarea formala; b) Comunicarea informala. Comunicarea externa a) Comunicarea externa operationala b) Comunicarea externa strategica b) Comunicarea externa de promovare
22

 Comunicarea interna a) Comunicarea formala;

Canalele formale de comunicare sunt proiectate si gestionate pentru a permite transferul de informatii pe verticala pe orizontala. Comunicarea se desfasoara, in general, pe trei directii principale: 1. de sus in jos, 2. de jos in sus, 3. pe orizontala. Aceasta este situatia ideala de comunicare.

23

 Comunicarea de sus in jos

- este initiata de manageri, - este indreptata catre esaloanele subordonate. De obicei, este folosita pentru: transmiterea de dispozitii si directive, - explicarea regulamentelor si practicilor specifice organizatiilor, - delimitarea responsabilitatilor salariatilor, motivarea angajatilor, - punerea lor periodica la curent cu politica, scopurile si strategia aleasa de organizatie.

24

 Comunicarea de sus in jos trebuie folosita cu prudenta pentru ca prezinta pericolul desprinderii managerilor de realitatile din organizatie, datorita lipsei de feed-back. Din acest motiv, comunicarea de sus in jos trebuie sa fie completata de comunicarea de jos in sus.

25

 Comunicarea de jos in sus are ca

emitatori salariatii si ca destinatari pe manageri. Angajatii isi comunica in acest mod parerile si masura in care au inteles comunicarea de sus in jos. Acest fapt are rolul de a crea sentimentul de valoare personala.

26

 Complementaritatea acestor doua tipuri de comunicare trebuie sa favorizeze crearea unei culturi organizationale flexibile, centrata pe sentimenteul valorii personale a salariatilor si pe cel al apartenentei acestora la valorile si normele organizatiei.

27

Comunicarea pe orizontala
Este alt palier al comunicarii formale si se realizeaza: - intre managerii aflati pe pozitii similare in interiorul organizatiei, - intre alte persoane din cadrul diverselor departamente. Acest tip de comunicare are rolul de a realiza coordonarea activitatilor dintre departamente, mai ales daca acestea sunt interdependente.
28

 Comunicarea interna
b) Comunicarea informala. Se poate defini drept schimbul de informatii care are loc in afara canalelor de comunicare oficiale. Se desfasoara in general prin canale create spontan. Apar si exista in mod necontrolat, se modifica permanent si opereaza la toate nivelurile. Merg in paralel cu canalele de comunicare formale, daca sunt ineficiente sau daca informatia care ajunge pe aceasta cale este saraca. 29

Directiile formale de comunicare trebuie sa functioneze fara gres pentru ca informatia circula oricum. Daca este mediata de canalele neformale de comunicare, exista pericolul ca ea sa se transforme in zvon sau in barfa, ceea ce nu este de dorit nici pentru mediul intern de lucru, nici pentru functionarea de ansamblu a organizatiei.

30

 Aceste canale nu pot fi nici interzise, nici desfiintate. Pentru buna functionare a organizatiei ele trebuie pe de o parte contracarate de informatiile transmise prin intermediul canalelor oficiale, iar pe de alta parte trebuie incurajate pentru ca ofera un feed-back optim.

31

 Acest tip de comunicare se asociaza cel mai bine cu o politica manageriala care incurajeaza initiativa si autonomia, largind spatiul de joc al fiecarui actor al organizatiei. Promovarea comunicarii informale reduce riscurile legate de conflictele de munca, de greve, de fenomene de tipul contraputerii, generate de obicei de excesul de formalism.
32

 In concluzie, pentru a functiona eficient comunicarea organizationala trebuie sa acopere atat registrul formal, cat si pe cel informal. Daca informalul este incurajat, el poate deveni sursa de inovatie pentru formal, lucru foarte profitabil mai ales in momente de restructurare a organizatiei.

33

 Invers, promovarea exclusiva a comunicarii informale va avea ca efect dezordinea, dezorganizarea, imposibilitatea formularii de obiective pe termen lung. In aceste conditii, trebuie in primul rand create cadre formale de comunicare, suficient de suple insa, pentru a putea permite fluxurile informale purtatoare de feedback si de noutate.
34

Comunicarea externa
Comunicarea de tip managerial; Comunicarea externa operationala; Comunicarea externa strategica; Comunicarea externa de promovare.
35

Comunicarea externa
Comunicarea de tip managerial
acest gen de comunicare este redusa de obicei la comunicarea de tip managerial; managerul este considerat veriga de legatura intre organizatie si mediul sau extern in general si publicul specific in particular. managerul este purtatorul principal de imagine al organizatiei pe care o conduce. legaturile sale cu mediul extern sunt oficiale, comportamentul si atitudinile sale sunt predictibile.

