Exercitii semestrul II

Auditul statutar al situatiilor financiare 1. Cnd verificai fundamentarea provizioanelor la sfrit de an avei n vedere: a) modul de calcul i conformitatea cu contractele i/sau textele legale; b) deductibilitatea; c) o ieire viitoare de resurse. 2. Comitetul de audit al bncii este: a) o structur a bncii care funcioneaz n baza unui regulament propriu aprobat de Banca Naional; b) un comitet permanent, independent de conductorii bncii, subordonat consiliului de administraie i care are o funcie consultativ; c) un comitet permanent cu rol consultativ i care este condus de un auditor financiar membru al Camerei Auditorilor Financiari. 3. Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit? Necesitatea Codului consta n : 1. necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor; 2. conservarea ncrederii publicului n profesie; 3. asigurarea protectiei, atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia; 4. confirmarea de autoritate a lucrarilor efectuate de profesionistii contabili; 5. necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a organismului din care face parte.

4. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de imobilizri financiare. 1. Obtinerea unui tabel cu variatia valorii de intrare, a imobilizarilor financiare si investitiilor financiare pe termen scurt, a provizioanelor constituite si a valorii contabile nete la sfarsitul exercitiului financiar auditat. 2. Selectarea pentru care conturi este necesara verificarea detaliata. 3. Verificarea corespondentei posturilor bilantiere cu balanta de verificare. 4. Obtinetinerea unei liste a plasamentelor si asigurarea ca sunt corect clasificate in filiale, firme asociate, asocieri in participatie, alte active fixe sau curente. 5. Verificarea costul activelor noi si al celor cedate cu documentele justificative aferente si asigurarea ca variatiile importante au fost autorizate. 1

6. 7. 8. 9.

Verificarea intrarilor de investitii financiare. Verificarea iesirilor de investitii financiare. Verificarea intrarilor si iesirilor de creante imobilizate Confirmarea soldurile conturilor de credite intragrup si asigurarea ca sunt corect prezentate 10. Asigurarea ca veniturile din plasamente sunt inregistrate in contabilitate pe o baza adecvata si consecventa.Verificati cheltuielile provenite din investitii 11. Obtinerea confirmarilor de la tertii ce detin certificate de proprietate, amanunte privind conditiile contractuale ale asocierii in participatie. 12. Verificarea fizica a unui esantion din certificatele detinute de entitatea auditata. 13. Verificarea dac toate imobilizrile financiare intrate sunt contabilizate. 14. Verificarea dac toate ieirile de imobilizri financiare sunt nregistrate. 15. Verificarea dac toate deprecierile sunt contabilizate. 16. Verificarea dac toate veniturile i toate cheltuielile privind imobilizrile financiare sunt nregistrate. 17. Verificarea dac imobilizrile financiare nregistrate se afl n portofoliu ntreprinderii. 18. Verificarea dac nici o cheltuial curent nu este nregistrat la imobilizri financiare. 19. Situaia garaniilor pentru mprumuturile acordate. 20. Verificarea dac preul de nregistrare a imobilizrilor financiare este corect calculat. 21. Verificarea dac documentele sunt corect nregistrate. 22. Verificarea dac sistemul informaional permite contabilitii s cunoasc micrile imobilizrilor financiare atuncicnd acestea au loc.

Expertize Contabile 1. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil? Confidenialitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor obinute n timpul misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze sau s le divulge fr autorizaie scris, n afar de cazurile cnd obligaia divulgrii este prevzut prin lege sau norme reglementare. Obligaiile de confidenialitate sau secret profesional sunt nscrise n legislaia fiecrei ri. Secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil trebuie s se manifeste i prin urmtoarele acte de comportament: I. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei pri nu trebuie s refere mai mult dect se cere. El trebuie s invoce n raportul su de expertiz contabil judiciar 2

numai acele evenimente i tranzacii probate cu documente justificative i/sau evidenieri contabile care au o legtur cauzal cu obiectivul (ntrebarea) ce i-a fost fixat de organul n drept care a dispus expertiza contabil judiciar. II. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei pri ntr-o cauz justiiar trebuie s se abin de la divulgarea coninutului raportului de expertiz contabil judiciar i a concluziilor sale direct prilor implicate n actul justiiar. Expertul contabil trebuie s depun raportul su la organul n drept care a dispus expertiza contabil judiciar, de unde cei interesai l pot consulta, n condiiile legii. III. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei pri ntr-o cauz justiiar trebuie s se abin de la contactarea prilor implicate n actul justiiar, n afara procedurilor prevzute de lege. Astfel, n cazul proceselor civile, dac este nevoie de o lucrare la faa locului, aceasta nu poate fi fcut dect dup citarea prilor, cu confirmare de primire, artndu-se zilele i orele cnd ncep i se continu lucrrile expertizei contabile. n procesele penale, expertul contabil poate lua legtura cu inculpaii numai cu ncuviinarea i n condiiile stabilite de organul de urmrire penal sau de instana de judecat. n toate cazurile, informaiile i explicaiile primite de expertul contabil, n contactele sale cu prile implicate n actul justiiar, trebuie s rmn confideniale. Expertul contabil trebuie s respecte secretul i caracterul confidenial al informaiilor la care a avut acces i de care a luat la cunotin cu ocazia efecturii expertizelor contabile, trebuind s se abin de la divulgarea lor ctre teri, cu excepia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau dac are obligaia legal sau profesional s fac o astfel de divulgare Expertul contabil nu trebuie s refere mai mult dect se cere. n Raportul su trebuie s invoce numai evenimentele i tranzaciile care au legtur cauzal cu obiectivul fixat de cel n drept care a dispus expertiza contabil i care sunt probate cu documente justificative i evidenieri contabile. Expertul contabil trebuie s se abin de la divulgarea coninutului Raportului de expertiz contabil judiciar i a concluziilor, direct prilor implicate n actul justiiar. El trebuie s se abin de la contactarea prilor implicate, n afara procedurilor prevzute de lege.

