Biletulnr.1 1.Cum se clasific profesionitii contabili?

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: - dependenti, cu statut de angajati; - independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii libeprofesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; - in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor. 2.Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei categorii sfera de cuprindere a impozitului. ART. 13 Contribuabili Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmtoarele persoane, denumite n continuare contribuabili: a) persoanele juridice romne; Norme metodologice b) persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu/mai multor sedii permanente n Romnia; (n vigoare de la 1 iulie 2013) Norme metodologice c) persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic; d) persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic romn; e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate att n Romnia ct i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz, impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic romn. f) persoanele juridice cu sediul social n Romnia, nfiinate potrivit legislaiei europene. ART. 14 Sfera de cuprindere a impozitului Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz: a) n cazul persoanelor juridice romne i al persoanelor juridice cu sediul social n Romnia, nfiinate potrivit legislaiei europene, asupra profitului impozabil obinut din orice surs, att din Romnia, ct i din strintate; 1. b) n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil determinat la nivelul sediului permanent desemnat s ndeplineasc obligaiile fiscale; (n vigoare de la 1 iulie 2013) c) n cazul persoanelor juridice strine i persoanelor fizice nerezidente care desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiecrei persoane; d) n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; e) n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaz venituri att n Romnia, ct i n strintate, din asocieri fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. Biletul nr.2 Ce ntelegeti prin audit n general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar? Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate. Orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar e mult mai cuprinztoare dect cea de audit statutar. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare,

1.

potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai). 2.Precizati n ce conditii datoreaz organizatiile non - profit impozit pe profit si cum se determine acesta. Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru veniturile din activiti economice realizate pn la nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntr un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Deci, limita veniturilor scutite ,din activiti economice, este minimul dintre : 15.000 euro i 10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit Biletul nr.3 1.Care sunt ateptrile publicului de la un audit statutar? Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: acurateea declaraiilor financiare; continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; existena unor fraude; respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. 2 Prezentati cum se determine impozitui pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe langa venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin s/i venituri din activitatea unui bar de noapte. Determinarea impozitului pe profit aferent activitii de bar de noapte (art.18CF) Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maxim dintre: 16% x Profitul impozabil din aceasta activitate sau 5% x Total venituri din aceasta activitate . Astfel, vom calcula impozitul pe profit n ambele moduri, urmnd s decidem ulterior care este suma de plat. Biletul nr.4 Ce este auditul intern? Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii). Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti. 2.Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare cheltuielilor n vederea determinrii impozitului pe profit. Dai unele exemple n urma crora pot rezulta elemente similare veniturilor i cheltuielilor. pct. 12 din Normele la Codul Fiscal (HG 44/2004) : Exemple de elemente similare veniturilor: - diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii; - rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) si alin. (5.1) din Codul fiscal; - castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate. Exemple de elemente similare cheltuielilor: - diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii; - cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii

1.

situatiilor financiare anuale; - diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective. Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului impozabil." Biletul nr.5 Care sunt deosebirile fundamentale ntre auditul intern si auditul statutar? Deosebirile intre auditul intern si auditul statutar: Statutul auditorului Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul intern face parte din structura intreprinderii. Beneficiarul auditului. Auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe cand auditorul intern lucreaza in beneficial responsabililor structuri interne ale intreprinderii. Obiectivele auditului. Auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci controlul intern este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc. Domeniul de aplicare. Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare. Auditul intern are o aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar toate functiile intreprinderii dar in integralitatea acestora, Pozitia fata de frauda. Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare in afara altor obligatii legale ale auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa cand auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie Ia prevenirea si descoperirea fraudelor suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespectari a procedurilor de control intern. Independenta Independenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata de intreprindere, auditorul intern are independenta restrictiva adica este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata nu si fata de conducere. Periodicitatea auditurilor Auditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi interlocutori, auditorul intern este permanent in intreprindere i temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de audit intern. Metodologie Auditul statutar se exercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita de IAASB - Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Auditare; pe cand auditul intern desi se exercita pe baza unei metodologii stabilite de IAI - Institutul International al Auditonilor Interni. In aplicare ea este adaptata la specificul si cultura intreprinderii. 2. Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul n care se efectueaza. Cheltuieli nedeductibile sunt: - cheltuielile cu impozitul pe profit; - cheltuieli cu amenzile datorate autoritilor romne; - cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile. Biletul nr.6 1.In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea? Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor , calcularea impozitelor si returnarile de taxe si impozite a facut din profesia contabila un centru natural de expertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile. Activitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o arie larga de servicii: -conformarea la regulile fiscale, -planificarea si consultanta fiscala, -reprezentarea in fata instantelor juridice - servicii legate de impozitarea corporatiilor. Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare corespunzatoare 2.Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata. Art 21 (3) Cheltuieli cu deductibilitate limitata: a) cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol i

cheltuielile cu impozitul pe profit; Norme metodologice ART. 21 al.3 a) 33. Baza de calcul la care se aplic cota de 2% o reprezint diferena dintre totalul veniturilor i cheltuielile nregistrate conform reglementrilor contabile, la care se efectueaz ajustrile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent i amnat, chel tuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile. n cadrul cheltuielilor de protocol, la calculul profitului impozabil, se includ i cheltuielile nregistrate cu taxa pe valoarea adugat colectat potrivit prevederilor titlului VI din Codul fiscal, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare egal sau mai mare de 100 lei. b) *** Abrogat; c) cheltuielile sociale, n limita unei cote de pn la 2%, aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare. Intr sub incidena acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru natere, ajutoarele pentru nmormntare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile i protezele, precum i cheltuielile pentru funcionarea corespunztoare a unor activiti ori uniti aflate n administrarea contribuabililor: grdinie, cree, servicii de sntate acordate n cazul bolilor profesionale i al accidentelor de munc pn la internarea ntr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, pentru colile pe care le au sub patronaj, precum i alte cheltuieli efectuate n baza contractului colectiv de munc. n cadrul acestei limite, pot fi deduse i cheltuielile reprezentnd: tichete de cre acordate de angajator n conformitate cu legislaia n vigoare, cadouri n bani sau n natur oferite copiilor minori i salariailor, cadouri n bani sau n natur acordate salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament i odihn, inclusiv transportul pentru salariaii proprii i pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaii care au suferit pierderi n gospodrie i contribuia la fondurile de intervenie ale asociaiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din coli i centre de plasament; Norme metodologice ART. 21 al.3 c) 33^1. Cheltuielile efectuate n baza contractului colectiv de munc, ce intr sub incidena prevederilor art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, sunt cheltuielile de natur social stabilite n cadrul contractelor colective de munc la nivel naional, de ramur, grup de uniti i uniti, altele dect cele menionate n mod expres n cadrul art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal. d) perisabilitile, n limitele stabilite de organele de specialitate ale administraiei centrale, mpreun cu instituiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanelor Publice; Norme metodologice ART. 21 al.3 d) 35. Nu sunt considerate perisabiliti pierderile tehnologice care sunt cuprinse n norma de consum proprie necesar pentru fabricarea unui produs sau obinerea unui serviciu. e) cheltuielile reprezentnd tichetele de mas acordate de angajatori, potrivit legii; f) *** Abrogat g) cheltuielile cu provizioane i rezerve, n limita prevzut la art. 22; ART. 22 Provizioane i rezerve (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor i provizioanelor, numai n conformitate cu prezentul articol, astfel: a) rezerva legal este deductibil n limita unei cote de 5% aplicat asupra profitului contabil, nainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile i se adaug cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pn ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris i vrsat sau din patrimoniu, dup caz, potrivit legilor de organizare i funcionare. n cazul n care aceasta este utilizat pentru acoperirea pierderilor sau este distribuit sub orice form, reconstituirea ulterioar a rezervei nu mai este deductibil la calculul profitului impozabil. Prin excepie, rezerva constituit de persoanele juridice care furnizeaz utiliti societilor comerciale care se restructureaz, se reorganizeaz sau se privatizeaz poate fi folosit pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de aciuni obinut n urma procedurii de conversie a creanelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil; Norme metodologice b) provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor; Norme metodologice c) provizioanele constituite n limita unui procent de 20% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004, 25% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004; 2. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei; 3. nu sunt garantate de alt persoan;

4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme metodologic h) cheltuielile cu dobnda i diferenele de curs valutar, n limita prevzut la art. 23; ART. 23 Cheltuieli cu dobnzile i diferene de curs valutar (1) Cheltuielile cu dobnzile sunt integral deductibile n cazul n care gradul de ndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de ndatorare a capitalului se determin ca raport ntre capitalul mprumutat cu termen de rambursare peste un an i capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la nceputul anului i sfritul perioadei pentru care se determin impozitul pe profit. Prin capital mprumutat se nelege totalul creditelor i mprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. (1^1) n nelesul alin. (1), prin credit/mprumut se nelege orice convenie ncheiat ntre pri care genereaz n sarcina uneia dintre pri obligaia de a plti dobnzi i de a restitui capitalul mprumutat. (2) n condiiile n care gradul de ndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobnzile i cu pierderea net din diferenele de curs valutar, aferente mprumuturilor luate n calcul la determinarea gradului de ndatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reporteaz n perioada urmtoare, n condiiile alin. (1), pn la deductibilitatea integral a acestora. (3) n cazul n care cheltuielile din diferenele de curs valutar ale contribuabilului depesc veniturile din diferenele de curs valutar, diferena va fi tratat ca o cheltuial cu dobnda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferene fiind supus limitei prevzute la alin. (1). Cheltuielile din diferenele de curs valutar, care se limiteaz potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente mprumuturilor luate n calcul la determinarea gradului de ndatorare a capitalului. (4) Dobnzile i pierderile din diferene de curs valutar, n legtur cu mprumuturile obinute direct sau indirect de la bnci internaionale de dezvoltare i organizaii similare, menionate n norme, i cele care sunt garantate de stat, cele aferente mprumuturilor obinute de la instituiile de credit romne sau strine, instituiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acord credite potrivit legii, precum i cele obinute n baza obligaiunilor admise la tranzacionare pe o pia reglementat nu intr sub incidena prevederilor prezentului articol. (5) n cazul mprumuturilor obinute de la alte entiti, cu excepia celor prevzute la alin. (4), dobnzile deductibile sunt limitate la: a) nivelul ratei dobnzii de referin a Bncii Naionale a Romniei, corespunztoare ultimei luni din trimestru, pt mprumuturile n lei; i b) nivelul ratei dobnzii anuale de 9%, pentru mprumuturile n valut. Acest nivel al ratei dobnzii se aplic la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobnzii pentru mprumuturile n valut se actualizeaz prin hotrre a Guvernului. (6) Limita prevzut la alin. (5) se aplic separat pentru fiecare mprumut, nainte de aplicarea prevederilor alin. (1) i (2). (7) Prevederile alin. (1) - (3) nu se aplic societilor comerciale bancare, persoane juridice romne, sucursalelor bncilor strine care i desfoar activitatea n Romnia, societilor de leasing pentru operaiunile de leasing, societilor de credit ipotecar, instituiilor de credit, precum i instituiilor financiare nebancare. (8) n cazul unei persoane juridice strine care i desfoar activitatea printr-un sediu permanent n Romnia, prevederile prezentului articol se aplic prin luarea n considerare a capitalului propriu. Norme metodologice i) amortizarea, n limita prevzut la art. 24; ART. 24 Amortizarea fiscal (1) Cheltuielile aferente achiziionrii, producerii, construirii, asamblrii, instalrii sau mbuntirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaz din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizrii potrivit prevederilor prezentului articol. (2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii: a) este deinut i utilizat n producia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriat terilor sau n scop uri administrative; b) are o valoare fiscal mai mare dect limita stabilit prin hotrre a Guvernului, la data intrrii n patrimoniul contribuabilului; c) are o durat normal de utilizare mai mare de un an. Pt imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaz un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizrii se are n vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pt componentele care intr n structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea a activului rezultat, amortizarea se determin pt fiecare component n parte. (3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile: a) investiiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte

de nchiriere, concesiune, locaie de gestiune, asociere n participaiune i altele asemenea; b) mijloacele fixe puse n funciune parial, pentru care nu s-au ntocmit formele de nregistrare ca imobilizare corporal; acestea se cuprind n grupele n care urmeaz a se nregistra, la valoarea rezultat prin nsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor; c) investiiile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substane minerale utile, precum i pentru lucrrile de deschidere i pregtire a extraciei n subteran i la suprafa; d) investiiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate n scopul mbuntirii parametrilor tehnici iniiali i care conduc la obinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix; e) investiiile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura celor aparinnd domeniului public, precum i n dezvoltri i modernizri ale bunurilor aflate n proprietate public; f) amenajrile de terenuri; g) activele biologice, nregistrate de ctre contribuabilii care aplic reglementrile contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar. (4) Nu reprezint active amortizabile: a) terenurile, inclusiv cele mpdurite; b) tablourile i operele de art; c) fondul comercial; d) lacurile, blile i iazurile care nu sunt rezultatul unei investiii; e) bunurile din domeniul public finanate din surse bugetare; f) orice mijloc fix care nu i pierde valoarea n timp datorit folosirii, potrivit normelor; g) casele de odihn proprii, locuinele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazier, altele dect cele utilizate n scopul realizrii veniturilor; h) imobilizrile necorporale cu durat de via util nedeterminat, ncadrate astfel potrivit reglementrilor contabile. (5) *** Abrogat (6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determin conform urmtoarelor reguli: a) n cazul construciilor, se aplic metoda de amortizare liniar; b) n cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mainilor, uneltelor i instalaiilor, precum i pentru computere i echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniar, degresiv sau accelerat; c) n cazul oricrui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniar sau degresiv. (7) n cazul metodei de amortizare liniar, amortizarea se stabilete prin aplicarea cotei de amortizare liniar la valoarea fiscal de la data intrrii n patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix amortizabil. (8) n cazul metodei de amortizare degresiv, amortizarea se calculeaz prin multiplicarea cotelor de amortizare liniar cu unul dintre coeficienii urmtori: a) 1,5, dac durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil este ntre 2 i 5 ani; b) 2,0, dac durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil este ntre 5 i 10 ani; c) 2,5, dac durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani. Norme metodologice (9) n cazul metodei de amortizare accelerat, amortizarea se calculeaz dup cum urmeaz: a) pt primul an de utilizare, amortizarea nu poate depi 50% din valoarea fiscal de la data intrrii n patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix; b) pt urmtorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaz prin raportarea valorii rmase de amortizare a mijlocului fix la durata normal de utilizare rmas a acestuia. (10) Cheltuielile aferente achiziionrii de brevete,drepturi de autor, licene, mrci de comer sau fabric i alte imobilizri necorporale recunoscute din punct de vedere contabil,cu excepia cheltuielilor de constituire, a fondului comercial, a imobilizrilor necorporale cu durat de via util nedeterminat, ncadrate astfel potrivit reglementrilor contabile, precum i cheltuielile de dezvoltare care dpdv contabil reprezint imobilizri necorporale,se recupereaz prin intermediul deducerilor de amortizare liniar pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dup caz.Cheltuielile aferente achiziionrii sau producerii programelor informatice se recupereaz prin intermediul deducerilor de amortizare liniar pe o perioad de 3 ani. Pt brevetele de invenie se poate utiliza i metoda de amortizare degresiv sau accelerat. Norme metodologice (11) Amortizarea fiscal se calculeaz dup cum urmeaz: a) ncepnd cu luna urmtoare celei n care mijlocul fix amortizabil se pune n funciune; b) pentru cheltuielile cu investiiile efectuate din surse proprii la mijloacele

fixe din domeniul public, pe durata normal de utilizare, pe durata normal de utilizare rmas sau pe perioada contractului de concesionare sau nchiriere, dup caz; c) pt cheltuielile cu investiiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, nchiriate sau luate n locaie de gestiune de cel care a efectuat investiia, pe perioada contractului sau pe durata normal de utilizare, dup caz; d) pentru cheltuielile cu investiiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioad de 10 ani; e) amortizarea cldirilor i a construciilor minelor, salinelor cu extracie n soluie prin sonde, carierelor, exploatrilor la zi, pentru substane minerale solide i cele din industria extractiv de petrol, a cror durat de folosire este limitat de durata rezervelor i care nu pot primi alte utilizri dup e puizarea rezervelor, precum i a investiiilor pentru descopert se calculeaz pe unitate de produs, n funcie de rezerva exploatabil de substan mineral util. Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaz: 1. din 5 n 5 ani la mine, cariere, extracii petroliere, precum i la cheltuielile de investiii pentru descopert; 2. din 10 n 10 ani la saline; e^1) n cazul contribuabililor care aplic reglementrile contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar i care stabilesc pentru amortizarea mijloacelor fixe specifice activitii de explorare i producie a resurselor de petrol i gaze i alte substane minerale politici contabile specifice domeniului de activitate, n concordan cu cele mai recente norme ale altor organisme de normalizare care utilizeaz un cadru general conceptual similar pentru a elabora standarde de contabilitate, alte documente contabile i practicile acceptate ale domeniului de activitate, valoarea fiscal rmas neamortizat a mijloacelor fixe casate se deduce prin utilizarea metodei de amortizare fiscal utilizate nainte de casarea acestora, pe perioada rmas. Aceste prevederi se aplic i pentru valoarea fiscal rmas neamortizat la momentul retratrii mijloacelor fixe specifice activitii de explorare i producie a resurselor de petrol i gaze i alte substane minerale; f) mijloacele de transport pot fi amortizate i n funcie de numrul de kilometri sau numrul de ore de funcionare prevzut n crile tehnice, pentru cele achiziionate dup data de 1 ianuarie 2004; g) pentru locuinele de serviciu, amortizarea este deductibil fiscal pn la nivelul corespunztor suprafeei construite prevzute de legea locuinei; h) numai pentru autoturismele folosite n condiiile prevzute la art. 21 alin. (3) lit. n). Norme metodologice (11^1) Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (1) pct. 33 i 34, pentru mijloacele de transport de persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluznd i scaunul oferului, din categoria M1, astfel cum sunt definite n Reglementrile privind omologarea de tip i eliberarea crii de identitate a vehiculelor rutiere, precum i omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei nr. 211/2003, cu modificrile i completrile ulterioare, cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile, pentru fiecare, n limita a 1.500 lei/lun. Pentru aceste mijloace de transport nu se aplic prevederile alin. (11) lit. f). Sunt exceptate situaiile n care mijloacele de transport respective se nscriu n oricare dintre u rmtoarele categorii: 1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgen, servicii de paz i protecie i servicii de curierat; 2. vehiculele utilizate de agenii de vnzri i de achiziii, precum i pentru test drive i pentru demonstraii; 3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat, inclusiv pentru serviciile de taximetrie; 4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plat, inclusiv pentru nchiriere ctre alte persoane, transmiterea dreptului de folosin, n cadrul contractelor de leasing operaional sau pentru instruire de ctre colile de oferi. (11^2) Alin. (11^1) se aplic inclusiv pentru mijloacele de transport persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluznd i scaunul oferului, achiziionate/produse anterior datei de 1 februarie 2013, pentru cheltuielile cu amortizarea stabilite n baza valorii fiscale rmase neamortizate la aceast dat. (12) Contribuabilii care au investit n mijloace fixe amortizabile sau n brevete de invenie amortizabile i care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentnd 20% din valoarea de intrare a acestora conform prevederilor legale, la data punerii n funciune a mijlocului fix sau a brevetului de invenie, pn la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligaia s pstreze n patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel puin o perioad egal cu jumtate din durata lor normal de utilizare. n cazul n care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculeaz i se stabilesc dobnzi i penaliti de ntrziere de la data aplicrii facilitii respective, potrivit legii. Norme metodologice (13) Pentru investiiile realizate n parcurile industriale pn la data de 31 decembrie 2006 se acord o deducere suplimentar din profitul