36

managerul este purtatorul principal de imagine al organizatiei pe care o conduce. legaturile sale cu mediul extern sunt oficiale, comportamentul si atitudinile sale sunt predictibile managerul are rolul de simbol al organizatiei; managerul are un rol deosebit in contextul interferentelor cu organizatii similare.
37

Comunicarea externa
Comunicarea externa operationala
este realizata intre membrii organizatiei cu interlocutori din exteriorul acesteia; se refera la faptul ca mare parte din salariati intretin relatii profesionale cu persoane din mediul extern al organizatiei; se comunica in calitate de reprezentanti ai organizatiei cu partenerii externi ai acesteia: clienti, furnizori, contractanti, autoritati publice, eventuali concurenti.
38

Astfel, fiecare vehiculeaza o anumita imagine si anumite mesaje din partea organizatiei si primesc in acelasi timp informatii pe care le retransmit in interiorul organizatiei. Aceste schimburi sunt vitale pentru activitatea pe termen scurt a organizatiei.

39

Comunicarea externa strategica

Acest tip de comunicare imbraca doua forme de baza: dezvoltarea de relatii de comunicare cu mediul extern si, previzionarea evolutiei si schimbarilor care se pot produce in exteriorul organizatiei si care pot afecta activitatea acesteia.

40

Organizatia incearca sa reziste in mediul extern, in mod necesar concurential prin construirea de relatii profitabile cu actorii cheie ai acestuia: autoritatile locale, directori ai altor organizatii, in general cu persoanele care sunt considerate a fi influente. Observarea atenta a mediului extern si previzionarea evolutiei acestuia se realizeaza prin intermediul unor anumiti membri ai organizatiei care capteaza toate informatiile considerate strategice.
41

O atentie deosebita este acordata activitatilor concurentei, evolutiei suporturilor tehnice, noilor norme si reglementari legislative care pot afecta organizatia si transforma mediul sau extern, evolutiei situatiei locurilor de munca, eventualelor miscari sociale etc. Aceste informatii sunt foarte utile in luarea de decizii, in alegerea strategiilor si in optiunea pentru o anume politica.
42

Comunicarea cu rol de promovare

se desfasoara unilateral, dinspre organizatie catre mediul exterior al acesteia. in aceasta situatie, nu mai sunt membrii organizatiei cei care intretin legatura cu exteriorul, ci organizatia ca institutie. se ofera informatii despre produsele sau serviciile pe care le ofera, incearca sa-si amelioreze imaginea de ansamblu sau pur si simplu vrea sa se faca cunoscuta si sa-si promoveze valorile.
43

 Formele prin care se concretizeaza acest tip de comunicare sunt:

publicitatea - prin mass media sau prin propriile materiale publicitare; promovarea vanzarilor; sponsorizarile - finantarea activitatilor culturale sau sportive; mecenatul - ajutor financiar sau logistic acordat artistilor, organizatiilor umanitare sau non-profit;
44

articole care prezinta organizatia in publicatii de specialitate; organizarea de standuri la targuri si forumuri; organizarea de zile ale portilor deschise; actiuni de consiliere si ajutorare a altor institutii similare (dar care in mod real nu sunt concurentiale) prin detasarea temporara de personal.
45

In concluzie fiecare angajat isi poate asuma fara probleme rolul de comunicator extern, mesajul sau fiind centrat pe seriozitatea, eficienta si calitatea de care da dovada organizatia. Acest lucru presupune insa ca salariatul : sa stie (ceea ce tine de eficienta comunicarii interne); sa creada (este vorba de coerenta dintre discursul pe care il afiseaza si actiunile sale concrete) ; sa vrea (adica sa simta nevoia sa vorbeasca despre organizatie, ceea ce trimite la ideea de motivatie).

46

COMUNICAREA VERBALA
Definitie:
Modalitatea de a se transmite de la un emitator spre receptor un mesaj, prin intermediul cuvintelor.

Caracteristici:
Comunicarea verbala foloseste o singura modalitate de dezvoltare, cuvantul; Este controlata aproape total; Este inalt organizata si structurata; Medii: aceasta modalitate de transmitere poate fi realizata prin doua medii: oral ( expunere libera); in scris citit.