2. Enumerai destinatarii expertizelor contabile. In primul rand destinatarii expertizelor contabile sunt instantele de judecata care au dispus proba cu expertiza contabila,(judecatorii, tribunale) organele de cercetare penala,(organele de politie, parchete) partile implicate in aceste dosare(persoane fizice in cauzele civile, persoane fizice/juridice in cauzele comerciale, institutiile statului(organele Ministerului de finante) in cauzele fiscale, iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare partea solicitanta care a incheiat contractul de prestari servicii cu expertul contabil.

3. Explicai principiul confidenialitii. Confidenfialitatea este stricta, in afara de cazul in care a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale. Profesionittii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma -subalterni sau colaboratori- respecta aceleasi reguli de confidentialitate. Confidenfialitatea nu se refera numai la divulgarea informatiilor; ea implica, de asemenea, faptul ca informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil in beneficiul sau personal sau al unui tert. Acest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa indeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale. In interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si intinderii obligatiilor legate de confidentialitate si asupra circumstantelor in care divulgarea de informatii primite in cursul exercitarii unei misiuni trebuie autorizata sau ceruta. Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte (cu titlu de exemple): a) cand divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu deosebire terti) pot fi lezate; b) cand divulgarea este ceruta de lege sau cand exista obligatii profesionale de divulgare: - profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa, pentru a determina tipul de informatii care pot fi divulgate; trebuie sa se evite siruafiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile; - profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informafiile sunt destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de informafii; - profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si conse-cinfele acesteia implica responsabilitatea sa. Se recomanda, in toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat.

Evaluarea ntreprinderilor 1. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi care prezint urmtorul bilant economic: imobilizri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitti 20.000: a) 140.000; b) 150.000; c) 780.000. Raspuns : a) Valoarea patrimoniala de baza = 60.000-640.000 + 400.000 + 300.000 + 20.000 = 140.000 Sau= 70.000+50.000+10.000+10.000 = 140.000 4

Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat. Activl net corijat se calculeaza prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE Capital propriu = capital + prime de capital + rezerve de reevaluare + rezerve + sau rezultatul reportat + sau - rezultatul exerciiului 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORIi

2. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiar este de 1.000 mii lei, rata neutr de plasament (i) este de 11%, iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea ntreprinderii prin metoda bazat pe goodwill este de: a) 8.800 mii lei; b) 8.600 mii lei; c) 8.480 mii lei. Raspuns :c) 8480 Vg = ANC + GW GW =CB-(ANC x i)/t =(1.000-8.000 x 11%) / 25 % = 480 Vg = 8.000 + 480 = 8.480 Pragul de rentabilitate al intreprinderii = ANC X i = 880 lei Renta de goodwill se determina astfel: CB-ANCxi = 120 lei Actualizarea rentei de goodwill cu rata de actualizare:| = 25%|120 x 25%= 480 Valoarea globala a intreprinderii (Vg)= 8480 lei CB= capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata prin profitul net; i = rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara; ANC x i = pragul de rentabilitate al intreprinderii 5

CB ANC x i = superprofitul, superbeneficiul renta de goodwill

3. Ce este goodwill-ul unei ntreprinderi si n ce relatie se afl cu valoarea acesteia? Goodwill-ul intreprinderii este reflectat patrimonial in fondul comercial, fiind diferenta intre valoarea de aport sau achiziie i valoarea elementelor de activ.Goodwill-ul se creeaza ca urmare a unei bune reputatii a firmei in relatie cu clientii sai. O astfel de reputatie deriva de regula din: livrarea unor produse/servicii de calitate ridicata, comportamentul profesionist al angajatilor sau prin atitudinea prompta si orientata spre client a companiei Desi este constientizata importanta sa, din punct de vedere contabil nu vom gasi reflectata valoarea sa in inregistrari contabile. Goodwill-ul este inerent oricarei afaceri insa valoarea sa nu se poate estima in mod obiectiv. De asemenea goodwill-ul se poate schimba de la o zi la alta (o relatie defectuoasa cu un client poate afecta negativ goodwill-ul, sau plecarea angajatilor care erau profesionisti si angajarea unora noi care nu se ridica la standardele asteptate poate afecta de asemenea negativ goodwill-ul) . Desi, asa cum am mentionat, valoarea sa nu este reflectata in contabilitate, exista insa si o exceptie : atunci cand afacerea este vanduta. Pentru comparator acesta se reflecta ca o imobilizare necorporala. In urma vanzarii afacerii vanzatorul si cumparatorul negociaza un anumit pret, fara insa a cuantifica goodwill-ul. Goodwill-ul va fi prin urmare diferenta dintre pretul de vanzare si valoarea activelor nete inregistrate in contabilitatea vanzatorului. De exemplu, daca Z are active nete in contabilitate in suma de 10.000 ron si vinde afacerea cu 22.000 ron atunci valoarea goodwill-ului se ridica la 22.000 ron-10.000 ron = 12.000 ron. Standardul care face referire la goodwill este IFRS 3 Combinari de intreprinderi.Acesta stipuleaza ca goodwill-ul obtinut dintr-o combinare de intreprinderi se recunoaste ca activ si este evaluat initial la cost. Dupa recunoasterea initiala , goodwill-ul se evalueaza la cost minus pierderi din depreciere. Goodwill-ul nu se amortizeaza, dar este testat pentru depreciere in fiecare an, conform Ias 36 Deprecierea activelor. Este posibil sa existe goodwill negativ atunci cand valoarea platita pentru achizitionarea unei companii este inferioara valorii activelor nete. Orice goodwill negativ trebuie recunoscut imediat in contul de profit si pierdere.