impozabil, n cot de 20% din valoarea investiiilor n construcii sau a reabilitrilor de construcii, infrastructur intern i de conexiune la reeaua public de utiliti, innd seama de prevederile legale n vigoare privind clasificarea i duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii care beneficiaz de facilitile prevzute la alin. (12) nu pot beneficia de facilitile prevzute n prezentul alineat. (14) Cheltuielile aferente localizrii, explorrii, dezvoltrii sau oricrei activiti pregtitoare pt exploatarea resurselor naturale se recupereaz n rate egale pe o perioad de 5 ani, ncepnd cu luna n care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achiziionrii oricrui drept de exploatare a resurselor naturale se recupereaz pe msur ce resursele naturale sunt exploatate, proporional cu valoarea recuperat raportat la valoarea total estimat a resurselor. (15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determin fr a lua n calcul amortizarea contabil. Ctigurile sau pierderile rezultate din vnzarea ori din scoaterea din funciune a acestor mijloace fixe se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, diminuat cu amortizarea fiscal. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabil evideniat n sold la data de 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaz n baza valorii rmase neamortizat, pe durata normal de utilizare rmas, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pn la aceast dat. (15^1) n cazul n care se nlocuiesc pri componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizrilor necorporale cu valoare fiscal rmas neamortizat, cheltuielile reprezentnd valoarea fiscal rmas neamortizat aferent prilor nlocuite reprezint cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. Valoarea fiscal rmas neamortizat a mijloacelor fixe amortizabile/imobilizrilor necorporale se recalculeaz n mod corespunztor, prin diminuarea acesteia cu valoarea fiscal rmas neamortizat aferent prilor nlocuite i majorarea cu valoarea fiscal aferent prilor noi nlocuite, pe durata normal de utilizare rmas. (15^2) n cazul n care se nlocuiesc pri componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizrilor necorporale dup expirarea duratei normale de utilizare, pentru determinarea amortizrii fiscale se va stabili o nou durat normal de utilizare de ctre o comisie tehnic sau u n expert tehnic independent. Norme metodologice (16) Contribuabilii care investesc n mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munc i bolilor profesionale, precum i nfiinrii i funcionrii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii n funciune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol. Norme metodologice (17) n cazul unei imobilizri corporale care la data intrrii n patrimoniu are o valoare fiscal mai mic dect limita stabilit prin hotrre a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizrii sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol . (18) Cheltuielile aferente achiziionrii sau producerii de containere sau ambalaje, care circul ntre contribuabil i clieni, se recupereaz prin deduceri de amortizare, prin metoda liniar, pe durata normal de utilizare stabilit de contribuabilul care i menine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor. (19) Ministerul Finanelor Publice elaboreaz normele privind clasificaia i duratele normale de funcionare a mijloacelor fixe. (20) *** Abrogat. (21) Pentru titularii de acorduri petroliere i subcontractanii acestora, care desfoar operaiuni petroliere n perimetre marine ce includ zone cu adncime de ap de peste 100 metri, se calculeaz amortizarea imobilizrilor corporale i necorporale aferente operaiunilor petroliere, a cror durat de folosire este limitat de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, n funcie de rezerva exploatabil de substan mineral util, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente investiiilor n curs, imobilizrilor corporale i necorporale efectuate pentru operaiunile petroliere vor fi reflectate n contabilitate att n lei, ct i n euro; aceste cheltuieli, nregistrate n contabilitate n lei, vor fi reevaluate la sfritul fiecrui exerciiu financiar pe baza valorilor nregistrate n contabilitate n euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Naional a Romniei pentru ultima zi a fiecrui exerciiu financiar. (22) Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat n active corporale i necorporale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, nu se aplic la calculul profitului impozabil, cu excepia prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) i ale art. 8 din aceeai lege. (23) n cazul contribuabililor care aplic reglementrile contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar, pentru activele imobilizate deinute pentru activitatea proprie, transferate n categoria activelor imobilizate deinute n vederea vnzrii i reclasificate n categoria activelor imobilizate deinute pentru activitatea proprie, valoarea fiscal rmas neamortizat este valoarea fiscal dinaintea reclasificrii ca active imobilizate deinute n vederea vnzrii. Durata de amortizare este

durata normal de utilizare rmas determinat n baza duratei normale de utilizare iniiale, din care se scade durata n care a fost clasificat n categoria activelor imobilizate deinute n vederea vnzrii. Amortizarea fiscal se calculeaz ncepnd cu luna urmtoare celei n care a fost reclasificat n categoria activelor imobilizate deinute pentru activitatea proprie, prin recalcularea cotei de amortizare fiscal. j) cheltuielile efectuate n numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 400 euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant; k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntar de sntate, n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 250 euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant; Norme metodologice ART. 21 al.3 j), k) 35^1. Sunt deductibile n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 400 de euro, ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal, cheltuielile nregistrate de angajator n numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cele reprezentnd contribuii la scheme de pensii facultative calificate astfel n conformitate cu legislaia privind pensiile facultative de ctre Autoritatea de Supraveghere Financiar, efectuate ctre entiti autorizate, stabilite n state membre ale Uniunii Europene sau aparinnd Spaiului Economic European. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului n euro este cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naional a Romniei la data nregistrrii cheltuielilor de ctre angajator. 35^2. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntar de sntate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma n domeniul sntii nr. 95/2006, cu modificrile i completrile ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului n euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Naional a Romniei la data nregistrrii cheltuielilor. l) cheltuielile pt funcionarea, ntreinerea i repararea locuinelor de serviciu situate n localitatea unde se afl sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile n limita co respunztoare suprafeelor construite prevzute de Legea locuinei nr. 114/1996, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, care se majoreaz din punct de vedere fiscal cu 10%; Norme metodologice ART. 21 al.3 l) 36. n cazul locuinei de serviciu date n folosina unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru funcionarea, ntreinerea i repararea acesteia sunt deductibile n limita corespunztoare raportului dintre suprafaa construit prevzut de Legea locuinei nr. 114/1996, republicat, cu modificrile ulterioare, majorat cu 10%, i totalul suprafeei construite a locuinei de serviciu respective. m) cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii aferente unui sediu aflat n locuina proprietate personal a unei persoane fizice, folosit i n scop personal, deductibile n limita corespunztoare suprafeelor puse la dispoziia societii n baza contractelor ncheiate ntre pri, n acest scop; Norme metodologice ART. 21 al.3 m) 37. n cazul n care sediul unui contribuabil se afl n locuina proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii aferente sediului sunt deductibile n limita determinat pe baza raportului dintre suprafaa pus la dispoziie contribuabilului, menionat n contractul ncheiat ntre pri, i suprafaa total a locuinei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele ncheiate cu furnizorii de utiliti i alte documente. n) cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcii de conducere i de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat potrivit art. 21 alin. (4) lit. t), la cel mult un singur autoturism aferent fiecrei persoane cu astfel de atribuii. Biletul nr.7 1.Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile? In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume: Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor; Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor; Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor. Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor. Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:

a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii; b) conditiile de piata in care activeaza profesia; c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica: - adoptarea de standard profesionale, tehnice; - adoptarea de reguli etice; - nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc. 2. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii. Norme metodologice: ART. 21 al. 4 m) 48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: - serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie executate n baza unui contract ncheiat ntre pri sau n baza oricrei forme contractuale prevzute de lege; justificarea prestrii efective a serviciilor se efectueaz prin: situaii de lucrri, procese-verbale de recepie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de pia sau orice alte materiale corespunztoare; - contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii cheltuielilor prin specificul activitilor desfurate. Nu intr sub incidena condiiei privitoare la ncheierea contractelor de prestri de servicii, prevzut la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate i de persoane juridice, cum sunt: cele de ntreinere i reparare a activelor, serviciile potale, serviciile de comunicaii i de multiplicare, parcare, transport i altele asemenea. 49. Pentru servicii de management, consultan i asisten tehnic prestate de nerezidenii afiliai contribuabilului, la analiza tranzaciilor pentru determinarea deductibilitii cheltuielilor trebuie s se aib n vedere i principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea ntreprinderilor asociate din Convenia-model cu privire la impozitele pe venit i impozitele pe capital. Analiza trebuie s aib n vedere: (i) prile implicate; (ii) natura serviciilor prestate; (iii) elementele de recunoatere a cheltuielilor i veniturilor pe baza documentelor justificative care s ateste prestarea acestor servicii. Biletul nr.8 1.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare asituatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul . 2.Prezentati regimul fiscal in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea. Cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente n limita minim precizat mai jos: 1. 3 la mie din cifra de afaceri; 2. 20% din impozitul pe profit datorat. n limitele respective se ncadreaz i cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, n scopul construciei de localuri, al dotrilor, achiziiilor de tehnologie a informaiei i de documente specifice, finanri i programelor de formare continu a bibliotecarilor, schimburilor de specialiti, a burselor de specializare, a participrii la congrese internaionale; Norme metodologice: ART. 21 al. 4 p) 49^1. Exemplu de calcul privind scderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentnd sponsorizarea. Un contribuabil pltitor de impozit pe profit ncheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, n calitate de sponsor, n valoare de 15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se ncheie n data de 2 februarie 2005. La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezint urmtoarele date financiare: Venituri din vnzarea mrfurilor = 1.000.000.000 lei Venituri din prestri de servicii = 2.000.000 lei _________________ Total cifr de afaceri 1.002.000.000 lei Cheltuieli privind mrfurile = 750.000.000 lei Cheltuieli cu personalul = 20.000.000 lei Alte cheltuieli de exploatare = 90.000.000 lei

_________________ din care: 15.000.000 lei sponsorizare Total cheltuieli 860.000.000 lei Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005: Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 = 157.000.000 lei. Impozitul pe profit nainte de scderea cheltuielii cu sponsorizarea: 157.000.000 x 16% = 25.120.000 lei. Avndu-se n vedere condiiile de deducere prevzute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt: - 3 la mie din cifra de afaceri reprezint 3.006.000 lei; - 20% din impozitul pe profit nainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezint 5.024.000 lei. Suma de sczut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei. Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de: 25.120.000 - 3.006.000 = 22.114.000 lei. Contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile i completrile ulterioare, i Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare i/sau care acord burse private, pe baz de con tract, n condiiile Legii nr. 376/2004 privind bursele private, cu modificrile ulterioare, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dac aceste cheltuieli nsumate ndeplinesc cumulativ condiiile prevzute de art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare. Biletul nr.9 1. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 80% din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt implicate in toate domeniile vietii economice si sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. Fiind implicate in atatea structure ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc. 2. Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile. Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in 1. care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor 2. prevazute in paragraful anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la: a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei; b) nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv, pentru imprumuturile in valuta. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a guvernului. Limita prevazuta la paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. Aceasta limita nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activita-tea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu. Vezi art 23 de mai sus Biletul nr. 10 1.Despre Standardele Internationale de Audit. Standardele Internationale de Audit (ISA) sunt utilizate la auditarea situatiilor financiare. ISA se utilizeaza, de asemenea, adaptate conform necesitatilor, pentru auditarea altor informatii si pt servicii conexe. ISA contin principiile de baza si procedurile esentiale (identificate dupa fontul literei cu care sunt tiparite, si anume, caractere aldine), precum si recomandarile aferente sub forma materialelor explicative si a altor materiale. Principiile de baza si procedurile esentiale trebuie sa fie interpretate n contextul materialelor explicative, si al altor materiale care ofera ndrumari privind modul de aplicare. Pentru ntelegerea si aplicarea principiilor de baza si a procedurilor

esentiale, precum si a recomandarilor aferente trebuie sa se ia n considerare ntregul text al ISA, incluzndu-se si materialele explicative si celelalte materiale continute n ISA, si nu doar textul tiparit cu caracter aldin. n situatii exceptionale, un auditor financiar poate considera necesara abaterea de la ISA, cu scopul de a realiza mai eficient obiectivul unui audit financiar. Cnd apar astfel de situatii, auditorul financiar trebuie sa fie pregatit sa justifice aceasta abatere. ISA trebuie sa se aplice doar aspectelor semnificative 2.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijioc fix pentru a fi deductibila amortizarea fiscala. Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii: a) este deinut i utilizat n producia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriat terilor sau n scopuri administrative; b) are o valoare fiscal mai mare dect limita stabilit prin hotrre a Guvernului, la data intrrii n patrimoniul contribuabilului; c) are o durat normal de utilizare mai mare de un an. Pentru imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaz un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizrii se are n vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intr n structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea a activului rezultat, amortizarea se determin pentru fiecare component n parte. Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile: a) investiiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de nchiriere, concesiune, locaie de gestiune sau altele asemenea; b) mijloacele fixe puse n funciune parial, pentru care nu s-au ntocmit formele de nregistrare ca imobilizare corporal; acestea se cuprind n grupele n care urmeaz a se nregistra, la valoarea rezultat prin nsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor; c) investiiile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substane minerale utile, precum i pentru lucrrile de deschidere i pregtire a extraciei n subteran i la suprafa; d) investiiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate n scopul mbuntirii parametrilor tehnici iniiali i care conduc la obinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix; e) investiiile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura celor aparinnd domeniului public, precum i n dezvoltri i modernizri ale bunurilor aflate n proprietate public; f) amenajrile de terenuri. VEZI ART 24 DE MAI SUS Biletul nr. 11 Aspecte conceptuale privind etica. Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati. Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala. Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale. Ce reprezint valoarea fiscal a unui mijioc fix. n cazul n care se vinde la un pret mai mic dect valoarea rdmas neamortizat fiscal, aceasta este deductibil la determinarea impozitului pe profit? Art 24 alin (15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determin fr a lua n calcul amortizarea contabil. Ctigurile sau pierderile rezultate din vnzarea ori din scoaterea din funciune a acestor mijloace fixe se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, diminuat cu amortizarea fiscal. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabil evideniat n sold la data de 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaz n baza valorii rmase neamortizat, pe durata normal de utilizare rmas, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pn la aceast dat. (15^1) n cazul n care se nlocuiesc pri componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizrilor necorporale cu valoare fiscal rmas neamortizat, cheltuielile reprezentnd valoarea fiscal rmas neamortizat aferent prilor nlocuite reprezint cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. Valoarea fiscal rmas neamortizat a mijloacelor fixe amortizabile/imobilizrilor necorporale se recalculeaz n mod corespunztor, prin diminuarea acesteia cu valoarea fiscal rmas neamortizat aferent prilor nlocuite i majorarea cu valoarea fiscal aferent prilor noi nlocuite, pe durata normal de utilizare rmas. (15^2) n cazul n care se nlocuiesc pri componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizrilor necorporale dup expirarea duratei normale de utilizare, pentru determinarea amortizrii fiscale se va stabili o nou durat normal de utilizare de ctre o comisie tehnic sau un expert tehnic independent. Norme metodologice ART. 24 al.15 71^5. Pentru determinarea valorii fiscale n cazul transferurilor terenurilor cu valoare contabil, precum i pentru determinarea valorii fiscale rmase neamortizate n cazul mijloacelor fixe amortizabile evideniate n sold la 31