Formele comunicarii orale: Alocutiunea: scurta cuvantare ocazionala, cu o incarcarura afectiva mare, avand o structura simpla importanta evenimentului, impresii, sentimente, urari, felicitari. Toastul: foarte scurta cuvantare ocazionala in forma spontana si cu incarcare afectiva foarte mare. EX: Pentru o seara deosebita si pentru tine in mod deosebit.
Conferinta : ..ex tema : ,,despre violenta domestica.. Dezbaterea (Ex. Legea educatieisau alte teme de interes general) Disertatia: o tema cu subiect expres, pe o tema studiata; Discursul: expunere cu o tema data.

Cele de mai sus sustin o tema, o idee si presupune o abordare multidisciplinara, avand o structura complexa, axata pe introducere, tratare, inchidere.

alocutiunea

dezbatere

toastul

conferinta

discursul

disertatia

Atribute ale comunicarii cu caracter de principii: Comunicarea orala presupune un mesaj; Comunicarea orala presupune oferirea unor suporturi multiple de intelegere a mesajului ( materiale aditionale, grafice); Comunicare orala este puternic influentata de situatie si ocazie ( dispozitia motivationala, stres, oboseala, conditii favorizante) Comunicarea orala este circulara si permisiva ( adica permite deviatii cu suplimentari si reveniri asupra subiectului). Comunicare orala cu atribute ale necesitatii ( nevoia omului de a comunica : spovedania, reclamatia, declaratia;) Captarea atentiei si cresterea intelegerii prin alegerea limbajului ( cu notiuni specifice).

Elemente pentru o comunicare eficienta: Concizia- fraze scurte, exprimare clara, o singura idee intr-o fraza; Claritatea evitarea ticurilor lingvistice sau cuvinte tehnice, judicioase, greu inteligibile; Elasticitatea - spontaneitatea, adaptarea la public, diversitatea la situatii.

Comunicarea eficienta presupune stapanirea a trei tipuri fundamentale de aptitudini:

aptitudini expresive prin prezentarea eficienta a informatiei publicului tinta; acestea sunt necesare pentru a transmite mesajul prin cuvinte, expresii faciale si limbaj nonverbal; aptitudini de ascultare prin intelegea raspunsurilor primite de la ceilalti; sunt utilizate pentru a obtine informatii de la ceilalti, pentru a clarifica mesajele receptate; aptitudini de coordonare a procesului de comunicare sau alegerea celui mai potrivit canal de comunicare si cunostintele tehnice pentru utilizarea acestui canal.

PARALIMBAJUL
Paralimbajul reprezinta modul prin care mesajul este transmis. In literatura de specialitate acesta este introdus cateodata in campul comunicarii verbale( Roberts, Hunt, 1991,pp.240-241), cateodata in campul comunicarii nonverbale(Hybels, weaver, 1986,p.1140). Paralimbajul include:
viteza cu care se vorbeste, tonalitatea, volumul, folosirea pauzelor, calitatea vorbirii

comunicarea cu copiii (Ex: logopedia se vorbeste clar, calm, rar, repetativ, cu o tonalitate adecvata pedagogiei)

comunicarea in exercitiile de antrenament militar

Comunicarea in discursurile politice

 Cand toti acesti factori sunt aditionati cuvintelor, ei pot schimba sensul sau intelesul a ceea ce dorim sa transmitem. Allbert Merhabian a estimat ca 39% din intelesul comunicarii este afectat de paralimaj.
Paralimbajul include: viteza cu care se vorbeste, tonalitatea, volumul, folosirea pauzelor, calitatea vorbirii Alocutiunea Toastul Conferinta Dezbaterea Disertatia Discursul

METACOMUNICAREA
Metacomunicarea reprezinta aparitia unor implicatii ale mesajului, care nu pot fi direct atribuite intelesului cuvintelor sau modului cum au fost ele spuse. Metacomunicarea se refera mai degraba la un nivel sugerat, decat la unul clar, direct.
Astfel, comunicarea se distinge pe trei paliere:
Ceea ce a fost spus; Cum a fost spus; Si .de ce ( aici apare metacomunicarea).

Metacomunicarea apare atunci cand,, numai ceea ce se ascunde se merita sa fie cunoscut si transmis! Aceasta posiblitate este data de ,,capacitatea de transcedere a limbii, de miraculoasa ei putere de a pacali. ( Cucos, 1997,p 3). Hybels si Weaver ( 1989) vorbesc despre metacomunicare , atunci cand intelesul apare in spatele cuvintelor.