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

1. Societatea X nu mai face fa datoriilor sale exigibile. Societatea intr n faliment avnd la baz cererea introdus la tribunal de ctre unul dintre creditori. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil de ncepere a lichidrii se prezint astfel: Echipamente tehnologice 30.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei Mrfuri 900 lei Ajustri pentru deprecierea mrfurilor 100 lei Conturi la bnci n lei 2.000 lei Cheltuieli n avans 1.000 lei Furnizori 12.000 lei Venituri n avans 1.250 lei Capital subscris vrsat 2.500 lei Rezerve legale 200 lei Alte rezerve 4.000 lei Rezultatul reportat 1.150 lei Aportul asociailor la capitalul social n baza statutului i contractului de societate se prezint dupa cum urmeaz: - asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social) - asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social) Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Vnzarea echipamentelor tehnologice la preul de 7.000 lei, TVA 24%; b) Vnzarea mrfurilor la preul de 1.200 lei, TVA 24%; c) ncasarea chiriei pltite n avans n sum de 1.000 lei; d) Restituirea chiriei ncasate anticipat n sum de 1.250 lei; e) Stabilirea sumelor de acoperit de ctre cei doi asociai pentru plata datoriei fa de furnizori; f) Achitarea datoriei fa de furnizori. Se cere: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de partaj. c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la asociai. Rezolvare a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare 7

A.Intocmirea bilantul initial al soc. X A.ACTIVE IMOBILIZATE I.IMOBILIZARI CORPORALE (30.000-15.000) ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL ACTIVE CIRCULANTE I.STOCURI (900-100) II CASA SI CONTURI LA BANCI ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 800 2000 2.800 15.000 15.000

CHELTUIELI IN AVANS 1.000 DATORII CURENTE 12.000 ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII -9450 CURENTE NETE (active circulante total+cheltuieli in avans- datorii curente-venituri in avans) TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE (active imobilizate 5.550 total+active circulante nete = 15.000-9.450) VENITURI IN AVANS 1.250 CAPITAL SI REZERVE I.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT 2.500 II.REZERVE (200+4.000) 4.200 REZUTATUL REPORTAT (pierdere) 1.150 TOTAL CAPITALURI PROPRII (2.500+4.200-1.150) 5.550 TOTAL CAPITALURI 5.550

a). Valorificarea echipamentelor tehnologice (imobilizarilor corporale): 461 = % 8.330 7583 7.000 4427 1.330 -scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice % = 2131 30.000 2813 15.000 6583 15.000 -ncasarea contravalorii echipamentelor tehnologice 5121 = 461 8.330 - nchiderea contului 7583 8

7583 = 121 7.000 - nchiderea contului 6583 121 = 6583 15.000 b).Valorificarea marfurilor: 4111 = % 1.428 707 1.200 4427 228 - ncasarea contravalorii marfurilor vndute 5121 = 4111 1.428 - scaderea din gestiune a marfurilor vndute 607 = 371 900 -anularea provizionului 397 = 7814 100 - nchiderea conturilor 707 si 7814 % = 121 1.300 707 1.200 7814 100 - nchiderea contului 607 121 = 607 900 c) Incasarea chiriei platite in avans: 5121 = 471 1.000 d) Restituirea chiriei incasate anticipat: 472 = 5121 1.250 Regulaizarea si plata TVA 4427 = 4423 1.558 4423 = 5121 1.558 Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului:

D 15.000 900

CONT 121 7.000 1.300

D 2.000 8.330 1.428 9

CONT 5121 1.250 1.558

1.000 15.900 8.300 Sold D 7.600 12.758 2.808 Sold D 9.950

b) ntocmirea bilanului nainte de partaj. ACTIVE CIRCULANTE I.CASA SI CONTURI LA BANCI ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL DATORII CURENTE ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (active circulante-daorii curente) TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE CAPITAL SI REZERVE I.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT II.REZERVE (aceast sum este format din repartizarea profitului net n anii anteriori) III.REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR -din exercitiul curent -din lichidare TOTAL CAPITALURI PROPRII (capital+rezerve-rzultatul ex.) TOTAL CAPITALURI

9.950 9.950 12.000 -2.050

-2.050 2.500 4.200

8.750 1.150 7.600 -2.050 -2.050

1).Determinarea capitalului propriu (activului net): CP(AN) = 9.950 12.000 = -2.050 lei Rezulta ca, pentru achitarea furnizorilor n suma de 2.050 lei, capitalul propriu (activul net) este insuficient. In cazul n care bunurile care alcatuiesc averea societatii n nume colectiv nu sunt suficiente pentru plata datoriilor, judecatorul sindic va recurge la procedura de executare silita mpotriva asociatilor. Societatea "X" se ncadreaza n prevederile de aplicare a cotei de 16% impozit pe profit.

