Problema. fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiii i finanare.

A2 (30%) n cursul anului N o ntreprindere efectueaz urmtoarele operaii: achiziioneaz aciuni ca titluri de participare la cost total 2.000.000 u.m. din care 30% eliberate i achitate imediat, restul neeliberate; vinde titlurile de participare nainte de eliberarea i achitarea totala la pre de cesiune 2.500.000 u.m. i le ncaseaz; ncaseaz dobnzi i dividende n valoare de 350.000 u.m. din care 100.000 u.m legate de activitatea de exploatare; pltete dobnzi i dividende n valoare de 650.000 u.m. din care 200.000 u.m. legai de activitatea de exploatare; ramburseaz un credit bancar pe termen lung 300.000 u.m.; acord un mprumut filialei sale 850.000 u.m. i ncaseaz contravaloarea mprumut obligatar cu caracteristicile: numr de obligaiuni 1.000 titluri, valoare nominal 900, pre de rambursare 1.000, pre de emisiune 800. Determinai fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiii i finanare. (10p) - Plata titluri eliberate + Incasare titluri de participare + Incasare dobanzi si dividende + Acordare imprumut Flux activitate de investitii - Plata dobanzi si dividende - Rambursare credit bancar + Incasare imprumut obligatar Flux activitatea de finantare - 600.000 + 1.100.000 + 250.0000 - 850.000 = - 100.000 - 450.000 - 300.000 + 800.000 = + 50.000

Problema. valoarea activului net corectat, valoare imobilizrilor necorporale, valoarea utilizrilor stabilite, valoarea resurselor stabilite, Frng, NFR de exploatare, NFR n afara exploatrii , trezoreria net, echilibrului financiar al firmei _SOLUTIE
Problema. valoarea activului net corectat, valoare imobilizrilor necorporale, valoarea utilizrilor stabilite, valoarea resurselor stabilite, Frng, NFR de exploatare, NFR n afara exploatrii , trezoreria net, echilibrului financiar al firmei rezolvare Activ Cheltuieli de instalare Brevete Fond comercial Echipamente Titluri de participare Stocuri Clieni Debitori diveri Valori imobiliare Disponibiliti Cheltuieli de exploatare n avans Cheltuieli de repartizat pe 5 ani Total Valoari Ajustari nete 80 - 80 120 - 120 200 - 200 580 30 60 290 80 35 70 15 80 Pasiv Capital social Rezerve Profitul nerepartizat Subvenii pentru investiii Provizioane Provizioane pentru riscuri Provizioane pentru cheltuieli mprumuturi bancare Datorii asupra imobilizarilor Furnizori Datorii fiscale i sociale Venituri n avans (de exploatare) 450 300 90 20 30 10 40 350 140 180 20 10

- 15 - 80

1.640

- 495

1.640

Bilant economic: Activ Imobilizari Stocuri + creante + debitori Disponibilitati + valori mobilare Total Pasiv Capitaluri proprii Diferente reevaluare Obligatii nefinanciare Obligatii financiare

610 430 105 1.145

940 - 495 350 350 1.145

ANC = Total activ Total datorii = 1.145 700 = 445 ANC = Capitaluri proprii + / - Diferente din reevaluare = 940 495 = 445 Valoarea activelor fictive valoare bruta: 100 + 180 + 200 + 100 + 15 = 595 Valoare imobilizarilor necorporale valoare bruta= 100 + 180 + 200 = 480 Bilant functional
Activ Valori brute 100 180 200 820 30 100 1430 70 320 80 15 485 35 70 105 Amortizri sau deprecieri 20 60 0 240 0 20 340 10 30 0 0 40 0 0 0 Valori nete 80 120 200 580 30 80 Pasiv

Cheltuieli de instalare Brevete Fond comercial Echipamente Titluri de participare Cheltuieli de repartizare pe 5 ani Utilizari stabile Stocuri Clieni Debitori diveri Cheltuieli de exploatare n avans Nevoi ciclice Valori mobiliare Disponibiliti Nevoi de trezorerie

Capital social Rezerve Profitul nerepartizat Subvenii pentru investiii Provizioane Provizioane pentru riscuri