Pentru cei doi autori (Hybels si Weaver), aparitia metacomunicarii este identificabila pe trei niveluri:

ce a spus vorbitorul; ce a intentionat vorbitorul sa transmita; ce crede ascultatorul ca a spus vorbitorul.

ex: treci dupa ore pe la cancelarie sa ma ajuti la finalizarea unei probleme administrative, pentru care nu ma descurc singur- de fapt mesajul ascunde ideea de a-l chema pe elev \student sa-I comunice ca trebuie sa studieze mai mult pentru a promova.

Daca procesul comunicarii nu se

pastreaza constant pe parcursul

celor trei niveluri ( ce a spus vorbitorul; ce a intentionat vorbitorul sa transmita; ce crede ascultatorul ca a spus vorbitorul) , avem de-a face cu un proces de metacomunicare.

Exemple:
,,Suna-ma!-,,Vorbim altadata, nu ma plictisi ,, Te sun eu - ,, Nu ma suna tu ,, Apreciez asta, dar ,, De fapt Nu apreciez asta ,, Va rapesc doar cinci minute ,,O sa dureze mai mult. A. Cardon considera ca metacomunicare este un joc manipulativ, de care sunt responsabili ambii parteneri.

COMUNICAREA NONVERBALA
Definitie: comunicarea nonverbala este comunicarea care se realizeaza in afara limbajului verbal; ea este continua si include o serie intreaga de forme ( de la contacul vizual, expresii ale feei, imbracaminte, atitudine...).

Caracteristici :
Comunicarea se extinde pe mult mai multe arii de dezvoltare; Comunicarea foloseste gesticulatia.

 Comunicarea nonverbala este aproape in totalitate necontrolabila ( ex: manifestarea in fata surprizei, groazei, fricii.); Comunicarea nonverbala este nestructurata; poate fi formata prin achizitii evolutive ( imitarea unor gesturi, atitudini.);

PRINCIPIILE COMUNICARII NONVERBALE

Comunicarea culturala este determinata cultural ( educatia din copilarie); Mesajele nonverbale pot veni in contradictie cu mesajele verbale (expresiile fricii, dezgustului, dragostei, bucuriei, surprizei);

 Mesajele nonverbale sunt in mare masura inconstiente; Canalele nonverbale sunt importante in comunicarea sentimentelor si atitudinilor.

FUNCTII ALE COMUNICARII NONVERBALE

Comunicarea nonverbala accentueaza pe cea verbala ( prin mimica, gesturi); Comunicarea nonverbala completeaza mesajul verbal ( ex.: veste trista, gluma, calamitate, etc); Comunicarea nonverbala poate, in mod deliberat, sa contrazica anumite aspecte ale comunicarii verbale ( zambetul la
mesajul negativist, critic sau un comportament exaltant asociat unui mesaj nefast, necrologic)

 Functia de a regulariza fluxul comunicational si de a pondera dinamica proprie comunicarii verbalizate ( stoparea aplauzelor, chemarea la
calm in cazul huiduielilor..)

Comunicarea nonverbala repeta sau reactualizeaza intelesul comunicarii verbale ( grimasele sau exaltarea la auzul unui mesaj
nedorit / dorit..);

Elemente ale comunicarii nonverbale pot sa substituie aspecte ale comunicarii verbale (
ridicarea mainii la procesul de vot in plen inseamna acceptul, reprimarea exprimarii inseamna ori abtinere ori refuz)

CATEGORII ALE COMUNICARII NONVERBALE

Miscarile trupului se integreaza pe intervalul a cinci categorii:
embleme( simboluri): ok, pa-pa, mana la ureche, telefonul; ilustratorii: indicarea directiei cu ajutorul mainii; regularizatorii: interventia in modul de expunere a mesajului ( atat, nu mai continuati; va rog, continuati)

 Expunerea sentimentelor- arata intensitatea sentimentelor ( manie, exaltare,

frica. Ex.: Ce ai? Esti suparat? Esti bolnav?).

Situatii adaptorii- atunci se folosesc persoane care in situatii incomode, inconfortabile de situatie se manifesta intr-un anumit mod ( de jena, de refuz,
ofensa, jignire). Ex.: un parinte care trebuie sa raspunda pentru o fapta necugetata a copilului; un avocat care trebuie sa apere un inculpat, etc.

