Inconvenientele metodei punctajului Metoda aprecierii caliatii prin punctaj nu furnizeaza rezultate certe in cadrul aceleasi comisii chiar

si in cazul in care este vorba de un colectiv retinut,aceasta datorita faptului ca sistemele folosite prezinta anumite erori inca de la elaborarea testului. 1. Utilizarea prin inconvenient este caracterul arbitrar al punctajului. Scarile folosite se caracterizeaza printr-o mare amplitudine, fiecare criteriu evalunadu-se dupa alta scare de punctaj. Aceasta scara poate cuprinde intre 15-50 puncte, de aceea este destul de greu ca degustatorul, chiar superspecializat sa poate sa identifice diferenta de aroma in cazul untului? Pentru 36 puncte, comparative cu 37 de puncte. 2. Amplitudinea si scara moarta de punctaj In multe sisteme de punctaj se foloseste un sector al scarii si de obicei extremele sunt untilizate in cazul produselor de calitate extra sau necorespunzatoare. 3. Lipsa de proportii intre scarile de evaluare Scarile utilizate in practica nu reprezinta interval uniforme de punctaj pentru diferite trepete de calitate. 4. Punctajul neuniform al criterilor Exista o mare neuniformitate intre sisteme.Fiecare system introduce un alt interval de punctaj pentru diferite caracteristici ale produsului. 5. Lipsa unei definitii calitative exacte In cazul aprecierilor prin punctaj pentru fiecare treapta exista o definitie descriptive numita si definitie calitativa. Definitile pot avea o influenta hotaratoare deoarece aprecierea se face in functie de acestea. Exista riscul ca acestea sa fie incorecte introducand astfel din start eroare de punctaj. 6. Lipsa de precizie in formularea definitiilor In unele metode de punctaj apar definitii subiective care nu sunt deloc obiective : gust placut, pur, nepronuntat. Aceste definitii nu ofera suficente informatii despre calitatea reala a produsului. 7. Situarea diferentei de calitate pe scara de punctaj Acestea induc la rezultate inexate cum ar fi, in cazul aprecierii gustului: nepronuntat fara mictiuni , cu izuri straine. Absenta mictiunii nu claseaza produsul intr-o clasa superioara.

Diferente: gustul este mai mult sau mai putin dulce. 8.Deficente ale determinarii calitatii totale Concluzia asupra calitatii produselor se poate trage prin simpla insumare a punctelor obtinute, situatie in care se obtin rezultate ce induc erori, deoarece se iau in considerare si caracteristicile commercial, produsele pot fi introduce in clase de calitate superioara. Metode de diferentiere a calitatii Aceasta clasa de metode apeleaza la posibilitatea de a se sesiza o diferenta intre probele supuse aprecierii. Exista in acest caz doua posibilitati : Exista evident o diferenta intre probe si nu este evident ca exista o diferenta

Metodele de diferentiere sunt metode care se utilizeaza in special in conditii stabilite unor diferente fine de calitate. De exemplu pot fii variatii ce apar datorita calitatii materiei prime, tratamentelor aplicate, condiitilor de depozitare etc. In urma determinarii rezultatele se trec pe fise de degustare unde, pe langa datele standardizate se noteaza si codurile esantioanelor prezentate Rezultatul final se obtine cu ajutorul calculelor statistice, pe baza rezultatelor individuale. Metoda probelor pereche Probele sunt prezentate sub forma de perechi pentru a fi comparate pe baza unei caracteristici. Caracteristica respective trebuie definite. Metoda se recompune in urmatoarele situatii : Identificarea unor diferente mici de calitate, aplicate in mod uzual in controlul de calitate a produsului. Pentru a stabili directia fiecarei diferente: gustul este mai mult sau mai putin dulce Pentru a stabili preferinta fata de alte esantioane

Testele se fac utilizand consumatori obisnuiti. Mod de determinare : Degustatorii primesc una sau mai multe probe perechi notate A si B , probe care pot fi prezentate fie intr-o ordine cunoscuta, fie intr-o ordine intamplatoare. Probele pot fi identice sau diferite, acest fapt trebuie identificat de degustator. Aceste degustari se pot face in functie de mai multe caracteristici; intrebarea care se pune este: Probele sunt diferite? Da sau nu? La finalul degustarii vom avea trei tipuri de raspunsuri :

1. Nu este posibil sa se distinga A de B. 2. Proba A are o intensitate mai mare a caracteristicilor fata de B. 3. Proba B are o intensitate mai mare a caracteristicilor fata de A. In cazurile 1) si 3) se poate trage concluzia finala ca nu s-a identificat faptul ca proba A are o intensitate mai mare a caracteristicilor fata de proba B. Luand in considerare faptul ca prima varianta de raspuns nu are relevanta, de aceea se utilizeaza in mod obisnuit variantele 2) si 3). Evaluarea se face statistic prin analiza repartitiei ce se prezinta sub forma intervalelor de valori si a posibilitatilor corespunzatoare acestor intervale. Evaluarea se face si direct prin utilizarea unor tabele care indica numarul de identificari sau de analize secundare pentru ca cele doua probe A si B sa poata fi diferentiate. In cazul in care intervine variant 1) de raspuns, pentru interpretare exista doua posibilitati: Fie raspunsurile din aceasta categorie sunt eliminate si evaluarea se face pe raspunsuri clare Fie cate jumatate din raspunsuri se impart pentru cazurile 2) si 3)

Daca in cazul primei tehnici vom avea relevant raspunsurilor, in cazul celei de a doua variante obtinandu-se un rezultat cu o valoare redusa.

Metoda triunghiulara Aceasta metoda se utilizeazaa tunci cand obiectul analizei il constituie determinarea diferentei senzoriale existente intre doua produse alimentare. Metoda se utilizeaza in special in cazurile in care prelevarea produselor induce transformari ce nu pot fi caracterizate numai cu ajutorul unui singur atribut. D.p.v.d statistic aceasta metoda este eficenta si testul nu utilizeaza sau utilizeaza limitat produse care pot induce oboseala senzoriala. Metoda e eficenta in urmatoarele situatii : 1. Pentru determinarea diferentelor dintre produse ce rezulta din modificarea ingredientelor : procesare, ambalare, depozitare. 2. Pentru determinarea unor diferente ce exista in conditiile in care au fost identificate si analizate valori ce au fost afectate. 3. Pentru selectarea si monitorizarea degustarilor d.p.d.v. al obiectii de a identifica analize diferentiate

Principiul testului : Subiectul va primi trei probe codificate dintre care doua sunt asemanatoare; cerinta este sa identifice pe cea care difera. Posibilitatile de aranjare a probelor sunt : ABB, BAB, BBA, BAA, ABA, AAB. Pentru interpretarea rezultatelor este neceasr sa se precizeze de la inceput daca se impune tehnica alegerii fortate. Analiza se face utilizand 20-40 de degustatori, in cazul produselor cu diferente mari in aprecierea calitatii, care sunt usor suportate de degustatori e suficent sa utilizam 12 subiecti. Inainte de inceperea testului subiectii trebuie familiarizati cu testul triunghiular si cu produsele analizate in special d.p.d.v. al aromei acestuia. Degustatorilor le vor fi furnizate suficente informatii legate de identificarea produselor si efectele tratamentelor aplicate produselor.