Sunteți pe pagina 1din 39

Referat la analiză

financiară
Analiza stării
financiare la
S.C. Medicamentul S. A.
Cap.1 Prezentare generală a S.C. Medicamentul S.A.

S.C.”Medicamentul ”S.A. a fost înfiinţată ca societate comercială conform H.G. nr. 1224/1990 prin
preluarea integrală a patrimoniului societăţii de medicamente “Medicamentul”, înfiinţată in anul 1920.

Obiectul principal de activitate al societăţii constă în:


- fabricarea produselor farmaceutice de baza–medicamente de uz uman;
- ·comerţul cu ridicata cu produse farmaceutice.

 Structura capitalului social


Capitalul social la sfârşitul anului 2007 este de 306.613.680 lei şi este împărţit în 306.614 acţiuni
comune.
Acţionarii semnificativi sunt următorii: Asociaţia Salariaţilor Medicamentul PAS cu 20.80%, SC
Romferchim SA care deţine 17.79%, The Romanian Investment Company Cyprus cu 15.71% şi
Labrador Partner LP cu 5.26%.

 Categorie de mărime
S.C Medicamentul S.A. se încadrează la categoria „entităţi mari” având peste 700 angajaţi, un
volum al activelor peste 3.650.000 euro şi o cifră de afaceri netă peste 7.300.000 euro.
Acţiunile societăţii se tranzacţionează la Bursa de Valori Bucureşti din data de 01.04.1997

Principalii clienţi:
- entităţile sistemului sanitar romanesc
- exporturi – Rusia, Ucraina, Kazahstan, Polonia etc.
Societatea Comerciala “Medicamentul” S.A. nu prezintă dependenţă semnificativă faţă de clienţii
săi.
Pe piaţa internă, producţia fabricată se livrează prin distribuitori (30,50 %) şi prin reţeaua proprie
de distribuţie (69,50 %).
Pe piaţa externă, livrarea se face prin intermediari (40 %) pe baza contractelor de comision
încheiate cu: S.C.”Romferchim”S.A.Bucureşti (actualmente Romfarmachim), S.C.”Medchim” S.A.
Bucureşti, V.TARUS-Ag.S.R.L. Bucureşti, Romfarm Bucureşti sşi direct prin reţeaua proprie (60%).

Principalii concurenţi: SICOMED Bucureşti, ANTIBIOTICE Iaşi, EUROPHARM Braşov.


După ultimele date de piaţă, în condiţiile unei concurenţe acerbe pe piaţa internă a produselor
farmaceutice, S.C.”Medicamentul” S.A. ocupă locul patru în rândul producătorilor români de
medicamente.

Principalii furnizori: ZAHARUL Oradea, ARSENAL Făgăraş, AMYLUM ROMANIA Târgu


Secuiesc, CHIMOPAR Bucureşti.

În vederea analizei stării financiare la S.C. Medicamentul S.A. vom utiliza situaţiile financiare ale
entităţii pe perioada 2005-2007, informaţiile oferite de Bursa de Valori Bucureşti precum şi alte
informaţii din mediul economic avute la dispoziţie , aşa cum sunt acestea prezentate in anexe (voi veti
pune şi anexele cu situaţiile financiare ca să vad de unde aţi luat datele)

Cap 2. Analiza poziţiei financiare la S.C. Medicamentul S.A.

Analiza poziţiei financiare vizează analiza de ansamblu a poziţiei financiare şi analiza echilibrului
poziţiei financiare conform metodologiei prezentate în capitolul 4 din prezentul material.

1. Analiza de ansamblu a poziţiei financiare


În cadrul analizei de ansamblu a poziţiei financiare se urmăresc aspecte privind evoluţia şi
structura elementelor de active/datorii/capitaluri proprii.

1.1 Analiza evoluţiei poziţiei financiare


Analiza evoluţiei sau trendului poziţiei financiare presupune determinarea indicilor cu baza în lanţ
calculaţi pentru elementele de active/datorii/capitaluri proprii, aşa cum rezultă din Anexa 1 „ Analiza
evoluţiei poziţiei financiare”. Pe baza acestora avem următoarele rezultate ale analizei:

1.1.1 Analiza evoluţia activelor


Analiza evoluţiei activelor imobilizate
În 2006 fata de 2005:
 Se înregistrează o creştere a activelor imobilizate (simbolizate AI) cu 3,81% creştere care urmează în
linii generale creşterea imobilizărilor corporale (simbolizate IC) de 3,49% datorită unei proporţii
semnificative a valorii IC in totalul AI.
În 2007 faţă de 2006 :
 Activele imobilizate au scăzut într-un procent nesemnificativ de 0,24%, datorită scăderilor
imobilizărilor necorporale şi financiare cu 30 % respectiv 38 %, în condiţiile în care valoarea
imobilizărilor corporale se menţine la un nivel aproximativ constant.

1. Analiza evoluţiei imobilizărilor necorporale


Imobilizările necorporale ale entităţii sunt reprezentate doar la două posturi bilanţiere:
“Concesiuni brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale”
(simbolizate “C”) şi “Avansuri şi imobilizări necorporale în curs” (simbolizate “Avn”). Din notele la
situaţiile financiare aflăm că la prima categorie, imobilizările necorporale sunt reprezentate doar de
programe informatice iar la a doua categorie, de avansuri acordate respectivilor furnizori de programe
informatice.
Analiza evoluţiei imobilizărilor necorporale o surprindem cu ajutorul ritmului modificării
imobilizărilor corporale (IIC) de unde deducem aspecte extensive (de mărime) privind creşterea sau
scăderea valorii la această categorie.
În 2006 faţă de 2005:
 Imobilizările necorporale ale societăţii cresc cu 31,79 % (I IN=131,79 %) creştere datorată unor noi
achiziţionări de programe informatice, acestea influenţând asupra valorii imobilizărilor necorporale în
mod semnificativ (creştere la 557 %) .
 De asemenea, se continuă ritmul decontării avansurilor faţă de furnizori mai vechi de imobilizări
necorporale, ceea ce generează o reducere a avansurilor rămase de decontat cu un procent
semnificativ, de 70 % (IAvn= 33,16%).
În 2007 faţă de 2006:
 Imobilizările necorporale au înregistrat o scădere cu 30%, ((IIN= 70 %) datorită scăderii simultane atât
a valorii nete contabile a programelor informatice, în urma procesului de amortizare ,cu aprox 13 %
((I = 33,16%)) cât mai ales datorită decontării integrale a avansurilor pentru imobilizări necorporale.

!!!!!!! Concluzii:
Anul 2006 se remarcă prin investiţii substanţiale de natura celor nemateriale ca urmare a dotărilor
masive la toate departamentele administrative ale societăţii cu softuri informatice, mai performante şi
mai de actualitate.

2. Analiza evoluţiei imobilizărilor corporale


Imobilizările corporale ale entităţii sunt reprezentate de “Terenuri şi construcţii” (T), “Instalaţii
tehnice şi maşini” (I), “Alte instalaţii, utilaje şi mobilier” (Ai) şi “Avansuri şi imobilizări corporale în
curs” (Avc).
Categoria “Avansuri şi imobilizări corporale în curs” este reprezentată:
- în mare majoritate de avansuri acordate furnizorilor de imobilizări corporale ce urmează a fi
decontate pe măsura facturării imobilizărilor respective (informaţii obţinute din notele la
situaţiile financiare).
- societatea analizată procedează însă şi la obţinerea unor imobilizări cu forţe proprii .

Deoarece imobilizările corporale reprezintă în majoritate capacităţile productive ale entităţii care
participă, ca factor de producţie esenţial, la crearea de valoare, analiza evoluţiei imobilizărilor
corporale necesită două abordări esenţiale:
- din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă creşterea sau scăderea de valoare a
capacităţilor productive, de la un an la altul (Analiza indicele cifrei de afaceri nete ICAN );
- din punct de vedere intensiv, aspect care pune în evidenţă măsura eficienţei utilizării
respectivelor capacităţi în producţie, subliniind aspecte privind eficienţa modului de
gestionare a acestora (Analiza corelativă între indicele cifrei de afaceri nete ICAN şi indicele
valorii nete a imobilizărilor corporale IIC ).

!!!! Informaţii suplimentare necesare analizei în dinamică şi furnizate de note


Din notele la situaţiile financiare (Nota 6 „Principii, politici şi metode contabile semnificative”) aflăm că
societatea a procedat la o amortizare a imobilizărilor corporale prin metoda liniară de amortizare, ceea
ce va genera rezultate comparative ale valorii nete contabile înregistrate pentru imobilizările corporale,
pe toată perioada analizată. În cazul existenţei unor metode diferite de amortizare, la anumite
imobilizări, pentru anumite perioade, s-ar fi impus retratarea informaţiilor, la un limbaj comun privind
metoda contabilă utilizată, în măsura în care modificările constatate ar fi influenţat semnificativ
rezultatele.

a)Analiza extensivă a evoluţiei imobilizărilor corporale (ritmul modificării imobilizărilor corporale)


În 2006 faţă de 2005:
 Se înregistrează o creştere nesemnificativă, a imobilizărilor corporale de doar 3,49%, datorată în
principal creşterii valorilor la terenuri şi construcţii (cu 18,22 %) care a influenţat asupra creşterii
totale a imobilizărilor corporale destul de semnificativ, având în vedere şi ponderea destul de ridicată
a acestora în total imobilizări corporale (aprox 40 %). În acest scop vezi Anexa 2 „Analiza structurii
poziţiei financiare”).
 Se constată de asemenea o creştere substanţială a achiziţiilor de „Alte instalaţii, utilaje, mobilier”
comparativ cu ieşirile similare înregistrate pentru aceste componente (în principal reprezentate de
amortizare), în procent de aprox. 60 %. Deoarece procentul acestei categorii în total imobilizări
corporale nu este semnificativ (sub 1 % - vezi Anexa 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”),
această creştere nu va afecta semnificativ creşterea totală de imobilizărilor corporale.
 Ritmul de creştere al imobilizărilor corporale este încetinit de reducerea volumului avansurilor faţă
de furnizorii de imobilizări corporale rămase de decontat (la 34,78 %) pe măsura decontării
acestora.
 În general o creştere a valorii nete contabile a imobilizărilor se datorează creşterii valorii de intrare
sau diminuării amortizării şi ajustărilor pentru depreciere aferente acestor elemente patrimoniale,
comparativ cu perioada precedentă (VNC = valoarea de intrare-amortizare-ajustări pentru deprecieri
de valoare). Din notele la situaţiile financiare observăm că s-au efectuat ajustări pentru depreciere la
construcţii şi instalaţii tehnice şi maşini într-o măsură semnificativă, în 2006 comparativ cu 2005,
creştere care a fost însă contrabalansată de intrările de imobilizări, aşa că per total valoarea netă
contabilă aferentă acestor posturi bilanţiere a crescut în 2006 faţă de 2005.
În 2007 faţă de 2006:
 Ritmul de creştere al imobilizărilor corporale este mai puţin pronunţat ca cel din anul anterior
(0,15%) şi a fost datorat în principal de creşterea avansurilor faţă de furnizorii de imobilizări.
Această creştere a generat o creştere a imobilizărilor corporale cu 2,73 %.
 În sensul creşterii imobilizărilor corporale au influenţat insă nesemnificativ creşterile valorii nete a
terenurilor şi construcţiilor sau a altor instalaţii.
 Singura componentă care a încetinit puţin ritmul de creştere al imobilizărilor corporale e
reprezentată de instalaţiile tehnice şi maşini unde singura modalitate de ieşire a fost reprezentată de
amortizare şi ajustările pentru depreciere.
 Remarcam de asemenea în 2007 constituirea de provizioane pentru toate categoriile de imobilizări
corporale mai puţin pentru cele în curs, într-o măsura mai semnificativă pentru construcţii. De
asemenea remarcam creşterea valorii nete contabile a imobilizărilor corporale ca efect al reevaluării
(informaţiile se culeg din notele la situaţiile financiare).
 Per ansamblu, constatăm însă că majorările şi diminuările de valoare la imobilizări corporale au
acelaşi ritm, generând o menţinere aproximativ la aceiaşi parametri a valorii capacităţilor productive.

b)Analiza intensivă a evoluţiei imobilizărilor corporale (Analiza corelativă a ICAN şi IIC )


În 2006 faţă de 2005:
 Se constată următoarea situaţie: ICAN =118,95 % > IIC = 103,49%
În 2006 faţă de 2005 constatăm că efectele reprezentate de cifra de afaceri netă cresc într-un ritm mai
accentuat decât eforturile reprezentate de capacităţile de producţie. Acest aspect evidenţiază o
utilizare mai eficientă a imobilizărilor corporale în 2006 faţă de 2005.
În 2007 faţă de 2006:
 Se constată următoarea situaţie: ICAN =110,87 % > IIC =100,15 %.
În 2006 faţă de 2005 s-a realizat o creştere mai accentuată a cifrei de afaceri nete comparativ cu
creşterea de imobilizări corporale situaţie ce reflectă de asemenea o utilizare eficienta a
imobilizărilor corporale în 2007 faţă de 2006.
 Dacă ar fi să realizăm o comparaţie a eficienţei utilizării imobilizărilor corporale de-a lungul
perioadei analizate constatăm că această este mai accentuată în 2006 (ritmul sporului de valoare
generat de utilizarea imobilizărilor corporale este mai mare cu 15,46 % în 2006/2005 comparativ cu
10,72 % în 2007/2006).
!!!!!!! Concluzii
În anul 2006, creşterea capacităţilor productive s-a reflectat într-o creştere a eficienţei utilizării
acestora superioara celei din anul 2007.

3. Analiza evoluţiei imobilizărilor financiare


Imobilizările financiare ale entităţii sunt reprezentate de „Acţiuni deţinute în entităţile afiliate”
(Aea) şi „Alte creanţe” (Acr).
Din notele la situaţiile financiare aflăm ca entitatea (societatea Medicamentul) este parte dintr-un
grup. Aceasta deţine 10,69 % din capitalul societăţii Beta, în urma ofertei publice de preluare, finalizată
la sfârşitul anului 2006. De asemenea, tot din note aflăm ca Societatea Medicamentul a acordat
împrumuturi pe termen lung unor societăţi cu care are relaţii de parteneriat, credite reflectate la categoria
„Alte creanţe”.
În 2006 faţă de 2005:
 Constatăm că gradul de angajare al entităţii pe piaţa de capital se dublează în 2006 comparativ cu
2005, ((IIF = 202,56 %), aceasta în principal datorită achiziţiei de titluri de participare deţinute la
societăţile din cadrul grupului, precizate mai sus.
 Au loc rambursări ale împrumutului pe termen lung în procent de aprox. 30 % ,comparativ cu anul
precedent
În 2007 faţă de 2006:
 Imobilizările financiare scad cu aprox. 28 % (IIF = 72,19 %) scădere explicată prin prisma
rambursării creditelor pe termen lung acordate de entitate (recunoscute la postul „Alte creanţe”) în
condiţiile în care titlurile de participare se menţin la acelaşi nivel.

!!!!!!! Concluzii
Se poate observa că şi la categoria imobilizări financiare, în anul 2006, s-a acordat o atenţie
deosebită, volumul investiţiilor pe pieţele de capital fiind mai mare în acest an comparativ cu ceilalţi
ani supuşi analizei.