CANALE BAZALE IN COMUNICAREA NONVERBALA

Baron si Byrne prezinta patru canale bazale de comunicare nonverbala: expresiile fetei limbajul ochilor ,,limbajul trupului contactul fizic

 expresiile fetei ( expresii comune: surpriza, frica,

suparare, bucurie);

limbajul ochilor ( contactul vizual);

Exemplu, Bandler si Grinder au sugerat ca oamenii se uita intr-o directie(stanga) cand incearca sa-si aminteasca ceva si, in alta directie cand incearca sa inventeze ceva( dreapta)

Autori ca Joseph De Vito, Roberts, Hunt sustin ideea potrivit careia contactul vizual serveste la patru functii majore:
Monitorizeaza feedback-ul; Regularizeaza fluxul informational; Exprima emotiile; Indica natura relatiilor interpersonale

 ,,limbajul trupului ( gesturi,miscari,pozitii)

Poate fi divizat in doua subsisteme: postura- pozitiile din timpul conversatiei ( ofensiva, defensiva, de dominare,de egalitate); gesturile miscari ale capului, expresia faciala, miscarile mainilor; Aceste elemente formeaza un intreg comportament in limbaj nonverbal.

 contactul fizic - poate sugera si chiar conduce la definirea statusului persoanelor ( afectiune, dependenta, agresivitate, dominanta). Alte caracteristici exterioare limbajului trupului, sustinute de aceasta forma, fac parte integranta din comunicarea nonverbala:imbracaminte,machiaj,parfum Aceste caracteristici spun multe despre starea sociala, fire, apartenenta la un grup sau institutie,etc.

COMUNICAREA CROMATICA
O alta arie de analiza a comunicarii nonverbale este reprezentata de comunicarea prin cromatica. Cercetari in domeniu extista inca din antichitate, in actualitate aceste studii sunt mult mai concrete, unele stand la baza realizarii unor teste de personalitate.

 Anumite studii sau aplicatii releva ca se poate lua in calcul impactul culorilor in viata noastra. Utilitatea culorilor si a stiintei culorilor este evidenta in comunicarea nonverbala, iar granita dintre un mesaj pozitiv sau negativ depinde de un intreg set de factori colaterali.

 Preluand studiile si cercetarile in domeniu s-a constatat ca, in genere, anumite culori evidentiaza o anumita stare dispozitionala:
Gri este simbolul neutralitatii, neimplicare.... Albastru sugereaza calmul, unitatea si repaosul; Verde este asociat cu natura, cu cresterea, nevoia de imbunatatire,calmitate, odihna; Rosu forta dorintei, vitalitatea, competitivitate,operativitate..

 Galben simbol al inspiratiei, spontaneitate, originalitate, fericire; Maro amestec intre rosu si galben are ceva din amandoua caracteristicile;reprezinta radacinile persoanei, securitatea caminului si familiei( culoarea pamantului); Violet- amestec intre albastru si rosu; combina simbolul impulsivitatii si competitivitatii; este vazut ca un simbol mistic; cateodata poate sugera vulnerabilitate, insecuritate, cresterea nevoii de sprijin; Negru- reprezentare a ,,nimicului, a renuntarii, nefast, rebeliune, negativism al culorilor vii; in vestimentatie are conotatii cand fidele descrierii, cand diametral opuse ( cand denota eleganta, prestanta, senzualitate).

 Exemple de folosire a ariei culorilor in exprimarea nonverbala ( variabile):

Restaurantele uziteaza culori linistitoare, care indeamna la relaxare, spre a nu se grabi sa paraseasca localul. In schimb fast-food-urile sunt gandite pe ideea servirii promte si eliberarii rapide a meselor pentru alti consumatori.Aici sunt folosite cu precadere culorile vii, provocatoare ( galben, rosu, portocaliu sau in combinatie, toate extrem de dinamice).

De asemenea, in aria comunicarii nonverbale pot fi introduse elemente de reprezentare: mobila si dispunerea ei: - asezare sociopetala incurajeaza interactiunea de grup (in cerc); - asezare sociofugala descurajeaza interactiunea (aranjarea de tip banci scolare, conferinte, congrese). oferirea de daruri - cadourile pot fi sugestive, indicand : stari afective, conflictuale, religioase, publicitare, etc.