decembrie 2003, n valoarea fiscal de la data intrrii n patrimoniu se includ i reevalurile efectuate, potrivit legii, pn la acea dat. Pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale rmase neamortizate n cazul mijloacelor fixe amortizabile, vor fi luate n calcul i reevalurile contabile efectuate dup data de 1 ianuarie 2007, precum i partea rmas neamortizat din reevalurile contabile efectuate n perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2006, evideniate la data de 31 decembrie 2006. Nu se recupereaz prin intermediul amortizrii fiscale reevalurile contabile efectuate dup data de 1 ianuarie 2004 la mijloacele fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscal rmas neamortizat la data reevalurii. n cazul n care ulterior datei de 31 decembrie 2003 se efectueaz reevaluri care determin o descretere a valorii acestora se procedeaz la o scdere a rezervei din reevaluare n limita soldului creditor al rezervei, n ordinea descresctoare nregistrrii rezervei, iar valoarea fiscal a terenurilor i valoarea fiscal rmas neamortizat a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaz corespunztor. n aceste situaii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedus se include n veniturile impozabile ale perioadei n care se efectueaz operaiunile de reevaluare ulterioare datei de 31 decembrie 2003. Prin valoarea fiscal rmas neamortizat se nelege diferena dintre valoarea fiscal la data intrrii n patrimoniu i valoarea amortizrii fiscale. n valoarea fiscal la data intrrii n patrimoniu se include i taxa pe valoarea adugat devenit nedeductibil, potrivit prevederilor titlului VI. 71^6. n aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile nregistrate ca urmare a casrii unui mijloc fix cu valoarea fiscal incomplet amortizat sunt cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile. Prin casarea unui mijloc fix se nelege operaia de scoatere din funciune a activului respectiv, urmat de dezmembrarea acestuia i valorificarea prilor componente rezultate, prin vnzare sau prin folosirea n activitatea curent a contribuabilului. 71^7. Cheltuielile cu amortizarea activelor necorporale aferente capitalului imobilizat, cu valoarea contabil evideniat n sold la 31 decembrie 2003, sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata rmas de amortizat, n baza valorii rmase neamortizate. 71^8. Valoarea imobilizrilor necorporale/corporale n curs de execuie care nu se mai finalizeaz i se scot din eviden pe seama conturilor de cheltuieli, n baza aprobrii/deciziei de sistare sau abandonare, precum i valoarea rmas a investiiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, nchiriate sau luate n locaie de gestiune, n situaia n care contractele se reziliaz nainte de termen, reprezint cheltuieli nedeductibile, dac nu au fost valorificate prin vnzare sau casare. BiletuI nr.12 1Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile. Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includ, in functie de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional. Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora. Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice. 2Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere sau administrare? n) cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcii de conducere i de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat potrivit art. 21 alin. (4) lit. t), la cel mult un singur autoturism aferent fiecrei persoane cu astfel de atribuii. art. 21 alin. (4) lit. t) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv n scopul activitii economice, cu o mas total maxim autorizat care s nu depeasc 3.500 kg i care s nu aib mai mult de 9 scaune de pasageri, incluznd i scaunul oferului, aflate n proprietatea sau n folosina contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaiile n care vehiculele respective se nscriu n oricare

dintre urmtoarele categorii: 1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgen, servicii de paz i protecie i servicii de curierat; 2. vehiculele utilizate de agenii de vnzri i de achiziii; 3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat, inclusiv pentru serviciile de taximetrie; 4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plat, inclusiv pentru nchirierea ctre alte persoane sau pentru instruire de ctre colile de oferi; 5. vehiculele utilizate ca mrfuri n scop comercial. Cheltuielile care intr sub incidena acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea. Modalitatea de aplicare a acestor prevederi se stabilete prin norme; ) cheltuielile cu beneficiile acordate salariailor n instrumente de capitaluri cu decontare n aciuni. Acestea reprezint elemente similare cheltuielilor la momentul acordrii efective a beneficiilor dac acestea sunt impozitate conform titlului III; u) cheltuielile nregistrate n evidena contabil, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupie, potrivit legii. Biletul nr.13 1. Codul etic IFAC; rol, structur. Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol: -da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor; -protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc. Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni: Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajati- contine 6 sectiuni Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 Integritatea Sectiunea 120 Obiectivitatea Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 - Confidentialitatea Sectiunea 150 Comportamentul profesional Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti 10sectiuni Sectiunea 200 Introducere Sectiunea 210 Acceptarea unui client Sectiunea 220 -Conflicte de interes Sectiunea 230 Opinii suplimentare Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile Sectiunea 290 Independenta in misiuni de audit si certificare Partea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni Sectiunea 300 Introducere Sectiunea 310 Conflicte potentiale Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor ` Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 - Interese financiare Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte 2Prezentati regimul deductibilitatii n cazul provizioanelor. Codul fiscal: ART. 22 Provizioane i rezerve (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor i provizioanelor, numai n conformitate cu prezentul articol, astfel: b) provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor; Norme metodologice c) provizioanele constituite n limita unui procent de 20% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004, 25% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004; 2. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme metodologice d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare i funcionare, de ctre instituiile de credit, instituiile financiare nebancare

1.

2.

nscrise n Registrul general inut de Banca Naional a Romniei, precum i provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare; i) provizioanele de risc pentru operaiunile pe pieele financiare, constituite potrivit reglementrilor Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare; j) provizioanele constituite n limita unei procent de 100% din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007; 2. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului. k) provizioanele pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitelor de deeuri, constituite de contribuabilii care desfoar activiti de depozitare a deeurilor, potrivit legii, n limita sumei stabilite prin proiectul pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitului, corespunztoare cotei-pri din tarifele de depozitare percepute; l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romnia pentru acoperirea cheltuielilor de ntreinere i reparare a parcului de aeronave i a componentelor aferente, potrivit programelor de ntreinere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre Autoritatea Aeronautic Civil Romn. m) provizioanele/ajustrile pentru deprecierea creanelor preluate de la instituiile de credit n vederea recuperrii acestora, n limita diferenei dintre valoarea creanei preluate prin cesionare i suma de achitat cedentului, pentru creanele care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt cesionate i nregistrate n contabilitatea cesionarului dup data de 1 iulie 2012 inclusiv; 2. sunt transferate de la o persoan sau datorate de o persoan care nu este afiliat contribuabilului cesionar; 3. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului cesionar. Norme metodologice (7) n nelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se nelege i majorarea unui provizion sau a unei rezerve. (8) Provizioanele constituite pentru creanele asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili nainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile n limitele prevzute la alin. (1) lit. c), n situaia n care creanele respective ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a) nu sunt garantate de alt persoan; b) sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; c) au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; d) creana este deinut asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschis procedura falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie; e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creana respectiv. BiletuI nr. 14 Despre integritate. Concept: Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie s fie drept si onest n toate relatiile profesionale si de afaceri si sa nu asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare consumatorii. Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea: contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare contin declaratii sau informatii eronate; omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare Prezentati care este regimul pierderilor fiscale n cazul impozitului pe profit. ART. 26 Pierderi fiscale (1) Pierderea anual, stabilit prin declaraia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile obinute n urmtorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora. (2) Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care i nceteaz existena ca efect al unei operaiuni de fuziune sau divizare se recupereaz de ctre contribuabilii nou-nfiinai ori de ctre cei care preiau patrimoniul societii absorbite sau divizate, dup caz, proporional cu activele i pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare. Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care nu i

nceteaz existena ca efect al unei operaiuni de desprindere a unei pri din patrimoniul acestora, transferat ca ntreg, se recupereaz de aceti contribuabili i de cei care preiau parial patrimoniul societii cedente, dup caz, proporional cu activele i pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele meninute de persoana juridic cedent. (3) n cazul persoanelor juridice strine, prevederile alin. (1), respectiv alin. (5) se aplic lundu-se n considerare numai veniturile i cheltuielile atribuibile sediului permanent, respectiv veniturile i cheltuielile atribuibile fiecrui sediu permanent cumulate la nivelul sediului permanen t desemnat n Romnia. Pierderile fiscale nregistrate pn la data de 30 iunie 2013 de sediile permanente care aparin aceleiai persoane juridice strine, care aplic prevederile art. 29^1, nerecuperate pn la aceast dat, se transmit sediului permanent desemnat i se recupereaz n funcie de perioada n care acestea au fost nregistrate, astfel: a) pierderea fiscal nregistrat n perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2013 inclusiv este luat n calcul la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale din perioada 1 iulie - 31 decembrie 2013 inclusiv, naintea recuperrii pierderilor fiscale din anii precedeni anului 2013, perioada 1 iulie - 31 decembrie 2013 inclusiv nefiind considerat an fiscal n sensul celor 7 ani consecutivi; b) pierderea fiscal nregistrat n anii anteriori anului 2013, rmas nerecuperat la data de 30 iunie 2013, se recupereaz, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit care urmeaz acestei date, pe perioada de recuperare rmas din perioada iniial de 5 ani, respectiv 7 ani, n ordinea nregistrrii acesteia; anul 2013 este considerat un singur an fiscal n sensul celor 5 ani, respectiv 7 ani consecutivi. (n vigoare de la 1 iulie 2013) (4) Contribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit i care anterior au realizat pierdere fiscal intr sub incidena prevederilor alin. (1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceast pierdere se recupereaz pe perioada cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale i limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, dup caz. (5) Prin excepie de la prevederile alin. (1), pierderea fiscal anual realizat ncepnd cu anul 2009, stabilit prin declaraia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile obinute n urmtorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora.Norme metodologice Norme metodologice:ART. 26 73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora. 74. Pierderea fiscal reprezint suma nregistrat n declaraia de impunere a anului precedent. 75. n cazul n care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele legale, constituite din profit nainte de impozitare, reconstituirea ulterioar a rezervei legale nu va mai fi o sum deductibil la calculul profitului impozabil. 76. Pierderile fiscale anuale din anii precedeni anului operaiunilor de fuziune, divizare sau desprindere a unei pri din patrimoniul acestuia, nerecuperate de contribuabilul cedent i transmise contribuabilului beneficiar, se recupereaz, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit care urmeaz datei la care aceste operaiuni produc efecte, potrivit legii, pe perioada de recuperare rmas din perioada iniial de 5, respectiv 7 ani, n ordinea n care au fost nregistrate acestea de ctre contribuabilul cedent. Pierderile fiscale nregistrate de contribuabilul cedent n perioada din anul curent cuprins ntre 1 ianuarie i data la care operaiunea respectiv produce efecte, transmise contribuabilului beneficiar, se recupereaz la fiecare termen de plat a impozitului pe profit care urmeaz datei la care aceste operaiuni produc efecte, potrivit legii. Aceast pierdere este luat n calcul de ctre contribuabilul beneficiar, la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale din anul fiscal respectiv, naintea recuperrii pierderilor fiscale din anii precedeni. n scopul recuperrii pierderii fiscale transferate sau meninute, dup caz, contribuabilul cedent i contribuabilul beneficiar efectueaz i urmtoarele operaiuni: a) contribuabilul cedent calculeaz pierderea fiscal pe perioada cuprins ntre 1 ianuarie i data la care operaiunea de desprindere a unei pri din patrimoniu produce efecte, n vederea stabilirii prii de pierdere transmise contribuabilului beneficiar, respectiv prii pe care continu s o recupereze, proporional cu activele i pasivele transferate/meninute; b) contribuabilul cedent evideniaz partea de pierdere fiscal din anul curent, precum i din anii precedeni transferat/meninut, n registrul de eviden fiscal; c) contribuabilul cedent transmite contribuabilului beneficiar un nscris care trebuie s cuprind informaii fiscale referitoare la:

- pierderile fiscale anuale transferate contribuabilului beneficiar, nregistrate n declaraiile sale de impozit pe profit, inclusiv cea pentru anul n care operaiunea de reorganizare produce efecte, detaliate pe fiecare an fiscal n parte; - n cazul operaiunilor de desprindere a unei pri din patrimoniu, transmite i partea din pierderea fiscal nregistrat n anul curent, stabilit prin ajustarea pierderii fiscale calculate la lit. a), precum i pierderile fiscale din anii precedeni, proporional cu activele i pasivele transmise contribuabilului beneficiar, potrivit proiectului de divizare; d) contribuabilul beneficiar nregistreaz, n registrul de eviden fiscal, pierderile fiscale preluate pe baza nscrisului transmis de contribuabilul cedent, n care evideniaz distinct i perioada de recuperare pentru fiecare pierdere fiscal transferat. 76^1. n scopul aplicrii prevederilor art. 26 alin. (2) din Codul fiscal, prin parte de patrimoniu transferat ca ntreg n cadrul unei operaiuni de desprindere efectuate potrivit legii se nelege activitatea economic/ramura de activitate care, din punct de vedere organizatoric, este independent i capabil s funcioneze prin propriile mijloace. Caracterul independent al unei activiti economice/ramuri de activitate se apreciaz potrivit prevederilor pct. 86^2. n situaia n care partea de patrimoniu desprins nu este transferat ca ntreg, n sensul identificrii unei activiti economice/ramuri de activitate, independente, pierderea fiscal nregistrat de contribuabilul cedent nainte ca operaiunea de desprindere s produc efecte potrivit legii se recupereaz integral de ctre acest contribuabil. 76^2. n scopul aplicrii prevederilor art. 26 alin. (4) din Codul fiscal, contribuabilii care, ncepnd cu data de 1 februarie 2013, aplic sistemul de impunere pe veniturile microntreprinderilor respect i urmtoarele reguli de recuperare a pierderii fiscale: - pierderea fiscal nregistrat n anii anteriori anului 2013 se recupereaz potrivit prevederilor art. 26 din Codul fiscal, de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plat a impozitului pe profit, anul 2013 fiind considerat un singur an fiscal n sensul celor 5 sau 7 ani consecutivi; - pierderea fiscal din perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2013 inclusiv, nregistrat de ctre un contribuabilul care, n aceast perioad, a fost pltitor de impozit pe profit, se recupereaz, potrivit prevederilor art. 26 din Codul fiscal, de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plat a impozitului pe profit, iar anul 2014 este primul an de recuperare a pierderii, n sensul celor 7 ani consecutivi; - n cazul n care contribuabilul revine n cursul anului 2013, la sistemul de plat a impozitului pe profit potrivit art. 112^6 din Codul fiscal, pierderea fiscal nregistrat n perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2013 inclusiv este luat n calcul la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale din perioada 1 februarie - 31 decembrie 2013, naintea recuperrii pierderilor fiscale din anii precedeni anului 2013, i se recupereaz potrivit art. 26 din Codul fiscal, ncepnd cu anul 2014, n limita celor 7 ani consecutivi. Perioada 1 februarie - 31 decembrie 2013 inclusiv nu este considerat an fiscal n sensul celor 7 ani consecutivi. 77. *** Abrogat. Biletul nr. 15 1. Despre obiectivitate. Concept. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompabilitatea si in nici o alta situatie care ar putea detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala cinstea si corectitudinea. Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a altor persoane. Factori - sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua obiectivitatea imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar exista eceste posibile presiuni si trebuie sa domine un caracter rezonabil evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa incalce obiectivitatea Trebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul obiectivitatii Nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta importanta si daunatoare asupra rationamentului lor professional 1. 2. Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern? ART. 31 Credit fiscal (1) Dac o persoan juridic romn obine venituri dintr-un stat strin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reinere la surs i veniturile sunt impozitate att n Romnia ct i n statul strin, atunci impozitul pltit ctre statul strin, fie direct, fie indirect prin reinerea i virarea de o alt persoan, se deduce din impozitul pe profit ce se determin potrivit prevederilor prezentului titlu. (2) Deducerea pentru impozitele pltite ctre un stat strin ntr --un an fiscal nu poate depi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de

impozit pe profit prevzute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obinut n statul strin, determinat n conformitate cu regulile prevzute n prezentul titlu sau la venitul obinut din statul strin. (2^1) Deducerea prevzut la alin. (2) se acord doar din impozitul pe profit calculat pentru anul n care impozitul a fost pltit statului strin. (3) Impozitul pltit unui stat strin este dedus, dac se aplic prevederile conveniei de evitare a dublei impuneri ncheiate ntre Romnia i statul strin i dac persoana juridic romn prezint documentaia corespunztoare, conform prevederilor legale, din care s rezulte faptul c impozitul a fost pltit statului strin. Biletul nr.16 1. Despre competenta profesionala si prudenta Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil sa detina competentele necesare desfasurarii misiunii pe care o are de indeplinit si satisface cele doua componente ale principiului: - obtinerea competentei - mentinerea competentei Meninerea competenei necesit o permanent contientizare si nelegere a evoluiilor relevante pe plan profesional tehnic si n mediul de afaceri. Dezvoltarea profesional continu elaboreaz i menine capacitile care i permit unui profesionist contabil s desfoare o activitate competent ntr-un mediu profesional. Un profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i desfoar activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaz de instruire i supervizare adecvate. Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze pe clieni, angajatori i ali utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita nelegerea eronat a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt. 2. Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila? Sediul reglementrilor profesionale se adreseaz deopotriv expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare, regsindu-se n Regulamentul de Organizare i Funcionare al CECCAR, n Norma profesional nr. 35 privind expertizele contabile i n Codul Etic Naional al Profesionitilor Contabili. Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia reglementeaz obligaia expertului contabil de a se manifesta liber fa de orice interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea i, n general, cu independena profesional, exercitarea profesiei de expert contabil fcndu-se cu respectarea principiului independenei profesiei; expertul contabil nu trebuie niciodat s se gseasc n situaia de conflict de interese i n nici o alt situaie care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale. Norma profesional nr. 35 conine cadrul de referin al misiunilor privind expertizele contabile, structurat pe urmtoarele subdiviziuni: N1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile: Independena expertului contabil; Competena expertului contabil; Calitatea expertizelor contabile; Secretul profesional i Confidenialitatea expertului contabil. Aceste norme se suprapun demersului deontologic privind expertiza contabil. N2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile: Dispunerea expertizelor judiciare i numirea experilor contabili; Contractarea i programarea expertizelor contabile; Documentarea lucrrilor privind expertizele contabile. Aceste norme se suprapun demersului tehnic privind expertiza contabil. N3) Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea raportului de expertiz contabil; Semnarea i depunerea raportului de expertiz contabil. Aceste norme se suprapun demersului profesional privind expertiza contabil. N4) Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; Model de Raport de expertiz contabil judiciar; Model de Raport de expertiz contabil extrajudiciar. Reglementarea profesional a activitii de expertiz contabil are drept obiectiv crearea unui cadru care s asigure buna desfurare a activitii experilor contabili ce desfoar astfel de misiuni. Biletul nr.17 Despre profesionalism. Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau un membru. In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care efectueaza, profesionistii contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor. Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie: sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si experienta pe care o detin sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata de altii

2Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de depunere? ART. 34 Declararea i plata impozitului pe profit (1) Declararea i plata impozitului pe profit, cu excepiile prevzute de prezentul articol, se efectueaz trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a primei luni urmtoare ncheierii trimestrelor I - III. Definitivarea i plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectueaz pn la termenul de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit prevzut la art. 35. (2) ncepnd cu data de 1 ianuarie 2013, contribuabilii, alii dect cei prevzui la alin. (4) i (5), pot opta pentru declararea i plata impozitului pe profit anual, cu pli anticipate, efectuate trimestrial. Termenul pn la care se efectueaz plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit, prevzut la art. 35. (3) Opiunea pentru sistemul anual de declarare i plat a impozitului pe profit se efectueaz la nceputul anului fiscal pentru care se solicit aplicarea prevederilor alin. (2). Opiunea efectuat este obligatorie pentru cel puin 2 ani fiscali consecutivi. Ieirea din sistemul anual de declarare i plat a impozitului se efectueaz la nceputul anului fiscal pentru care se solicit aplicarea prevederilor alin. (1). Contribuabilii comunic organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare i plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor Codului de procedur fiscal, pn la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv. (4) Contribuabilii societi comerciale bancare - persoane juridice romne i sucursalele din Romnia ale bncilor - persoane juridice strine au obligaia de a declara i plti impozit pe profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial. Termenul pn la care se efectueaz plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit, prevzut la art. 35. (5) Urmtorii contribuabili au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit, astfel: a) organizaiile nonprofit au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit, anual, pn la data de 25 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul; b) contribuabilii care obin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice i a cartofului, pomicultur i viticultur au obligaia de a declara i de a plti impozitul pe profit anual, pn la data de 25 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul; c) contribuabilii prevzui la art. 13 lit. c) - e) au obligaia de a declara i plti impozit pe profit trimestrial, conform alin. (1). (6) Contribuabilii, alii dect cei prevzui la alin. (4) i (5), care, n anul precedent, se aflau n una dintre urmtoarele situaii: a) nou-nfiinai; b) nregistreaz pierdere fiscal la sfritul anului fiscal precedent; c) s-au aflat n inactivitate temporar sau au declarat pe propria rspundere c nu desfoar activiti la sediul social/sediile secundare, situaii nscrise, potrivit prevederilor legale, n registrul comerului sau n registrul inut de instanele judectoreti competente, dup caz; d) au fost pltitori de impozit pe veniturile microntreprinderilor, n anul pentru care se datoreaz impozitul pe profit aplic sistemul de declarare i plat prevzut la alin. (1). n sensul prezentului alineat nu sunt considerai contribuabili nou-nfiinai cei care se nregistreaz ca efect al unor operaiuni de reorganizare efectuate potrivit legii. (7) Prin excepie de la prevederile alin. (8), contribuabilii prevzui la alin. (4) nou-nfiinai, nfiinai n cursul anului precedent sau care la sfritul anului fiscal precedent nregistreaz pierdere fiscal efectueaz pli anticipate n contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaz plata anticipat. (8) Contribuabilii care aplic sistemul de declarare i plat a impozitului pe profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial, determin plile anticipate trimestriale n sum de o ptrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele preurilor de consum, estimat cu ocazia elaborrii bugetului iniial al anului pentru care se efectueaz plile anticipate, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se efectueaz plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza cruia se determin plile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform declaraiei privind impozitul pe profit, fr a lua n calcul plile anticipate efectuate n acel an. (8^1) n cazul contribuabililor care aplic reglementrile contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar, plile anticipate trimestriale se efectueaz n sum de o ptrime din impozitul pe profit aferent anului precedent determinat potrivit alin. (8), fr a lua n calcul influena ce provine din aplicarea prevederilor art. 19^3, inclusiv pentru anii fiscali n care se deduc sumele evideniate n soldul debitor al contului rezultatul reportat din provizioane specifice. (9) Prin excepie de la prevederile alin. (8), contribuabilii care

aplic sistemul de declarare i plat a impozitului pe profit prevzut la alin. (2) i care, n primul an al perioadei obligatorii prevzute de alin. (3), nregistreaz pierdere fiscal efectueaz pli anticipate n contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaz plata anticipat. (10) n cazul contribuabililor care aplic sistemul de declar are i plat a impozitului pe profit prevzut la alin. (2) i care, n anul precedent, au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, conform legii, iar n anul pentru care se calculeaz i se efectueaz plile anticipate nu mai beneficiaz de facilitile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza cruia se determin plile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declaraiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, lundu-se n calcul i impozitul pe profit scutit. (11) n cazul urmtoarelor operaiuni de reorganizare efectuate potrivit legii, contribuabilii care aplic sistemul de declarare i plat a impozitului pe profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial, stabilesc impozitul pe profit pentru anul precedent, ca baz de determinare a plilor anticipate, potrivit urmtoarelor reguli: a) contribuabilii care absorb prin fuziune una sau mai multe persoane juridice romne, ncepnd cu trimestrul n care operaiunile respective produc efecte, potrivit legii, nsumeaz impozitul pe profit datorat de acetia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru acelai an de celelalte societi cedente; b) contribuabilii nfiinai prin fuziunea a dou sau mai multe pers oane juridice romne nsumeaz impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societile cedente. n situaia n care toate societile cedente nregistreaz pierdere fiscal n anul precedent, contribuabilii nou -nfiinai determin plile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) i (9); c) contribuabilii nfiinai prin divizarea unei persoane juridice romne mpart impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedent proporional cu valoarea activelor i pasivelor transferate, conform proiectului ntocmit potrivit legii. n situaia n care societatea cedent nregistreaz pierdere fiscal n anul precedent, contribuabilii nou -nfiinai determin plile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) i (9); d) contribuabilii care primesc active i pasive prin operaiuni de divizare a unei persoane juridice romne, ncepnd cu trimestrul n care operaiunile respective produc efecte, potrivit legii, nsumeaz impozitul pe profit datorat de acetia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedent, recalculat proporional cu valoarea activelor i pasivelor transferate, conform proiectului ntocmit potrivit legii; e) contribuabilii care transfer, potrivit legii, o parte din pat rimoniu uneia sau mai multor societi beneficiare, ncepnd cu trimestrul n care operaiunile respective produc efecte, potrivit legii, recalculeaz impozitul pe profit datorat pentru anul precedent proporional cu valoarea activelor i pasivelor meninute de ctre persoana juridic care transfer activele. (12) n cazul contribuabililor care aplic sistemul de declarare i plat a impozitului pe profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial, i care n cursul anului devin sedii permanente ale p ersoanelor juridice strine ca urmare a operaiunilor prevzute la art. 27^1, ncepnd cu trimestrul n care operaiunile respective produc efecte, potrivit legii, aplic urmtoarele reguli pentru determinarea plilor anticipate datorate: a) n cazul fuziunii prin absorbie, sediul permanent determin plile anticipate n baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de ctre societatea cedent; b) n cazul divizrii, divizrii pariale i transferului de active, sediile permanente determin plile anticipate n baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedent, recalculat pentru fiecare sediu permanent, proporional cu valoarea activelor i pasivelor transferate, potrivit legii. Societile cedente care nu nceteaz s existe n urma efecturii unei astfel de operaiuni, ncepnd cu trimestrul n care operaiunile respective produc efecte, potrivit legii, ajusteaz plile anticipate datorate potrivit regulilor prevzute la alin. (11) lit. e). (13) Contribuabilii care aplic sistemul de declarare i plat a impozitului pe profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial, implicai n operaiuni transfrontaliere, altele dect cele prevzute la alin. (12), aplic urmtoarele reguli n vederea determinrii impozitului pe profit pentru anul precedent, n baza cruia se determin plile anticipate: a) n cazul contribuabililor care absorb una sau mai multe persoane juridice strine, ncepnd cu trimestrul n care operaiunile respective produc efecte, potrivit legii, impozitul pe profit pentru anul precedent, n baza cruia se determin plile anticipate, este impozitul pe profit datorat de societatea absorbant n anul fiscal precedent celui n care se realizeaz operaiunea; b) contribuabilii care absorb cel puin o persoan juridic romn i cel puin o persoan juridic strin, ncepnd cu trimestrul n care operaiunea respectiv produce efecte, potrivit legii, nsumeaz impozitul pe profit datorat de acetia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru acelai an de celelalte societi romne cedente; c) contribuabilii nfiinai prin fuziunea uneia sau mai multor persoane

10

juridice romne cu una sau mai multe persoane juridice strine nsumeaz impozitul pe profit datorat de societile romne cedente. n situaia n care toate societile cedente romne nregistreaz pierdere fiscal n anul precedent, contribuabilul nou-nfiinat determin plile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) i (9). (14) Persoanele juridice care, n cursul anului fiscal, se dizolv cu lichidare, potrivit legii, au obligaia s depun declaraia anual de impozit pe profit i s plteasc impozitul pn la data depunerii situaiilor financiare la organul fiscal competent din subordinea Ageniei Naionale de Administrare Fiscal. (15) Persoanele juridice care, n cursul anului fiscal, se dizolv fr lichidare au obligaia s depun declaraia anual de impozit pe profit i s plteasc impozitul pn la nchiderea perioadei impozabile. (16) Obligaiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat. (17) Prin excepie de la prevederile alin. (16), impozitul pe profit, dobnzile/majorrile de ntrziere i amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale i a consiliilor judeene, precum i cele datorate de societile comerciale n care consiliile locale i/sau judeene sunt acionari majoritari, care realizeaz proiecte cu asisten financiar din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internaionale, n baza unor acorduri/contracte de mprumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, sunt venituri ale bugetelor locale respective pn la sfritul anului fiscal n care se ncheie proiectul care face obiectul acordului/contractului de mprumut. (18) Pentru aplicarea sistemului de declarare i plat a impozitului pe profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial, indicele preurilor de consum necesar pentru actualizarea plilor anticipate se comunic, prin ordin al ministrului finanelor publice, pn la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaz plile anticipate. Norme metodologice ART. 35 Depunerea declaraiei de impozit pe profit (1) Contribuabilii au obligaia s depun o declaraie anual de impozit pe profit pn la data de 25 martie inclusiv a anului urmtor, cu excepia contribuabililor prevzui la art. 34 alin. (5) lit. a) i b), alin. (14) i (15), care depun declaraia anual de impozit pe profit pn la termenele prevzute n cadrul acestor alineate. (2) Contribuabilii prevzui la art. 13 lit. c) i e) au obligaia de a depune i declaraia privind distribuirea ntre asociai a veniturilor i cheltuielilor. Norme metodologice Biletul nr.18 1. Despre respectarea standardelor si normelor profesionale. Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: - IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit) - Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate - Ministerul Finantelor Publice - C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari Legislatia relevant 2. Care este finalitatea expertizelor contabile? Finalitatea expertizelor contabile consta in redactarea raportului de expertiza contabila , semnarea si depunerea lui Biletul nr. 19 1.Conceptul de independenta si tipurile de independenta Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber, indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executrii unei misiuni de audit independena devine cea mai sigur garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate. Independenta absoluta presup satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului de independenta. Componentele fundamentale ale independenei sunt: - independena de spirit/gandire (raionamentul profesional) = independenta de drept = acea stare a profesionistului contabil potrivit careia el considera ca poate sa-si indeplineasca misiunea de audit in conditii de integritate si cu obiectivitatea necesara. - independena n aparen (comportamental) = independenta de fapt = presupune ca o terta persoana, bine informata, dar si bine intentionata, nu gaseste nici un motiv in comportamentul profesionsitului contabil, care sa o determine sa-i puna la indoiala integritatea si obiectivitatea acestuia. Prin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care exercit un raionament profesional trebuie s fie izolat de relaiile sale economice,

financiare sau de alt natur, ci doar c importana acestor relaii trebuie evaluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i informat, care, avnd toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile. 2 Ce semnificatie are interesul general (interesul public)? Un semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilitii de a aciona n interes public. Aadar responsabilitatea unui profesionist contabil nu const exclusiv n a satisface nevoile unui cl ient sau unui angajator individual. Acionnd n interes public un profesionist contabil ar trebui s respecte i s se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod. Publicul profesiunii contabile este format din clieni, donatori de credite, guvernani, angajatori, angajai, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanatorilor i alte persoane care se bazeaz pe obiectivitate i integritatea profesionitilor contabili pentru a menine funcionarea corespunztoare a economiei. Aceast ncredere impune profesiunii contabile o rspundere public. Interesul public este definit drept bunstarea colectiv a comunitii i a instituiilor deservite de profesionistul contabil. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu: -auditorii financiari independeni ajut la meninerea integritii i eficienei situaiilor financiare prezentate instituiilor financiare ca suport parial pentru mprumuturi i acionarilor pentru a obine capital; -directorii financiari au atribuii n diverse domenii de management financiar i contribuie la utilizarea eficient i efectiv a resurselor entitii economice sau publice;auditorii interni furnizeaz asigurarea n privina existenei unui sistem de control intern corect, care sporete ncrederea n informaiile financiare externe ale entitii; -experii n impozite ajut la stabilirea ncrederii i eficienei, precum i la aplicarea corect a sistemului de impozitare; -consultanii manageriali au o responsab fa de interesul public n susinerea lurii unor decizii manageriale corecte; Profesionitii contabili au un rol important n societate. Investitorii, creditorii, patronii i alte sectoare ale comunitii financiare, inclusiv guvernul i publicul conteaz pe profesionitii contabili pentru o contabilitate financiar i raportri corecte, pentru un management financiar eficient i sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri i impozite. Atitudinea i comportamentul profesionitilo r contabili atunci cnd presteaz astfel de servicii au un impact asupra bunstrii economice a comunitii i rii lor. Profesionitii contabili pot rmne n aceast poziie avantajoas numai continund s ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care s demonstreze c ncrederea publicului este bine fundamentat. Este n interesul profesiunii contabile din Romnia de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de profesionitii contabili c ele sunt executate la cel mai nalt nivel de performan i n conformitate cu cerinele etice asociate acestor servicii. Biletul nr.20 1. Amenintari la adresa independentei. Exemple care pot crea ameninri la adresa independenei, pot fi: un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului; un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din care poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului fa de client; prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta direct nivelul certitudinii asigurrii profesionistului contabil fa de client; pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client. 2. Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil. Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. E in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat. Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general. Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta. Calitatea lucrarilor presupune: - abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig; - selectarea lucrarilor pentru colaboratori; - programarea lucrarilor;

11

- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate; - constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate; - calitatea si continutul raportului; - pastrarea secretului profesional. Biletul nr.21 1.Msuri de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei. Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se impart in doua mari categorii : - masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari - masuri de protectie in mediul de lucru. 2.Cum se explica rolul social al profesionstilor contabili? Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora in legatura cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii tari. In plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor memebrilor societatii sunt indispensabile societatii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum si Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea acestora de a pune in functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune finaanciara eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal. Biletul nr.22 Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor. IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de contabilitate care pot fi acceptate in mod general la nivel international. Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale. Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau grupuri operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa se ocupe de standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii standardelor. Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie. Recomandarile comitetului de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat dupaq o perioada de expunere. In cursul perioadei de expunere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului. 2. Ce sunt serviciile profesionale? Serviciile profesionale reprezint orice serviciu care cere aptitudini contabile nrudite, prestat de un contabil profesionist, ca de exemplu: -servicii de contabilitate - audit - fiscalitate - consultant managerial - management financiar Serviciu: - o munc prestat n folosul sau n interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului;- ndeplinirea unei ndatoriri fat de cineva. Biletul nr.23 1.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitii serviciilor profesionale. Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde. Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere. Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul profesionist isi desfasoara activitatea. In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.

In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective. Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional. Organizatia poate analiza mai multe abordari care include: - resurse interne(inspectori angajati) -resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala) Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control. 2.Prezentai modul de determinare a impozitului pe teren n cazul terenurilor situate n intravilan ce au ca destinaie teren pentru construcii. (1) Impozitul pe teren se stabilete lund n calcul numrul de metri ptrai de teren, rangul localitii n care este amplasat terenul i zona i/sau categoria de folosin a terenului,conform ncadrrii fcute de consiliul local. (2) n cazul unui teren amplasat n intravilan, nregistrat n registrul agricol la categoria de folosin terenuri cu construcii, impozitul pe teren se stabilete prin nmulirea suprafeei terenului, exprimat n hectare, cu suma corespunztoare prevzut n urmtorul tabel: Biletul nr.24 1. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continu. Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale. Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care profesionistii contabili isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta. Dezvoltarea profesionala continua este definit ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate. Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua. 2. Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de ctre profesionitii Situaiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, ncredere, cinste, decen i bun gust pentru o aciune de promovare. cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile rezolvari favorabile implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare fac comparatii cu altii contin marturii sau aprobari scrise care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o deceptie care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intrun anume domeniu al contabilitatii

12

Biletul nr.25 1.Ce sunt serviciile profesionale? Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu: 1. - servicii de contabilitate; - audit; -fiscalitate; -consultanta manageriala; - management financier. Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva. 2.Competena profesional i responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert. Liber profesionitii contabili trebuie s evite s presteze servicii profesionale fr o competen adecvat, n afar de cazul c beneficieaz de sfaturi avizate i de o asisten care s le permit s presteze servicii de calitate. Dac un profesionist contabil nu posed competenele necesare ntr -un domeniu specific n cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la speciliati (ali profesioniti contabili, avocai, ingineri, geologi sau ali experi). n acest caz, dei profesionistul contabil se sprijin pe competenelel tehnice ale specialistului consultant, acesta din urm nu cunoate n mod necesar regulile de etic ale profesiunii. ntruct profesionistului contabil i revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie s se asigure c regulile de etic au fost respectate de ctre expertul consultant. El trebuie s se asigure ce expertul consultant este la curent cu regulile de etic, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplic la orice misiune la care particip aceti experi. Aceast asigurare se poate obine: -fie cernd experilor respectivi s citeasc regulile de etic; -fie cernd experilor o confirmare scris asupra bunei nelegeri a regulilor de etic; -fie dnd sfaturi dac apar conflicte poteniale. Cnd profesionistul contabil nu are asigurarea c regulile de etic sunt cunoscute i respectate, el trebuie s refuze ncredinarea misiunii sau s o ntrerup (dac a ncepul). BILET 26 1. Care sunt caracteristicile esent;iale ale unei profesii contabile? Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt: - detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant. - Respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate. - Recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu. Uneori datorita membrilor, vizavi de profesiune lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi e angajator. Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membri lor,incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie. Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta. 2. Criterii de stabilire a onorariilor. Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de urmatoarele elemente: 1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat; 2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare; 3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii; 4. gradul de responsabilitate al misiunii respective. Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist. Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate. Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate. Cheltuielile si diversele rambursari - dcplasari de exemplu - se inregistreaza distinct. Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisa. Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt: a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat; b. nivelul dc formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune;

c. timpul afectat (ore, zile); d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii. Biletul nr.27 Ce semnificatie are interesul general (interesul public)? Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii; Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea SarbanesOxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie 2008. Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea unui sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveghere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare. 2.Prezentati modul de determinare a impozitului asupra mijioacelor de transport in cazul autoturismelor. Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaz n funcie de tipul mijlocului de transport, conform celor prevzute n prezentul capitol. (2) n cazul oricruia dintre urmtoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculeaz n funcie de capacitatea cilindric a acestuia, prin nmulirea fiecrei grupe de 200 cm^3 sau fraciune din aceasta cu suma corespunztoare din tabelul urmtor: Biletul nr.28 1.Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile? Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea exigentelor publicului irapune mai multe imperative, si anume: - credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile; - profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori si terti ca profesionisti in domeniu; - calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca criteriile precise de apreciere, stand de calitate; - increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala. 2.Ce sunt serviciile profesionale?