Analiza evoluţiei activelor circulante

Activele circulante ale entităţii cresc de la un an la altul aproximativ în acelaşi ritm de creştere,
de 40 %, în cadrul acestora elementele componente evoluează diferenţiat aşa cum vom vedea în cele ce
urmează.
În 2006 faţă de 2005:
 O proporţie semnificativă din creşterea activelor circulante de aprox. 40 % se datorează în principal
creşterii la aproape dublul valorii anterioare realizată de volumul creanţelor (Icr = 197,82 %) precum
şi extinderii destul de accentuate a investiţiilor mobiliare (investiţiilor financiare pe termen scurt), de
asemenea şi această categorie ajungând la o valoare aproape dublată ( IIFTS = 193,68 %).
 Observăm că singurul element menit să încetinească ritmul de creştere a activelor circulante este
reprezentat de evoluţia descrescătoare a volumului stocurilor ( IS = 66,18 %).
În 2007 faţă de 2006:
 Activele circulante cresc aproximativ în acelaşi ritm ca în anul anterior (de aprox. 40 % ) creştere
datorată în principal, creşterii volumului creanţelor cu mai mult de o treime din valoarea lor şi a
investiţiilor financiare pe termen scurt, la o valoare peste dublul valorii lor realizate pentru perioada
precedentă ( ICr = 135,24 % şi IIFTS = 229,42 %).
 O creştere nesemnificativă se datorează evoluţiei uşor crescătoare a stocurilor, de aprox. 2 % (I S =
102,25 %).
 Constatăm că disponibilităţile din casă şi bancă au înregistrat o scădere semnificativă, cu 78 %,
(ICB = 22 %), însă influenţa asupra valorii totale a activelor circulante va fi destul de redusă datorită
ponderii reduse de astfel de lichidităţi în activele circulante (de doar 2,76 %, vezi Anexa 2 „Analiza
structurii poziţiei financiare”).

1. Analiza evoluţiei stocurilor


Volumul stocurilor evoluează diferit de la un an la altul astfel:
În 2006 faţă de 2005:
 Volumul stocurilor scade cu aprox. 34% ( IS = 66,18 %).
 Scăderea volumului stocurilor din 2006 faţă de 2005 se datorează scăderii volumului tuturor
categoriilor de stocuri, o scădere accentuată înregistrându-se la avansuri pentru cumpărări de stocuri,
de aprox. 92% (IAvs = 7,67 %) prin decontarea masivă a acestora.
În 2007 faţă de 2006:
 Se înregistrează o uşoară creştere a volumului total al stocurilor cu aprox. 2 % (IS = 102,25 %).
 Creşterea nesemnificativă a volumului stocurilor din 2007 faţă de 2006 se datorează creşterii
volumului stocurilor de materii, materiale şi a producţiei în curs de execuţie într-un ritm uşor mai
accentuat (ISMP = 138,07 % , ISPCE = 108,28 %) decât scăderea înregistrată la produsele finite-mărfuri
şi avansurile pentru cumpărări de stocuri (ISPF = 77,14 %, IAvs = 80,98 %).

1.a. Analiza evoluţiei stocului de materii prime şi materiale


Deoarece materiile prime şi materialele reprezintă unul din factorii de producţie esenţiali pentru orice
societate cu profil productiv, se impune ca analiza evoluţiei acestei categorii de stocuri sa fie abordată
sub dublu aspect:
- din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă creşterea sau scăderea de valoare a
stocurilor de materii prime şi materiale, de la un an la altul (analiza ISMP).
- din punct de vedere intensiv, aspect care evidenţiază eficienţei utilizării resurselor materiale
în producţie, subliniind aspecte privind eficienţa modului de gestionare a acestora (analiza
corelativă a ISMP, ICM, ICAN ), unde
ISMP– indicele stocurilor de materii prime şi materiale;
ICM- indicele cheltuielilor de materiale;
ICAN – indicele cifrei de afaceri nete.

!!!!!!!!!! Informaţii suplimentare necesare analizei în dinamică şi furnizate de note


Referitor la evaluarea stocului de materii prime şi materiale la ieşirea din patrimoniu, din notele
explicative la situaţiile financiare (Nota 6 „Principii, politici şi metode contabile semnificative” şi Nota
12 „Modificări de politici contabile”) aflăm că, entitatea a schimbat metoda de evaluare în 2006 faţă de
cea utilizată în 2005, respectiv a trecut de la metoda costului mediu ponderat (CMP) la metoda FIFO, pe
care o menţine şi în 2007 (informaţii obţinute din notele la situaţiile financiare aferente anului 2006).
Profesionistul contabil apreciază că această metodă (FIFO) va permite ca evaluarea consumurilor să
corespundă mai bine cu operaţiunile fizice de eliberare din gestiune a stocurilor, conform Standardelor
Internaţionale de fabricaţie GMP (standarde de fabricaţie utilizate în sectorul produselor farmaceutice).
Pentru compatibilitatea datelor de la un an la altul, analistul financiar va trebui să ţină seama de
modificările de metode contabile aplicate, dacă acestea generează un rezultat semnificativ modificat. În
cazul nostru cheltuielile cu materiile prime şi materialele scad, comparativ cu varianta menţinerii
aplicării metodei CMP, cu 417. 663 lei. Ca atare valoare stocului final de materii prime şi materiale
apare majorat cu 417.663 lei faţă de varianta menţinerii metodei CMP.
Calculând procentul acestei creşteri în total stocuri de materii prime şi materiale în 2006
constatăm că acesta este sub 1 % adică o creştere de 0,8% (417.663 lei :51.436.111 lei = 0,8
%).Deoarece este creştere procentuală nesemnificativă rezultată din modificarea politicii contabile de
reevaluare a stocurilor, nu va fi necesară o recalculare a valorii stocurilor de materii prime şi materiale.

a)Analiza extensivă a evoluţiei stocurilor de materii prime ( SMP)


 În 2006 faţă de 2005 soldul final scade cu aprox. 11% (ISMP = 89,03% ) fapt ce se datorează creşterii
consumurilor de materii prime şi materiale într-o proporţie mai mare ca aprovizionările.
 În 2007 faţă de 2006 stocurile de materii prime şi materiale cresc cu 38,07% (I SMP = 138,07 % )
acest lucru se datorează creşterii ritmului achiziţiilor mai rapide decât ritmul ieşirilor (achiziţii în
devans) unor consumuri mai mici, creşterii cantităţii de materiale lansate în producţie datorită
modificării cererii, creşterii preţului de achiziţie respectiv costurilor etc.
b) Analiza intensivă a evoluţiei SMP (Analiza corelativă a ISMP, ICM, ICAN )
În 2006 faţă de 2005:
 Se constată următoarea situaţie :ISMP = 89,03% (<100%), ICM= 86,2% (<100%), ICAN =118,94%
(>100%).
Situaţia reflectă o stare favorabilă a gestionării stocurilor de materii prime prin reducerea volumului
acestora pe fondul creşterii gradului de valorificare a lor, datorită creşterii vânzărilor, scăderii
normelor de consum, scăderii costului de achiziţie.
În 2007 faţă de 2006:
 Se constată următoarea situaţie:ISMP = 138,07 >100%, ICM = 105,08 >100%, ICAN = 110,87 >100% şi
ICAN > ICM.
Situaţia reprezintă o creştere a stocurilor de materii prime şi materiale pe fondul creşterii gradului de
valorificare a materiilor prime.
 Comparativ cu anul anterior, gestionarea stocurilor de materii prime şi materiale apare ca fiind mai
puţin eficientă

!!!!!!!! Concluzii
În 2006, societatea îşi gestionează mai bine stocurile de materii prime şi materiale comparativ
cu anul 2007.

1.b. Analiza evoluţiei stocurilor de producţie în curs de execuţie (SPCE)


Este abordată sub dublu aspect:
- din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă creşterea sau scăderea de
valoare a stocurilor de producţie în curs de execuţie (ISPCE )
- din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde aspecte privind eficienţa modului de
gestionare a producţiei pe flux (analiza corelativă între ISPCE şi ISPF).

a)Analiza extensivă a evoluţiei SPCE


Privind ritmul modificării stocurilor de producţie în curs de execuţie se observă în 2006 o
scădere a producţiei în curs de execuţie cu 27%, urmată în 2007 de o uşoară creştere cu 8,28%. Pentru o
analiză mai pertinentă a evoluţiei stocurilor de producţie în curs de execuţie se impune adâncirea
analizei din punct de vedere intensiv.

b)Analiza intensivă a evoluţiei SPCE (corelativă)


Din analiza corelativă a ISPCE şi ISPF se obţin informaţii despre modul cum evoluează durata
ciclului de fabricaţie, astfel:
În 2006 faţă de 2005:
 Se constată următoarea situaţie : ISPF ≅ ISPCE (ISPF = 73,01 % şi ISPCE = 73,72 % )
În 2006 comparativ cu anul precedent se observă o scădere a producţiei în curs de execuţie care se
realizează aproximativ în acelaşi ritm cu scăderea stocurilor de produse finite (ambele scad la
aprox.73%) ceea ce înseamnă că pe fondul reducerii producţiei în curs de execuţie şi a produselor
finite, durata ciclului de fabricaţie se menţine la acelaşi nivel.
În 2007 faţă de 2006:
 Se constată următoarea situaţie : ISPF < ISPCE (ISPF = 77,14 % şi ISPCE =108,28 %)
Observăm că la nivelul anului 2007 există un ritm de creştere al producţiei în curs de execuţie (I SPCE
=108,28 %) pe fondul unui ritm de scădere al stocului de produse finite (ISPF = 77,14 %) ceea ce s-ar
traduce printr-o creştere a duratei ciclului de fabricaţie având ca efecte negative scăderea vitezei de
rotaţie a stocurilor, imobilizarea activelor circulante etc.

!!!!!!!!Concluzii
Comparativ pe perioada analizată se observă o gestionare mai optimă a producţiei în curs de
execuţie în anul 2006 decât în ceilalţi ani supuşi analizei.

1. c) Evoluţia stocurilor de produse finite


 Se constată o scădere a stocurilor de produse finite atât în 2006 cât şi în 2007 dar mai pronunţată în
2006 (de 27 % % în 2006 comparativ cu 23 % în 2005).
 Această situaţie se corelează cu creşterea volumului vânzărilor reflectate prin cifra de afaceri netă
într-un ritm mai pronunţat în 2006 (ICAN = 118,95 %) comparativ cu 2007 (ICAN = 110,87) rezultând o
gestionare favorabilă a stocurilor de produse finite pe toată perioada analizată.

!!!!!!!! Concluzii:
Per ansamblu există o gestionare mai bună a stocurilor de produse finite în 2006 faţă de ceilalţi
ani supuşi analizei.

1.d) Evoluţia avansurilor pentru cumpărări de stocuri


Se constată o scădere foarte pronunţată a avansurilor acordate furnizorilor de materii şi
materiale în 2006 (cu aprox. 93%, IAvs = 7,67 % ) comparativ cu o scădere mult mai mică în 2007 (de
aprox. 19 %, IAvs = 80,98 %). Acest lucru se explică prin angajarea unor avansuri faţă de furnizorii de
stocuri într-o măsură foarte pronunţată în 2005 care vor fi însă decontate în cea mai mare măsură în
anul următor.

2. Analiza evoluţiei creanţelor


!!!!!!! Informaţii necesare analizei şi furnizate de note
Nota 5 „Situaţia creanţelor şi datoriilor” este dedicată detalierii elementelor de creanţe şi datorii
ale entităţii, furnizând următoarele informaţii necesare analizei:
 În ce priveşte creanţele aferente activităţii de exploatare, pentru cei trei ani analizaţi, regăsim o
detaliere a acestora după natura lor, pe categoriile de creanţe comerciale, creanţe faţă de buget şi
salariaţi. Ultimele două categorii sunt raportate în schema de bilanţ la postul bilanţier cu
denumirea „Alte creanţe”.
 Toate creanţele entităţii se încadrează în graficele de recuperare şi ca atare nu există creanţe
neîncasate în termen.

Analizând ritmul modificării creanţelor constatăm următoarele:


 Volumul acestora creşte de la un an la altul, într-un ritm mai accentuat în 2006 (ICAN = 197,82 %)
comparativ cu 2007 (ICR = 135,24 % )
 Influenţa evoluţiei elementelor componente ale creanţelor asupra totalului creanţelor se face
diferenţiat, astfel
- În 2006 faţă de 2005, creşterea volumului creanţelor este datorată exclusiv creşterii
volumului creanţelor comerciale (ajungându-se la o dublare a acestora comparativ cu anul
precedent, ICC = 197,82 %), în condiţiile în care volumul altor creanţe scade semnificativ (cu
40 %, IAcr= 60,37 %).
- În 2006 faţă de 2005, creşterea volumului creanţelor este datorată atât creşterii volumului
creanţelor comerciale (ICC = 134,60 %) cât şi datorită creşterii volumului altor creanţe IAcr =
144,95 %),

2.a) Analiza evoluţiei creanţelor comerciale


Necesită o abordare sub dublu aspect:
- din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă extinderea sau diminuarea
activităţii comerciale, pusă în evidenţă prin ritmul modificării creanţelor comerciale (ICC)
- din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde eficienţa modului de gestionare a
creanţelor comerciale (analiza corelativă între ICC şi ICAN).

a)Analiza extensivă a volumului creanţelor comerciale


 În valoare absolută, volumul creanţelor comerciale este în creştere de la un an altul, valoarea cea mai
ridicată fiind înregistrată pentru anul 2007, ceea ce reflectă o extindere a activităţii comerciale de la
un an la altul.
 Ca şi ritm de creştere al activităţii comerciale, se constată că cel mai ridicat ritm de creştere se
înregistrează însă în 2006 (ICC = 205,68 % ) comparativ cu 2007 (ICC = 134,60 %)
 Situaţia de mai sus reflectă o extindere mai accentuată a activităţii comerciale în 2006 comparativ cu
ceilalţi ani. Aspectul este apreciată drept favorabil în toţi anii deoarece, acesta se datorează strict
creşterii volumului vânzărilor din activitatea comercială (nu este cazul unor acumulări de creanţe
neîncasate în termen, deoarece, aşa cum rezultă din notele la situaţiile financiare, toate creanţele
comerciale se încadrează în graficele de recuperare).

b)Analiza extensivă a volumului creanţelor comerciale


În 2006 faţă de 2005
 Se constată următoarea situaţie: ICC = 205,68 % (>100%), ICAN =118,95 % (>100%) astfel că ICC >
ICAN.
 Situaţia de mai sus reflectă o extindere a activităţii comerciale care nu este însoţită de o politică
corespunzătoare de încasare. Cu alte cuvinte ritmul de facturare nu este însoţit de un ritm
corespunzător al încasărilor. Rezultă o acumulare a volumului creanţelor care duce la scăderea
vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale în 2006 faţă de anul precedent.
 Situaţia de mai sus apare ca urmare a hotărârii conducerii a relaxa termenele de plată pentru
menţinerea vânzărilor intr-un ritm dinamic şi depăşirea blocajului financiar în care se afla sistemul
sanitar romanesc în 2006.
 Relaxarea politicii de încasare a creanţelor comerciale este una de moment, conjuncturală, în timp ea
trebuind să fie atent supravegheată şi corectată pentru a nu genera probleme de lichiditate şi blocaj
financiar.
În 2007 faţă de 2006:
 Se constată aproximativ aceeaşi situaţie mai puţin favorabilă de mai sus: ICC = 134,6 % (>100%),
ICAN =110 % (>100%) astfel că ICC > ICAN. Are loc de asemenea o reducere a vitezei de rotaţie a
creanţelor comerciale, comparativ cu anul precedent.

Pentru a compara eficienţa modului de gestionare a creanţelor comerciale de la un an la altul


se va calcula şi compara ritmul de scădere al vitezei de rotaţie al creanţelor comerciale (vezi şi calculele
efectuate la Anexa 5 „Analiza indicatorilor de activitate”).
k CAN / CC
I 2006 / 2005k = CC 2006 x100 = 2006 2006 x100 = 57%
CC k CAN / CC
CC 2005 2005 2005
k CAN / CC
I 2007 / 2006k = CC 2007 x100 = 2007 2007 x100 = 82%
CC k CAN / CC
CC 2006 2006 2006
Va rezulta că pe fondul unei gestionări ineficiente a creanţelor comerciale în ambii ani situaţia
apare totuşi mai favorabilă în 2007 pentru că ritmul de scădere al vitezei de rotaţie a creanţelor
comerciale este mai mic (de 18 % comparativ cu 43 % cât este în 2007).