450 300 90 20 30 10 40 380 300 1620 180 20 140 10 350 50 50 2020

1090 Provizioane pentru cheltuieli 60 Amortizari si deprecieri de activ 290 Datorii financiare 80 15 445 35 70 105 Resurse stabile Furnizori Datorii fiscale i sociale Datorii asupra imobilizrilor Venituri n avans (de exploatare) Resurse ciclice Credite curente Resurse de trezorerie

Total

2020

380

1640

Utilizari stabile = Imobilizari la valoarea bruta = 1.430 Resurse stabile = Capitaluri proprii + Amortizari si deprecieri de activ + Datorii financiare = 940 + 300 + 380 = 1.620 FRNG = Resurse stabile Utilizari stabile = 1.620 1.430 = 190 FRNG (fara amortizari) = (1.620 340)- 1090 = 190

FRNG = (Nevoi ciclice valori brute + Nevoie de trezorerie) (Resurse ciclice + Resurse de trezorerie)= (485 + 105) (350 + 50) = 190 NFRE = ACE (Active circulante de exploatare) DE (Datorii de exploatare) = (Stocuri + Clienti) - (Furnizori + Datorii fiscale si sociale + Venituri de exploatare in avans) = (70 + 320 + 15) (180 + 20 + 10) = 195 NFRAE = ACAE DAE = Debitori diversi Datorii asupra imobilizarilor = 80 140 = - 60 NFR = NFRE + NFRAE = 195 60 = 135 NFR = Nevoi ciclice Resurse ciclice = 485 350 = 135 TN = FRNG NFRE NFRAE = 190 195 + 60 = 55 TN = Active de trezorerie Pasive de trezorerie = 105 50 = 55 Comentarii: NFR este finantata in intregime din resursele stabile, a caror

A1. (40%) La 31 decembrie N situaia patrimonial a societii Alfa se prezint astfel: Valori brute Cheltuieli de instalare Brevete Fond comercial Echipamente Titluri de participare Datorii asupra imobilizrilor Stocuri Clieni Debitori diveri Valori mobiliare Disponibiliti Cheltuieli de exploatare n avans Cheltuieli de repartizare pe 5 ani Capital social Rezerve Profitul nerepartizat Subvenii pentru investiii _ Provizioane Provizioane pentru riscuri Provizioane pentru cheltuieli mprumuturi bancare - din care pe termen lung Furnizori Datorii fiscale i sociale Venituri n avans (de exploatare) Se cere: - valoarea activului net corectat (1p.) - valoare imobilizrilor necorporale (1p.) - valoarea utilizrilor stabilite (1p.) - valoarea resurselor stabilite (1p.) - Frng(2p.) - NFR de exploatare (1,5p.) - NFR n afara exploatrii (0,5p.) - trezoreria net (1p.) - pe baza maselor financiare obinute facei un comentariu asupra echilibrului financiar al firmei (1p.) valoare totala permite degajarea unei trezorerii pozitive. 100 180 200 820 30 140 70 320 80 35 70 15 100 450 300 90 20 30 10 40 350 300 180 20 10 Amortizri sau Valori deprecieri nete 20 60 0 240 0 0 10 30 0 0 0 0 20 80 120 200 580 30 140 60 290 80 35 70 15 80 450 300 90 20 30 10 40 350 300 180 20 10

Subiecte 2008. Audit. Conceptul de imagine fidela

A3. (30%) 1.Conceptul de imagine fidel n audit. (3p) 2. Identificai 5 deosebiri fundamentale ntre auditul statutar i auditul intern. (4p) 3. Cum explicai rolul i obiectul auditului statutar. (3p) 1.Conceptul de imagine fidela Notiunea de imagine fidela in audit nu este clar definita; de o maniera generala, insa, imaginea fidela este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea si sinceritatea contabilitatii. Regularitatea presupune conformitate la regulile si procedurile contabile, deci la principiile contabile general admise; reglementarile contabile romanesti prevad, de altfel, ca pentru a da o imagine fidela patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor obtinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii contabile, cum sunt: - principiul prudentei prudenta presupune o apreciere rezonabila a faptelor in scopul evitarii riscului de a transfera in viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul si rezultatele financiare ale intreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior; - principiul permanentei metodelor care conduce la continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezulatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiei contabile.; - principiul continuitatii activitatii potrivit caruia se presupune ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii; - principiul independentei exercitiului care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii la rezultatul exercitiului la care se refera; - principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent; - principiul necompensarii potrivit caruia elementele de activ si de pasiv trebuie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si de pasiv ale bilantului, si nici intre veniturile si cheltuielile din contul de rezultate. Sinceritatea presupune aplicarea cu buna credinta a regulilor si procedurilor contabile, in functie de cunoasterea pe care responsabili conturilor trebuie sa o aiba despre realitatea si importanta operatiunilor, evenimentelor si situatiilor din ntreprindere.