13

1.

Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu: - servicii de contabilitate; - audit; -fiscalitate; -consultanta manageriala; - management financier. Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva. Biletul nr.29 1.Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil. Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. E in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat. Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general. Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta. Calitatea lucrarilor presupune: - abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig; - selectarea lucrarilor pentru colaboratori; - programarea lucrarilor; - studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate; - constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate; - calitatea si continutul raportului; - pastrarea secretului profesional. 2. Onorariile i independena. Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari. Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie. Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Biletul nr.30 Ce semnifica competenta profesionala si prudenta? Competena unei persoane este capacitatea de a se pronuna asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoateri adnci a problemei n discuie (Dicionarul Explicativ, Editura Academiei, 1975). Competena profesional se obine prin studiu practic. S acionezi fr s studiezi este fatal. S studiezi fr s actionezi este inutil (Mary Beard). Principiul competenei profesionale i al prudenei impune urmtoarele obligaii profesionitilor contabili: a). meninerea cunotinelor i aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel nct clienii sau angajatorii sis fie siguri c primesc servicii profesionale competente; i b). s acioneze cu pruden n conformitate cu standardele tehnice i profesioniale, atunci cnd ofer servicii profesionale. Serviciile profesionale competente necesit un raionament solid n aplicarea cunotinelor i aptitudinilor profesionale n furnizarea unor astfel de servicii. Competena profesional poate fi mprit n dou faze separate: (a) obinerea unui nivel de competen profesional; (b) meninerea unui nivel de competen profesional. Meninerea unui nivel de competen profesional necesit o permanent contientizare i nelegere a evoluiilor relevante pe plan profesional tehnic i n mediul de afaceri. Dezvoltarea profesional continu

elaboreaz i menine capacitile care i permit unui profesionist contabil s desfoare o activitate competent ntr-un mediu profesional. Standardul Internaional de Educaie (IES) nr.7 emis de Federaia Internaional a Contabililor (IFAC) prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de nalt calitate pentru a veni n ntmpinarea nevoilor publicului; Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesional continu a profesionitilor contabili; Programul de dezvoltare profesional continu a profesionitilor contabili. Un profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i desfoar activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaz de instruire i supervizare adecvat. Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze pe clieni, angajatori i ali utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita nelegerea eronat a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt. 2.Bunurile sau serviciile primate i independena. Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati excesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de cStre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere. Biletul nr.31 1.Confidenialitatea; care sunt obligaiile profesionistului contabil? Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt: abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii angajatoare, excepia cazului cnd a fost autorizat sau cnd exist o obligaie legal sau profesional s publice acele informaii; abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei tere persoane; respectarea confidenialitii in mediu social (asociai de afaceri, rude) , in relaiile cu un potenial client sau angajator; in cadrul entitii angajatoare; Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confidenialitatea (pentru profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.). Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil i client sau angajator. Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile: autorizare de ctre client sau angajator; autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n justiie, autoritatea fiscal, prevenirea i sancionarea splarii banilor); conformare auditului de calitate; investigaii din partea unui organism normalizator (statistice); Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se adreseaz comunicarea informaiilor sunt destinatarii adecvai i au responsabilitatea s reacioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea informaiilor pentru Registrul Naional al Experilor RNE). Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale. Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate. 2. Calitatea lucrrilor i autocontrolul. Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective. Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind: - calitatile personale ( cabinet sau societate); - aptitudinile si competenta ; - repartitia lucrarilor ; - instructiunile si supervizarea. Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala Biletul nr.32 1.Definirea independenei potrivit reglementrilor Corpului. Independena este o situaie a unei persoane care judec lucrurile i acioneaz neinfluenat de alii.

14

Independena presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente prevzute la art. 152 din Codul fiscal sau nainte de nceperea activitii fundamentale ale conceptului: economice conform prevederilor art. 153 din Codul fiscal) i plii TVA la independena de spirit (de drept) o stare de spirit, de judecat bugetul de stat aferent livrrilor. Persoanele fizice, care au achiziionat construcii noi i terenuri construibile profesional care nu este afectat de influene exterioare pe de o parte; independena n aparen (de fapt) o stare care se manifest n n scop personal, nu au obligaia plii taxei pe valoare adugat . aciune care permite beneficiarilor de lucrri s nu pun la ndoial Incepnd cu 1 ianuarie 2010, persoanele fizice care au efectuat tranzacii cu construcii noi i terenuri construibile n perioada 2005 - 2009, chiar dac nu obiectivitatea profesionistului contabil, pe de alt parte. Din practic, rezult c, majoritatea circumstanelor care afecteaz au fost nregistrate ca pltitori de TVA la momentul iniierii construciilor, i independena se datoreaz relaiilor de afaceri i financiare, cu angajaii pot deduce taxa pe valoare adaugat aferent cheltuielilor efectuate, n clientului aflai n poziia de a exercita influen direct asupra primul decont depus dup nregistrare sau ntr-un decont ulterior, indiferent dac au fcut sau nu obiectul controlului organelor fiscale. profesionistului contabil. Regula de baz n cazul n care circumstanele la adresa Biletul nr.34 Conflicte de interese. Care sunt circumstanele de care trebuie sa se in seama? independenei sunt semnificative nainte de acceptarea misiunii,1. se Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica procedeaz astfel: se ntreprind diligenele necesare pentru eliminarea acelor conflict de ordin profesional; nu se poate stabili o lista completa de situatii susceptibile de a genera conflicte de interese, insa profesionistii trebuie sa circumstane sau, dac nu este posibil, descopere factorii care dau nastere la astfel de conflicte. se refuz acceptarea sau continuarea misiunii ( abinere ). Exista si unele circumstante particulare in care 2. Plata lucrrilor, modul de stabilire a onorariilor. Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile responsabilitatea profesionistului contabil poate fi in conflict cu unele cerinte stabilite prin contract sau de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi interne si externe: - un superior , director, administrator sau asociat poate face presiuni. platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisiaone. Trebuie descurajate orice relatie sau orice interes susceptibil de a pune in Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este facuta pentru a acoperi anumite atitudini abusive ale pericol, de a influenta negativ integritatea profesionistului contabil. - Profesionistului contabil i se poate cere sa lucreze contra normelor clientului sau incalcari ale legislatiei. Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor ( pe parcurs, acte profesionale si tehnice. - Identificarea circumstantelor in care ar putea aparea un conflict de aditionale). interese: Nu se pot incheia contracte globale. profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile. Este interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la sau are o participaie la un competitor al clientului; profesionistul contabil presteaz servicii pentru clieni ale cror executarea lucrarilor. interese sunt n conflict. Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute - Evaluarea semnificaiei circumstanei care genereaz conflictul In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie de interese i luarea msurilor de protecie: presedintele filialei ( procedura dreptului comun). notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea Biletul nr.33 1. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili? aprea i obinerea consimmntului acestuia de aciona n asemenea Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde mprejurri; notificarea tuturor prilor interesate; obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. utilizarea unor echipe distincte de misiuni; Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a indrumarea echipei, confidenialitatea. obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor - Un conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. informatii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul si favoriza sau Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor dezavantaja profesionistul contabil. contabili angajati sau liber profesionsiti , contine: - n cazul cnd un conflict de interese reprezint o ameninare la Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale adresa unuia sau mai multor principii fundamentale, ameninare care nu Sectiunea 110 Integritatea poate fi eliminat profesionistul contabil concluzioneaz c nu este Sectiunea 120 Obiectivitatea corespunztor s accepte misiunea. Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta 2. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Sectiunea 140 Confidentialitatea Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin Sectiunea 150 Compotamentul profesional asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, profesionsitilor furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de Sectiunea 200 Introducere un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii Sectiunea 220 Conflicte de interese financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul Sectiunea 230 Opinii suplimentare Biletul nr.35 Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare 1.Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate profesional? Sectiunea 270 Custodia activelor clientului Cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a Sectiunea 280 Obiectivitate rezolva un conflict de ordin profesional, dac politicile Sectiunea 290 - Independenta in audit stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil Partea C(sau sectiunea 300 )Destinata exclusiv profesionsitilor angajati poate recurge la urmtoarele: Sectiunea 300 Introducere - examinarea conflictului cu superiorul direct. Dac intervenia su periorului Sectiunea 310 Conflicte conceptuale direct nu este suficient i profesionistul contabil decide s se adreseze Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor nivelului superior urmtor, superiorul direct trebuie notificat n acest sens; Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza - dac superiorul este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s Sectiunea 340 Interese financiare supun problema nivelului ierarhic cel mai ridicat; Sectiunea 350 Stimulente - solicitarea avizului confidenial al unui consilier independent sau al 2. Ce obligatii are din punct de vedere fiscal o persoana fizica ce organismului profesional; achizitioneaza un imobil? - dac toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil Persoanele fizice care au achiziionat, n perioada 2005 2009, de la alte poate, pentru chestiuni grave, s demisioneze i s trimit o scrisoare n acest persoane fizice, imobile noi sau terenuri construibile nu au obligaia plii sens conducerii entitii care 1-a angajat. TVA. Aceast plat a taxei pe valoare adaugat este n obligaia vnztorilor Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se persoane fizice. asigure c, n cadrul entitii respective, sunt stabilite reguli n materie de Agenia Naional de Administrare Fiscal precizeaz c persoanele fizice rezolvare a conflictelor profesionale. care au vndut terenuri construibile i construcii noi, cu caracter de continuitate, aveau obligaia nregistrrii n scopuri de TVA (n condiiile

15

2.Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cnd se apreciaz respectarea regulilor de etic n ceea ce privete integritatea i obiectivitatea? Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte de interese. Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume: - profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.; - alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa lucrari de audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie. Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori: - profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri ( presiuni) suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea lor. - este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea, verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil. - trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea. - profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate. - profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor. Biletul nr.36 1.Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere. Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere. In unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind: - sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale; - sa utilizeze conform destinatiilor stabilite; - sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective. 2. Explicai comportamentul profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal. Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta. Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva. Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil? - nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala. - sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si consultanta fiscala, si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt. - in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine in primul rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum. - nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada ca: a) ar contine un fals sau o inducere in eroare; b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului; c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare Fiscul. - poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale. Biletul nr.37 1. Relaiile cu ceilali membri Acceptarea de noi misiuni. Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare pot fi solicitate:

a) de catre client: - dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie ( existent) - la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in functie ( existent) - fara consultarea profesionistului contabil in functie b) de catre profesionistul contabil in functie ( existent) , sub rezerva respectarii stricte a secretului profesional. Uneori clientul cere la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu fie informat profesionistul contabil in functie ( existent); in astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie sa decida daca motivele clientului sunt acceptabile. Profesionistul contabil contactat trebuie: - sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la client, in masura in care nu sunt contradictorii cu obligatiile legale sau profesionale; - sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura generala a serviciilor profesionale prestate. Cand opinia unui profesionist contabil in functie (existent) este solicitata in ceea ce privesste aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil in functie trebuie sa aiba grija ca opinia sa sa nu influenteze in mod exagerat judecata si obiectivitatea profesionistului contabil contactat. 2.Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare aferente. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmtoarele: a) venituri din activiti independente b) venituri din salarii c) venituri din cedarea folosinei bunurilor, d) venituri din investiii, e) venituri din pensii, f) venituri din activiti agricole, g) venituri din premii i din jocuri de noroc, h) venituri din transferul proprietilor imobiliare, i) venituri din alte surse. 16% Biletul nr.38 1. Relaiile cu ceilali membri - nlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil. Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau. Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat: - daca clientul a autorizat acest lucru; - daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru. Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul: - de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte nominalizarea sa daca nu toate elementele pertinente sunt cunoscute; - de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie; - de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza caracterului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent. Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie: -sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l inlocui si l-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil; -sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Daca autirizarea este data, trebuie sa-i ceara profesionistului in functie: -sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea; -sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie. Profesionistul in functie,la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie: -sa raspunda ( in scris) aratand daca exista motive profesionale care i-ar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa;

16

A.

-sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat; -sa comunice orice informatie de care nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa poata sa decida daca accepta sau nu misiunea, si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa. 2. In ce const nregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru veniturile realizate. Care sunt categoriile de venituri pentru care persoanele fizice trebuie s se nregistreze la organele fiscale. Categoriile de venituri pentru care contribuabilii persoane fizice datoreaza impozit pe venit si au obligatia sa se inregistreze fiscal prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala si obtinerea CIF-ului (codul de identificare fiscala), respectiv NIF-ului (numarul de identificare fiscala atribuit persoanelor fizice nerezidente), sunt: INREGISTRAREA FISCALA A PERSOANELOR FIZICE CARE OBTIN VENITURI IMPOZABILE I. Veniturile din activitati independente care cuprind: - venituri comerciale - venituri din profesii libere - venituri din drepturi de proprietate intelectuala II. Veniturile din cedarea folosintei bunurilor (in cazul persoanelor fizice nerezidente) Persoanele fizice romane care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor (inchiriere, arendare) nu se inregistreaza fiscal prin depunerea declaratie de inregistrare fiscala, dar au obligatia inregistrarii contractului de inchiriere/arendare la organul fiscal de domiciliu in termen de 15 zile de la incheierea contractului. Identificarea fiscala se face pe baza CNP-ului detinut de persoana fizica romana Veniturile din activitati independente pot fi obtinute de o persoana fizica in baza unei: - autorizatii (potrivit OUG 44/2008), prin inregistrarea in Registrul Comertului; - legi speciale (de ex: agentii de asigurare, profesii libere - arhitect, contabil autorizat, avocat, notar); - conventii/contract civil incheiat potrivit Codului civil, - contract de comision, de mandat, de reprezentare, si alte asemenea contracte ncheiate n conformitate cu prevederile Codului comercial. Pentru persoanele fizice autorizate in baza OUG 44/2008 sa desfasoare activitati economice generatoare de venituri comerciale, inregistrarea fiscala se face direct la Oficiul Registrului Comertului, unde se depune si declaratia de inregistrare fiscala (formularul 070), obtinandu-se astfel Certificatul de inregistrare, care contine codul unic de inregistrare (utilizat in relatiile cu tertii, precum si pentru declararea si plata impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat) In vederea obtinerii in mod independent a celorlalte categorii de venituri, persoanele fizice au obligatia sa se inregistreze fiscal, cu ocazia infiintarii, prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala, la organul fiscal competent, mentionat mai jos, in termen de 30 zile de la data eliberarii actului legal de functionare, data inceperii activitatii, data obtinerii primului venit sau dobandirii calitatii de angajator, Biletul nr.39 1. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii. Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti. In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa. In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului. O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor. Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pt un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului. Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei. Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si incheierii contractului dupa: a) evaluarea riscului; b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei; c) o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii. Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.

Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri. Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili. In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza. 2.Menionai 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea unei activiti economice cu deductibilitate limitat la determinarea venitului net n sistem real. Art 48 alin (5) Urmtoarele cheltuieli sunt deductibile limitat: a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum i pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, n limita unei cote de 5% din baza de calcul determinat conform alin. (6); b) cheltuielile de protocol, n limita unei cote de 2% din baza de calcul determinat conform alin. (6); c) *** Abrogat; d) cheltuielile sociale, n limita sumei obinute prin aplicarea unei cote de pn la 2% la fondul de salarii realizat anual; e) pierderile privind bunurile perisabile, n limitele prevzute de actele normative n materie; f) cheltuielile reprezentnd tichetele de mas acordate de angajatori, potrivit legii; f^1) cheltuielile reprezentnd tichetele de vacan acordate de angajatori, potrivit legii; g) contribuiile efectuate n numele angajailor la fonduri de pensii facultative, n conformitate cu legislaia n vigoare, n limita echivalentului n lei a 400 euro anual pentru o persoan; h) prima de asigurare voluntar de sntate, conform legii, n limita echivalentului n lei a 250 euro anual pentru o persoan; i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independent, ct i n scopul personal al contribuabilului sau asociailor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuial care este aferent activitii independente; j) cheltuielile reprezentnd contribuii sociale obligatorii pentru salariai i contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de munc i boli profesionale, potrivit legii; k) dobnzi aferente mprumuturilor de la persoane fizice i juridice, altele dect instituiile care desfoar activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate n desfurarea activitii, pe baza contractului ncheiat ntre pri, n limita nivelului dobnzii de referin a Bncii Naionale a Romniei; l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentnd chiria - rata de leasing - n cazul contractelor de leasing operaional, respectiv cheltuielile cu amortizarea i dobnzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite n conformitate cu prevederile privind operaiunile de leasing i soc de leasing; m) cotizaii pltite la asociaiile profesionale n limita a 2% din baza de calcul determinat conform alin. (6); n) cheltuielile reprezentnd contribuiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, n limita a 5% din venitul brut realizat. Biletul nr.40 1. Competenta profesional si responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert. Liber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o componenta adecvata,in afara de cazul cand beneficiaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa presteze servicii de calitate. Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialisti ( alti profesionisti contabili, avocati, ingineri, geologi sau alti experti). In acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe competentele tehnice ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulile de etica ale profesiunii. Intrucat profesionistului contabil ii revine , in intregime, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre expertul consultat. El trebuie sa se asigure ca expertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales cu principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care participa acesti experti. Aceasta asigurare se poate obtine: - fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica; - fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttelegeri a regulilor de etica; - fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale. Cand profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate, el trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa ( daca a inceput). Schematic, demersurile profesionistului contabil se prezinta astfel:

17

Liber-profesionistul contabil daca - Are competenta adecvata lucrarii - Da accepta lucrarea - Nu are competenta - nu accepta lucrarea sau - accepta lucrarea dar angajeaza ( subcontracteaza) un expert ( specialist) care trebuie sa cunoasca regulile de etica 2. Despre respectarea standardelor si normelor profesionale. Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: - IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit) Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate - Ministerul Finantelor Publice - C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari Legislatia relevant Biletul nr.41 1. Criterii de stabilire a onorariilor. Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de urmatoarele elemente: 1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat; 2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare; 3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii; 4. gradul de responsabilitate al misiunii respective. Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pt fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist. Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate. Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate. Cheltuielile si diversele rambursari - dcplasari de exemplu - se inregistreaza distinct. Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisa. Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt: a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat; b. nivelul dc formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune; c. timpul afectat (ore, zile); d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii. 2. Prezentati care sunt cheltuielile deductibile/forfetare n cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectual, n cazul n care venitul net nu se determin n sistem real. ART. 50 Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectual (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectual se stabilete prin scderea din venitul brut a urmtoarelor cheltuieli: a) o cheltuial deductibil egal cu 20% din venitul brut; b) contribuiile sociale obligatorii pltite. (2) n cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrri de art monumental, venitul net se stabilete prin deducerea din venitul brut a urmtoarelor cheltuieli: a) o cheltuial deductibil egal cu 25% din venitul brut; b) contribuiile sociale obligatorii pltite. (3) n cazul exploatrii de ctre motenitori a drepturilor de proprietate intelectual, precum i n cazul remuneraiei reprezentnd dreptul de suit i al remuneraiei compensatorii pentru copia privat, venitul net se determin prin scderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiv sau altor pltitori de asemenea venituri, potrivit legii, fr aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevzute la alin. (1) i (2). . Biletul nr.42 1.Onorariile si independena. Billet 29 intrebarea 2 2. Prezentati modul de determinarea al avantajului luat n calculul salariului brut n cazul n care un salariat folosete autoturismul angajatorului n interes personal. 75. Evaluarea avantajelor n natur sub forma folosirii numai n scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel: a) evaluarea folosinei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicndu -se un procent de 1,7% pentru fiecare lun, la valoarea de intrare a acestuia. n cazul n care vehiculul este nchiriat de la o ter persoan, avantajul este evaluat la nivelul chiriei; Biletul nr.43 1. Bunurile sau serviciile primite i independenta.

Bilet 30 intrebarea 2 2. Prezentati deducerile personale n cazul impozitului pe salarii. (1) Persoanele fizice prevzute la art. 40 alin. (1) lit. a) i alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub form de deducere personal, acordat pentru fiecare lun a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl funcia de baz. (2) Deducerea personal se acord pentru persoanele fizice care a u un venit lunar brut de pn la 1.000 lei inclusiv, astfel: - pentru contribuabilii care nu au persoane n ntreinere - 250 lei; - pentru contribuabilii care au o persoan n ntreinere - 350 lei; - pentru contribuabilii care au dou persoane n ntreinere - 450 lei; - pentru contribuabilii care au trei persoane n ntreinere - 550 lei; - pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane n ntreinere 650 lei. Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii cuprinse ntre 1.000,01 lei i 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fa de cele de mai sus i se stabilesc prin ordin al ministrului finanelor publice. Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acord deducerea personal. (3) Persoana n ntreinere poate fi soia/soul, copiii sau ali membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soului/soiei acestuia pn la gradul al doilea inclusiv, ale crei venituri, impozabile i neimpozabile, nu depesc 250 lei lunar. (4) n cazul n care o persoan este ntreinut de mai muli contribuabili, suma reprezentnd deducerea personal se atribuie unui singur contribuabil, conform nelegerii ntre pri. (5) Copiii minori, n vrst de pn la 18 ani mplinii, ai contribuabilului sunt considerai ntreinui. (6) Suma reprezentnd deducerea personal se acord pentru persoanele aflate n ntreinerea contribuabilului, pentru acea perioad impozabil din anul fiscal n care acestea au fost ntreinute. Perioada se rotunjete la luni ntregi n favoarea contribuabilului. (7) Nu sunt considerate persoane aflate n ntreinere: a) persoanele fizice care dein terenuri agricole i silvice n suprafa de peste 10.000 mp n zonele colinare i de es i de peste 20.000 mp n zonele montane; b) *** Abrogat. (8) Deducerea personal determinat potrivit prezentului articol nu se acord personalului trimis n misiune permanent n strintate, potrivit legii. Norme metodologice Biletul nr.44 1.Calitatea lucrrilor i autocontrolul. Bilet 31 intrebarea 2 2. Care este diferenta ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt loc de munc. (1) Persoanele fizice prevzute la art. 40 alin. (1) lit. a) i alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub form de deducere personal, acordat pentru fiecare lun a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl funcia de baz. Biletul nr.45 1. Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor. Bilet 32 intrebarea 2 2.Confiicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie s se in seama? Bilet 34 intrebarea 1 Biletul nr.46 1.Pstrarea arhivelor clientului. Pastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predare-primire a documentelor in vederea contabilizarii se stabileste prin contract si anexe la contract, fiind obligatirie: - normalizarea documentelor; - stabilirea termenelor. Cand clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere, documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului. Daca un client a disparut, se va verifica la Registrul Comertului daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevazute de lege. 2. Prezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea actiunilor n anul 2009 si apoi n anul 2010. In perioada 1 ian 2009-31 dec 2009 inclusiv, ctigurile realizate de pers fizice din transferul titlurilor de valoare,altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise,sunt venituri neimpozabile. Ctigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul soc nchise, realizate ncepnd cu 1 ian 2010, sunt supuse regulilor prevzute la alin. (3) lit. a). (3) Calculul, reinerea i virarea impozitului pe veniturile din investiii, altele dect cele prevzute la alin. (1) i (2) se efectueaz astfel: a) ctigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, se impune

18

cu o cot de 1%, impozitul reinut constituind plat anticipat n contul impozitului anual datorat. Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului reprezentnd plata anticipat revine intermediarilor, societilor de administrare a investiiilor n cazul rscumprrii de titluri de participare la fondurile deschise de investiii sau altor pltitori de venit, dup caz, la fiecare tranzacie. Impozitul calculat i reinut la surs se vireaz la bugetul de stat, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost re inut. Pentru tranzaciile din anul fiscal contribuabilul are obligaia depunerii declaraiei privind venitul realizat, pe baza creia organul fiscal stabilete impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul l are de recuperat, i emite o decizie de impunere anual, lundu-se n calcul i impozitul reinut la surs, reprezentnd plat anticipat. Impozitul anual datorat se stabilete de organul fiscal competent astfel: 1. prin aplicarea cotei de 16% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr -o perioad mai mic de 365 de zile de la data dobndirii; 2. prin aplicarea cotei de 1% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr -o perioad mai mare de 365 de zile de la data dobndirii; Biletul nr.47 1. Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cand se apreciaz respectarea regulilor de etic n ceea ce privete integritatea si obiectivitatea? Bilet 35 intrebarea 2 2, Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional? Bilet 35 intrebarea 1 Biletul nr.48 1. Explicati comportamentui profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal. Bilet 36 intrebarea 2 2.Ce venituri se supun regularizrii n anul urmtor realizrii lor? Veniturile realizate de persoanele fizice care desfasoara, venituri comerciale, profesii libere din activitatea desfasurata in mod independent sunt tratate din punct de vedere fiscal drept venituri din activitati independente si supuse regulilor prevazute la art. 48 din Codul fiscal. I mpozitul pe venit datorat de persoanele fizice care desfasoara activitati independente se plateste in cursul anului de catre acestea prin efectuarea de plati anticipate cu titlu de impozit urmare a depunerii declaratiei privind veniturile si cheltuielile estimate (formularul 220 Declaratie privind venitul estimat conform OMEF 2371/2007) sau pe baza veniturilor din anul precedent. In cursul anului persoana fizica este supusa astfel platilor anticipate trimestriale efectuate in contul impozitului anual pe venit, potrivit art. 82 alin. (3) din Codul fiscal. Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este declarat de persoana fizica prin completarea declaratiei de impunere (formularul 200 Declaratie privind veniturile realizate). Pentru declararea veniturilor realizate in anul 2011 declaratia de impunere se va depune pana la data de 15 mai 2012. Persoana fizica are obligatia determinarii si declararii venitului net anual si a impozitului datorat pe venitul net anual impozabil si a stabilirii diferentelor de impozit anual rezultat din regularizarea impozitului anual datorat cu platile anticipate. Biletul nr.49 1. Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de ctre profesionistii contabili? Bilet 24 intrebarea 2 2. Activitti incompatibile cu exercitarea profesiei libere. Bilet 36 intrebarea 1 Biletul nr.50 1. Enumerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decent si bun-gust pentru o actiune de promovare. cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile rezolvari favorabile implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare fac comparatii cu altii contin marturii sau aprobari scrise care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o deceptie care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume domeniu al contabilitatii 2. Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice? potrivit art. 80 (3) Pierderea fiscal anual nregistrat pe fiecare surs din activiti independente, cedarea folosinei bunurilor i din activiti agricole

se reporteaz i se completeaz cu venituri obinute din aceeai surs de venit din urmtorii 5 ani fiscali. (3^1) Pierderile din categoriile de venituri menionate la art. 41 lit. a), c) i f) provenind din strintate se reporteaz i se compenseaz cu veniturile de aceeai natur i surs, realizate n strintate, pe fiecare ar, nregistrate n urmtorii 5 ani fiscali. (4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmtoarele: a) reportul se efectueaz cronologic, n funcie de vechimea pierderii, n urmtorii 5 ani consecutivi; b) dreptul la report este personal i netransmisibil; c) pierderea reportat, necompensat dup expirarea perioadei prevzute la lit. a), reprezint pierdere definitiv a contribuabilului. _ Biletul nr.51 1.Raspunderea disciplinara. E o rezultant a abaterilor svrite de un membru al Corpului prin care se ncalc dispoziiile legii, ale Regulamentului de organizare i funcionare al CECCAR, ale Codului etic naional al profesionitilor contabili. Aciunea disciplinar pentru sancionarea anumitor fapte se ntreprinde fie n paralel cu aciunea penal, civil sau administrativ, fie n afara existenei unei asemenea aciuni. Principiul Penalul ine n loc civilul" nu se aplic n materie disciplinar. 2. Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice din cedarea folosintei bunurilor? ART. 63 Pli anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinei bunurilor (1) Contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosinei bunurilor pe parcursul unui an, cu excepia veniturilor din arendare, datoreaz pli anticipate n contul impozitului pe venit ctre bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 82.: Sumele reprezentnd pli anticipate se achit n 4 rate egale, pn la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie i 15 decembrie. Pentru veniturile din cedarea folosinei bunurilor sub forma arendei, plata impozitului se efectueaz potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraiei privind venitul realizat. (2) Fac excepie contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosinei bunurilor pentru care chiria prevzut n contractul ncheiat ntre pri este stabilit n lei, nu au optat pentru determinarea venitului net n sistem real i la sfritul anului anterior nu ndeplinesc condiiile pentru calificarea veniturilor n categoria veniturilor din activiti independente pentru care plile anticipate de impozit sunt egale cu impozitul anual datorat, i impozitul este final. Biletul nr.52 1.Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului? Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport de gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele: a) mustrare; b) avertisment scris; c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la 1 an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare al Corpului. 2Enumerati impozitele si taxele locale. Impozitele i taxele locale sunt dup cum urmeaz: a) impozitul pe cldiri; b) impozitul pe teren; c) taxa asupra mijloacelor de transport; d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autorizaiilor; e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate; f) impozitul pe spectacole; g) taxa hotelier; h) taxe speciale; i) alte taxe locale. Biletul nr.53 1.Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual. Audit statutar Numirea se face de ctre AGA Misiunea este plurianual sau recurent Se emite un raport de audit Se supune anumitor prevederi din Codul etic al profesiei Audit contractual Numire de ctre management Misiune cel mult anual Se pot emite diferite rapoarte Reglementrile etice nu sunt la fel de restrictive

1 2 3 4

19

5 6

Misiunea este permanent Misiunea se efectueaz prin sondaj din cauza multitudinii de operaiuni ce trebuie verificate Nu poate avea imixtiuni n gestiunea unitii

Misiune punctual Misiunea poate presupune verificri totale Poate avea natura unei consultane

2.Prezentati cum se determine impozitui pe mijioacele de transport achizitionate in cursul anului. Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaz n funcie de capacitatea cilindric a acestuia, prin nmulirea fiecrei grupe de 200 cm^3 sau fraciune din aceasta cu o anumita suma stabilita in CF. Impozitul se datoreaza incepand cu 1 ale lunii urmatoare datei dobandirii si pana la sfaritul lunii in care autoturismul este instrainat. Biletul nr.54 1.Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar? Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare. El intocmeste in mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile auditorului. Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari. Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru. Misiune de audit pe baz de Audit statutar proceduri convenite Nici o asigurare Asigurare ridicat, dar nu absolut 1 Procedurile puse n lucru de Procedurile sunt standardizate, 2 auditor sunt definite de ctre clientul ne avnd nici un rol n auditor de comun acord cu stabilirea lor clientul i cu toi beneficiarii rezultatelor acestei lucrri Destinatarii sunt exclusiv Destinatarii sunt AGA i ali teri 3 prile care au convenit procedurile puse n lucru 2.Relatiile cu ceilalti membrii Acceptarea de noi misiuni. Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber profesionist contabil sa poata determina daca exista motive profesionale care sa justifice neacceptarea misiunii. Aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau. Factorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat: -daca clientul a autorizat acest lucru; -daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru. Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective: de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa, daca toate elementele pertinente nu sunt cunoscute; de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie; de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent. inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie: sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-1 inlocui si 1-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil; - sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea. Daca autorizarea este data, sa ceara profesionistului in functie: -sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea; -sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie. Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa: raspunda (in scris), aratand daca exista motive profesionale care ar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa; sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;

sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida daca accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa. Biletul nr.55 1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competenele sale contabile i nu cele de auditor, n vederea strngerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiare Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate n scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i propun, furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenelor necesare. O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete sau nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare. Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume: integritatea, obiectivitatea, corn petena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respcv tul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu este o cerin dar dac auditorul nu este independent trebuie s fac o meniune n raport. Standardul Internaional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabilete procedurile i principiile fundamentale precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitatea contabilului n cadrul unei misiuni de compilare a situaiilor financiare 2. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii. Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti. In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa. In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului. O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor. Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un prejudiuciu financiar sau moral pt membrii Corpului. Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei. Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si incheierii contractului dupa: d) evaluarea riscului; e) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei; f) o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii. Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat. Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri. Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili. In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza. Biletul nr.56 1. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale? Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale. Misiunile de audit se pot referi la: - Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale; - Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare; - Respectarea clauzelor contractual; - Situatii financiare condensate (rezumate); Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie sa fie scrisa si clar exprimata. 2. Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea? Elementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n patrimoniu (cele care pot fi nregistrate sunt imobilizrile necorporale) dar contribuie la meninerea potenialului actual i influeneaz