10

2). Calcularea si varsarea impozitului pe profit si impozitului pe dividende: 2.1)Decontarea rezervelor legale 1061 = 456 200 2.2)Impozit pe profit aferent rezervelor legale (200*16%) 456 = 441 32 2.3)virarea acestuia 441 = 5121 32 2.4) Decontarea altor rezerve 1068 = 456 4.000 2.5). Impozit pe dividende (4.000 + 200 - 32 = 4.168 x 16%) 456 = 446 667 446 = 5121 667 3). Situatia partajului capitalului propriu (activului net) si a datoriilor pe asociati : Cap. social Rezerve Alte rezerve TOTAL legale Aociatul A 70% 1.750 118 2.333 4.201 Asociatul B 30% 750 50 1.000 1.800 TOTAL 2.500 168 3.333 6.001 Pierderi si furnizori Pierderi din exercitiul curent Aociatul A 805 70% Asociatul B 345 30% TOTAL 1.150

Pierderi din lichidare 5.320 2.280 7.600

Furnizori

Total

Diferente

8.400 3.600 12.000

14.525 6.225 20.750

1.0324 4.425 14.749 (20.750 6.001)

4.)nregistrari privind partajul capitalului propriu (activului net) si a sumelor depuse de asociati pentru plata furnizorilor: a)capitalul social de restituit asociatilor 1012 = 456 2.500 b) pierderea curenta si pierderea din lichidare 11

456 = 121

8.750 (1.150+7.600)

c) depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor (ct. 456) 5121 = 456 2.749 Asociatul A 1.924 Asociatul B 825 Asociatul A: 2.749 x70% = 1.924 Asociatul B: 2.749 x 30% = 825 d) achitarea furnizorilor 401 = 5121 12.000 e) situatia conturilor 456 si 121, dupa terminarea operatiunilor de lichidare, se prezinta astfel: D C 32 667 8.750 CONT 456 D C 9.950 2.749 CONT 5121 32 667 12.000 12.699 12.699

200 4.000 2.500 9.449 6.700 Sold D 2.749 2.749 Sold 0

Sold 0

2. Ce se nelege prin termenul de insolven? Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile: a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori; b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei. Procedura insolventei poate fi deschisa atat de creditor, cat si de debitor, precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege. Scopul procedurii colective este pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa

12

La data deschiderii procedurii se suspend de drept toate aciunile judiciare sau msurile de executare silit pentru realizarea creanelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepia cilor de atac declanate de debitor; Deschiderea procedurii insolventei ridica debitorului dreptul de administrare. Administratorul judiciar sau lichidatarul poate introduce actiuni pentru anularea unor actelor frauduloase. Procedura de reorganizare judiciara se elaboreaza un plan de reorganizare, ce poate fi propus de debitor, de creditorii care detin 20% din valoarea totala a creantelor mentionate in tabelul creditorilor, de catre administratorul judiciar in vederea achitarii datoriilor debitorului; 3. Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni. n conformitate cu prevederile legale, cenzorii (auditorii statutari) sunt obligai s auditeze situaiile financiare, s verifice dac bilanul contabil i contul de profit i pierderi sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele, dac acestea din urm sunt inute la zi i dac evaluarea patrimoniului s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea bilanului contabil. n acest sens, sunt obligai s verifice urmtoarele obiective principale: a) operaiunile legate de nregistrarea sau de modificarea capitalului social; b) inventarierea patrimoniului, modul de valorificare a rezultatelor acestuia, precum i faptul c rezultatele inventarierii sunt cuprinse n bilanul contabil anual; c) existena procedurilor pentru organizarea gestiunilor de valori materiale i bneti i a evidenei analitice i sintetice a elementelor patrimoniale; d) inerea corect i la zi a contabilitii; e) preluarea corect n balana de verificare a datelor din conturile sintetice i concordana dintre contabilitatea sintetic i cea analitic; f) ntocmirea bilanului contabil pe baza balanei de verificare a conturilor sintetice i respectarea normelor metodologice cu privire la ntocmirea acestuia i a anexelor sale; g) dac evaluarea patrimoniului s-a fcut conform reglementrilor legale n vigoare; h) dac contul de profit i pierderi este ntocmit pe baza datelor din contabilitate privind perioada de raportare; i) stabilirea n conformitate cu dispoziiile legale a profitului net i punctul de vedere referitor la destinaiile acestuia, propuse de consiliul de administraie; j) situaia creditelor i a altor mprumuturi ale societii comerciale i garantarea acestora; k) inspecia lunar i inopinat a casei i verificarea existenei titlurilor sau valorilor care sunt proprietatea societii comerciale sau care au fost primite n gaj, cauiune ori depozit; l) s constate depunerea, n mod regulat, a garaniei de ctre administratori; m) s vegheze ca dispoziiile legii, ale contractului de societate sau ale statutului s fie ndeplinite de administratori i de lichidatori; n) alte sarcini prevzute de actele normative n vigoare.

13

Cenzorii (auditorii statutari) vor aduce la cunotin administratorilor neregularitile n administraie i nclcrile dispoziiilor legale i statutare pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin adunrii generale. De asemenea, acetia sunt obligai s convoace adunarea general ordinar sau extraordinar, cnd nu a fost convocat de ctre administratori, i s ia parte la acestea avnd dreptul s insereze n ordinea de zi propunerile pe care le consider necesare.