Criterii de apreciere a imaginii fidele Pentru a putea s se pronune cu privire la imaginea fidel, auditorul trebuie s se asigure c urmtoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborrii situaiilor financiare: Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaiile care privesc ntreprinderea sunt nregistrate n contabilitate. Termenul de operaii" cuprinde toate drepturile i activele ntreprinderii ct i toate obligaiile i pasivele sale i, de o manier general, orice eveniment sau decizie care antreneaz o modificare a patrimoniului, situaiei financiare sau rezultatului financiar al ntreprinderii respective. Realitatea: criteriul realitii operaiilor presupune c toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic i c toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflect valori reale i nu fictive sau care nu privesc ntreprinderea n cauz; altfel spus, toate informaiile prezentate prin situaiile financiare trebuie s poat fi justificate i verificate. Corecta nregistrare n contabilitate si prezentare n si tuaiile financiare a operaiilor presupune c aceste operaii trebuie: s fie contabilizate n perioada corespunztoare, urmrindu-se deci respectarea independenei exerciiilor; criteriul perioadei corecte s fie corect evaluate, adic sumele s fie bine determinate, aritmetic exacte, urmrindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum sia a metodelor de evaluare criteriul corectei evaluari sa fie contabilizate in conturile corespunzatoarte deci criteriul corectei imputari sa fie corect totalizate, centralizate, astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile anuale conforma cu regulile in vigore, criteiul corectei prezentari in conturile anuale. 2. Identificati 5 deosebiri fundamentale intre auditul statutar si auditul intern

Problema. IAS 7 determinai fluxul de numerar provenit din activitile de exploatare, investiii i finanare.
A2 (30%) Dispunei de urmtoarele informaii: profit nainte de impozitare 33.500 lei; cheltuieli cu amortizarea 750 lei; clieni: sold iniial 2.000 lei - sold final 600 lei; stocuri: sold iniial 3.000 lei - sold final 3.900 lei; furnizori: sold iniial 6.000 lei - sold final 8.400 lei; impozit pe profit pltit 300 lei. Cheltuielile cu dobnda au fost de 1.000 lei, din care 425 lei au fost pltii n timpul perioadei. Ali 250 lei legai de cheltuielile cu dobnda ale perioadei precedente au fost de asemenea pltii n timpul perioadei. 350 lei au fost ridicai din emisiunea de capital i ali 325 lei din mprumuturi pe termen lung. Au fost efectuate pli pentru achiziia unui teren n valoare de 2.550 lei i s-au ncasat 2.300 lei din vnzarea unei instalaii. Conform IAS 7 determinai fluxul de numerar provenit din activitile de exploatare, investiii i finanare. (10p) Flux activitatea de exploatare Profit inainte de impozitare + Cheltuieli cu amortizare + Cheltuieli privind dobanzile - Variatia stocuri - Variatia clienti + Variatia furnizori - Dobanzi platite - Impozit pe profit platiti Total flux exploatare Flux activitatea de investitii - Plata achizitie teren + Incasare vanzarea instalatiei Total flux investitii Flux activitatea de finantare + Incasari emisiunea de capital + Incasari imprumuturi pe termen lung Total flux finantare

+ 33.500 + 750 + 1.000 - 900 + 1.400 + 2.400 - 675 - 300 = 37.175 - 2.550 + 2.300 = - 250 + 350 + 325 = 675

Dobanzile platite pot fi incluse si in fluxurile pentru activitatea de finantare.