Spatiul si Timpul in comunicarea nonverbala SPATIUL ( PROXEMIX)

Majoritatea cercetatorilor vorbesc despre perceperea spatiului ca teritoriu. Teritoriul reprezinta spatiul in care consideram ca, temporar sau definitiv, se cuvine sa stam, suntem proprietari. Josep De Vito spune despre incalcarea teritoriului ca va conditiona comunicarea viitoare, dar, totodata , ea insasi este un act de comunicare.

 Violarea teritoriului: cand cineva intra in sau peste spatiul altuia, fara permisiunea acestuia; ( intra in biroul cuiva fara sa ceara permisiunea; ocuparea unui loc rezervat la meci, la spectacol, in tren;patrunderea prin efractie). Invazia : patrunderea fara sa ceara permisiunea, dar, mai mult produce si schimbari prin aceasta ( parintii care fac curat in camerele adolescentilor, socrii in vizita ..o saptamana). Contaminarea: cineva care fumeaza, da muzica tare, este bolnav si care se afla in acelasi spatiu cu altii si nu are permisiunea acestora.

Nu doar teoriile conditioneaza modul in care comunicam. Edward T. Hall, autorul proxemicii afirma ca spatiul intim este tot un fel de teritoriu, pe care il purtam tot timpul cu noi. Aici putem vorbi despre o anumita distanta in care ne simtim mai confortabil in interactionarile si comunicarea cu alte persoane. Autorul a observat ca exista o diferenta intre: distanta intima ( 0-0,5 m ) distanta personala ( 1-1,5 m) distanta publica ( 1,5 4 m)

Elemente de influenta in comunicarea nonverbala

1. Statusul;

2. Cultura;
3. Contextul;

4. Natura problemei discutate;

5. Sexul si varsta;

6. Evaluarea pozitiva si negativa.;

 Statusul- persoanele cu statusuri sociale aproximativ egale

mentin o distanta mai mica intre ele decat persoanele cu statusuri inegale( distanta dintre doi directori si distanta intre director si un portar, distanta intre sot si sotie, distanta intre colegi);

Cultura- spatiu difera de la cultura la cultura.In litaratura de

specialitate acest aspect este cunoscut ca ,, dansul diplomatic. Ex:un englez este obisnuit sa pastreze o distanta apreciabila fata de o alta persoana, la un latin sau arab distanta este mai redusa. Daca un englez se afla langa un arab sau latin , acesta va tinde sa pastreze distanta mai mare. Latinul sau arabul tind sa micsoreze spatiu dintre ei, englezul se indeparteaza insesizabil, pas cu pas, restaurand distanta confortabila.

Contextul- Intr-o casa sotii pot pastra o distanta intima sau o

distanta mai mare decat alte doua persoane ( colegi) la serviciu, functie de spatiu conjugal.Un director la o petrecere poate intalni portarul subaltern si, in contextul dat, distanta este apreciabil mai mica.

 Natura problemei discutate- este de la sine

inteles ca daca discutam despre probleme personale sau discrete, distanta va fi mai mica decat atunci cand abordam subiecteimpersonale, de interes general;

Sexul si varsta- cercetarile arata ca femeile stau

mai aproape una de alta decat barbatii. Distanta dintre persoane de sex opus este mai mare, distanta dintre copii este mult mai mica, acestia dorind sa se atinga, sa se simta, sunt dornici de cunoastere;

Evaluarea pozitiva si negativa- distanta

este de obicei mai mare cand oamenii se percep negativ unul pe celalalt si scade cu atat mai mult cu cat acestiaau sentimente pozitive reciproce.

Spatiul si Timpul in comunicarea nonverbala

TIMPUL ( CRONEMICS)
Comunicarea temporala este centrata pe utilizarea timpului- cum il organizam si cum reactionam la el. Punctualitatea este o forma importanta de comunicare prin timp. Prezenta la intruniri profesionale, sociale sau familiale scurte dar importante sau ( anuntarea unei demisii, decernarea unui premiu), la momentul nasterii unui copil ( moment unic in viatasecunda aceea are alta dimensiune, alta valoare)

 In spatiul cotidian , putem sa ne situam intr-o arie estrem de larga de utilizari ale timpului. Timpul este totusi limitat. Trebuie o folosire eficienta a acestuia, dezvoltata o structurare a timpului pe spatiul dat. Bariere in utilizarea eficienta a timpului:
Pornirea prea multor proiecte simultan; Estimarea nerealista a timpului; Amanarea ( lasarea pe mai tarziu); Permiterea a prea multe intreruperi ( distragerea atentiei).