STUDII DE FEZABILITATE 1. Ce se ntelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic? Fezabilitatatea reprezint analiza complex, premergtoare deciziei de investiii, avnd drept scop stabilirea oportunitii i eficienei dezvoltrii unei subramuri sau realizrii unor obiective de investiii. Studiile de fezabiliatate sunt, de obicei, asociate cercetrilor de marketing i conjunctur economic, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale, prognozelor la nivelul ramurilor de producie materiale i al economiei nationale. Elaborarea i folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la ntocmirea ofertelor pentru realizarea de obiective de investiii n strinatate, precum i la elaborarea propunerilor de colaborare cu alte ri n cadrul unor societi mixte. Principalul scop al folosirii studiilor de fezabilitate l constituie obinerea de informaii asupra mrimii efortului de investiii, a rezultatelor economice probabile, precum i asupra principalelor probleme n legatur cu realizarea obiectivelor de investiii:

achiziionarea de licene; credite externe i condiii de rambursare; obinerea de materii prime din import; posibiliti de export a produciei i eficiena acestuia; eficiena fondurilor investite

2. Unul din indicatorii utilizati n evaluarea traditional a proiectelor investitionale este termenul de recuperare a investitiei neactualizate. Care este modul de calcul i continutul indicatorului? Termenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre investitia totala si cash flow-ul mediu anual. Tr = It / CF mediu anual Exprima numarul de ani de recuperare, prin cash-flow-uri medii anuale actualizate. Intotdeauna se urmareste ca termenul de recuperare sa fie mai mic decat durata de viata a investitiei. 14

Formula de calcul este: TR = I CF

0 act/an

Metoda termenului de recuperare presupune calcularea numrului de ani necesari pentru ca investiia s-i recupereze costul achitat iniial din viitoarele ncasri de numerar. Termenul de recuperare a investiiei (TR), se definete ca raportul dintre investiie i diferena dintre ncasri i cheltuieli. Criteriul de acceptabilitate este ca perioada de recuperare s fie inferioar duratei normale de utilizare. Aceast perioad corespunde momentului n care venitul net actualizat cumulat devine zero: I TRB Inc Ch Unde: I investiia; Inc ncasrile; Ch cheltuielile.

Pe baza cash-flow-lui anual net din tabelul dat se poate calcula durata de recuperare a investiiei:

3. Un proiect investitional, cu o valoare total a investitiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: Cost Costuri de Total Total investitie exploatare Cost incasari 0 15.000 15.000 1 6.420 6.420 9.440 2 6.620 6.620 9.640 3 7.500 7.500 10.700 4 6.500 6.500 11.700 5 8.500 8.500 22.700 Total 11.445 35.540 50.540 64.180 Calculati termenul de recuperare aferent proiectului. Termenul de recuperare: An

15

T=

Cost initial investitie Cash flow anual mediu

CF1=3020*

1 = 3020*0,840 =2.537 (1 0,19)1

1 = 3020*0,7062=2.133 (1 0,19 ) 2 1 =3200*0.5934=1.899 (1 0,19 ) 3 1 =5200*0,4987=2.593 (1 0,19 ) 4 1 =14200*0,4191=5.951 (1 0,19 ) 5

CF2=3020*

CF3=3200*

CF4=5200*

CF5=14200*

CFT =2,537+2,133+1,899+2,593+5,951=15,113 CFam =15,113/5=3.023 T= 15.000/3,023 = 4,96 Reprezinta perioada de timp (calculata de la momentul in care investitia se pune in functiune) in care se recupereaza valoarea investita pe seama profiturilor anuale. Este de preferat un proiect care asigura o recuperare cat mai rapida a cheltuielilor investitionale.

4. Un proiect investitional, cu o valoare total a investitiei de 11.445 lei, prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An Cost Costuri de investitie exploatare Total Cost Total incasari Cashflow anual net -9.345 3.020 3.020

0 1 2

11.445

6.420 6.420 6.420

17.865 6.420 6.420 16

8.520 9.440 9.440

3 4 5 Total 11.445

6.500 6.500 6.500 38.760

6.500 6.500 6.500 50.205

9.700 9.700 9.700 56.500

3.200 3.200 3.200 6.295

Calculati rentabilitatea medie aferent investitiei. Rentabilitatea medie investitionala (RMI) = rezultatul mediu anual/Investitia medie anuala In cazul nostru rezultatul anual este cash-flow-ul. Considerand ca investitia genereaza efecte inca din anul zero si nu are valoare reziduala, fiind inclusa in costurile exploatarii, vom determina valoarea cash-flow-lui si pentru anul zero ca fiind diferenta intre total incasari si costuri de exploatare CF0= 8.520-6.420 = 2.100 lei CF1= 9.440-6420 =3020 lei CF2= 9.440-6420 =3020 lei CF3= 9.700-6500 =3200 lei CF4= 9.700-6500 =3200 lei CF5= 9.700-6500 =3200 lei

Rezultatul mediu anual = (2100+3020+3020+3200+3200+3200)/6 = 2.956,67 Investitia medie anuala = 11.445/6 = 1.907,50 lei Rentabilitatea medie = 2.956,67/1.907,50 = 1.55

Analiza diagnostic a ntreprinderii 1. Analizati pozitia financiar a unei ntreprinderi din domeniul industriei prelucrtoare care prezint urmtoarele informatii bilantiere: Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 17 100000 20000 40000 5000 65000 50000 47000 3000

Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite structurile situatiilor financiare. Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu. BILANT Active imobilizate =100.000 Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = =20.000 + 40.000 + 5.000 = 65.000 TOTAL ACTIVE = 165.000 Capital si rezerve = 65.000 Datorii pe ternem lung = 50.000 Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt= 47.000 + 3.000 = 50.000 TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 165.000 Indicatori de lichiditate: Indicatorul lichiditatii curente = active curente/datorii curente = 65.000/50.000 = 1,3 -active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 20.000+40.000+5.000=65.000 -datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =3.000+47.000=50.000 * valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2; * ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. Indicatorul lichiditatii imediate (Active curente Stocuri)/Datorii curente = (65.000 - 20.000)/50.000 = 0.9 Indicatori de risc: Indicatorul gradului de indatorare Capital imprumutat/Capital propriu X 100 =50.000/65.000 X 100 = 76.92% Capital imprumutat/Capital angajat X 100 = 50.000/(50.000 + 65.000) X100 = 43.47% unde: * capital imprumutat = credite peste un an; * capital angajat = capital imprumutat + capital propriu. Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda. "Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii 18

este considerata mai riscanta." de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim. Analiza pe baza bilantului contabil : SN= (100000+20000+40000+5000)-(50000+47000+3000)+165000-100000=65000 Situatia neta pozitiva reflecta o gestiune economica sanatoasa ,fiind consecinta a reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulare baneasca ;aceasta inseamna ca valoarea firmei creste. Fondul de rulment permanent = Resurse permanente-Alocari permanente FRP = (65000+50000)-100000= 15000 Deoarece FRP este pozitiv,capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante , dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete.Intreprinderea poate sa faca fata fara dificultate riscurilor diverse pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment= Active de exploatare-Datorii de exploatare Active de exploatare=stocuri+creante NFR= (20000+40000)-47000=13000 NFR cu valoare pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare in raport cu sursele de formare ale acestora.Cauzele acestei situatii pot fi :cresterea stocurilor si creantelor datorita incetinirii vitezei de lichidare ; cresterea exigibilitatii datoriilor de exploatare .Aceasta situatie este normala daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare ,altfel poate evidentia doar un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si exigibilitatea datoriilor. Trezoreria neta =Active financiare de trezorerie-Pasive de trezorerie TN = 5000-3000=2000 Sau TN= FR- NFR= 15000-13000= 2000 O trezorerie pozitiva releva faptul ca intreprinderea dispune de lichiditati pe termen scurt care sa-i permita rambursarea datoriilor pe termen scurt . De asemenea , in functie de marimea excedentului de trezorerie se poate pune problema plasarii eficiente si in siguranta pe piata financiar monetara a acestuia.

2. S se calculeze rezultatele intermediare n manier anglosaxon pentru ntreprinderea care se caracterizat prin urmtoarele venituri i cheltuieli:

19

Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Subventii de exploatare Productia vndut Productia stocat Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Venituri din dobnzi Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit Indicator Venituri din vanzarea marfurilor Costul marfurilor vandute MARJA COMERCIALA (1-2) Productia vanduta Productia stocata PRODUCTIA EXERCITIULUI (4+5) Marja comerciala (3) Productia exercitiului (6) Cheltuielile exercitiului de la terti VALOAREA ADAUGATA (3+6-7) Valoarea adaugata (8) Subventii de exploatare Cheltuieli salariale EXCEDENT BRUT DIN EXPLOATARE (8-9) Excedent brut din exploatare (10) Cheltuieli cu amortizarea REZULTATUL EXPLOATARII (1011) Rezultatul exploatarii (12) Venituri financiare Cheltuieli finanicare REZULTATUL CURENT INAINTE

u.m. 3000 1000 25000 2000 13000 2200 15000 2000 500 100 1400 1500 u.m. 3.000 2.200 800 25.000 2.000 27.000 800 27.000 13.500 14.300 14.300 1.000 15.000 300 300 2.000 -1.700 -1.700 100 1.400 -3.000 20

1 2 3 4 5 6

7 8

9 10

11 12

13 14 15

DE IMPOZITARE (12+13-14) Impozit pe profit PROFIT DUPA IMPOZIT (15-16) Cifra de afaceri (CA)

16 17

1.500 -4.500

EBITD= rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii

EBIT = rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit EBT = rezultat inainte de plata impozitului pe profit Rezultat net (Pn) Cifra de afaceri (CA) = Venituri din vnzarea mrfurilor + Productiavndut + Productia stocatCA = 4000+33000+3000 = 40000 EBITD = CA- Ch exploatare=40000-25700=14300

Ch exploatare= Cheltuieli cu materii prime+ Costul mrfurilor vndute+ Cheltuieli salariale+Cheltuieli cu chirii=11000+2200+12000+500=25700
EBIT =EBITD-Cheltuieli cu amortizarea=14300-2000=-12300 EBT= EBIT- Cheltuieli cu dobnzi =-12300-1400=10900 Pn = EBT- Impozit pe profit=10900-1500=9400