Problema. Contabilizare fuziune. 2008

A. Studii de caz si exerciii (60%) (40%) Societatea A absoarbe Societatea B; bilanurile celor dou societi se prezint astfel: Societatea A Cheltuieli de nfiinare 20.000 Terenuri 60.000 Cldiri 40.000 Echipamente 125.000 Titluri de participare 25.000 Stocuri 300.000 Creane 425.000 - din care Societatea B 30.000 Disponibiliti 5.000 Capital social (10.000 aciuni) 300.000 Rezerve 15.000 Profit 25.000 Obligaii nefinanciare 250.000 Obligaii financiare 410.000 Societatea B Cheltuieli de nfiinare 10.000 Imobilizri necorporale (KH) 20.000 Imobilizri corporale 150.000 Stocuri 250.000 Creane 375.000 Disponibiliti 5.000 Capital social (2.500 aciuni) 125.000 Rezerve 10.000 Profit 15.000 Provizioane 7.500 Obligaii nefinanciare 300.000 Obligaii financiare 347.500 Disponibiliti???? (poate venituri in avans) 5.000 Proiectul de fuziune prevede: - metode de fuziune: prin absorbie (A absoarbe B); - raportul de schimb se stabilete pe baza valorii matematice (intrinsece) a titlurilor fiecrei societi; valori determinate prin metoda ANC. Alte informaii:

Valorile de aport stabilite prin evaluarea de ctre o societate specializat a patrimoniului societii absorbite sunt: fond comercial: 90.000 imobilizri corporale:175.000 stocuri: 190.000 creane: 325.000 disponibiliti: 6.000 - Imobilizrile corporale ale absorbantei au fost evaluate la 750.000; - Absorbanta preia integral datoriile absorbitei ct i elementele pentru care s au creat provizioanele pentru risc contabilizate; - Absorbanta deine 300 de titluri n Societatea B. Se cere: 1. 2. 3. 4. Determinarea raportului de schimb Calculul numrului de aciuni de emis de ctre Societatea A Determinarea primei de fuziune Contabilizarea operaiunilor la Societatea A Modificarea capitalului social - preluarea activelor i pasivelor Societii B - contabilizarea obligaiilor reciproce ntocmirea Bilanului dup fuziune Determinarea raportului de schimb 2p. 2p. 1p. 2p.

5. 1.

3p.

Valoare de aport A: Capital social Rezerve Profit Active fictive (cheltuieli de infintare) Plus valoare actiuni B (300 x (53,40 50) Plus valoare imobilizari corporale Total ANC Valoare intrinseca actiuni A = 846.020 / 10.000 = 84,602 lei/act Valoare nominala actiuni A = 300.000 / 10.000 = 30 lei / act Valoare de aport B: Capital social Rezerve Profit Provizioane Active fictive (cheltuieli de infintare+imobilizari necorporale)

+ 300.000 + 15.000 + 25.000 - 20.000 + 1.020 + 525.000 + 846.020

+ 125.000 + 10.000 + 15.000 + 7.500 - 30.000

Plus valoare fond comercial Plus valoare imobilizari corporale Plus valoare stocuri Plus valoare creante Plus valoare disponibilitati Total ANC Valoare intrinseca actiuni B = 133.500/2.500 = 53,40 lei/act Valoare nominala actiuni B = 125.000 / 2.500 = 50 lei/act Raport de schimb = Actiunea B / Actiunea A = 53,40 / 84,602 = 0,6312 1 actiune B = 0,6312 actiuni A 2. Calcul numarului de actiuni emis de societatea A: = 133.500 / 84, 602 = 1578 300 = 1.278 = 2500 x 53,40 / 84,602 = 1.578 300 = 1.278 2. Determinarea primei de fuziune:

+ 90.000 + 25.000 - 60.000 - 50.000 + 1.000 + 133.500

Cresterea de capital social = 1.278 act x 30 lei / act = 38.340 Aport A = 133.500 x 88% = 117.480 Prima de emisiune = 117.480 38.340 = 79.140 Prima de fuziune: 79.140 + 1.020 = 80.160 3. Contabilitatea la societatea A:

- majorarea capitalului: 456 = % 1012 261 1042 133.500 38.340 15.000 80.160

- preluarea activelor societatii B: % 213 3xx 41x 5121 2071 - preluarea elementelor de pasiv: 456 = % 652.500 = 456 786.000 175.000 190.000 325.000 6.000 90.000

Obligatii nefinanciare Obligatii financiare Contabilizarea operatiunilor reciproce: 401 = 411 30.000 4. Intocmirea bilantului dupa fuziune:

305.000 347.500

Activ Fond comercial Imobilizari corporale Imobilizari financiare Stocuri Creante Disponibilitati

90.000 925.000 10.000 490.000 720.000 11.000

Total

2.246.000

Pasiv Capital social Prime de capital Rezerve Profit Provizioane Diferente din reeavaluare Obligatii nefinanciare Obligatii financiare Total

338.340 72.660 15.000 25.000 7.500 505. 000 525.000 757.500 2.246.000

Subiecte 2008. Doctrin si deontologie profesional

B. Doctrin si deontologie profesional (40%) 1. Prin ce se distinge profesia contabil fa de alte profesii? (1,5p) 2. Care sunt criteriile de apreciere a unui organism profesional? (1,5p) 3. Cui sunt destinate cele 3 pri ale Codului etic naional al profesionitilor contabili?(2p) 4. Ce nelegei prin obiectivitatea profesionistului contabil? (2p) 5. Ce este Conferina Naional, cum se organizeaz i ce atribuii are? (1,5p) 6. Care sunt organele de conducere ale C.E.C.C.A.R.? (1,5p) 1. Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea unei responsabilitati fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de ntreprindere: actionari, salariati, furnizori creditori, banci, buget, conturile nationale, organismele de bursa, investitorii, etc. In fapt, daca in piata serviciilor orice alt profesionist presteaza servicii pentru un client determinat si care este, in general, consumatorul (beneficiarul) final al serviciului respectiv, profesionistul contabil fie ca elaboreaza, fie ca auditeaza situatiile financiare ale intreprinderii este (in mod paradoxal) platit de catre ntreprinderea respectiva, dar utilizatorii (consumatorii) informatiilor desprinse din situatiile financiare sunt partile interesate, mentionate mai sus, cele care formeaza publicul si ale caror interese trebuie aparate. Acest public are incredere in obiectivitatea si intergritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili, in slujba carora se afla. Pastrarea acestuia statut, privilegiat, al profesionistilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: - auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; - responsabili financiari (directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utitlizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; - auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect, care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului;

- expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei, precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; - consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Profesionistii contabili au un rol important in societate. Comunitatea, publicul contreaza pe profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara si o raportare corecte, pentru un management financiar eficient si sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite. 2. Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un organism national al profesiei contabile trebuie: - sa fie un organism necomercial si neguvernamental; - sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai; - membrii sa fie profesionisti contabili - sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si a publicului; - sa aiba capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica, disciplina, practica profesionala, controlul calitatii); - membrii sai sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibl, activitatile traditinale efectuate de profesionistii contabili; - sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivelor sale. 3. Partea A destinata tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber profesionisti sau angajati. Partea B destinata profesionistilor contabili independenti (liber profesionistilor contabili) Partea C destinata profesionistilor contabili angajati 4. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompatibilitate si in nicio alta situatie care ar putea determina un tert bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala cinstea si corectitudinea. Rezulta urmatoarele necesitati: - obligatia profesionistului contabil de a nu compromite profesia din cauza unor erori, a unor conflicte de interese, a influentei nedorite a unor persoane; - evitarea realtiilor care influenteaza in mod negativ rationamentul profesional; - absenta relatiilor de afaceri, financiare, familiale sau personale cu clientul sau cu persoane cu functii de conducere sau angajati ai clientului; - neacceptarea de cadouri sau invitatii (la masa, la spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta daunatoare asupra rationamentului profesional;