!!!!!!!!Concluzie
Deşi constatăm o extindere a activităţii comerciale pe întreaga perioadă supusă analizei, cu un
ritm de creştere mai pronunţat în 2006, politica activităţii comerciale nu este corelată cu o politică
adecvată de încasare a creanţelor comerciale. Politica comercială aplicată este una conjuncturală, cu
rolul principal de extindere a cotei de piaţă prin atragerea de noi clienţi şi dinamizarea afacerilor. La
nivel managerial trebuie monitorizat foarte atent acest aspect intervenindu-se oportun cu decizii privind
diminuarea perioadei de creditului comercial (reducerea timpilor de încasare)atunci când se
previzionează goluri de trezorerie pentru a fluidiza ritmul afacerii şi a preveni riscul de insolvabilitate.

2. b) Analiza evoluţiei altor creanţe


!!!!!!! Informaţii necesare analizei şi furnizate de notele explicative
 În Nota 5 „Situaţia creanţelor şi datoriilor” se precizează că în cazul societăţii analizate, această
categorie este reprezentată în procent semnificativ (peste 80 %) de creanţele faţă de salariaţi (rezultate
din acordarea avansurilor chenzinale) şi creanţe faţă de buget (rezultate din impozite şi taxe achitate în
plus) aşa cum ne furnizează informaţiile din note.
 În Nota 8 „Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii” se precizează informaţii privind
reducerile de personal de la un an la altul (în 2005- 925 angajaţi, în 2006-773 angajaţi, în 2007- 727
angajaţi) şi de asemenea privind creşterea salariului mediu pe angajat în condiţiile noilor restructurări
realizată în anul 2007 (cu mai mult de 10 %).

Privind ritmul modificării altor creanţe se constată următoarele:


În 2006 faţă de 2005:
 Se constată o diminuare a acestor categorii de creanţe în 2006 comparativ cu 2005 (I Acr = 60,37 %).
Situaţia se corelează cu diminuările masive de personal datorate restructurării personalului (de la 925
angajaţi, existenţi la sfârşitul anului 2005, la 773 existenţi la sfârşitul anului 2006, deci o scădere cu
17 %.) În aceste condiţii, este firesc să scadă atât volumul cheltuielilor salariale cât şi volumul
creanţelor salariale rezultate din avansurile salariale aferente chenzinei I.
În 2006 faţă de 2005:
 Se constată o creştere a volumului acestor tipuri de creanţe comparativ cu 2007 (IAcr = 144,95 %).
Pe fondul unei reduceri mai puţin accentuate de personal în 2007 comparativ cu anul precedent (de
la 773 angajaţi la 727 angajaţi, deci o scădere cu doar 6 %) are loc o creştere a salariului mediu pe
angajat la nivelul societăţii (cu mai mult de 10 %), ceea ce se reflectă într-un volum crescut al
cheltuielilor salariale în 2007 faţă de 2006 cu aprox. 16 % (vezi în acest sens Anexa 6 „Analiza
evoluţiei performanţelor financiare”). Situaţia va explica reducerea corespunzătoare înregistrată
pentru avansurile chenzinale acordate în anul 2007 comparativ cu 2006.
 În condiţiile în care volumul creanţelor salariale este semnificativ în volumul altor creanţe (peste
80 %), evoluţia acestora din urma este explicată în cea mai mare măsură. Diferenţa de 20 %, este
dată de creanţe rezultate din impozite şi taxe achitate în plus, care au înregistrat şi ele o creştere
faţă de valoarea lor din anul 2006, influenţând de asemenea în direcţia creşterii altor creanţe.
 Toate aceste categorii de creanţe se află în termen, ca urmare creşterea acestor creanţe este urmarea
firească a desfăşurării activităţii din cadrul entităţii.

3. Analiza evoluţiei trezoreriei


Analizând ritmul de evoluţie al trezoreriei se constată o creştere a trezoreriei de la un an la altul, într-
un ritm mai pronunţat în 2007 faţă de 2006. Pe cele două componente reprezentate de investiţiile
financiare pe termen scurt şi disponibilităţile din casă şi bancă evoluţia nu este uniformă şi în consecinţă
implicaţiile acestora asupra valorii totale a trezoreriei vor fi diferenţiate.
În 2006 faţă de 2005:
 Are loc o creştere a volumului trezoreriei cu mai mult de 2/3 din valoarea aferentă anului precedent
(ITR =171,26 %).
 Creşterea trezoreriei este generată în proporţie semnificativă de efectuarea de investiţii mobiliare
într-un volum majorat faţă de anul anterior (IIFTS =193,68 %).
 Entitatea deţine de asemenea lichidităţi în casă şi bancă într-o valoare superioara anului anterior (ICB
= 123,11 %) ceea ce generează o creştere a trezoreriei într-o proporţie mai puţin semnificativă,
datorită unei ponderi mai reduse a acestora în totalul trezoreriei comparativ cu investiţiile pe termen
scurt (vezi în acest scop şi Anexa 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”) .
În 2007 faţă de 2006:
 Se înregistrează de asemenea un ritm de creştere al trezoreriei accentuat (de 82,06 % ) peste nivelul
înregistrat anii precedenţi ( ITR= 182,06 %);
 Creşterea volumului trezoreriei se datorează exclusiv extinderii substanţiale a investiţiilor pe piaţa
mobiliară, la o valoare mai mult decât dublată (IIFTS = 229,42 %);
 Constatăm că lichidităţile din casă şi bancă înregistrează o scădere substanţială, cu 88 % ( I CB= 22
%), ele influenţând trezoreria în senul scăderii acesteia, nesemnificativ însă datorită procentului
redus al acestora în totalul trezoreriei entităţii.
 Diminuarea lichidităţilor din casă şi bancă apare ca un rezultat firesc, având în vedere cele analizate
până acum respectiv: gestionare mai puţin eficientă a imobilizărilor corporale comparativ cu anul
anterior, majorarea duratei ciclului de fabricaţie al produselor în 2007 comparativ cu 2006, o
diminuare a vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale, o gestionare mai puţin eficientă a stocului
materii prime şi de produse finite faţă de anul anterior.

Pentru o apreciere pertinentă a modului de gestionare a trezoreriei trebuie însă făcute corelaţii
complexe cu alte aspecte din cadrul obiectivelor noastre de urmărit şi anume: structura poziţiei
financiare, realizarea echilibrului financiar, indicatorii de lichiditate şi solvabilitate precum şi cu
tabloul fluxurilor de numerar.

!!!!!!!Concluzii
Volumul trezoreriei entităţii este în creştere de la un an la altul, cu un ritm mai accentuat de
creştere în 2007. Lichidităţile însă din casă şi bancă, evoluează mai puţin favorabil, deoarece în 2007
ele scad semnificativ datorită efectelor unei viteze de rotaţie mai lente, înregistrate la toate categoriile
de active. Din cadrul acestor active va trebui acordată o atenţie specială gestionării creanţelor
comerciale în vederea unei mai bune corelări a ritmului livrărilor cu ritmul încasărilor.

Analiza în dinamică a cheltuielilor în avans


!!!!!!!!Informaţii necesare analizei şi furnizate de notele explicative
Din notele la situaţiile financiare (Nota 10 „Alte informaţii”), aflăm următoarele:
 Entitatea are închiriate în regim de leasing operaţional 5 mijloace de transport pe o perioadă de 3
ani (2005-2007).
 În plus, în 2006, entitatea închiriază încă 2 mijloace de transport pentru a faţă unei activităţi de
distribuţie a produselor la punctele de desfacere corelate cu o activitate de producţie şi
comercializare mult extinse în anul 2006.
 Chiriile aferente, se plătesc lunar, în mod anticipat.
Analizând ritmul modificării cheltuielilor în avans se constată o creştere foarte pronunţată a
cheltuielilor în avans în 2006 faţă de 2005, acestea aproape se dublează după care în 2007 ating din
nou nivelul anului 2005. Utilizând informaţiile din notele explicative, putem conchide că valoarea
substanţială a cheltuielilor în avans din 2006 este datorată unor chirii suplimentare achitate anticipat de
entitate, referitoare la mijloacele de transport închiriate în mod suplimentar în 2006 în condiţiile
extinderii activităţii de producţie şi comercializare.

1.1.2 Analiza evoluţiei datoriilor


Datoriile entităţii sunt reprezentate atât de datoriile propriu-zise concretizate în obligaţiile
actuale ale entităţii rezultate din relaţiile cu diverşi terţi cât şi veniturile în avans şi respectiv
provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.
Analiza evoluţiei datoriilor propriu-zise
!!!!!!!!Informaţii necesare analizei şi furnizate de notele explicative
Exploatând informaţiile analitice privind datoriile entităţii furnizate de Nota 5 la situaţiile financiare şi
anume „Situaţia creanţelor şi datoriilor” constatăm următoarele:
 Entitatea analizată nu are contractate datorii mai mari de un an, ca atare toate datoriile sunt
curente (mai mici de un an).
 Entitatea nu dispune de credite bancare, sursele de finanţare fiind în întregime pe termen scurt
provenind din: datorii comerciale (datorii faţă de furnizori),datorii faţă de salariaţi, datorii
fiscale, datorii faţă de acţionari (referitoare la dividende de plată) şi alte datorii (dar mai puţin
datoriile bancare şi faţă de grup).
 Nu există plăţi restante, toate datoriile entităţii fiind în termen.
 Pentru o analiză detaliată a datoriilor exploatăm informaţiile din Nota 5„ Situaţia creanţelor şi
datoriilor” aşa cum am prezentat în Anexa 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”- Informaţii
suplimentare privind componenţa datoriilor şi evoluţia acestora şi Informaţii suplimentare
privind componenţa datoriilor pe naturi de datorii şi evoluţia acestora

Din analiza datoriilor (propriu-zise) ale entităţii detaliate după natură constatăm că la nivelul
entităţii acestea sunt reprezentate de:
- „datorii comerciale” sub forma datoriilor faţă de furnizorii de materii prime şi materiale şi
furnizorii de imobilizări;
- „datorii sociale” sub forma datoriilor faţă de salariaţi;
- „datorii fiscale” sunt reprezentate doar de partea corespunzătoare din asigurările sociale şi
şomaj, impozitele şi taxele aferente salariilor;
- „datorii faţă de acţionari” sunt reprezentate în întregime de dividende de plată;
- „alte datorii” reprezentate de alte datorii ale entităţii mai puţin datoriile bancare şi faţă de
grup.

Din analiza ritmului de evoluţie al datoriilor propriu- zise pe total şi pe componente pe perioada
2005-2007 se constată următoarele:
 Totalul datoriilor evoluează în creştere de la un an la altul într-un ritm mai accentuat în 2007
(61,94 % în 2007 comparativ cu doar 7,4 % în 2006). Pe elementele componente situaţia se
prezintă diferenţiat.
 Datoriile comerciale înregistrează o menţinere aproape la acelaşi nivel în 2006 după care în 2007
cresc cu aproape 2/3 din valoarea lor (cu 62,85 %).Toate datoriile comerciale sunt în termen de
plată, deci o creştere a lor o considerăm favorabilă pentru că entitatea beneficiază de surse gratuite
de finanţare pe perioada creditului comercial
 Un ritm de creştere ridicat îl constatăm la datoriile fiscale atât în 2006 cât şi în 2007 cu o valoare
mai accentuată în 2006. Având în vedere că entitatea nu are plăţi restante şi nici nu a avut anumite
facilităţi fiscale la care să se fi renunţat pe perioada analizată, creşterea datoriilor este urmarea
firească a extinderii activităţii sale mai ales în 2006, rezultând astfel o masă impozabilă
suplimentară. De altfel o dezvoltare a întregii activităţi mai ales în anul 2006 am constatat-o deja
din analizele efectuate până acum.
 O evoluţie deosebită înregistrează datoriile faţă de salariaţi unde se constată o uşoară reducere a
acestora în 2006 urmată în 2007 de aproape o triplare a lor. Analizând Nota 8 la situaţiile
financiare „Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii” vom deduce că reducerea
uşoară a datoriilor salariale din 2006 se datorează în principal restrângerii numărului de salariaţi
(de la 925 la 776 salariaţi). De asemenea în 2007 creşterea accentuată a datoriilor salariale, în
condiţiile în care numărul de salariaţi scade de la 773 la 727 este pusă pe seama unor accentuate
creşteri salariale de care au beneficiat angajaţii societăţii.
 Analiza evoluţiei veniturilor în avans şi a provizioanelor
Asimilăm datoriilor şi elementele de venituri în avans şi respectiv provizioanele.
Referitor la evoluţia acestor elemente constatăm următoarele:
 Observăm că entitatea realizează o creştere accentuată a veniturilor în avans în 2006 (de 280,71
%) datorită exclusiv obţinerii unei subvenţii pentru investiţii primite de entitate în 2006 într-o
valoare substanţială (12.845.469 lei). În Nota 10 „Alte informaţii” se fac referiri la acest aspect,
precizându-se că valoarea subvenţiei vizează lansarea unei noi linii tehnologice în vederea
realizării unor noi produse farmaceutice .
 În ce priveşte provizioanele deţinute de entitate, observăm că aceasta a constituit un astfel de
provizion abia în 2007. Analizând Nota 2 “Provizioane” aflăm informaţii mult mai detaliate
privind acest aspect. Astfel, se precizează în notă că societatea are constituite provizioane pentru
riscuri şi cheltuieli în suma de 101.049.820 lei din care 3.455.070 lei pentru procese juridice în
derulare, 16.712.310 lei pentru cheltuieli privind dezafectarea secţiilor în conservare şi 80.882.440
lei pentru aspecte de mediu, în baza raportului întocmit de firma Atkins în perioada 2006-2007.

!!!!!!!Concluzii
La nivelul perioadei analizate, are loc o creştere a datoriilor entităţii, mult mai pronunţată pentru
anul 2007, datorată în principal creşterii datoriilor comerciale. Aspectul trebuie corelat cu evoluţia
capitalurilor entităţii şi respectiv cu indicatorii de structură corespunzători, pentru a pune în evidenţă
aspecte mult mai pertinente legate de evoluţia gradului de îndatorare.

1.1.3 Analiza evoluţiei capitalurilor proprii


Toate capitalurile societăţii sunt reprezentate de capitaluri proprii neexistând angajări de către
stat în capitalul entităţii. Se poate constata o creştere a capitalurilor proprii de-a lungul perioadei
analizate într-un ritm uşor mai accentuat în 2006 (ICPR = 122,67 %) comparativ cu creşterea de (ICPR =
112,78 % în 2007).
Un rol informaţional extrem de important pentru analiza evoluţiei capitalurilor entităţii revine
„Situaţiei modificării capitalului propriu”, cea de-a treia componentă a situaţiilor financiare
obligatoriu de întocmit de entităţile încadrate la categoria de mărime „mari”.

În 2006 faţă de 2005:


Aşa cum rezultă din Situaţia modificării capitalului propriu, aferentă anului 2006 creşterile de
capitaluri proprii se datorează:
 reevaluării patrimoniului societăţii la 31.12.2002, conform hotărârii AGA, înregistrându-se diferenţe
favorabile din reevaluare, determinând o creştere a rezervelor din reevaluare cu 35,51 %;
 constituirii de rezerve legale, conform Legii 31/1990, în procent de 38.28 % faţă de anul anterior;
 constituirii de rezerve din profitul net, reprezentând facilităţi fiscale şi venituri din vânzări de
mijloace fixe, în procent de 46,76 %;
 creşteri nete de profit nerepartizat la 31.12.2006, în procent de 19,93 % determinate de:
- profitul nerepartizat aferent exerciţului 2006 a cărui destinaţe va fi hotarâtă de AGA în aprilie
2007;
- repartizări din profitul net al anului 2005 (pe baza AGA din aprilie 2006) pentru dividende şi
pentru participarea salariaţilor.