Consultanta fiscala acordata intreprinderilor 1. Dai 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul n care se efectueaz. - cheltuieli cu impozitul pe profit - cheltuieli cu amenzile datorate autoritatilor romane - cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentnddiferene din anii precedeni sau din anul curent, precum i impozitele pe profit sau pe venit pltite nstrintate. Sunt nedeductibile i cheltuielile cu impozitele nereinute la surs n numele persoanelor fizicei juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romnia b) dobnzile/majorrile de ntrziere, amenzile, confiscrile i penalitile de ntrziere datorate ctreautoritile romne, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobnzile, penalitile sau majorrile datoratectre autoriti strine ori n cadrul contractelor economice 21

ncheiate cu persoane nerezidente i/sauautoriti strine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepia majorrilor al cror regim este reglementat princonveniile de evitare a dublei impuneri. c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips din gestiuneori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost ncheiate contracte de asigurare, precum i taxa pevaloarea adugat aferent, dac aceasta este datorat potrivit prevederilor titlului VI. Nu intr subincidena acestor prevederi stocurile i mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitinaturale sau a altor cauze de for major, n condiiile stabilite prin norme 2. O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz ntr-un an venituri n suma de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoan juridic romn. Cheltuielile nregistrate sunt : - cheltuieli cu serviciile prestate de teri 11.000 lei (exist contracte ncheiate, se justific necesitatea lor i sunt documente care s ateste prestarea lor efectiv); - cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile 200.000 lei; - cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lips din gestiune, neimputabile 2500 lei; - cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii i diferena contribuii aferente fondului de salarii; - cheltuieli de protocol 2400 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea n bani 1200 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit pltit n cursul anului 4.000 lei. S se calculeze impozitul pe profit datorat pentru ntregul an. Rezolvare : Total venituri = 560.000, din care: 1.200 venituri din dividende primite de la o persoan juridic (neimpozabile) Total cheltuieli = 284.600. din care 11.000 chelt. prestri serv. Teri (deductibile); 200.000 chelt. materii prime (deductibile); 2.500 chelt. stocuri lipsa neimputabile (nedeductibile, presupunem c nu exist contracte de asigurare ncheiate); 63.000 chelt. personal (deductibile); 2.400 chelt. protocol (deductibile limitat) deductibile; 1.200 chelt. sponsorizare (nedeductibile); 4.000 chelt. imp/profit (nedeductibile).

22

Baz calcul chelt. protocol deductibile = (total venituri venituri neimp.) (total cheltuieli chelt. imp/profit chelt. protocol) = (560.000 1.200) (284.600 4.000 2.400) = 267.800 Chelt. protocol deductibile = 267.800 x 2% = 5.356 => integral deductibile Profit impozabil = (total venituri total cheltuieli) venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile = (560.000 284.600) 1.200 + 2.500 + 1.200 + 4.000 = 281.900 Imp/profit = 281.900 x 16% = 45.104 Presupunem ca Cifra de afaceri = venituri impozabile = 558.000 Min (3 la mie x CA; 20% x Imp/pr) = min (1.676,40; 9.020,80) = 1.676,40 > 1.200 se va scdea integral din imp/profit de virat la stat. Im/profit de virat la stat = (45.104 1.200) 4.000 = 39.904.

3. O persoan fizic a cumprat pe data de 25 mai 2003 un apartament la un pre de 50.000 euro. El vinde locuina n data de 29 noiembrie 2009 la un pre de 60.000 euro. Cursul de schimb de la data achiziiei a fost de 3,69 lei / euro, iar de la data vnzrii este de 4,31 lei / euro. S se determine impozitul datorat cu ocazia vnzrii apartamentului. Dac imobilul este dobndit ntr-un termen de pn la 3 ani inclusiv: -3% pn la valoarea de 200.000 lei inclusiv; -peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depete 200.000 lei inclusiv. Dac vnzatorul deine imobilul de mai mult de 3 ani: - 2% pn la valoarea de 200.000 lei inclusiv; - peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depete 200.000 lei inclusiv. Rezolvare 60.000 eur*4.31=258.600 ron valoare de vanzare Impozitdatorat cu ocazia vanzarii apartamentului =4.000 lei+58.600*1%=4.000 lei+586 lei=4.586 lei

4. O microntreprindere realizeaz urmtoarele venituri: 2400 lei n TR I, 10500 lei n TR II, 28000 lei n TR III, 38000 lei n TR IV. n trimestrul ai II-lea achiziioneaz o cas de marcat n valoare de 200 lei. S se determine care este impozitul datorat pentru ntregul an.