atentia asupra urmatorilor factori: - exercitarea de presiuni care pot diminua obiectivitatea; - imposibilitatea definirii tuturor situatiilor in care se pot exercita presiuni; - evitarea influentei ideilor preconcepute; - garantia insusirii de catre angajati a principiului obiectivitatii. - masuri de protectie: - retragerea din echipa misiunii; - proceduri de supraveghere; terminarea relatiei de afaceri sau financiare care genereaza amenintarea. 5. Conferinta nationala este organul superior de conducere si control al Corpului. Conferinta nationala este ordinara si extraordinara. Conferinta nationala ordinara se intruneste anual prin grija Consiliul superior, care alege locul si stabileste data; convocarea Conferintei nationale ordinare se face cu cel putin 20 de zile inaintea datei de desfasurare a acesteia. Conferinta nationala extraordinara are loc numai in cazuri deosebite si se convoaca cu cel putin 15 zile inaintea datei fixate pentru desfasurarea ei, de catre Consiliul superior, pe baza ordinii de zi stabilite de acesta din proprie initiativa sau la propunerea filialelor reprezentand peste o cincime din totalul membrilor corpului. art. 30 OG 65/1994 (1) Conferina naional a experilor contabili i contabililor autorizai se constituie din membrii Consiliului superior al Corpului, membrii consiliilor filialelor Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia, ai comisiilor de disciplin i din reprezentanii Ministerului Economiei i Finanelor de pe lng Consiliul superior al Corpului i consiliile filialelor, precum i din cte un reprezentant la 100 de membri din fiecare filial desemnat de adunarea general. (2) Conferina naional este legal constituit cu participarea majoritii membrilor prevzui la alin. (1), iar hotrrile sunt valabil adoptate cu votul majoritii membrilor prezeni. (3) Prima conferin va fi format din preedinii filialelor Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai i delegaii experilor contabili i contabililor autorizai, n condiiile alin. (1). (4) Dac la prima convocare nu se ntrunete numrul necesar, este convocat din nou Conferina naional. Aceasta este legal constituit cu participarea a cel puin 30% din numrul membrilor i reprezentanilor prevzui la alin. (1). Art. 31. - Conferina naional are urmtoarele atribuii: a) stabilete direciile de baz pentru asigurarea bunei exercitri a profesiei de expert contabil i de contabil autorizat; b) aprob Regulamentul de organizare i funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia, modificrile i completrile acestuia, avizate de Ministerul Economiei i Finanelor i de Ministerul Justiiei, precum i Codul etic al profesionitilor contabili, care vor fi transmise de ctre Corpul Experilor Contabili i

Contabililor Autorizai din Romnia spre publicare n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I; c) aprob bugetul de venituri i cheltuieli i situaiile financiare anuale ale Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia; d) aprob sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai i a filialelor acestuia, precum i pentru aparatul propriu al acestora; e) alege i revoc membrii Consiliului superior al Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai i ai comisiei de cenzori a acestuia; f) examineaz activitatea desfurat de Consiliul superior i de consiliile filialelor Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai i dispune msurile necesare; g) hotrte sancionarea disciplinar a membrilor Consiliului superior i ai consiliilor filialelor Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai n conformitate cu prevederile art. 17, la propunerea comisiei superioare de disciplin. Contestarea sanciunilor hotrte de Conferina naional poate fi fcut la Secia contencios administrativ a Curii de Apel, n termen de 30 de zile de la data ntiinrii oficiale. Hotrrile Curii de Apel sunt definitive; h) aprob planurile anuale de activitate ale Consiliului superior i consiliilor filialelor Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai; i) alege i revoc preedintele i 2 membri ai comisiei superioare de disciplin; j) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de prezenta ordonan. 6. Organele centrale de conducere ale Corpului sunt: - Conferinta nationala a expertilor contabili si contabililor autorizati; - Consiliul Superior al Corpului; - Biroul Permanent al Consiliului Superior Organele de conducere ale filialelor sunt: - Adunarile Generale; - Consiliile Filialelor; - Birourile Permanente ale filialelor.

Subiecte 2008. Audit.