În 2007 faţă de 2006:


Din Situaţia modificării capitalului propriu, aferentă anului 2007, constatăm că valoarea creşterii
nete de capitaluri proprii se datorează:
 reevaluării patrimoniului societăţii la 31.12.2007, conform hotărârii AGA, înregistrându-se diferenţe
favorabile din reevaluare care au dus la o creştere a rezervelor din reevaluare cu 27,01 %;
 constituirii de rezerve legale, conform Legii 31/1990, ce a determinat o creştere a acestora cu 9,54 %.
 constituirii de rezerve din profitul net, reprezentând facilităţi fiscale şi venituri din vânzări de
mijloace fixe şi diminuării rezervelor ca urmare a stabilirii şi înregistrării unui provizion de mediu,
corectarea diferenţelor de reevaluare pentru terenuri, şi diminuării rezervelor din reevaluare
aferente mijloacelor fixe de la secţiile de chimie. Per ansamblu se înregistrează o creştere a altor
rezerve cu 40,15 %.
 creşteri nete de profit nerepartizat la 31.12.2007 cu 11,17 % determinate de:
- profitul nerepartizat aferent exerciţiului 2007 a cărui destinaţie va fi hotărâtă de AGA din
aprilie 2008;
- repartizări din profitul net al anului 2006 (pe baza AGA aprilie 2007) pentru
dividende şi pentru participarea salariaţilor la profit.

Aşa cum se poate constata entitatea nu a procedat la majorări de capital social pe perioada 2005-
2007, toate creşterile de capitaluri proprii fiind datorate creşterii rezervelor din reevaluare, a rezervelor
efectuate de entitate şi a rezultatului exerciţiului reprezentaţi în toţi anii de profit şi a rezultatului
reportat.
Se poate constata o creştere mai accentuată a valorii acestor componente în anul 2006
Cu excepţia rezervelor din reevaluare, toate aceste componente au înregistrat creşteri mai accentuate în
2006 datorită extinderii masive a activităţii entităţii în acest an.

!!!!!!!Concluzii
Entitatea analizată beneficiază pe toată perioada analizată de o majorare a surselor proprii de
finanţare cu efecte favorabile asupra întăririi capacităţii de autofinanţare şi asupra ameliorării
indicatorilor de îndatorare, în special pentru anul 2006.
Comparativ cu evoluţia datoriilor, constatăm că în anul 2006 ritmul de creştere al capitalurilor
este superior ritmului de creştere al datoriilor (ICPR=122,67% şi IDT =107,4%) cu efecte favorabile aspra
indicatorilor de îndatorare.
În anul 2007 ritmul de creştere al modificării datoriilor devansează ritmul de creştere al
capitalurilor (ICPR=112,78% şi IDT =161,94 %) cu efecte nefavorabile aspra indicatorilor de îndatorare.
.
1.2 Analiza structurii poziţiei financiare
Analiza structurii poziţiei financiare presupune determinarea ratelor de structură ale elementelor de
active/datorii/capitaluri proprii aşa cum sunt acestea prezentate în Anexa 2 „Analiza structurii poziţiei
financiare”. Pe baza acestora avem următoarele rezultate ale analizei:

1.2.1 Analiza structurii activelor


Din analiza ratelor generale de structură ale activelor se constată următoarele:
 O pondere mai accentuată a activelor circulante comparativ cu ponderea activelor imobilizate (în
medie de aprox. 60% comparativ cu aprox..40%) pe toţi anii supuşi analizei.
 Ponderea activelor circulante creşte de-a lungul celor trei ani analizaţi pe fondul reducerii ponderii
activelor imobilizate în cadrul activelor entităţii. Concluzionăm o orientare a politicilor manageriale
spre accentuarea laturii de exploatare în defavoarea laturii investiţionale pe perioada 2005-2007.
 O scădere a ratei generale a activelor imobilizate pe perioada analizată care se datorează pe de-o
parte unei creşteri mai lente activelor imobilizate în comparaţie cu o creştere mai accentuată a
celorlalte elemente de activ.
 O creştere a ratei generale a activelor circulante pe cei trei ani supuşi analizei care se datorează unei
creşteri mai accentuate a activelor circulante comparativ cu celelalte elemente de activ.
 Din analiza ratei cheltuielilor în avans rezultă că aceasta este nesemnificativă (sub 1 %) de altfel
situaţie obişnuită pentru entităţile din România.

!!!!!!!!Concluzii
Din analiza ratelor generale de structură ale actelor deducem că, pe perioada analizată,
entitatea îşi orientează politicile mai mult spre activitatea curentă (de exploatare) şi mai puţin spre
activităţi investiţionale.

Analiza ratelor interne ale activelor imobilizate pune în evidenţă mutaţiile structurale produse în
cadrul politicii investiţionale a entităţii. Pe perioada supusă analizei, se constată următoarele:
 Ponderea covârşitoare în totalul imobilizărilor, pe toţi anii analizaţi o deţin imobilizările corporale
(aprox. 99%).
 Imobilizările necorporale înregistrează o pondere de aprox.1 % în total imobilizări cu o uşoară
tendinţă de creştere în 2006 datorită creşterii mai rapide a imobilizărilor necorporale comparativ cu o
creştere mai puţin accentuată a elementelor de active imobilizate (creşterea accentuată a
imobilizărilor necorporale a fost datorată în 2006 unei achiziţii substanţiale de programe informatice,
aşa cum rezultă din notele la situaţiile financiare aferente anului 2006).
 În cadrul politicii investiţionale a entităţii, investiţiile în capitalurile altor firme reprezintă un procent
nesemnificativ (ratele imobilizărilor financiare pe perioada analizată sunt cu mult sub 1 %).

!!!!!!!!Concluzii
În sectorul investiţional entitatea se orientează cu precădere spre investiţii în capacităţi
productive (în medie de aprox 98 %) în defavoarea investiţiilor nemateriale sau a investiţiilor pe
piaţa de capital (în medie sub 2 %).

Ratele interne ale activelor circulante pun în evidenţă mutaţiile structurale produse în cadrul
politicilor duse la nivelul activelor de exploatare, cu referiri stricte la mutaţiile înregistrate în privinţa
gradului de lichiditate al acestora. Pe perioada 2005-2007, din analiza ratelor interne ale activelor
circulante se pot desprinde următoarele concluzii :
 În general, pe perioada 2005-2007 se constată o scădere a ponderii elementelor de active circulante
mai puţin lichide (stocurile) în paralel cu o creştere a elementelor cu o lichiditate superioară
(creanţele şi trezoreria).
 Privind rata stocurilor, observăm o scădere a acesteia pe fondul unei politici de gestionare optime a
stocurilor aplicate de manageriat concretizate în valorificarea stocurilor cu mişcare lentă existente în
anii anteriori, optimizarea raportului achiziţie-producţie - facturare cu efecte asupra creşterii vitezei
de rotaţie a stocurilor şi pe această cale cu efecte favorabile în planul lichidităţii entităţii.
Din analiza ratelor interne ale stocurilor se constată:
 Pe elemente de stocuri se constată că ponderea o deţin produsele finite şi mărfurile
(aproximativ 50%) în 2006, după care în 2007 ponderea majoritară revine stocurilor de
materii prime (46%).
 Ponderea avansurilor pentru cumpărături de stocuri este semnificativă în 2005
(aproximativ16%), după care scade semnificativ în 2006 şi 2007 la aproximativ 1%,
datorită, în principal, scăderii substanţiale a nivelului avansurilor ca urmare a decontării lor
succesive.
 Rata creanţelor creşte semnificativ în 2006 comparativ cu 2005 (de la 39,22 % la 56,3 %, adică cu
aproximativ 43 %, ulterior menţinând-se aproximativ la acelaşi nivel) ea fiind rezultatul extinderii
masive a activităţii comerciale în 2006 pe fondul aplicării unor termene de încasare mai reduse (aşa
cum am constatat la capitolul anterior referitor la analiza evoluţiei creanţelor.).
 În cadrul creanţelor ponderea covârşitoare o deţin creanţele comerciale (peste 90 % în toţi
anii supuşi analizei).
 Analizând rata trezoreriei constatăm că aceasta creşte de la un an la altul, în principal datorită
creşterii volumului investiţilor financiare pe termen scurt. Chiar şi cu aceste creşteri înregistrate,
nivelul ratei trezoreriei atinge abia în 2007 limita minimă apreciată de specialişti ca fiind optimă
(nivelul optim este apreciat între 30%– 50 %). Cauzele unui nivel relativ scăzut al lichidităţilor
entităţii trebuie căutate în volumul crescut de lichidităţi imobilizate în creanţe comerciale, dată fiind
politica de credit comercial relaxată adoptată de societate pe perioada analizată.
 În cadrul trezoreriei constatăm că ponderea majoritară o deţin alte investiţii pe termen
scurt pentru toţi anii, în creştere accentuată de la un an la altul, ajungând să reprezinte în
2007, 97,24 % din totalul trezoreriei. La nivelul gestiunii interne a elementelor trezoreriei,
situaţia este una favorabilă reflectând o preocupare a managementului pentru obţinerea
unor câştiguri suplimentare prin orientarea lichidităţilor din casă-bancă spre plasamente pe
termen scurt, pe piaţa de capital.

!!!!!!!!Concluzii
Din analiza ratelor interne ale activelor circulante deducem că gradul de lichiditate al
activelor circulante creşte pe perioada 2005-2007 pe fondul diminuării ponderii elementelor de
active circulante mai puţin lichide (stocurile) şi a creşterii ponderii elementelor cu o lichiditate mai
accentuată (creanţele şi trezoreria). Aspectul este unul favorabil pe termen scurt, reflectând o
extindere a activităţii comerciale pe fondul aplicării unor politici de credit mai relaxate. Se impune
însă ca pe termen lung, să se procedeze la o revizuire a politicii comerciale a entităţii pentru a nu
genera lipsuri de lichidităţi cu efecte finale în planul riscului de insolvabilitate.

1.2.2 Analiza structurii datoriilor / capitalurilor proprii


Din analiza ratelor generale de structură (ale totalului datoriilor şi capitalurilor) se desprind concluzii
privind orientarea surselor de finanţare ale entităţii spre surse proprii respectiv atrase. În cazul societăţii
analizate, se constată următoarele:
 În cadrul surselor de finanţare ale entităţii, ponderea covârşitoare este reprezentată de sursele
proprii –capitaluri proprii (aproximativ 88 % în anii 2005 şi 2006) urmată de o uşoară scădere (cu
aproximativ 10 %) în 2007.
 Scăderea ponderii capitalurilor proprii în totalul surselor de finanţare în 2007 este pusă pe seama
creşterii mai pronunţate a surselor atrase respectiv a datoriilor în 2007, ponderea lor crescând de la
11 % în total surse la 20 % în 2007

Ratele interne ale datoriilor şi capitalurilor pun în evidenţă mutaţiile structurale interne
înregistrate la fiecare categorie.
Din analiza ratelor interne ale datoriilor (rata datoriilor pe termen scurt, rata datoriilor pe termen
mediu şi lung, rata provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli şi rata veniturilor în avans) se constată
următoarele:
 Ponderea semnificativă o deţin datoriile curente pentru toată perioada analizată (96,3% în 2005,
90,86 % în 2007).
 Deşi, în mărime absolută, valoarea datoriilor pe termen scurt creşte de la un an la altul, în mărime
relativă ponderea lor în totalul datoriilor scade pe fondul constituirii de provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli în 2007 într-o măsură semnificativă.
 Din Nota 2 “Provizioane” constatăm un nivel semnificativ al provizioanelor constituite în 2007
în sumă de 101.049.820 lei pentru procese juridice în derulare, pentru cheltuieli privind dezafectarea
secţiilor în conservare şi pentru aspecte privind mediu, astfel că acestea ajungând să reprezinte o
pondere de 1/3 în 2007, pondere extrem de semnificativă pentru o astfel de categorie de datorii.
 În condiţiile în care entitatea nu deţine datorii peste 1 an, rata datoriilor pe termen mediu şi lung are
o valoare nulă.

Din analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen scurt se constată următoarele:
 Toate datoriile pe termen scurt sunt reprezentate de datorii curente nebancare;
 Aproximativ 2/3 din valoarea datoriilor nebancare sunt reprezentate de datorii comerciale, urmate de
datorii fiscale şi apoi de datorii faţă de salariaţi. Datoriile comerciale sunt reprezentate de datoriile
faţă de furnizorii de materii prime şi materiale şi furnizorii de imobilizări.
 Ponderea cea mai mare în cadrul datoriilor comerciale o deţin datoriile pentru furnizorii de materii
prime şi materiale. O finanţare majoritară pe seama datoriilor comerciale e considerată favorabilă,
deoarece sunt surse gratuite de finanţare, iar nivelul lor se încadrează în termenul contractual
(informaţii obţinute din notele la situaţiile financiare).
 Remarcăm o pondere însemnată a datoriilor fiscale pe toată perioada analizată, aceasta fiind
datorată dezvoltării normale a activităţii şi implicit a creşterii bazei impozabile şi nu acumulării de
datorii neachitate. Totuşi se constată o scădere a ponderii acestora în totalul datoriilor curente în
2007, datorită creşterii mai rapide a datoriilor faţă de salariaţi reprezentate în mod semnificativ de
creşterea salariului mediu în cadrul entităţii

Din analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii se constată următoarele:


 Ponderea capitalului social în capitalurile proprii evoluează de la aproximativ 1/3 în 2006 la
aproximativ 1/4 în 2007. Aceasta se datorează menţinerii neschimbate a valorii capitalului social pe
toată perioada analizată în condiţiile unei creşteri substanţiale sistematice la celelalte elemente ale
capitalurilor proprii (ne referim la rezerve din reevaluare dar mai ales la rezerve).
 În ce priveşte nivelul rezervelor legale remarcăm politica prudenţială accentuată dusă la nivelul
managementului financiar prin constituirea unui nivel substanţial de rezerve, menite sa vizeze
acoperirea unor eventuale pierderi viitoare.
 Remarcăm o scădere a ponderii rezultatului exerciţiului în totalul capitalurilor proprii care nu se
datorează însă diminuării rezultatului net de la un an la altul ci dimpotrivă valoarea acestuia creşte
de la un ala altul doar că creşterea înregistrată la celelalte componente de capitaluri proprii (în
special creşterea înregistrată de rezervele legale) este mult mai pronunţată şi devansează astfel
creşterea rezultatului net al exerciţiului.
 Se poate constata că entitatea a preferat atragerea de surse proprii, altele decât cele provenind din
capitalul social, din dorinţa de a nu afecta valoarea câştigurilor actualilor acţionari, protejând astfel
interesele acestora. Putem constata o politică de protejare a vechilor acţionari dusă de
managementul entităţii.

!!!!!!!!Concluzii
În 2006 comparativ cu anul 2005 ponderea capitalurilor proprii în total surse se menţine. În 2007
remarcăm însă o diminuare a surselor proprii în total surse care este pusă pe seama creşterii
accentuate a datoriilor comerciale, a datoriilor fiscale dar şi a constituirii semnificative de provizioane
pentru riscuri şi cheltuieli în 2007, comparativ cu creşterea mai lentă a capitalurilor proprii în 2007.
Creşterea datoriilor nu trebuie privită ca una negativă deoarece toate datoriile se încadrează în
termenele de plată., creşterea lor fiind rezultatul dezvoltării activităţii în 2007.

2. Analiza echilibrului poziţiei financiare


În cadrul analizei echilibrului financiar se impune o cercetare amănunţită a modului cum se
realizează echilibrul poziţiei financiare la cele trei nivele şi anume:
- analiza lichidităţii şi solvabilităţii entităţii;
- analiza capitalului de lucru;
- analiza gestiunii resurselor controlate.