23

Impozitul datorat trim 1: 2400*3%=72 Impozitul datorat trim 2: (10500-200)*3%=309 Impozitul datorat trim 3: = 28000*3%=840 Impozitul datorat trim 4: = 38000*3%=1140 Impozitul anual =2.361 ron n cazul n care o microntreprindere achiziioneaz case de marcat, valoarea de achiziie a acestora se deduce din baza impozabil, n conformitate cu documentul justificativ, n trimestrul n care au fost puse n funciune, potrivit legii. 5. Societatea comercial A din Frana (nregistrat n scop de TVA ca persoan impozabil normal) pune la dispoziia societii B din Romnia (nregistrat n scop de TVA cu art 153) piese auto. Bunurile sunt trimise din Frana la depozitul lui B din Romnia, urmnd ca aprovizionarea lui B s intervin pe msur ce are nevoie de ele (sunt bunuri puse la dispoziia clientului). Analizai spea din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaiunilor, locul lor, precum i obligaiile ce revin pltitorilor de TVA dac nu se aplic msuri de simplificare. Raspuns: Pentru societatea B din Romania este o achizitie intracomunitara de bunuri (AIC), deoarece livrarea bunurilor incepe din Franta si se incheie in Romania in cazul comunicarii societatii A din Franta a unui cod valid de Tva, iar transferul proprietatii bunurilor se considera ca a avut loc la data acceptarii bunurilor de catre societatea B, Tva inscrisa pe factura va fi 0 eur, iar Tva inregistrata in contabilitate lui B (4426=4427). In cazul in care valoarea achizitiei intracomunitare a bunurilor este sub plafonul de 10.000 euro societatea B din Romania nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de tva, astfel societatea A din Franta va colecta tva, iar societatea B din Romania va inscrie pe factura mentiunea neimpozabila in Romania Art. 134^1 - (1) Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu exceptiile prevazute in prezentul capitol. (2) Pentru livrarile de bunuri in baza unui contract de consignatie sau in cazul operatiunilor similare, cum ar fi stocurile la dispozitia clientului, livrarile de bunuri in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, astfel cum sunt definite prin norme, se considera ca bunurile sunt livrate la data la care consignatarul sau, dupa caz, beneficiarul devine proprietar al bunurilor. Norme metodologice: (2) Pentru bunurile transmise in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, se considera ca transferul proprietatii bunurilor a avut loc la data acceptarii bunurilor de catre beneficiar. 24

Bunurile transmise in vederea verificarii conformitatii sunt bunurile oferite de furnizor clientilor, acestia avand dreptul fie sa le achizitioneze fie, sa le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate in vederea testarii este un contract provizoriu prin care vanzarea efectiva a bunurilor este conditionata de obtinerea de rezultate satisfacatoare in urma testarii de catre clientul potential, testare ce are scopul de a stabili ca bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv.

Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii 1. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de productie.

Tinerea contabilitatii unei entitati 1. SC ALFA SA anunta subscrierea pentru constituirea capitalului social format din actiuni, 5 lei valoarea nominala, la cifra de 20.000 lei, in termen de 2 luni de la data publicarii subscrierii. In acest caz se emit spre vanzare 20.000/5 = 4.000 de actiuni. Actionarii aporteaza, conform statutului, in natura, un teren de 8.000 lei, un camion de 10.000 lei si in numerar 2.000 lei. Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 20.000 lei \ 4561 = 1011 20.000 lei

Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre actionari a sumei de 2.000 lei si aportul terenului si camionului. Extrasul de cont este documentul care evidentiaza operatiunea cu numerar iar rapoartele de expertiza de evaluare intocmite de experti in domeniu confirma aportul in natura.

% = 4561 211 213 5121

20.000 lei 8.000 lei 10.000 lei 2.000 lei

25

Pe baza extraselui de cont si a rapoartului de expertiza care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris, se opereaza si urmatoarea inregistrare 1011 = 1012 20.000 lei

2. S.C. AGRO S.R.L. executa cu forte proprii o amenajare de teren al carui cost este de 1500 lei, care se amortizeaza intr-o perioada de 5 ani, dupa care se scoate din activul patrimonial. Rezolvare: Amenajarea cu forte proprii a terenului 2112 = 722 - 15.000 lei Amortizarea anuala I: 6811 = 2811 - 3000 lei / an Amortizarea anuala II: 6811 = 2811 - 3000 lei / an Amortizarea anuala III 6811 = 2811 - 3000 lei / an Amortizarea anuala IV 6811 = 2811 - 3000 lei / an Amortizarea anuala V 6811 = 2811 - 3000 lei / an Concomitent 2811 = 2812 - 15.000lei 3. Conform facturii nr.1600, SC BETA SA primeste materii prime la costul de achizitie de 2.000 lei (pretul de cumparare 1.600 lei si cheltuieli de transport incluse in factura 400 lei), TVA 24%. Se elibereaza in consum materii prime la costul de achizitie de 1.800 lei. 4. SC TRANSCOM SA a incasat de la buget, in anul 2004, suma de 12000 lei, pentru achizitionarea de mijloace de transport si suma de 800 lei pentru activitatea de transport, ca urmare a practicarii unor tarife sub pretul de vanzare, diferente ce se suporta din bugetul de stat. La sfarsitul anului se constata ca societatea mai are de incasat o subventie de exploatare de 200 lei, care se si incaseaza.

26

Rezolvare: 445 Subventii

4751 Subventii guvernamentale 12.000 lei pentru investitii 445 Subventii 12.000 lei

5121 Conturi la banci in lei 445 Subventii

= =

7411Venituri din subventii de 800 lei exploatare aferente cifrei de afaceri 472 Venituri nregistrate in avans 445 Subventii 200 lei 200 lei

445 Subventii 5121 Conturi la banci in lei

= =

5. La 30 decembrie N, ntreprinderea achiziioneaz un echipament la un cost de 147.000 lei. Durata de via fizic a activului este de 7 ani, dar conducerea estimeaz vnzarea lui dup 5 ani de utilizare. Valoarea rezidual este estimat la 47.000 lei. S se calculeze i s se contabilizeze amortizarea imobilizrii n exerciiul N+1 n conformitate cu IAS 16 Imobilizri corporale. Rezolvare: Valoarea amortizabil = Costul de achiziie - Valoarea rezidual = 147.000 lei - 47.000 lei = 100.000 lei Cheltuiala cu amortizarea n N+l = 100.000 lei / 5 ani = 20.000 lei: Cheltuieli de exploatare = Amortizarea privind amortizarea echipamentelor

20.000 lei

27