20

a)

rezultatele financiare ale ntreprinderii i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii; condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare elementele intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea de goodwill, adic profitul obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate provenind din situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit pretins de pia n funcie de efortul investi-ional al ntreprinderii, efort exprimat modificat. prin valoarea patrimonial a acesteia. - o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n Elementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi care se menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor la: reputaia ntreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuiesc citite bonitatea i solvabilitatea fa de teri, poziia fa de organismele publice i mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit administrative, competena tehnic (licene, brevete, mrci, studii, laboratoare etc.), asupra acestora; competena comercial (promovare, publicitate, clieni, vad comercial etc.), - data raportului; competena managerial (calitatea personalului, performanele managerilor, - adresa auditorului; cadrele-cheie etc.) etc. - semntura auditorului Neputnd fi nregistrate n patrimoniu, sau chiar dac sunt nregistrate, 2. Ce este pragul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce sunt considerate nonvalori din punct de vedere patrimonial, elementele semnificatie are in evaluarea acesteia? intangibile formeaz acea parte invizibil" a ntreprinderii a crei valoare obinut n evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care prin capitalizare reprezint goodwill-ul ntreprinderii. rentabilitatea generat de ntreprindere este superioar celei ce s-ar obine plasnd pe pia un capital echivalent cu activul net corijat. Biletul nr.57 1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii In evaluare, pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului. clauzelor contractuale? Auditorul poate s accepte o misiune de audit speciala numai dac misiunea pragul de rentabilitate al ntreprinderii = ANC i se refer exclusiv la examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte i= rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar contabile i financiare; dac numai unele chestiuni particulare nu sunt acoperite Riscul economic (riscul de exploatare) va fi cu atat mai mic, cu cat nivelul de competena auditorului, acesta va recurge la serviciile unui expert. critic va fi mai redus. Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi Biletul nr.59 inclus n raportul de audit, de baz. 1. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor 2. Ce este partea invizibila" a unei intreprinderi si cum se financiare condensate? - titlul; determina valoarea acesteia? Partea invizibila = goodwill - destinatarul; Sursa goodwill-ului o constituie elementele intangibile ale ntreprinderii. - identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile Metode de determinare: financiare condensate; metoda directa (renta de goodwill actualizata) - o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor GW = CB ANC * i i n tipul de opinie exprimat n acel raport; i rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara - o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare GW pozitiv: prin profiturile nete nregistrate ntreprinderea depete pragul de condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea srentabilitate au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare Prin actualizarea rentei pozitive la rata cu riscuri t se obine valoarea goodwill-ului n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare ce urmeaz s majoreze valoarea patrimonial a ntreprinderii. condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare GW negativ (badwill): prin actualizare se obine valoarea badwill-ului condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea care vine s diminueze valoarea patrimonial a ntreprinderii, semnificnd o provenind din situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit penalizare a valorii ntreprinderii pentru insuficiena de rentabilitate fa de exigenele modificat. pieei sau pentru exces de patrimoniu. - o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n b) metoda bazata pe seama unui multiplicator K aplicat la capacitatea care se menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor beneficiar a ntreprinderii - pt intreprinderi industriale mici si mijlocii financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuiesc citite GW = ANC + CB * k mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit K, determinat de evaluator pe baza analizei si diagnosticului, ia valori ntre asupra acestora; 1,5 i 5. - data raportului; c) metoda indirecta neta - adresa auditorului; GW = Val. Globala ANC - semntura auditorului d) metoda indirecta bruta 2. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de GW = Val. Globala - VSN goodwill, ce semnificatie are si cum influenteaza valoarea Biletul nr.58 intreprinderii? 1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor Superprofitul = profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, financiare condensate? O ntreprindere poate avea nevoie s stabileasc situaii financiare care remunerate la rata medie a pietei. rezum situaiile sale financiare auditate. pentru a informa anumite grupuri de = Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca utilizatori, interesate de cunoaterea doar a cifrelor cheie privind situaia sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune financiar i rezultatele acesteia. acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului obinut de Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare ntreprindere peste pragul de rentabilitate. condensate dect n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala. situaiilor financiare n ansamblul lor. Sp = CB ANC x i Conducerea ntreprinderii este obligat s indice clar c situaiile Biletul nr.60 financiare sunt condensate, iar lectorul, pentru o mai bun nelegere, trebuie 1. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare. s le citeasc mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor, auditate. Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai Titlul care poate fi dat acestor situaii financiare condensate este Situaii multor rubrici din situaiile financiare ca, de exemplu, creane, stocuri, financiare condensate, pregtite pe baza situatiilor financiare auditate pentru calculul participrii la beneficii sau efectuarea unui provizion. Aceast cerere exercitiul financiar nchis la data de 31 decembrie 2000". poate face obiectul unei misiuni distincte sau s fie realizat n cadrul misiunii Raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate trebuie s de audit de baz. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra cuprind urmtoarele elemente de baz: situaiilor financiare n ansamblul lor i, n consecin, opinia auditorului se va - titlul; referi numai la rubrica (rubricile) auditat (auditate). - destinatarul; Pt a defini ntinderea misiunii, auditorul trebuie s in seama de rubricile identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile din situaiile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o financiare condensate; influen semnificativ asupra informaiilor n legtur cu care i s-a cerut opinia; o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor aceasta pentru c numeroase rubrici din situaiile financiare sunt legate ntre i n tipul de opinie exprimat n acel raport; ele, de exemplu: creanele (clienii) de vnzri, stocurile de furnizori etc. o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s- situaiile financiare asupra crora i va exprima opinia; de regul aceste pagini au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare sunt mult mai reduse fa de cele care s-ar fi stabilit n cazul auditrii n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare situaiilor financiare n ansamblu.

21

1.

Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza cruia a fost auditat rubrica respectiv din situaiile financiare. Atunci cnd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare. 2. Ce este goodwill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia? Goodwill = Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate. Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala. GW = CB ANC x i Biletul nr.61 1. Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionate: caracteristici. Standardul Internaional pentru Angajamente de Asigurare (ISAE) nr. 3400 stabilete procedurile i principiile fundamentale ct i modalitile de aplicare a lor, n cazul misiunilor de examinare asupra unor informaii financiare previzionale cuprinznd att previziuni - cele bazate pe cele mai plauzibile ipoteze, ct i proiecii - cele bazate pe ipoteze teoretice. Nu intr sub incidena acestui standard examenul informaiilor financiare previzio nale exprimate n termeni generali ca, de exemplu, prezentarea fcut conducerii ntreprinderii n raportul anual. Intr-o misiune de examinare a informaiilor financiare previzionale auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s aprecieze dac: - ipotezele cele mai plauzibile reinute de conducerea ntreprinderii ca baz a informaiilor financiare previzionale sunt rezonabile i, atunci cnd la baz au stat ipoteze teore tice, acestea sunt coerente cu obiectivul informaiilor fi nanciare previzionale; - informaiile financiare previzionale sunt suficiente; - informaiile financiare previzionale sunt corect prezentate, dac toate ipotezele semnificative sunt descrise n notele anexe, i rezult clar c este vorba de ipotezele cele mai plauzibile sau de ipoteze teoretice; - informaiile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier coerent cu situaiile financiare istorice 2. Ce relatie exista intre fondul comercial si goodwill-ul unei intreprinderi? n conformitate cu Standardul International de Evaluare 4 - GN 4, activele necorporale pot fi grupate n: drepturi, relaii, active necorporale nedifereniate (grupate) i proprietatea intelectual. Activele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a activelor necorporale, ramasa dupa evaluarea activelor necorporale identificabile si dupa scaderea acestei valori din valoarea totala a activelor necorporale Activele necorporale grupate sunt numite, n mod curent, fond comercial sau goodwill. n diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca fiind clientela atrasa, venitul suplimentar generat de ntreprindere peste profitul normal cu care se remunereaza activele identificate si/sau ca valoarea suplimentara a ntreprinderii, n ansamblul ei, peste valoarea nsumata a activelor ei identificabile Biletul nr.62 1.Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit. Previziuni = informatii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la evenimente viitoare pe care conteaz conducerea i n funcie de care aceasta a stabilit aciunile ntreprinse pentru pregtirea acestor informaii (ipotezele sau estimrile cele itiai plauzibile). Proiecii = informaii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare i la aciuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum i pe combinarea estimrilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice. Informaiile financiare previzionale pot cuprinde situaii financiare sau numai unul sau mai multe elemente din situaiile financiare i pot fi pregtite: ca instrument de gestiune intern, de exemplu, pentru a facilita evaluarea unei investiii, sau, pentru a fi difuzat la teri ca, de exemplu: prospecte sau informaii viitoare n scopul atragerii de investitori; raport anual care formeaz informaii acionarilor, autoritilor sau altor pri interesate, informaii cu privire la trezorerie prezentate finanatorilor etc. 2.Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate grupe se pot clasifica?

Metodele combinate presupun luarea n consideraie, sub o form sau alta de exprimare, att a patrimoniului ct i a indicatorilor calitativi referitori la performanele financiare ale ntreprinderii. Metodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n funcie de tehnicile folosite, i anume: tehnici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin rentabilitate; tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor elemente intangibile Metodele combinate fac apel att la valori statice, patrimoniale, ct si la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament. Valoarea patrimonial constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care poate beneficia, ntre altele, de o rent economic (valoarea dinamic) obinut prin calculul goodwill-ului sau badwill-ului. metoda practicienilor metoda retail metoda bazata pe goodwill Biletul nr.63 1. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire). Obiectiv: s permit auditorului s concluzioneze - pe baz de proceduri care nu pun n lucru toate diligentele necesare pentru un audit - c nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s cread c situaiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referenial contabil identificat (asigurare negativ). Auditorul trebuie s respecte regulile de etic nscrise n Codul etic i anume: independena, integritatea, obiectivitatea, competena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respectul fa de normele tehnice i profesionale. Auditorul trebuie s planifice i s execute examenul limitat fiind contient c anumite circumstane pot exista care s conduc la anomalii semnificative n situaiile financiare. Pentru a exprima o asigurare negativ n raportul su asupra examenului limitat, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate n vederea fondrii concluziilor folosind n mod esenial proceduri constnd n cereri de informaii sau de explicaii precum i proceduri analitice. O misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderat c informaiile examinate nu conin anomalii semnificative; asigurarea este n acelai timp negativ. Termenii i condiiile realizrii unei misiuni de examen limitat se convin de auditor i de clientul su; acetia se nscriu ntr-o scrisoare de misiune sau n contractul de prestri servicii de audit. Punctele principale care nu pot lipsi din scrisoarea de misiune sau contract se refer la: - obiectivul misiunii; responsabilitatea conducerii cu privire la situaiile financiare; ntinderea examenului limitat fcnd trimitere la standardele internaionale de audit sau la normele sau practicilenaionale; accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informaii considerate necesare pentru realizarea misiunii; - coninutul raportului care va fi emis de auditor; faptul c nu se poate atepta de la misiunea de exame nlimitat descoperirea erorilor, acte sau fapte ilegale, fraude sau alte manopere frauduloase n gestiune; faptul c nici un audit nu va fi efectuat i, n consecin, nu va fi emis o opinie de audit. Pentru a sublinia acest punct i evita orice confuzie, auditorul poate preciza c o misiune de examen limitat nu are ca obiectiv satisfacerea xigenelor legale sau ale unor teri ntruct nu este vorba de un audit. 2. Explicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii. Denumit i metoda indirect" sau german", metoda practicienilor const n ponderarea valorii patrimoniale i valorii prin rentabilitate, reinndu-se: a) media aritmetic simpl: Val. Globala = (ANC + CB/i) / 2 b) media ponderata Val. Globala = ( k1 * ANC + k2 * CB/i ) / (k1+k2) K1 si k2 coeficienti de pondere pot lua valori de cel mult 5 Pa baza acestei metode se poate determina indirect goodwill-ul. GW = (CB/i ANC) / 2 Biletul nr.64 1. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire). Intr-un examen limitat auditorul recurge la propriul su raionament profesional pentru a determina natura, calendarul i ntinderea procedurilor de examen limitat. Pentru aceasta el se sprijin pe elementele urmtoare: - cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de examen limitat efectuate anterior - cunoaterea activitilor ntreprinderii, a principiilor i conveniilor contabile aplicate n sectorul din care face parte ntreprinderea precum i a

22

sistemului contabil al acesteia; pentru a califica natura incomplet sau neltoare a si tuaiilor financiare - pune - caracterul semnificativ al tranzaciilor i soldurilor conturilor. o concluzie nefavorabil indicnd c situaiile financiare nu dau o imagine Pentru stabilirea pragului de semnificaie vor fi aplicate aceleai fidel principii ca i n cazul misiunilor de audit de baz. conform referenialului contabil identificat; Procedurile examenului limitat presupun etapele urmtoare: - dac exist o limitare important a ntinderii examenului limitat, descrie cunoaterea activitilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte; aceast situaie i: analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi; fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv privind eventualele ajustri analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, care ar fi trebuit fcute dac nu ar fi existat limitarea respectiv; clasificarea i ntocmirea documentelor de sintez, strngerea informaiilor ce vor fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii ntinderii fi nscrise n notele anexe i pregtirea situaiilor financiare. examenului limitat sunt semnificative i privesc mai multe rubrici ale situaiilor primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, financiare. tendinelor i elementelor neobinuite cutnd n mod deosebit n: 2. In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente compararea situaiilor financiare cu cele ale exerciiilor precedente; necesare exploatarii? compararea situaiilor financiare cu situaiile bugetare ale perioadei i cele Valoarea global a unei ntreprinderi este egal cu capitalurile necesare pentru previzionale; a crea o ntreprindere avnd aceleai caracteristici ca ntreprinderea evaluat; studiul diferenelor dintre cifrele nscrise n situaiile financiare pentru anumite mijloacele utilizate de ctre o ntreprindere sunt constituite din activele imobilizate rubrici i cele planificate sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din acelai plus necesarul de fond de rulment (NFR), denumite capitaluri permanente sector. necesare exploatrii (CPNE). In cazul examenului limitat, auditorul nu este inut s aplice proceduri Capitalurile permanente ale ntreprinderii (capitaluri proprii plus viznd identificarea unor evenimente care se produc dup data raportului sau mprumuturi pe termen lung) trebuie s fie superioare sau egale activului fix corporal privind examenul limitat (evenimente posterioare). net si fondului de rulment normativ (NFR). Altfel spus, capitalurile permanente In cazul n care se consider c informaiile supuse exame nului trebuie s finaneze activul fix net i necesarul de fond de rulment (NFR) pentru ca limitat pot conine anomalii semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru ntreprinderea s se afle n echilibru financiar. proceduri complementare sau mai extinse, care s-i permit s exprime o Aceste capitaluri fac obiectul unei remuneraii; aceast remuneraie se asigurare negativ sau s confirme necesitatea de a modifica raportul su. va compara cu beneficiul previzional pentru a pune n eviden superbeneficiul care va permite calculul goodwill-ului. 2. In ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute? Valoarea substanial brut (VSB) reprezint totalitatea mijloacelor Biletul nr.66 corporale ale ntreprinderii, angajate i organizate pentru a realiza obiectul su de 1.Raportarea unei misiuni de compilare. activitate fr a ine cont de modul de finanare a acestora. ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu Valoarea substanial brut, este egal cu totalitatea activului reevaluat corijat toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil plus valoarea actual a bunurilor pe care ntreprinderea le folosete fr a fi utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, n scopul proprietar (nchiriate, mprumutate, leasing etc.) minus valoarea actual a strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n elementelor corporale care, dei sunt nregistrate n patrimoniu, nu se gsesc n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra ntreprindere. situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori Cu ct valoarea substanial brut este mai mare cu att remuneraia sa va totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele fi mai puternic micornd profitul i diminund valoarea goodwill-ului. si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare. Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele Biletul nr.65 urmatoare: 1. Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat - titlul; (revizuire). Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar - destinatarul; exprimat, sub forma unei asigurri negative. - o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informaiile strnse n timpul Internationale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si examenului limitat; raportul trebuie s indice dac situaiile financiare nu dau practicilor nationale; o imagine fidel (sau nu prezint n mod sincer n toate aspectele lor - indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de semnificative"), conform unui referenial contabil identificat. ntreprindere; Raportul de examen limitat al situaiilor fi nanciare descrie ntinderea - identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii misiunii permindu-i lectorului s neleag natura lucrrilor realizate. El trebuie furnizate de conducerea ntreprinderii; s precizeze de asemenea c nici o opinie de audit nu este exprimat. - o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de examen limitat sunt: informatiile financiare compilate de catre auditor; - titlul; - o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un - destinatarul; examen limitat si, n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata; - paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde: - un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor identificarea situaiilor financiare supuse examenului limitat; semnificative mentionate n anexe fata de referentialul contabil utilizat; responsabilitile auditorului i ale conducerii ntreprinderii; - data raportului; paragraful ntinderii examenului limitat cuprinznd: - adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a trimiterea la Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 910 referitor la informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare examenele limitate (sau norme na ionale); compilate, se face una din mentiunile: neauditate sau compilate fara audit, mentiunea ca examenul este limitat la intretineri cu clientul si nici examen limitat. 2.Care sunt ipotezele de baz n evaluarea ntreprinderii prin metoda la proceduri analitice meniunea c nici un audit nu a fost realizat, c procedurile remunerrii valorii substaniale brute? puse n lucru furnizeaz un nivel de asigurare mai puin ridicat dect n Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului cazul auditului i c nici o opinie de audit nu este exprimat; asupra juridicului. - exprimarea unei asigurri negative; Biletul nr.67 - data raportului; 1.Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit? - adresa auditorului i semntura. Necesitatea unui Cod etic const n: Raportul de examen limitat trebuie de asemenea: necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor; s exprime o asigurare negativ preciznd c auditorul nu a descoperit fapte meninerea (conservarea) ncrederii publicului n profesie; care s-l fac s gndeasc, c situaiile financiare nu sau o imagine fidel asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor conform unui referenial contabil identificat; beneficiari sau utilizatorilor ai serviciilor acestuia; dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imaginea fidel conform confirmarea autoritii lucrrilor efectuate de profesionitii contabili; referenialului contabil identificat, descrie aceste fapte i, n msura posibilului, necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului cuantific incidenele contabil i a organismului din care face parte. asupra situaiilor financiare i n acest caz: 2. Cum se evalueaz aciunile deinute de ntreprindere la capitalul fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv; fie - atunci cnd incidena faptelor descoperite asupra situaiilor financiare altor ntreprinderi? este att de semnificativ nct auditorul concluzioneaz c o rezerv nu este Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor soc se evalueaza astfel: - atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor suficient procurate de acestea;