2.1 Analiza lichidităţii şi solvabilităţii entităţii


În acest sens vom utiliza calculele din Anexa 3 „Analiza lichidităţii şi solvabilităţii entităţii”.
Privind starea de lichiditate, pe perioada 2005-2007 putem face următoarele aprecieri :
 Există un excedent de lichiditate curentă pe toţi anii supuşi analizei, excedent care evoluează în trend
ascendent, aproximativ în acelaşi ritm. Privit sub formă relativă acest excedent depăşeşte semnificativ
limita superioară a intervalului de siguranţă financiara ceea ce reflectă un nivel prea mare al activelor
curente comparativ cu datoriile curente de achitat. Există un nivel semnificativ de active curente care nu
sunt valorificate în direcţia obţinerii de beneficii viitoare.
 Se constată de asemenea un excedent de lichiditate imediată în creştere pe toţi anii supuşi analizei. În
formă relativă se înregistrează o acoperire imediată excedentară în creştere în 2006 urmată de o uşoară
scădere în 2007. Pe toată perioada de analiză gradul de acoperire al datoriilor curente din elemente
imediat lichide (creanţe şi trezorerie) este cu mult peste limita superioară a intervalului de siguranţă
financiară. Putem aprecia şi în acest caz că există un nivel mult prea mare al activelor de natura
creanţelor şi trezoreriei care să acopere nevoile imediate de finanţat.
 În 2005 se constată o acoperire deficitară a trezoreriei încadrată însă în intervalul de siguranţă
financiară. În anii următori însă trezoreria devine puternic excedentară depăşind limita superioară a
intervalului de siguranţă financiară (100 %) şi aceasta datorită creşterii mai accentuate a trezoreriei
comparativ cu creşterea mai puţin accentuată a datoriilor curente. Entitatea cel mai probabil a apelat în
scopul ameliorării stării de lichiditate la operaţii speculative pe piaţa mobiliară deoarece din ceea ce am
constatat până acum consolidarea stării de lichiditate s-a realizat prin puternice investiţii în acest
domeniu şi mai puţin pe seama creşterii disponibilităţilor din casă şi bancă.
!!!!!!!Concluzii
Per ansamblu putem aprecia că entitatea deţine un nivel excedentar al activelor de exploatare
care depăşeşte datoriile imediate de acoperit, situaţie ce poate avea în viitor repercusiuni în vederea
obţinerii de beneficii economice viitoare. Cauzele trebuie căutate în nivelul mult prea crescut al
creanţelor în speţă a creanţelor comerciale, pe fondul aplicării unei politici de credit comercial mult
prea relaxate în scopul atragerii de noi segmente de clientelă sau fidelizarea segmentului deja existent.
Privind starea de solvabilitate a entităţii constatăm următoarele:
 Entitatea nu dispune de resurse atrase pe termen mediu şi lung şi de asemenea nu dispune de credite
bancare. În consecinţă toate nevoile de finanţare vor fi acoperite integral pe seama datoriilor curente
de altă natură decât cele bancare şi a capitalurilor proprii.
 Ca rezultat a celor menţionate mai sus solvabilitatea generală în ambele sale forme va fi maximă.
 Din analiza ratelor de dependenţă financiară se poate constata ca entitatea are un grad de
dependenta financiară foarte mic şi încadrat în intervalele de siguranţă admise. Se poate constata ca
în 2007 gradul de dependenţă financiară al entităţii înregistrează nivelul cel mai mare din toţi anii
(20,01 %) încadrat însă şi în acest an, foarte confortabil, în intervalele de siguranţă financiară.
Nivelul ridicat al dependenţei financiare în acest an se datorează atât creşterii datoriilor comerciale
dar mai ales constituirii de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli într-un nivel extrem de
semnificativ, ajungând să reprezinte 1/3 din totalul datoriilor, aşa cum am constatat din cele
prezentate până acum.
 Rata de acoperire a dobânzilor indică un nivel de acoperire a dobânzilor foarte confortabil datorită
faptului că entitatea nu are contractate credite bancare deci nivelul dobânzilor va fi astfel sensibil
diminuat (acestea sunt reprezentate în principal din dobânzi aferente creditelor comerciale sau din
altfel de surse atrase decât creditele bancare).

!!!!!!!Concluzii
Deoarece societatea analizată nu dispune de resurse atrase pe termen mediu şi lung şi de
asemenea nu dispune de credite bancare, nivelul general al datoriilor necesare a fi acoperite este destul
de mic. Capacitatea generală a entităţii de a face faţă achitării nivelului redus al acestor datorii şi deci
gradul de solvabilitate al entităţii este foarte favorabil.

!!!!!!! Concluzii generale privind starea de lichiditate şi solvabilitate


Per ansamblu se poate constata ca lipsa îndatorării generează un nivel al lichidităţii şi solvabilităţii
extrem de confortabil. Optica utilizatorilor relativ la aceste rezultate va fi diferenţiată în funcţie de
natura acestor utilizatori de informaţii financiare. Astfel:
 Pe termen scurt investitorii nu vor privi investiţia în entitatea analizată, ca fiind una foarte
atractivă, deoarece există mari imobilizări de lichidităţi blocate temporar în creanţe. Politica
dusă la nivelul creanţelor şi datoriilor comerciale nu este foarte bine corelată, existând un
nivel ridicat al creanţelor comerciale (datorate termenelor de încasare mari acordate
clienţilor) necorelat cu termenele mult mai reduse de achitare a datoriilor comerciale. Pe
termen lung însă această politică de marketing poate avea rezultate pozitive generând în viitor
o creştere reală de valoare datorate câştigării de noi segmente de piaţă şi astfel ar putea fi
atractivă pentru investitori.
 Băncile vor aprecia favorabil rezultatele analizei, deoarece scopul lor, şi anume acela de a se
asigura asupra unei capacităţi de rambursare a creditelor foarte bună, este astfel atins.

2.2 Analiza capitalului de lucru


Conform Anexei 4 avem următoarele concluzii privind analiza capitalului de lucru:

 Capitalul de lucru este calculat şi raportat prin structurile bilanţiere valabile la data întocmirii
situaţiilor financiare ale anilor 2005, 2006,2007, fiind raportat la postul E din cadrul structurilor
bilanţiere, sub denumirea de „Active circulante respectiv datorii curente nete”. Indicatorul este identic
cu lichiditatea curentă în formă absolută calculată anterior.
 Constatăm că la nivelul entităţii se realizează un echilibru financiar pe termen scurt, la nivelul
activităţii de exploatare, entitatea deţinând un capital de lucru pozitiv pe toată perioada analizată, într-
o valoare semnificativă.
 Din analiza evoluţiei capitalului de lucru constatăm că se înregistrează un ritm de creştere de la un an
la altul în jur de 40 % pentru fiecare an, fiind uşor mai pronunţat pentru anul 2006. Acesta îi va
permite ca o parte importantă din activele curente să şi le finanţeze pe seama capitalului angajat,
format în majoritate doar din capitaluri proprii (entitatea nu dispune de resurse atrase pe termen mediu
şi lung).

!!!!!!Concluzii
La nivelul societăţii analizate putem vorbi de o situaţie foarte buna a echilibrului financiar pe
termen scurt,pe toată perioada analizată, ţinând cont de blocajele financiare cu care s-a confruntat
sistemul sanitar generator de mari sume de recuperat pentru producătorii de medicamente.

2.3 Analiza gestiuni resurselor controlate


Din evoluţia vitezelor de rotaţie ale activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii
prezentate în Anexa 4, se constată următoarele:
 Viteza de rotaţie a activelor imobilizate
 Ca valoare este sub media ţărilor dezvoltate (sub media de 3 rotaţii) însă la nivelul
economiei româneşti ea este considerată destul de bună bună.
 În dinamică, viteza de rotaţie a activelor imobilizate creşte pe toată perioada analizată,
înregistrând un ritm de creştere mai accentuat în 2006 (I 06/05 KAI =114,12 % > I 07/06 KAI =
111,38 %), ceea ce reflectă o gestionare favorabilă a acestei categorii de active.
 În cadrul activelor imobilizate, imobilizările corporale apar ca fiind cel mai bine
gestionate, comparativ cu celelalte categorii de imobilizări, pe toată perioada de analiză,
Acest aspect este susţinut de viteza de rotaţie a acestora în creştere de la un an la altul,
totuşi constatând un ritm de creştere mai accentuat în 2006 (I 062/05 KIC =115,16 % > I 07/06 KIC
= 110,73 %).
 Viteza de rotaţie a stocurilor totale
 Ca valoare se situează sub pragul critic de 9 rotaţii pe an, în 2005, după care aceasta
cunoaşte o redresare semnificativă pe toată perioada, depăşind valoarea critică atât în 2006
cât şi în 2007.
 În dinamică, viteza de rotaţie a stocurilor creşte de la un an la altul, cu un ritm de creştere
mult mai accentuat în 2006 (I 06/05 KS =179,58 % > I 07/06 KS = 108,48 %). Situaţia trebuie
pusă pe seama dinamizării afacerilor entităţii în 2006, pe fondul aplicării unor politici de
relaxare a termenelor de încasare a creanţelor fapt ce a dus la o accelerare masivă a
vânzărilor în această perioadă.
 Pe elemente de stocuri se constată o creştere mai accentuată a vitezelor de rotaţie a
acestora în 2006, la toate categoriile de stocuri, urmată de o creştere mai puţin accentuată,
chiar scădere la anumite categorii de stocuri, în 2007.

 Viteza de rotaţie a creanţelor


 Ca valoare se situează cu mult sub media de 12 rotaţii pe an, pe toată perioada analizată.
 În dinamică, viteza de rotaţie a creanţelor cunoaşte chiar o scădere de la un an la altul, o
scădere mai semnificativă înregistrându-se în 2006 (I 06/05 KCr = 60,19 % < I 07/06 KCr = 78,22
%). Situaţia este pusă pe seama relaxării termenelor de încasare a creanţelor comerciale
(care deţin ponderea semnificativă în totalul creanţelor) în scopul dinamizării afacerilor, pe
fondul blocajului financiar în care se afla sistemul financiar românesc în 2006.
 Raportul viteza de rotaţie a creanţelor/viteza de rotaţie a datoriilor este cu mult sub pragul
de echilibru, chiar dacă în 2007 acesta cunoaşte o uşoară ameliorare.
 Situaţia reflectă o gestionare inadecvată a creanţelor societăţii pe toată perioada analizată,
mai ales în 2006 când viteza de rotaţie a acestora scade mult mai accentuat.
 Viteza de rotaţie a totalului activelor
 În dinamică, viteza de rotaţie scade de la un an la altul, situaţie cauzată exclusiv de
volumul prea mare al creanţelor angajate de societate, care generează o viteză de încasare
a acestora mult prea lentă. S-a constatat de altfel că toate elementele de activ, cu excepţia
creanţelor (ne referim la activele imobilizate şi stocuri) au o viteza de rotaţie în creştere de
la un an la altul.
 Viteza de rotaţie a datoriilor
 În dinamică, viteza de rotaţie a datoriilor cunoaşte o creştere în 2006 cu 10 % în timp ce în
2007 aceasta scade cu aproape 1/3 din valoarea anului precedent. (I 06/05 KDT = 110,78 % > I
07/06
KDT = 68,49 %).
 Raportul viteza de rotaţie a creanţelor/viteza de rotaţie a datoriilor este cu mult sub pragul
de echilibru, chiar dacă în 2007 acesta cunoaşte o uşoară ameliorare.
 Situaţia reflectă o gestionare inadecvată a datoriilor societăţii pe toată perioada, mai ales
în 2006 când viteza de rotaţie a acestora creşte, societatea nereuşind să negocieze cu
creditorii termene de plată mai relaxate.

!!!!!!!!!Concluzii
La nivelul societăţii analizate, cea mai bună gestionare se realizează la active imobilizate şi
stocuri. Categoria creanţe/datorii cunoaşte o gestionare inadecvată pe perioada analizată,
cunoscând însă o ameliorare în 2007. Această modalitate de gestionare se realizează însă cu
bună ştiinţă, ea fiind integrată politicii generale de marketing ce vizează dinamizarea afacerii şi
câştigarea unei cote de piaţă suplimentare prin relaxarea perioadelor acordate pentru creditul
comercial Cu toate acestea echilibrul financiar al entităţii nu este afectat.

Tabel nr. Sinteza analizei poziţiei financiare a societăţii Medicamentul S.A. pe perioada 2005-2007
Puncte forte (+) Puncte slabe (-)
Active
Creşte valoare activelor entităţii Cresc activele mai lent decât cresc datoriile entităţii
Creşte eficienţa gestionării capacitaţilor Scade ritmul de creştere al eficienţei gestiunii
productive şi a stocurilor capacităţilor productive şi a stocurilor
Scade ponderea elementelor de active circulante Creşte ponderea creanţelor în total active circulante
mai puţin lichide (stocurile) în paralel cu o într-un ritm foarte accentuat
creştere a elementelor cu o lichiditate superioară
(creanţele, trezoreria)

În timp, se ameliorează politica de încasare a Politică foarte relaxată de încasare a creanţelor


creanţelor comerciale comerciale care induce totalului activelor o
diminuare a vitezei de rotaţie a activelor
În timp se ameliorează uşor politica de gestionare Gestionare inadecvată a raportului creanţe/datorii
a raportului creanţe/datorii
Trezorerie pozitivă şi în creştere; management Rata trezoreriei rămâne totuşi redusă, în 2007 abia
bun la nivelul structurii trezoreriei prin ajunge la limita minimă al intervalului de siguranţă
valorificarea numerarului spre investiţii financiare financiară.
pe termen scurt pentru o rentabilizare crescută a
sa.
Un nivel al lichidităţii şi solvabilităţii extrem de Nivelul exagerat al elementelor cu o lichiditate
confortabil intermediară: creanţele
Echilibrul financiar pe termen scurt este asigurat Scade ritmul de creştere al capitalului de lucru
(capitalul de lucru este substanţial reprezentat) şi
de asemenea evoluează favorabil (în creştere)
Datorii Nu apelează la credite bancare
Cresc datoriile entităţii pe seama extinderii Cresc datoriile într-un ritm mai accentuat decât
volumului de activitate, a creşterii subvenţiilor creşterea activelor
pentru investiţii, a constituirii de provizioane
pentru diverse riscuri şi cheltuieli implicate.
Creşterea datoriilor nu se datorează depăşirii
termenelor de plată
Un grad redus de îndatorare, autonomie foarte Creşte gradul de dependenţă financiară,
mare Scade gradul de autonomie financiară
Se modifică structura datoriilor în favoarea
datoriilor ce implică costuri minime (datorii
comerciale)
Capitaluri Creşte capitalurile proprii pe toată perioada Scade ritmul de creştere al capitalurilor proprii
proprii analizată
Se apelează la surse proprii create de entitate Scade ponderea rezultatului net al exerciţiului în
protejându-se astfel interesele vechilor acţionari totalul surselor proprii create de entitate

Cap. 3 Analiza performanţelor financiare la S.C. Medicamentul S.A.

Sursa informaţională principală a analizei performanţelor financiare o reprezintă Contul de Profit


şi Pierdere. Analiza performanţelor financiare se referă la următoarele aspecte:
- analiza de ansamblu a performanţelor financiare;
- analiza ratelor de rentabilitate.