A3. (30%) 1. Definii auditul financiar i identificai elementele fundamentale ale definiiei. (4p) 2. Ce este pragul de semnificaie n audit i ce rol are? (3p) 3. Care sunt elementele de baz ale raportului de audit statutar? (3p) 1. A audita a avut initial semnificatia de a verifica situatiile financiare ale unei intreprinderi; azi, a audita poate avea in plus semnificatia studierii unei intreprinderi pentru a-i aprecia procesele, tranzactiile si situatiile financiare (audit financiar), pentru a-i ameliora performantele (audit operational) sau pentru a face o judecata asupra gestiunii (audit de gestiune). Denumirea simpla de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase alte misiuni, ca de, exemplu: - auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii; - auditul financiar al operatiilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in situatiile financiare; - auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislatiei sociale; - auditul financiar asupra situatiei fiscale; - auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera prudenta, etc. Altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei entitati poate fi calificat(a) ca audit financiar. Acesta inseamna ca auditul financiar poate fi considerat ca fiind un audit in general (cuprinde elementele fundamentale care definesc auditul), cu deosebirea ca specialistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, iar obiectul examinarii il constituie orice informatie financiar-contabila. O misiune de audit financiar poate fi prealabila unei misiuni de audit operational sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele de mai sus rezulta ca sintagma audit financiar este mult mai cuprinzatoare decat cea de audit statutar. Reglementarea europeana (Directiva a VIII a ) si reglementarile nationale se refera strict numai la auditul statutar, adica auditul asupra situatiilor financiare ale entitatii in asamblul lor. Din acest punct de vedere, folosirea in legislatia romaneasca in vigoare a sintagmei audit financiar in locul celei de audit statutar utilizate in legislatia europeana sau folosirea ambelor sintagme sunt de natura a crea confuzii si exced directivelor europene.. 2.

In general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului ntreprinderii. Altfel spus, pragul de semnificaie reprezint ceea ce n contabilitatea anglo-saxon poart denumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea i interpretarea situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferena dintre un profit net de 499 mii lei i unul de 500 mii lei nu pare s influeneze evaluarea unei societi comerciale, n timp ce dou cifre alternative de 250 mii lei i 500 mii lei par s fie substanial diferite i probabil vor duce la o evaluare destul de diferit a societii. La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect a eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac ntreprinderea refuz s le corijeze. Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite: - orientarea mai bun i planificarea misiunii; - evitarea lucrrilor inutile; - justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar la sfritul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate n cadrul exerciiului, n scopul de a putea emite o opinie fr rezerve. Unele circumstane particulare trebuie avute n vedere la determinarea pragului de semnificaie: - existena unor prevederi legale, statutare sau contractuale; - evoluia important de la un an la altul a unor posturi; - capitaluri proprii sau rezultate anormale.

3. Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de baz: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de audit, paragraful opiniei, semntura, adresa i data raportului.

Titlul raportului Raportul de audit trebuie sa poarte un titlu precis. De recomandat s se foloseasc titlul de Raportul auditorului independent' pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane. Destinatarul Raportul de audit trebuie s fie adresat destinatarului corespunztor, n funcie de circumstanele ce caracterizeaz misiunea i obligaiile legale. In mod obinuit, raportul se adreseaz consiliului de administraie al unitii, ale crei situai: financiare au fost auditate. Paragraful introductiv Acest paragraf cuprinde identificarea entitatii audiate si situaiilor financiare auditate. Raportul de audit trebuie s identifice titlul fiecarei situaii financiare a entitii, care au fcut obiectul auditului, ct i data i perioada acoperite prin aceste documente, sa faca referire la rezumatul politicilor contabile semnificative si la alte note semnificative Responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune c direciunea face estimri contabile i aduce judeci care au o inciden semnificativ, c ea stabilete principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situaiilor financiare. Raportul auditorului trebuie sa precizeze ca cei din conducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilor financiare in conformitate cu cadrul general aplicabil si ca aceasta responsabilitate cuprinde: - elaborarea, implementarea si mentinerea controlului intern aferent intocmirii si prezentarii corecte a situatiilor financiare care nu contin prezentari eronate semnificative cauzate de fraude si erori; - selectarea si aplicarea politicilor contabile adecvate; - efectuarea estimarilor contabile care sunt rezonabile in situatia data. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: ,,Noi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii X", ncheiate la 31 decembrie 200X., aa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situaii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitii. Responsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s exprimm o opinie asupra acestor conturi anuale". Paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de Audit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor efectuate de ctre auditor. Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost ndeplinite conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naionale. Intinderea lucrrilor" ofera posibilitatea auditorului s pun n oper procedurile de audit judecate ca necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului.

Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd: - examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; - evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare; - evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare; - revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare. Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile naionale). Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n scopul de a obine o asigurare rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Un audit const n a examina, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile folosite i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea situaiilor financiare, ct i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora. Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre". Un paragraf al opiniei Raportul de audit trebuie s prezinte clar opinia auditorului asupra faptului de a ti dac situaiile financiare dau o imagine fidel poziiei, situaiei financiare i rezultatelor obinute (sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative) n acord cu referinele contabile i, dac e cazul, dac ele sunt conforme prevederilor legale. Termenii utilizai pentru exprimarea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidel" sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative". Aceste dou formulri semnific, ntre altele, c auditorul nu ia n considerare dect elementele semnificative privind situaiile financiare. Referinele contabile sunt Standardele Internaionale de Contabilitate, reguli emise de ctre instituiile sau organismele profesionale i practica general din ar (lund n considerare exigenele de sinceritate) i legislaia local. In scopul de a aviza pe cititor asupra contextului n care noiunea de fidelitate este exprimat, opinia auditorului va preciza referina n raport de care situaiile financiare sunt stabilite, utiliznd termeni ca n conformitate cu IAS (sau cu normele naionale)". n afara opiniei referitoare la imaginea fidel, poate fi necesar includerea n Raportul auditorului a unei opinii asupra faptului de a ti dac aceste situaii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formulrile urmtoare: Opinia fr rezerve (curat)

Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau prezint n mod sincer, n toate aspectele lor semnificative), poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200x precum i asupra performantelor financiare si a fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale (sau naionale) de contabilitate". Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observaii n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv. Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie. Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea: Fr s exprimm o rezerv asupra situaiilor financiare, noi atragem atenia asupra notei X" din anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune, iar audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei situatii nu poate, n prezent, s fie determinat i, n consecin, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte". Opinia cu rezerve Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel: Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor: Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie ...., deoarece noi am fost desemnai auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri. In opinia noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiile financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie ...., ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare". Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate. Astfel, cum este explicat n nota X" anexat, nu s-a prevazut nici o depreciere n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu standardele internationale de raportare financiara. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de.... pentru cldiri i.... pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de.... pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie. In consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la.... mii. lei, iar pierderile exerciiului i pierderile cumulate la . mii. lei. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel si justa poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie ...., ct i contului de profit i pierdere

pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cu prevederile legale i statutare." Imposibilitatea exprimrii unei opinii O astfel de opinie datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel: Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune. Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale." Opinia defavorabil O astfel de opinie datorat de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezenta astfel: Astfel, cum este explicat n nota X", nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i a unei cote de .... pentru cldiri i... pentru utilaje, trebuia s se ridice la suma de..., pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie ... . In consecin, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la.... mii. lei, iar pierderea exerciiului i pierderile cumulate la... mii. lei. Dup prerea noastr, datorit incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiile financiare nu dau o imagine fidel situaiei financiare a societii la 31 decembrie..., contului de profit i pierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare. Alte responsabilitati de raportare Auditorul, potrivit jurisdictiei respective, poate avea si alte responsabilitati de raportare in cadrul raportului de audit asupra situatiilor financiare. Aceste responsabilitati de raportare ar trebui sa fie elaborate intr-o sectiune separata din raportul auditorului care urmeaza paragrafului de opinie, pentru a le distinge clar de responsabilitatea de baza a acestuia: opinia asupra situatiilor financiare. Semntura auditorului Raportul trebuie s poarte semntura societii de expertiz contabil insotita de semnatura auditorului sau a conducatorului sau numai a auditorului persoan fizic. Data raportului Raportul auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. Cititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele asupra situaiilor financiare i asupra raportului su, evenimentelor i tranzaciilor intervenite, de care el a avut cunotin: pn la aceast dat. Intruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra situaiilor financiare pregtite i prezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situaiile financiare au fost nchise i aprobate. Adresa auditorului Raportul trebuie s menioneze ntr-un spatiu anume locul specific, care este n general cel al oraului n care sunt situate birourile; auditorului care are responsabilitatea auditului.