1. Analiza de ansamblu a performanţelor financiare


Vizează analiza performanţelor generate pe nivele de activitate urmărind evoluţia şi mutaţiile
structurale produse în cadrul acestora

1.1 Analiza pe nivele a performanţelor financiar


Conform Anexei 5 „Analiza pe nivele a performanţelor financiare” dar şi utilizând informaţii din
Anexa 6 „Analiza evoluţiei performanţelor financiare” avem următoarele concluzii:
a) Nivelul de exploatare
Analizând evoluţia rezultatului exploatării în ceea ce priveşte activitatea de exploatare se constată o
extindere accentuată a volumului activităţii de la un an la altul cu preponderenţă în 2006. Pe total
rezultat al exerciţiului şi pe elemente componente factorii de influenţă se detaliază astfel:
 Rezultatul exploatării se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în creştere de la un an la
altul, într-un ritm de creştere mai accentuat în 2006 (I 06/05 REXP =128,75 % > I 07/06 REXP = 111,25 %).
 Cifra de afaceri netă realizează o creştere de la un an la altul într-un ritm mai accentuat în 2006 (I
CAN = 118,95 % > I
06/05 06/05
CAN = 110,87 %) datorită creşterii mai accentuate atât a producţiei
vândute cât şi a vânzărilor de mărfuri în această perioadă.
 Producţia exerciţiului înregistrează o creştere în ritm mai accentuat în 2007 (06/05 Qex= 101,55% < I
07/06
Qex = 114,51 %). Factorii de influenţă ai evoluţiei producţiei exerciţiului în 2007 sunt:
 Obţinerea de surplus de producţie stocată în 2007 comparativ cu deficitul substanţial de
producţie stocată în 2006, singurul factor cu influenţă pozitivă asupra creşterii producţiei
exerciţiului :
 Creşterea producţiei vândute într-un ritm mai lent în 2007 comparativ cu 2006 (I 06/05Qv=
114,05 % < I 07/06Qv = 111,06 % ), factor cu influenţă negativă ce a determinat diminuarea
ritmului de creştere al producţiei exerciţiului în 2007 ;
 Diminuarea substanţială a producţiei de imobilizări în 2007, cu aproape 3/4 faţa de valoarea
anului anterior, factor cu influenţă negativă ce a determinat diminuarea ritmului de creştere
al producţiei exerciţiului în 2007 (I 06/05 Qi = 466,47 % > I 07/06 Qi = 24,84 %;
 Atât marja comercială cât şi marja industrială cresc de la un an la altul însă se constată o creştere
extrem de accentuată a marjei comerciale în 2006 (de 10,8 ori) datorită extinderii masive a activităţii
comerciale a societăţii în acest an ((I 06/05 MC = 1080,07 % ).
 Marja industrială, este în creştere de la un an la altul, înregistrează un ritm de creştere uşor mai
accentuat în 2007 (I 06/05 MI = 107,68 % < I 07/06 MI = 120,37 % ). Factorii de influenţă asupra marjei
industriale în 2007 constau în :
 Creşterea producţiei exerciţiului într-un ritm mai accentuat în 2007 decât creşterea
înregistrată în perioadele precedente (factorii i-am pus în evidenţă anterior), factor cu
influenţă pozitivă;
 Creşterea cheltuielilor cu prestaţiile externe într-un ritm mai lent în 2007 comparativ cu
creşterea mai accentuată a acestora în anul 2006 (I 06/05 LT = 139,10 % > I 07/06 LT = 113,37 %)
factor cu influenţă pozitivă;
 În sensul diminuării ritmului de creştere al marjei industriale, a influenţat creşterea
cheltuielilor materiale în 2007 după ce anul anterior valoarea acestor cheltuieli s-a diminuat.
(I 06/05 CM = 86,2 % < I 07/06 CM = 105,08 %).
 Valoarea adăugată înregistrează o creştere de la un an la altul iar evoluţia sa urmează trendul de
evoluţiei al marjei industriale deoarece aceasta din urmă are o pondere semnificativă în valoarea
adăugată.
 În cazul ratelor valorii adăugate se poate constata că
 Aproape jumătate din valoarea nou creată de entitate este utilizată pentru autofinanţarea
activităţii, pe întreaga perioadă analizată;
 Finanţarea personalului din valoarea adăugată este în scădere de la un an la altul, însă cu
toate acestea se menţine semnificativ comparativ cu celelalte direcţii de finanţare.
Constatăm un ritm de scădere mult mai accentuat al acestui procent de finanţare, în 2006
datorită scăderii semnificative a volumului salariilor angajaţilor ca urmare a restructurărilor
de personal din această perioadă, de la 925 angajaţi, existenţi la sfârşitul anului 2005, la
773 existenţi la sfârşitul anului 2006, deci o scădere cu 17 % (Informaţiile se obţin din Nota
8 „Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii” ).
 O pondere destul de mare din valoarea adăugată este alocată finanţării proprietarilor pe
toată perioada analizată, ea menţinându-se aproximativ constantă (în jur de 12 % pe
perioada analizată).

Exploatând informaţiile din Nota 4 “Analiza rezultatului din exploatare” pe perioada 2005-2007
obţinem o detaliere a rezultatului exploatării într-o structurare a cheltuielilor după funcţie, aşa cum
rezultă din Anexa 5, astfel:
 Se înregistrează o creştere a rezultatului din exploatare pe toţi anii supuşi analizei într-un ritm de
creştere mai accentuat în 2006. Această evoluţie se datorează creşterii cifrei de afaceri nete şi a altor
venituri din exploatare într-un ritm mai accentuat decât costul bunurilor vândute şi a cheltuielilor de
cercetare, desfacere şi generale administrative.
 Remarcăm o creştere accentuată a cheltuielilor de desfacere de la un an la altul ca urmare a
extindere activităţii comerciale mult mai pronunţate în anul 2006 (I 06/05 CD = 355,13% > I 07/06 CD =
166,57%);
 Valorile în creştere ale cheltuielilor generale de administraţie împreună cu cheltuielile de cercetare,
desfacere au generat de asemenea diminuări ale rezultatului exploatării, situaţie apreciată normală în
condiţiile extinderii volumului de activitate.

b) Nivelul financiar
 Rezultatul financiar se concretizează pe toată perioada analizată în profit care evoluează însă
diferenţiat de la un an la altul.
 Astfel în 2006 faţă de 2005 se constată o diminuare a profitului de natură financiară cu mai
mult de 1/3 din valoarea aferentă anului anterior (I 06/05 RF = 62,07 %). Situaţia se datorează
scăderii a veniturilor financiare cu 20 % faţă de anul anterior dar şi creşterii cheltuielilor
financiare cu aproape 50 % faţă de anul anterior (I 06/05 VF = 79,72 %, I 06/05CF = 147,41 %).
 În 2007 faţă de anul 2006 se constată însă o ameliorare a performanţelor activităţii
financiare, realizându-se o creştere a profitului financiar cu aproape 1/4 din valoarea anului
anterior (I 07/06 RF = 122,96 %), nivelul realizat fiind însă cu mult sub nivelul anului 2005.
Situaţia se datorează creşterii veniturilor financiare şi de asemenea scăderii cheltuielilor
financiare faţă de anul precedent, ambii factori având deci o influenţă favorabilă asupra
profitului financiar (I 07/06 VF = 106,68 %, I 07/06 CF = 80,42 %).

c) Nivelul extraordinar
 Activitatea extraordinară este foarte slab reprezentată la nivelul entităţii. Anul 2005 reprezintă
singurul an în care s-au derulat fluxuri de natură extraordinară, finalizate prin profit extraordinar în
sumă de 2.648.915 lei.

d) Nivelul global
 Rezultatul curent se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în creştere de la un an la
altul, cu un ritm de creştere mai accentuat în 2006 ( I 06/05 RC = 116,72 % > I 07/06 RC = 112,37 % ).
Această creştere a rezultatului curent mai accentuată în 2006 se datorează creşterii mult mai
accentuate a rezultatului exploatării în 2006 comparativ cu ceilalţi ani (în condiţiile în care
rezultatul financiar a înregistrat o scădere în 2006,aşa cum am constatat anterior).
 Rezultatul exerciţiului înainte de plata dobânzilor şi a impozitelor este de concretizat în profit în
creştere de la un an la altul, cu un ritm mai accentuat de creştere în 2006 ( I 06/05 EBIT = 109,64 % >
I 07/06 EBIT = 105,49 % ).
 Rezultatul brut al exerciţiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în creştere de la
un an la altul, într-un ritm de creştere mai accentuat în 2006 (I 06/05 RBE = 115,56 % > I 07/06 RBE =
112,37 %).
 Rezultatul net al exerciţiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată, iar tendinţa de
evoluţie este asemănătoare cu cea a rezultatului brut al exerciţiului. Ritmul de creştere al
rezultatului net al exerciţiului, mai lent în 2007 se datorează:
 pe de-o parte unui ritm de creştere mai lent al rezultatului brut al exerciţiului în 2007,
comparativ cu creşterea din ceilalţi ani (I 06/05 RBE = 115,56 % > I 07/06 RBE = 112,37 %).
 pe de altă parte unui ritm de creştere mult mai accentuat al impozitului pe profit în 2007, ca
urmare a creşterii mai rapide a cheltuielilor nedeductibile comparativ cu creşterea veniturilor
neimpozabile în 2007 comparativ cu 2006 (I 06/05 Ip = 100,83 % < I 07/06 Ip = 191,06 %)
 Capacitatea de autofinanţare este de asemenea pozitiva şi în creştere de la un an la altul, anul 2006
remarcându-se de asemenea printr-o creştere mai accentuată şi la acest capitol ( I 06/05CAF = 120,67
% > I 07/06 CAF = 116,61 % ).
 Capacitatea de autofinanţare netă (autofinanţarea) evoluează într-un ritm de creştere diferenţiat
faţă de ritmul de creştere al capacităţii de autofinanţare (în formă brută). Observăm la acest
indicator o creştere dimpotrivă mai accentuată în 2007 comparativ cu anul 2006 ( I 06/05CAF N =
110,84 % < I 07/06 CAFN = 119,15 % ). Cauza trebuie căutată în ritmul mult mai lent de creştere a
dividendelor plătite în 2007 comparativ cu creşterea mult mai accentuată a plăţii dividendelor în
2006 ( I 06/05 DIVp = 194,3 % > I 07/06 DIVp = 105,7 % ).

1.2 Analiza evoluţiei performanţelor financiare


În analiza Contului de profit şi Pierdere pe orizontală se porneşte de la rezultatul net al
exerciţiului şi se explică variaţiile acestuia prin prisma categoriilor de venituri si cheltuieli
implicate în obţinerea sa, cu defalcarea acestora pe cele trei activităţi: exploatare, financiară şi
extraordinară şi în cadrul lor după natură, utilizând în acest scop informaţiile cuprinse în Anexa 6
„Analiza evoluţiei performanţelor financiare” .
Rezultatul net al exerciţiului este reprezentat în toţi anii de profit cu un ritm de creştere mai
pronunţat în 2006. Modificarea profitului net trebuie explicată prin prisma următorilor factori
principali:
- rezultatul brut al exerciţiului
- impozit pe profit

În 2006 faţă de2005


Rezultatul net al exerciţiului este reprezentat în anul 2006 de profit în creştere faţă de exerciţiul
financiar anterior, cu aproape 5 % ( I06/05RNE = 109,65 %). Cauzele evoluţiei rezultatului net al
exerciţiului cu aproape 10 % în 2006 faţă de 2005 trebuie căutate în evoluţia elementelor
componente ale rezultatului net al exerciţiului astfel:
a) Evoluţia rezultatului brut al exerciţiului
 Rezultatul brut al exerciţiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în creştere de
la un an la altul, într-un ritm de creştere mai accentuat în 2006 (I06/05RBE = 115,56 % > I07/06
RBE = 112,37 %). Evoluţia rezultatului brut al exerciţiului pe perioada analizată trebuie explicată
prin prisma evoluţiei veniturilor şi cheltuielilor entităţii, pe fiecare element de venituri şi
cheltuieli, clasificate după natură.
 Pe total activitate, creşterea rezultatului brut al exerciţiului destul de semnificativă (de 15,56 %)
se datorează unei creşteri a veniturilor totale comparativ cu o menţinere aproape la acelaşi nivel a
cheltuielile totale ale entităţii, în anul 2006 faţă de anul 2005 (I06/05VT = 104,62 %> I 06/05CT =
100,77 %).
 Pe cele 3 activităţi ale entităţii, creşterea rezultatului brut al exerciţiului s-a datorat:
 Unei creşteri destul de semnificative a rezultatului exploatării (cu 28,75 %) datorită unei
creşteri a veniturilor din exploatare (de 6,48 %) concomitent cu o menţinere aproape
nemodificată a nivelului cheltuielilor de exploatare (I 06/05 REXP = 128,75 %, I06/05 VEXP =
106,48 % > I 06/05CT = 100,01 %), factori cu influenţă pozitivă asupra creşterii rezultatului
din exploatare şi implicit asupra majorării rezultatului brut al exerciţiului
 Unei diminuări a rezultatului financiar (cu aproape 40 %) datorată creşterii cheltuielilor de
natură financiară, cu aproape jumătate din valoarea anului precedent concomitent cu o
diminuare a veniturilor de natură financiară destul de semnificative (cu aproape 20 %)
(I 06/05RF = 62,07 %, I 06/05CF = 147,53 % > I 06/05VF = 79,72 %), factori cu influenţă negativă
asupra diminuării rezultatului financiar şi implicit asupra diminuării rezultatului brut al
exerciţiului
 Unei diminuări a rezultatului extraordinar de la o valoare pozitiva în 2005 la un nivel nul
al acestuia în 2006, factor cu influenţă negativă asupra diminuării rezultatului bruta al
exerciţiului în 2006 faţă de 2005.
 În cadrul activităţii de exploatare factorii ce au dus la modificarea rezultatului brut al
exerciţiului sunt:
(+)!!! Factori cu influenţă pozitivă (ce au determinat creşterea rezultatului brut al exerciţiului):
 Creşterea cifrei de afaceri nete cu aproape 1/5 din valoarea realizată în anul precedent (I
CAN = 118,95 % ). La rândul său aceasta a fost influenţată pozitiv de:
06/05

- Creşterea producţiei vândute faţă de anul anterior cu 14,05 % (I 06/05Qv =114,05 %),
- Creşterea foarte accentuată a veniturilor din vânzarea mărfurilor (I06/05VM = 347,74 %)
care a depăşit creşterea cheltuielilor cu mărfurile aferente (I 06/05CD = 271,37 % ).
 Producţia de imobilizări creşte în 2006 faţă de 2005 într-un ritm extrem de semnificativ (de
4,6 ori) ca urmare a realizării cu forţe proprii a unor instalaţii pentru perfectarea calităţii
produselor farmaceutice în 2006 (I06/05Qi = 466,47 %).
 Alte venituri din exploatare cresc cu aproape 1/3 datorită virării subvenţiilor pentru
investiţii primite în 2006 la venituri dar şi datorită vânzării unor utilaje depreciate moral ca
urmare a noilor restucturări tehnologice (informaţii extrase din Nota 1 “Active
imobilizate”) (I06/05Avexp = 130,56 %).
 Cheltuielile materiale scad cu aproximativ 14% datorită scăderii valorii tuturor elementelor
de cheltuieli de natură materială, o scădere mai substanţială înregistrând la alte cheltuieli
materiale (altele decât cu materii prime/ materiale si energie/apă) (I 06/05CM = 86,2 %).
 Cheltuielile cu personalul scad cu aproximativ 20 % (I 06/05CP = 80,87 % datorită scăderii
semnificative a volumului salariilor angajaţilor ca urmare a diminuării numărului de
angajaţi cu aproximativ 17 %. (Informaţiile se obţin din Nota 8 „Informaţii privind
salariaţii, administratorii şi directorii” ).
 Ajustările pentru deprecierea valorii activelor circulante scad cu mai mult de dublul
valorii acestora în perioada precedentă datorită creşterii într-o valoare mai mare a reluărilor
(anulărilor) de depreciere comparativ cu creşterea (majorarea) deprecierilor într-o valoare
mai mică (I 06/05AjAC= - 220,83 % ).
 Cheltuielile cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate scad semnificativ în 2006, cu
aproape 1/3 datorită aplicării unor măsuri de relaxare fiscală reflectate în cota de impozitare
diminuată, la nivelul politicii locale de impunere a bunurilor deţinute de entităţile
economice (I 06/05IT = 64,2 % ).

(+)!!! Factori cu influenţă negativă (ce au determinat diminuarea rezultatului brut al


exerciţiului):
 Variaţia stocurilor reflectă un sold debitor în 2006 comparativ cu un sold creditor
substanţial realizat în 2005. Acest fapt se explica prin aceea că, în cursul anului 2006 s-au
vândut produse finite într-o valoare care depăşeşte volumul produselor finite obţinute în
cursul exerciţiului (vânzările s-au făcut şi pe seama acumulărilor de produse finite obţinute
în anii anteriori). Existenţa unui sold debitor al produselor finite reflectate în contul 711
“Variaţia stocurilor”, influenţează rezultatul brut al exerciţiului în mod nefavorabil prin
diminuarea acestuia.
 Alte cheltuieli din exploatare cresc cu aproape 1/3 (I06/05Achecx=129,69 %) în sensul creşterii
acestora influenţând:
- creşterea cheltuielilor cu prestaţiile terţilor cu aproape 40 % (I 06/05LT = 139,1 %);
- creşterea cheltuielilor aferente cedării activelor cu 30 % (I 06/05Ced = 130,95 %).
 Cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea valorii imobilizărilor corporale si
necorporale cresc cu 2/3 datorită unui volum de creştere al deprecierii care depăşeşte
semnificativ volumul reluărilor (sau anulărilor) de depreciere (I 06/05AjAI = 166,59 % ).

b) Evoluţia impozitului pe profit


Impozitul pe profit se menţine aproximativ la acelaşi nivel 2006 comparativ cu 2005
aproximativ cu 0,83% chiar daca rezultatul brut al exerciţiului a înregistrat o creştere mult mai
semnificativă,cu aproximativ 15%. (I06/05Ip = 100,83 %, I06/05RBE = 115,56 %). Situaţia este explicată
prin prisma existenţei unui volum al cheltuielilor nedeductibile mic comparativ cu nivelul
veniturilor neimpozabile în 2006, faţă de anul 2005. Evoluţia impozitului pe profit va constitui
astfel un factor cu influenţă pozitivă asupra evoluţiei rezultatului net al exerciţiului în anul 2006.

În 2007 faţă de2006


Rezultatul net al exerciţiului este reprezentat în anul 2007 de profit în creştere faţă de exerciţiul
financiar anterior, cu aproape 5 % ( I07/06RNE = 105,49 %). Cauzele creşterii rezultatului net al
exerciţiului într-un ritm mai redus decât creşterea înregistrată pentru anul 2006 trebuie căutate în
evoluţia elementelor componente ale rezultatului net al exerciţiului astfel:
a) Evoluţia rezultatului brut al exerciţiului
 În anul 2007 ritmul de creştere al rezultatului brut al exerciţiului se diminuează cu 3 %
comparativ cu creşterea înregistrată anul anterior ( I07/06 RBE = 112,37 % < I06/05RBE = 115,56 %).
 Pe total activitate, creşterea rezultatului brut al exerciţiului mai puţin semnificativă în 2007
comparativ cu perioada anterioară se datorează unei creşteri a veniturilor totale în acelaşi ritm cu
creşterea cheltuielilor totale în 2007 faţă de 2006 (I07/06VT = 113,28 %> I 07/06CT = 113,64 %).
 Pe cele 3 activităţi ale entităţii, creşterea rezultatului brut al exerciţiului mai puţin semnificativă
în 2007 comparativ cu anul anterior s-a realizat în condiţiile::
 Unei creşteri mai puţin accentuate a rezultatului exploatării comparativ cu creşterea
înregistrată anul anterior (cu 11,24 % în 2007 comparativ cu creşterea de 28,75 a anului
anterior). Situaţia se datorează unui ritm de creştere al veniturilor de exploatare mult mai
accentuat ca cel din anul anterior (de 13,59 % în 2007 comparativ cu doar 6,48 % în 2006)
care este însă contrabalansat de un ritm de creştere al cheltuielilor de exploatare mult mai
accentuat în 2007 comparativ cu cel din 2006 (de 14,46 în 2007 comparativ cu 0,01 % în
2006). Se poate constata că factorul cu influenţă negativă asupra evoluţiei rezultatului
exploatării îl reprezintă creşterea cheltuielilor de exploatare.
 Unei creşteri a rezultatului financiar (cu 23 %) datorată diminuării cheltuielilor de natură
financiară cu 20 % din valoarea anului precedent concomitent cu o creştere a veniturilor de
natură financiară cu 6 % (I07/06RF = 122,26 %, I07/06CF = 80,38 % < I 07/06VF = 106,68%). Se
poate constata că atât cheltuielile financiar cât şi veniturile financiare au o evoluţie
favorabilă în acest an asupra rezultatului financiar, fiind deci factori cu influenţă pozitivă
asupra rezultatului financiar în 2007.
 În cadrul activităţii de exploatare factorii ce au dus la modificarea rezultatului brut al
exerciţiului sunt:
(+)!!! Factori cu influenţă pozitivă (ce au determinat creşterea rezultatului brut al exerciţiului):
 Creşterea cifrei de afaceri nete cu 10 % din valoarea realizată în anul precedent (I 07/06CAN =
110,87 % ). Ritmul de creştere al cifrei de afaceri nete este însă sub nivelul celui înregistrat
în anul 2006 (I 06/05CAN = 118,95 %). Cauzele înregistrării unei creşteri ale cifrei de afaceri
nete în 2007 faţă de 2006 sunt date de::
- Creşterea producţiei vândute faţă de anul anterior cu 11,06 % (I 07/06Qv =111,06 %);
- Creşterea veniturilor din vânzarea mărfurilor (I07/06VM = 108,03 %).
Ambele creşteri se realizează însă într-un ritm sub nivelul celui înregistrat în 2006.
 Variaţia stocurilor reflectă un sold creditor în 2007 comparativ cu un sold debitor realizat
obţinut în 2005. Acest fapt se explică prin aceea că, în cursul anului 2007 s-au vândut
produse finite doar pe seama producţiei realizate în cursul exerciţiului financiar 2007.
 Cheltuielile cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate scad în 2006, cu aproximativ 12
% (I 07/06IT = 78,07 % ).

(+)!!! Factori cu influenţă negativă (ce au determinat diminuarea rezultatului brut al


exerciţiului):
 Producţia de imobilizări scade substanţial în 2007 faţă de 2006 ca urmare a finalizării unor
instalaţii pentru perfectarea calităţii produselor farmaceutice, care s-au realizat cu forţe
proprii de entitate (I07/06Qi = 24,84 %).
 Alte venituri din exploatare scad cu aproximativ 40 % faţă de anul anterior (I07/06Avexp =
59,26 %)
 Alte cheltuieli din exploatare cresc cu 14,15 % (I07/06Achecx= 114,15 %) în sensul creşterii
acestora influenţând:
- creşterea cheltuielilor cu prestaţiile terţilor cu aproape 13,37 % (I 07/06LT = 13,37 %);
- creşterea cheltuielilor aferente cedării activelor cu aproximativ 1/3 (I 07/06Ced =132,13
%).
 Cheltuielile materiale cresc cu 5,08 % datorită creşterii cheltuielilor cu materii prime şi
materiale (I 07/06CM = 105,08 %).
 Cheltuielile cu personalul cresc16,89 (I07/06CP = 116,89 % datorită creşterii salariilor
angajaţilor faţă de anul anterior (Informaţiile se obţin din Nota 8 „Informaţii privind
salariaţii, administratorii şi directorii” ).
 Ajustările pentru deprecierea valorii imobilizărilor corporale si necorporale cresc 11,9 %
datorită existenţei unui volum deprecierilor care depăşeşte volumul reluărilor (sau
anulărilor) de depreciere (I 07/06AjAI = 111,09 % ).
 Ajustările pentru deprecierea valorii activelor circulante cresc cu aproximativ 87 %
datorită diminuării într-un ritm mai lent a deprecierilor de valoare comparativ cu
diminuările mult mai accentuate ale volumului reluărilor (anulărilor) de depreciere
comparativ cu anul anterior (I 07/06AjAC= 187, 17 % datorită I 07/06ChAj= 86,32 %> I 07/06VAj=
49,80 % ).
 Ajustările privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli cresc în 2007 cu 100 % adică cu
20.167.380 lei datorită constituirii de astfel de provizioanele în anul 2007.
b) Evoluţia impozitului pe profit
Impozitul pe profit creşte într-un ritm accentuat în 2007 aproape dublându-şi valoare în
condiţiile în care rezultatul brut al exerciţiului a crescut doar cu 12,37 % (I 07/06Ip = 191,06 %, I
07/06
RBE = 112,37 %). Situaţia este explicată prin prisma existenţei unui volum al cheltuielilor
nedeductibile cu mult superior decât volumul veniturilor neimpozabile în 2007. Evoluţia
impozitului pe profit va constitui astfel un factor cu influenţă negativă asupra evoluţiei rezultatului
net al exerciţiului în 2007.

!!!!!!!!!!Concluzii
Privind evoluţia performanţelor generale ale activităţii, în perioada 2005-2007 sintetizăm
următoarele puncte forte/puncte slabe:

Tabel nr. Sinteza analizei evoluţiei performanţelor financiare a societăţii Medicamentul S.A. pe perioada
2005-2007
Puncte forte (+) Puncte slabe (-)
1. Global Profit net pe toţi anii
Creşte profitul net al exerciţiului
Creşte profit brut al exerciţiului Se diminuează ritmul de creştere de
Creşte rezultatul brut înainte de la un an la altul
deducerea dobânzilor şi a impozitelor
Creşte capacitatea de autofinanţare
Creşte capacitatea de autofinanţare
netă, Se accentuează ritmul de creştere
de la un an la altul
Impozitul pe profit creşte într-un
ritm mult mai accentuat decât
creşterea rezultatului brut
2. Analitic (pe activităţi)
a. Activitatea de exploatare Creşte rezultatul exploatării
Creşte cifra de afaceri Se diminuează ritmul de creştere de
Creşte producţia exerciţiului la un an la altul
Creşte marja comercială
Creşte marja industrială , se accentuează
ritmul de creştere de la un an la altul
Creşte valoarea adăugată, se
accentuează ritmul de creştere de la un
an la altul
Sold creditor la variaţia stocurilor în Sold debitor la variaţia stocurilor în
2005 şi 2007 2006
Scad cheltuielile materiale în 2006 Cresc cheltuielile materiale în 2007
Scad cheltuielile cu personalul în 2006 Cresc cheltuielile cu personalul în
2007
Scad ajustările privind activele Cresc ajustările privind
circulante în 2006 imobilizările pe toată perioada
Cresc ajustările privind
provizioanele pentru riscuri şi
cheltuieli în 2007
Cresc ajustările privind activele
circulante în 2007
b. Activitatea financiară
Profit financiar în toţi anii
Creşte profitul financiar în 2007 Scade profitul financiar în 2006
Cheltuieli cu dobânzile nesemnificative, în
scădere de la un an la altul
Scad veniturile financiare în 2006 Cresc veniturile financiare în 2007
c. Activitatea extraordinară
Profit extraordinar în 2005 -

1.3 Analiza structurii performanţelor financiare


Conform rezultatelor analizei din cadrul Anexei 7 „Analiza structurii performanţelor
financiare” avem următoarele concluzii:
 Analiza structurală a performanţelor financiare pe baza rezultatului brut al exerciţiului
 Se constata că activitatea de exploatare generează ponderea semnificativă a rezultatului
exerciţiului, peste 80 %.
 În perioada 2006/2005, activitatea de exploatare tinde să câştige mai mult teren în ce priveşte
capacitatea de a genera profit brut, în detrimentul celorlalte activităţi cărora anul anterior li s-a
acordat o importanţă superioară. Aceasta deoarece se constată o pondere a rezultatului activităţii
de exploatare în total rezultat în creştere accentuată de la un an la altul (cu aproape 10 % adică de
la 81,14 % în 2005 la 90,04 % în 2006). Ţinând seama de cele analizate anterior, cauzele acestor
mutaţii structurale ale constau în:
 Pe de-o parte, creşterea mai accentuată a rezultatului exploatării comparativ cu creşterea
rezultatului brut al exerciţiului (I 06/05 REXP = 128,75 % > I 06/051 RBE = 115,56 %)
 Pe de altă parte, diminuării rezultatului financiar (cu aproximativ 40 %) şi a rezultatului
extraordinar (cu 100 %) comparativ cu anul precedent (I 06/05 RF = 62,07 % şi I06/05REXTR = 0
%).
 În perioada 2007/2006, gradul de generare a profitului brut pe cele 3 activităţi se menţine în linii
generale acelaşi, cu o foarte uşoară tendinţă de diminuare a potenţialului activităţii de exploatare în
favoarea activităţii financiare,în ce priveşte generarea de rezultat. Cauzele constau în:
 Pe de-o parte, creşterea mai lentă a rezultatului exploatării comparativ cu creşterea
rezultatului brut al exerciţiului (I 07/06 REXP = 111,24 % < I 07/06 RBE= 112,37 %)
 Pe de altă parte, în redresarea activităţii financiare, aceasta finalizându-se cu profit
financiar în 2007 în creştere faţă de anul precedent. (I07/06 RF = 122,96 % >> I 06/05RF =
62,07%).

 Analiza structurală a performanţelor financiare pe baza veniturilor totale


* În ce priveşte raportul structural efort/efect respectiv cheltuială/venit pe total activitate şi pe
nivele:
 Raportul între eforturile generale ale entităţii (concretizate în cheltuieli totale) de a genera efecte
generale (sub formă de venituri totale) se situează la un nivel puţin peste 70 % pe toată perioada
analizată, cu o uşoară tendinţă de ameliorare a raportului efort/efect în 2006, după care se menţine
aproximativ în aceiaşi parametri.
 În perioada 2006/2005, la ameliorarea raportului cheltuieli totale/venituri totale din această
perioadă contribuie în principal mai buna gestionare a activităţii de exploatare în această
perioadă, deoarece pe fondul menţinerii aproximativ a aceluiaşi volum de cheltuieli de exploatare
se obţin venituri din exploatare şi implicit venituri totale în creştere faţă de anul anterior. Veyi în
acest sens analiza evoluţiei performanţelor şi I 06/05 CT = 100,01 %, I 06/05 VEXP = 106,48 %, I 06/05 VT =
104,62 %.
 În perioada 2007/2006, menţinerea raportului general cheltuieli totale/ venituri totale, aproximativ
la parametri anului anterior nu este însoţită de o menţinere a aceluiaşi raport pe cele 3 nivele de
activitate. Astfel ponderea cheltuielilor din exploatare în total venituri creşte uşor în 2007 faţă de
anul anterior (de la 69,55 % la 70,28 %), creştere contrabalansată de scăderea ponderii cheltuielilor
financiare în total venituri, în aceiaşi perioadă (de la 1,71 % la 1,21 %)

 Analiza structurală a performanţelor financiare pe baza veniturilor totale


* În ce priveşte raportul structural efect /efect respectiv venit/venit pe total activitate şi pe nivele:
 Raportul între efectele generate de activitatea de exploatare (sub formă de venituri din
exploatare) şi efecte totale generate de întreaga activitate (sub formă de venituri totale) se
situează la un nivel extrem de substanţial, de peste 93 % pe toată perioada analizată, cu tendinţă
de accentuare de la un an la altul.
 Situaţia de mai sus apare concomitent cu o diminuare a gradului de participare a efectelor
generate de activitatea financiară şi extraordinară, la obţinerea de venituri totale.
 Referitor la activitatea financiară, chiar dacă cel puţin în 2007 activitatea financiară
cunoaşte o redresare faţă de anul precedent, veniturile activităţii de exploatare cresc într-
un ritm mult mai accentuat, ceea ce structural generează un grad de participare al
veniturilor financiare la obţinerea de venituri totale, în scădere în 2007 comparativ cu
2006. (I 07/06 VF = 106,68 % < I 07/06 VEXP = 113,59 %).
 Referitor la activitatea extraordinară, aceasta este nulă în 2006 şi 2007.

!!!!!!!!!!Concluzii
Privind structura performanţelor generale ale activităţii, în perioda 2005-2006 sintetizăm
următoarele puncte forte/puncte slabe:
Tabel nr. Sinteza analizei structurii performanţelor financiare a societăţii Medicamentul S.A. pe perioada
2005-2007
Puncte forte (+) Puncte slabe (-)
Activitatea de exploatare generează ponderea Activitatea financiară restrânsă mai ales
semnificativă a rezultatului exerciţiului, peste 80 %, în în 2006
creştere pe toată perioada analizată
Activitatea de exploatare furnizează peste 93 % din Ponderea cheltuielilor financiare în total
veniturile totale, în creştere pe toată perioada analizată venituri creşte în 2006/2005
Ponderea cheltuielilor totale în veniturile totale scade
Ponderea cheltuielilor financiare în total venituri
scade în 2007/2006
Activitate extraordinară nesemnificativă

2. Analiza performanţelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate


În acest scop se calculează ratele de profitabilitate comercială, ratele de rentabilitate
(economică şi financiară) şi ratele bursiere, aşa cum rezultă acestea din Anexa 8 “Analiza
performanţelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate”.

2.1. Analiza ratelor profitabilităţii comerciale


 Din analiza ratei marjei brute a profitului şi a ratei marjei nete a profitului se poate constata că
ambele sunt în scădere de la un an la altul, reflectând o diminuare a profitabilităţii comerciale
generale. Aceasta se datorează faptului că ritmul de creştere al rezultatului brut al exerciţiului
respectiv al rezultatului net al exerciţiului a fost sub nivelul ritmului de creştere cifrei de afaceri nete
pe toată perioada de analiză.
 Evoluţia marjei brută a profitului din exploatare, a ratei marjei brută din vânzări şi a ratei marjei
comerciale reflectă o creştere a profitabilităţii comerciale. Remarcăm creşterea accentuată
înregistrată de rata marjei comerciale în 2006, pe fondul dezvoltării accentuate a activităţii
comerciale a societăţii.

2.2. Analizza ratelor de rentabilitate


2.2.1Analiza rentabilităţii financiare
 Privind evoluţia ratei rentabilităţii financiare în forma sa generală de rată a capitalurilor proprii
(ROE) se constată o diminuare a ratei rentabilităţii financiare pe toată perioada de analiză, în medie
cu 2 % de la un an la altul, situaţie ce reflectă o diminuare a eficienţei utilizării capitalurilor
acţionarilor, de la un an la altul. Cauzele constau într-o creştere mult mai lentă a surselor proprii
provenind din rezultatul net curent comparativ cu creşterea surselor proprii altele decât rezultatul net
al exerciţiului. Privită prin prisma modelului multiplicativ al ROE evoluţia nefavorabilă a ratei
rentabilităţii financiare sub forma ROE este cauzată de următorii factori:
 Diminuarea marjei profitului net pe toată perioada analizată, factor cu influenţă negativă
asupra ratei rentabilităţii financiare.
 Diminuarea vitezei de rotaţie a activelor totale pe toată perioada analizată, cu un ritm de
scădere mai accentuat în 2007, factor cu influenţă negativă, asupra ratei rentabilităţii
financiare.
 Gradul de finanţare a activelor entităţii din surse proprii (levierul financiar) scade foarte
uşor în 2006 într-o măsură nesemnificativă comparativ cu influenţa negativă a celorlalţi
factori din model. În 2007, levierul financiar creşte uşor comparativ cu perioada
precedentă, ceea ce generează dea această dată o influenţă negativă, asupra ratei
rentabilităţii financiare.
 Rata rentabilităţii capitalului angajat scade de asemenea de la un an la altul datorită creşterii mai
lente a rezultatului brut înainte de impozit şi dobândă comparativ cu creşterea mai accentuată a
capitalului angajat de entitate.

2.2.2 Analiza rentabilităţii economice


 Şi în ce priveşte modul de utilizare a resurselor entităţii se constată o diminuare sistematică a valorii
ratelor de rentabilitate economică care reflectă utilizarea activelor entităţii, pe toată perioada
analizată (este vorba despre rata rentabilităţii activelor, rata rentabilităţii economice, rata
profitabilităţii activelor,). Pe fondul creşterii profiturilor societăţii de la un an la altul, scăderea
ratelor de rentabilitate economică este explicată prin creşterea mult mai accentuată a eforturilor
entităţii sub forma activelor comparativ cu ritmul de creştere al beneficiilor pe care acestea le aduc.
 În ce priveşte modul de utilizare a resurselor entităţii, reflectat sub forma ratei rentabilităţii
cheltuielilor, se constată o creştere a acestei rate de rentabilitate în 2006 comparativ cu 2005. Cauza
o reprezintă volumul aproximativ nemodificat al cheltuielilor totale în 2006 comparativ cu anul
precedent, în condiţiile în care rezultatul net al exerciţiului a cunoscut o creştere semnificativă (de
aproape 10 %). Mergând pe filiera factorilor de influenţă, situaţia se explică prin:
 Reducerea semnificativă a cheltuielilor materiale (pe fondul unei foarte bune gestionări a
stocurilor de materiale în 2006);
 Reducerea semnificativă a cheltuielilor cu personalul, pe fondul restructurărilor de
personal masive, aplicate în 2006.
În 2007 şi rata rentabilităţii cheltuielilor înregistrează o scădere urmând acelaşi trend descrescător
înregistrat de toate celelalte rate de rentabilitate economică.

2.2.3 Analiza ratelor bursiere


 Capitalizarea bursieră creşte de la un an la altul pe fondul creşterii preţului de piaţă al acţiunilor
de la un an la altul şi a menţinerii neschimbate a numărului de acţiune comune în circulaţie.
 Rezultatul pe acţiune (EPS) evoluează în creştere pe toată perioada analizată.
 Coeficientul de capitalizare bursieră (P/E) înregistrează însă o uşoară diminuare de la un an la
altul. Indicatorul exprimă o încredere a investitorilor în viitorul firmei diminuată, situaţie valabilă
însă pentru tot mediul economic investiţional, încă într-o formă incipientă. Se constată însă că de la
începutul anului 2006 acţiunile societăţii Medicamentul S.A. au urmat tendinţa generală de
creştere a pieţei.
 Raportul valoare de piaţă/valoare contabilă acţiune (PBR) reflectă o valoare de piaţă acţiunilor de
mai mare decât valoarea contabilă însă în scădere de la un an la altul .
 Raportul între preţul de piaţă al unei acţiuni şi cifra de afaceri netă ce revine pe o pe acţiune
(PSR) evoluează de asemena descrescător pe perioada analizată datorită nivelului redus de
încredere oferit de investitori reflectat printr-un preţ de piaţă al acţiunilor societăţii care nu
înregistrează o creştere pe măsura creşterii volumului vânzărilor.
 Valoarea dividendelor ce revin pe o acţiune (DIVA) este în creştere de la un an la altul datorită
ritmului de creştere al dividendellor de plată repartizate acţionarilor pe fondul menţienrii
neschimbate a numărului de acţiuni comune în circulaţie.
 Randamentul dividendelor (RDIV) evoluează de asemenea în creştere de la un an la altul, ceea ce
reflectă un câştig încasat de acţionari în urma investiţiilor în acţiunile entităţii, în creştere.
 Rata de acoperire a dividendelor (RADIV) reflectă un nivel suficient al profiturilor pentru a se
acorda dividende cât şi pentru reinvestire. Valoarea indicatorului depăşeşte semnificativ pragul de
250 % considerat minim acceptat, chiar dacă în 2007 înregistrează o uşoară diminuare.

!!!!!!!Concluzii
Pe fondul unei diminuări generale ale ratelor de profitabilitate comercială şi a ratelor de
rentabilitate economică şi financiară, per ansamblu încrederea pe care o generează societatea
analizată în ochii investitorilor deşi este una semnificativă, aceasta se diminuează în mod
sistematic de la un an la altul.
În ceea ce priveşte nivelul de satisfacţie al acţionarilor existenţi acesta este unul în creştere,
datorat în principal unui nivel ridicat de remunerare a acestora prin dividende. Se remarcă din
nou politica de protecţie a vechilor acţionari care însă nu duce la efectul scontat, acela de creştere
reală a valorii entităţii.
Societatea ar trebui să procedeze la acordarea unei remunerări ai acţionarilor prin dividende
mai reduse şi să îşi orienteze astfel sursele respective spre obţinerea unei rentabilităţi economice
şi financiare superioare care să crească încrederea investitorilor în managementul entităţii prin
creşterea preţului de piaţă al acţiunilor societăţii.

Cap. 4 Analiza fluxurilor de trezorerie la S.C. Medicamentul S.A.

Societatea analizată este încadrată la categoria „entităţi mari” astfel că aceasta este obligată să
raporteze situaţiile financiare în formatul complet, cu toate cele cinci componente obligatoriu de
întocmit şi raportat. Ca atare „Situaţia fluxurilor de trezorerie” este întocmită şi raportată prin situaţiile
financiare anuale ale societăţii analizate aşa cum rezultă din Anexa 9 „ Situaţia fluxurilor de trezorerie”.
Constatăm că metoda de construire a fluxurilor de numerar este metoda indirectă.
Pentru o interpretare pertinentă a datelor s-ar impune o analiza factorială a trezoreriei pe cauzele
generatoare (activitatea de exploatare, investiţii şi finanţare) de-a lungul celor trei ani analizaţi:

Tabel nr. 83 Analiza factorială a fluxurilor de trezorerie


2005 2006 2007
TR 1149,2 % 71,25 % 82,06 %
TR (exploatare) 2064,2 % 159,64 % 133,35 %
TR (investiţii) - 486,6 % -36,59 % -14 %
 I TR (finanţare) -428,4 % -51,80 % -37,29 %
Sursa: Situaţia fluxurilor de trezorerie la care se adaugă adaugă aplicarea procedeului balanţier relativ

Din cele prezentate punem în evidenţă următoarele concluzii:


 Entitatea realizează un excedent de trezorerie pe toată perioada de analiză, excedent însă mult
accentuat ca mărime absolută 2007.
 Pe toată perioada analizată, se constată că activitatea de exploatare contribuie în mod
exclusiv la obţinerea de excedent de trezorerie, finalizându-se cu excedent pe toată
perioada, cu un nivel mult mai pronunţat în valoare absolută în 2007.
 Activitatea de investiţii şi finanţare generează ambele deficit de trezorerie, pe toată
perioada de analiză. Se observă per ansamblu, o diminuare a acestuia la activitatea de
investiţii şi o adâncire a deficitului de trezorerie la activitatea de finanţare.
 În 2005 se constată un excedent de trezorerie, în creştere foarte accentuată faţă de anul precedent
(de mai mult de 12 ori). Prin prisma celor 3 activităţi generatoare de fluxuri de trezorerie,
excedentul de trezorerie rezultat pe total activitate se explică astfel:
 Activitatea de exploatare generează un excedent de trezorerie, destul de substanţial şi care
a contribuit în mod favorabil şi exclusiv la creşterea trezoreriei generale a entităţii, cu un
ritm de creştere extrem de substanţial (de 2064,2 %). Ca şi cauze cu influenţă foarte
favorabilă am putea menţiona ritmul de încasare mai accentuat al creanţelor comparativ cu
ritmul mai lent de achitare a datoriilor, din această perioadă.
 Privind activitatea de investiţii în 2005 constatăm că ea se finalizează cu deficit de
trezorerie cauzat de efectuarea unor plăţi privind achiziţionarea de imobilizări mai mari
decât încasările din vânzarea de imobilizări şi din încasările de dobânzi. Influenţa asupra
trezoreriei generale este deci una negativa, ducând la scăderea acesteia cu 486,6 %
comparativ cu anul precedent.
 Activitatea de finanţare se încheie cu deficit de trezorerie datorită unor achitări de rate de
credit precum şi datorită unui grad ridicat de remunerare a proprietarilor, prin dividende în
acest an. Influenţa asupra trezoreriei generale este de asemenea una negativa, ducând la
scăderea acesteia cu 428,4 % comparativ cu anul precedent.
 În 2006 activitatea entităţii analizate se finalizează cu excedent de trezorerie, în creştere faţă de cel
realizat anterior, într-un ritm de creştere de 71,25 %. Pe cele 3 activităţi, trezoreria se generează
astfel:
 Excedentul obţinut se realizează exclusiv pe seama activităţii de exploatare observând că o
gestionare mai bună a stocurilor influenţează favorabil asupra trezoreriei în timp ce
gestionarea raportului creanţe/datorii are implicaţii negative asupra trezoreriei.
 Remarcăm în 2006 un volum mult mai accentuat al investiţiilor în imobilizări
contrabalansat de un volum al dobânzilor încasate destul de mare, existând în final un
deficit de trezorerie generat din activitatea de investiţii destul de accentuat.
 Activitatea de finanţare generează un pronunţat deficit de trezorerie datorită unui volum
mult mai mare de disponibilităţi alocate remunerării proprietarilor în 2006 comparativ cu
anul precedent.
 În 2007 se obţine un excedent de trezorerie foarte accentuat, şi în creştere faţă de anul trecut cu
82,06 %. Comparativ cu excedentul de trezorerie realizat pe anii precedenţi, constatăm că în acest
an excedentul are valoarea absolută cea mai pronunţată. Pe cele 3 activităţi, trezoreria se generează
astfel:
 Activitatea de exploatare este şi în acest an principala generatoare de trezorerie
excedentară, ducând la o creştere a trezoreriei cu 133,35 %. Explicaţiile trebuie căutate
într-un volum foarte mare al provizioanelor şi deprecierilor constate în acest an precum şi
într-o majorare a datoriilor care au generat acumulări de trezorerie.
 Remarcăm în acest an că cel mai consistent deficit de trezorerie este generat de activitatea
de finanţare datorită unui foarte volum de dividende alocate proprietarilor (care generează
o diminuare semnificativă a volumul trezoreriei generate în acest an, respectiv cu 37,29 %)
 Activitatea investiţională realizează în acest an cel mai mic deficit de trezorerie, situaţie
datorată pe de-o parte reducerii plăţilor aferente noilor achiziţii şi pe de altă parte creşterii
dobânzilor încasate în contul disponibilităţilor fructificate prin depozite bancare.

!!!!!!!!Concluzii
Activitatea societăţii este generatoare de excedent de trezorerie de la un an la altul, în creştere pe
toată perioada analizată, remarcând un ritm de creştere substanţial mai ales în 2007.

Cap 5 Analiza riscurilor la S.C. Medicamentul S.A.

 Se poate constata că potrivit modelului Altman firma apare ca fiind fără dificultăţi financiare
pe toţi anii analizaţi (Z > 3) deşi situaţia cunoaşte o uşoară înrăutăţire în timp. Oricum entitatea
nu apare ca fiind total lipsită de dificultăţi financiare dată fiind valoarea lui Z foarte apropiată
de limita de „3” care realizează diferenţierea între cele două stări .
 Potrivit modelului Canon-Holder starea financiară a entităţii de-a lungul celor trei ani se
prezintă mult mai consolidată. Valorile lui Z sunt cu mult peste limita de demarcaţie a
intervalelor de siguranţă financiară. Şi evoluţia stării financiare diferă după acest model
constatând în acest caz că entitatea obţine cele mai bune performanţe în 2006 iar în 2005,
dimpotrivă, scorul performanţelor este cel mai scăzut.

!!!!!!!! Concluzii
Situaţia financiară a entităţii apare ca fiind una favorabilă, fără dificultăţi financiare. Pentru
rezultate mai pertinente se impune aplicarea unor modele mai adaptate necesităţilor concrete ale
economiei româneşti. În lipsa acestora, concluziile trebuie corelate şi integrate în concluziile
generate de analiza extensiva realizata în capitolele anterioare.

!!!!!!!!Concluzii finale generale


Puncte tari constatate:
- În general se înregistrează performanţe generale bune ale întregii activităţi;
- Valori foarte bune ale indicatorilor de solvabilitate si lichiditate;
- Situaţie favorabilă a echilibrului financiar al societăţii, în ciuda blocajului financiar al
sistemului sanitar
- Politica de dividend aproape previzibilă.
Puncte slabe constatate:
Valoare mare a creanţelor
Oportunităţi:
- Mărirea cotei de piaţă;
- Expansiune pe pieţele străine;
- Obţinerea de parteneriate cu mari societăţi de profil străine
 Ameninţări:
- Agravarea blocajului financiar ce caracterizează sistemul sanitar din România;
- Concurenţa străină