23

- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metodaObligaia sau se de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta contabil i client sau angajator. baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului; Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile: Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin autorizare de ctre client sau angajator; capitalizarea dividendelor procurate de acestea; cand pachetul este majoritar autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a justiie, autoritatea fiscal, prevenirea i sancionarea splarii banilor); societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui conformare auditului de calitate; titlu si valoarea pachetului. investigaii din partea unui organism normalizator (statistice); Biletul nr.68 Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se 1.Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul adreseaz comunicarea informaiilor sunt destinatarii adecvai i au etic? responsabilitatea s reacioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea Integritate, obiectivitate, competen profesional i pruden, informaiilor pentru Registrul Naional al Experilor RNE). confidenialitate, profesionalism, respect fa de normele etice i Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul profesionale. contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de 2.Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a obligatii legale sau profesionale. determina valoarea acesteia? Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai confidentialitate. recenta perioada. 2.Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, pentru determinarea valorii acesteia? corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de expertiza tehnica. de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai sunt luate in calcul cu val. scriptica. putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea. Biletul nr.72 Biletul nr.69 1. Conceptul de independen n audit. 1.Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit. Componentele independenei sunt: Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i Independena de spirit (a raionamentului profesional) caracterizat cinstit atunci efectueaz servicii profesionale. Integritatea implica si prin starea de spirit care nlesnete obinerea unei opinii neafectate de tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie sa fie asociat cu rapoartele, influene care pot compromite raionamentul profesional, permind evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin profesionistului contabil s acioneze cu integritate, obiectivitate i pruden declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu profesional; iresponsabilitate Independena n aparen (comportamental) caracterizat prin Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, evitarea faptelor i circumstanelor care pot fi att de semnificative nct o fr prejudicati, s nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de ter persoan, logic i informat (deinnd toate informaiile relevante i interese, care s pun la ndoial rationamentele profesionale ale acestuia. aplicnd toate msurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia 2.Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a c integritatea, obiectivitatea i prudena profesional ale determina valoarea acesteia? cabinetului/societii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la compromise. valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al Prin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care monedei nationale din ziua respectiva exercit un raionament profesional trebuie s fie izolat de relaiile sale Biletul nr.70 economice, financiare sau de alt natur, ci doar c importana acestor relaii 1. Explicai principiul competenei n audit. trebuie evaluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i informat, Profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu care, avnd toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod competen i pruden, fiind obligat s-i menin un nivel ridicat de firesc c sunt inacceptabile. cunotine i competen profesional, care s justifice ateptrile unui client 2.Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de o societate comercial sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele pentru a fi ncadrat n categoria microntreprinderilor? evoluii i nouti din practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru. ART. 112^1 Definiia microntreprinderii Profesionistul contabil nu trebuie s pretind c are competene sau n sensul prezentului titlu, o microntreprindere este o persoan o experien pe care nu le are. juridic romn care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii, la data de Competena profesional are n vedere: 31 decembrie a anului fiscal precedent: obinerea competenei profesionale, care se dovedete prin studii, a) realizeaz venituri, altele dect cele prevzute la art. 112^2 alin. (6); vechime, examen de acces, examen de aptitudini; b) *** Abrogat; meninerea competenei profesionale, care presupune inerea la curent c) a realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei a 65.000 euro; cu evoluiile n profesie (normele naionale i internaionale n domeniul d) capitalul social al acesteia este deinut de persoane, altele dect statul i contabilitii, auditului), cu legislaia i adoptarea unui program de control de autoritile locale. calitate a serviciilor n concordan cu normele naionale i internaionale n e) nu se afl n dizolvare cu lichidare, nregistrat n registrul comerului materie. sau la instanele judectoreti, potrivit legii. 2.Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi Norme metodologice pentru a determina valoarea acesteia? ART. 112^2 Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile Disponibilitile din bilan se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se microntreprinderii actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva. (1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu. Biletul nr.71 (2) Microntreprinderile pltitoare de impozit pe profit sunt 1 .Explicati principiul confidentialitatii in audit. obligate la plata impozitului reglementat de prezentul titlu ncepnd cu anul Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt: fiscal urmtor, dac ndeplinesc condiiile prevzute la art. 112^1. abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii (3) Pentru anul 2013, persoanele juridice romne pltitoare de angajatoare, excepia cazului cnd a fost autorizat sau cnd exist o obligaie impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2012 ndeplinesc condiiile legal sau profesional s publice acele informaii; prevzute la art. 112^1 sunt obligate la plata impozitului reglementat de abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dobndite n prezentul titlu ncepnd cu 1 februarie 2013, urmnd a comunica organelor timpul executrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, potrivit prevederilor unei tere persoane; Codului de procedur fiscal, pn la data de 25 martie 2013 inclusiv. Pn respectarea confidenialitii in mediu social (asociai de afaceri, la acest termen se va depune i declaraia privind impozitul pe profit datorat rude) , in relaiile cu un potenial client sau angajator; in cadrul entitii pentru profitul impozabil obinut n perioada 1 ianuarie 2013 - 31 ianuarie angajatoare; 2013, prin excepie de la prevederile art. 34 i 35. Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su (4) O persoan juridic romn care este nou-nfiinat este respect confidenialitatea (pentru profesionistul contabil n calitate de obligat s plteasc impozit pe veniturile microntreprinderilor ncepnd cu administrator, director, contabil ef, etc.). primul an fiscal, dac condiia prevzut la art. 112^1 lit. d) este ndeplinit la data nregistrrii la registrul comerului.

24

(4^1) Prin excepie de la prevederile alin. (4), persoana juridic romn nou-nfiinat care, ncepnd cu data nregistrrii n registrul comerului, intenioneaz s desfoare activitile prevzute la alin. (6) nu intr sub incidena prezentului titlu. (4^2) Prin excepie de la prevederile alin. (4), persoana juridic romn nou-nfiinat care, la data nregistrrii n registrul comerului, are subscris un capital social reprezentnd cel puin echivalentul n lei al sumei de 25.000 euro poate opta s aplice prevederile titlului II. Opiunea este definitiv, cu condiia meninerii valorii capitalului social de la data nregistrrii, pentru ntreaga perioad de existen a persoanei juridice respective. n cazul n care aceast condiie nu este respectat, persoana juridic aplic prevederile prezentului titlu, ncepnd cu anul fiscal urmtor celui n care capitalul social este redus sub valoarea reprezentnd echivalentul n lei al sumei de 25.000 euro de la data nregistrrii, dac sunt ndeplinite condiiile prevzute de art. 112^1. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului n lei pentru suma de 25.000 euro este cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naional a Romniei la data nregistrrii persoanei juridice. (5) Microntreprinderile nu mai aplic acest sistem de impunere ncepnd cu anul fiscal urmtor anului n care nu mai ndeplinesc una dintre condiiile prevzute la art. 112^1. (6) Nu intr sub incidena prevederilor prezentului titlu persoanele juridice romne care: a) desfoar activiti n domeniul bancar; b) desfoar activiti n domeniile asigurrilor i reasigurrilor, al pieei de capital, cu excepia persoanelor juridice care desfoar activiti de intermediere n aceste domenii; c) desfoar activiti n domeniile jocurilor de noroc, consultanei i managementului. (7) Persoanele juridice romne care au optat pentru acest sistem de impunere potrivit reglementrilor legale n vigoare pn la data de 1 februarie 2013 pstreaz acest regim de impozitare pentru anul 2013. Biletul nr.73 1. Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei. Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt: 1. Interesului propriu, 2. Slabirea autocontrolului, 3. Renuntarea la propriile convingeri, 4. Manifestarile de familiarisrn, 5. Actiuni de intimidare 2.Cand sunt ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor Incepand cu data de 1 februarie 2013, incadrarea in categoria contribuabililor care platesc impozit pe profit sau impozit pe venit nu mai este optionala pentru societatile care au realizat in anul 2012 venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 65.000 euro determinat prin aplicarea cursului valutar in vigoare la data de 31.12.2012. Incepand cu aceasta data, plata impozitului pe venit este obligatorie pentru firmele care au realizat o cifra de afaceri mai mica decat 65.000 euro in anul 2012. Obligativitatea platii impozitului pe venit rezulta chiar din prevederile alin. (1) al art. 112^2 din Codul fiscal " Impozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu.". Trecerea de la regimul optional la regimul obligatoriu s-a efectuat prin OG 8/2013, urmata de HG 84/2013 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG 44/2004. Din enumerarrea activitatilor desfasurate de firma pe care o reprezentati, rezulta ca nu se desfasoara activitati pentru care este obligatorie plata impozitului pe profit, chiar daca in anul precedent s-a realizat o cifra de afaceri sub plafonul de 65.000 euro. Astfel, daca o societate infiintata anterior anului 2013 nu a realizat in anul 2013 o cifra de afaceri peste 65.000 de euro si nu a desfasurat activitatile reglementate prin art. 112^2 alin. (6), era obligata sa depuna la organul fiscal, pana pe data de 25 martie 2013 declaratia de mentiuni cod 010 (vector) fiscal prin care sa se declare platitoare de impozit pe venit, specific microintreprinderilor. Alin. (6) al art. 112^2 se refera la - activitati in domeniul bancar; - activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii; - activitati in domeniile jocurilor de noroc, consultantei si managementului. Conform prevederilor art. 112^1, microintreprinderea este persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: 1. realizeaza venituri, altele decat cele prevazute la art. 112^2 alin. (6); 2.are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv; 3. a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro; 4. capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile locale.

2.In situatia in care cel putin una din cele patru conditii nu mai este indeplinita, microintreprinderea n u mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator. Totusi, in situatia in care in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 65.000 euro, societatea respectiva este obligata sa plateasca impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal. Aceasta obligatie este reglementata prin art. 112^6 din Codul fiscal si pct. 11 din normele metodologice de aplicare a acestui articol. In acest caz, calculul, declararea si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a depasit cifra de afaceri de 65.000 euro al carui echivalent in lei se determina pe baza cursului valutar in vigoare la data de 31 decembrie a anului precedent. Pentru anul 2013, plafonul de 65.000 euro se calculeaza de la 1 februarie 2013. Astfel, daca pana la data de 1 februarie 2013 societatea a fost platitoare de impozit pe venit, continua aplicarea acestui sistem de impozitare pana in momentul in care depaseste in cursul anului cifra de afaceri de 65.000 euro. Daca nu depaseste acest plafon, continua calcularea, declararea si plata impozitului pe venit si in anul 2013. Daca la data de 1 februarie 2013 societatea a fost platitoare de impozit pe profit, dar in anul 2012 a realizat o cifra de afaceri sub 65.000 euro, trebuia sa schimbe regimul de impozitare din impozit pe profit in impozit pe venit incepand cu data de 1 februarie 2013. In acest caz, pentru luna ianuarie 2013 trebuia sa depuna declaratia cod 101 pana la data de 25 martie 2013, inclusiv iar pentru luna februarie si martie 2013 urmeaza sa plateasca impozit pe venit pana pe data de 25 aprilie 2013, inclusiv. Biletul nr.74 1. Interesul propriu ameninare la adresa independenei. Interesul propriu semnific faptul c un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor cabinete intr n conflict cu clientul respectiv. Exemple: participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu al clientului respectiv; un mprumut sau o garanie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaz patrimoniu clientului; onorarii totale provenind de la un singur client; preocupare cauzat de posibilitatea pierderii unui contract (misiune); relaii de afaceri cu clientul (altele); potenial angajare ca salariat al clientului; onorarii neprevzute n contractul de audit sau de prestri de servicii profesionale; 2.Care sunt veniturile ce nu se iau n calcul la determinarea impozitului pe veniturile microntreprinderilor? ART. 112^7 14. Baza impozabil asupra creia se aplic cota de 3% este reprezentat de totalul veniturilor trimestriale care sunt nregistrate n creditul conturilor din clasa a 7-a Conturi de venituri, cu excepia celor nregistrate n: - Veniturile aferente costurilor stocurilor de produse; - Veniturile aferente costurilor serviciilor n curs de execuie; - Veniturile din producia de imobilizri corporale i necorporale; - Veniturile din subvenii de exploatare; - Veniturile din provizioane i ajustri pentru depreciere sau pierdere de valoare ; - Veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobnzi i/sau penaliti de ntrziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil; - Veniturile realizate din despgubiri, de la societile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor denatura stocurilor sau a activelor corporale proprii. 15. Microntreprinderile care i nceteaz existena n urma unei operaiuni de reorganizare sau de lichidare, potrivit legii, i care pe parcursul perioadei de funcionare au fost i pltitoare de impozit pe profit, la calculul impozitului pe veniturile microntreprinderilor, nu includ n baza impozabil: rezervele constituite din profitul net, rezervele constituite din diferene decurs favorabil aferente capitalului social n devize sau disponibilului n devize, precum i sumele aferente unor reduceri ale co tei de impozit pe profit, repartizate ca surse proprii de finanare, potrivit legii, care au fost constituite n perioada n care au fost pltitoare de impozit pe profit. Microntreprinderile care i nceteaz existena n urma unei operaiuni de reorganizare sau de lichidare, potrivit legii, i care pe parcursul perioadei de funcionare au fost i pltitoare de impozit pe profit includ n baza impozabil i rezervele reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil i nu au fost impozitate n perioada n care au fost pltitoare de impozit pe profit. 16. n cazul n care se achiziioneaz case de marcat, din baza impozabil se scade valoarea caselor de marcat, n conformitate cu documentul justificativ,

25

n luna punerii n funciune. Punerea n funciune se face potrivit prevederilor legale. Biletul nr.75 1.Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei. Ameninarea la adresa independenei, legat de slbirea autocontrolului, apare atunci cnd unul dintre membrii cabinetului/societii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului i astfel poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al angajamentului fa de client Exemple: un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din care poate exercita o influen semnificativ asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii pentru un client al crui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct nivelul certitudinii (asigurrii) profesionistului fa de client; pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client). 2.Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri. Biletul nr.76 1.Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei. Renunarea la convingeri poate s apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaz opinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca fiind compromis.Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat raionamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple: a se ocupa cu sau a fi promotor al aciunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; a aciona ca un avocat sau consilier al clientului n litigiile lui sau n rezolvarea nenelegerilor cu tere pri. 2.Care sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate? Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii: a) poate fi redresata; b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv; c) urmeaza a fi lichidata. Biletul nr.77 1.Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei. Manifestrile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relaii strnse cu un client, cu cei care gestioneaz patrimoniul sau cu angajaii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea nelegtor fa de interesele clientului. Exemple : un membru al cabinetului/societii are un membru de familie sau o ruda apropiata cu funcie de rspundere n ntreprinderea clientului sau care ar putea exercita o influen direct i important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul ; un fost partener al cabinetului/societii gestioneaz patrimoniul clientului i are influen important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afar de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativ, de ctre membrii cabinetului/societii, de la client sau de la persoanele care gestioneaz patrimoniul clientului). 2.In ce consta metoda activului net de lichidare, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate? Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelor firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii relizabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lichidare al firmei. Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale i circulante din bilantul intreprinderii, din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare. Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc. Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre30% si 50%, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii forate a activelor ntreprinderii. Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezint suma ce poate fi obinut n mod rezonabil de vnzarea unei proprieti ntr-un interval de timp prea mic pentru a ndeplini condiiile din definiia valorii de piaa. Dac ns lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preuri

corespunztoare unor tranzacii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaie este ntalnita in cazul lichidarii voite a ntreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc. In conditiile in care lichidarea nu reprezint cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza n perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activitii firmei. Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizrii lo r. Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiii de exploatare ale ntreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare. Biletul nr.78 1.Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei. Aciunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/so c este implicat s acioneze obiectiv i s exercite pruden profesional, prin ameninri reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaz patrimoniul sau de la angajaii clientului. Exemple: cererea din partea clientului ctre cabinet de a nlo cui un membru al acestuia, n cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea din partea clientului de a reduce necorespunztor cantitatea de munc executat de membrii cabinetului, n scopul reducerii onorariilor. 2.In ce consta metoda valorii la termen, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in: - aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii - calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila - aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne success al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen Biletul nr.79 1. Protejarea independentei prin normele legale si profesionale. Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia n functie de mprejurari. Aceste masuri se impart n trei categorii: - masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari; - masuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale; - masuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatiilor. 2. Ce este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi scutita" de TVA cu drept de deducere. - defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri (...transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar) care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru, de catre furnizor sau de catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de catre o alta persoana in contul acestora. Regimul de scutire de TVA pentru care furnizorii isi pot exercita dreptul de deducere este stabilit prin alte doua texte de lege din Codul fiscal: art.143 alin.(2) lit.a), potrivit caruia sunt scutite de TVA livrarile intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un cod valid de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de catre autoritatile fiscale din alt stat membru; art.126 alin.(9) lit.b), care precizeaza expres ca operatiunile de la art.143 sunt operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. Biletul nr.80 1.Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul. Aceste msuri constau n: aprobarea de ctre AGA clientului a numirii cabinetului, atunci cnd contractul a fost semnat de persoanele mputernicite s administreze patrimoniul i s-l reprezinte juridic pe client; nominalizarea angajailor competeni ai clientului mputernicii a lua decizii manageriale; stabilirea de ctre client politicilor i procedurilor pentru o raportare financiar (situaiilor financiare) corect; stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionri a bunurilor i valorilor; stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigur procesul de validare a informaiilor i situaiilor financiare i legtura cu societatea/cabinetul de audit.

26

2.Care este locul livrarii de bunuri in cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al TVA. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), n cazul unei vnzri la distan care se efectueaz dintr-un stat membru spre Romnia, locul livrrii se consider n Romnia dac livrarea este efectuat ctre u n cumprtor persoan impozabil sau persoan juridic neimpozabil, care beneficiaz de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau ctre orice alt persoan neimpozabil i dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: a) valoarea total a vnzrilor la distan al cror transport sau expediere n Romnia se realizeaz de ctre un furnizor, n anul calendaristic n care are loc o anumit vnzare la distan, inclusiv valoarea respectivei vnzri la distan, sau n anul calendaristic precedent, depete plafonul pentru vnzri la distan de 35.000 euro, al crui echivalent n lei se stabilete prin norme; sau b) furnizorul a optat n statul membru din care se transport bunurile pentru considerarea vnzrilor sale la distan, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru n Romnia, ca avnd loc n Romnia. (3) Locul livrrii este ntotdeauna n Romnia, n cazul vnzrilor la distan de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru ctre persoane neimpozabile din Romnia, altele dect persoanele juridice neimpozabile, fr s se aplice plafonul prevzut la alin. (2) lit. a). Biletul nr. 81 1. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului - importanta pe care conducerea cabinetului/societatii o acorda independentei; - politici Si proceduri de implementare Si monitorizare a controlului calitATii lucrArilor efectuate de cabinet; - identificarea ameninTArilor la adresa independenTei, evaluarea importanTei acestora, identificarea mAsurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil; - politici Si proceduri interne de supraveghere a respectArii politicilor Si procedurilor privind independenTa; - politici Si proceduri care sA permitA identificarea eventualelor interese sau relaTii dintre client Si auditor care ameninTA independenTa; - politici Si proceduri privind evitarea obTinerii de venituri de la un singur client; - comunicarea modificArilor intervenite n politicile Si procedurile cabinetului tuturor angajaTilor Si colaboratorilor; - existenTa unui responsabil cu monitorizarea funcTionArii adecvate a sistemului de protejare a independenTei; - existenTa unui mecanism disciplinar care sA asigure conformarea cu politicile Si procedurile stabilite; - politici Si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeazA independenTa Si obiectivitatea; - consultarea organismului profesional cu privire la independenTA; - rotirea personalului cu funcTii de rAspundere; - eliminarea unor persoane din echipa de audit dacA acesteia i este afectatA independenTa; 2. Ce operatiuni sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata din punctul de vedere al TVA. (4) Sunt asimilate livrrilor de bunuri efectuate cu plat urmtoarele operaiuni: a) preluarea de ctre o persoan impozabil a bunurilor mo bile achiziionate sau produse de ctre aceasta pentru a fi utilizate n scopuri care nu au legtur cu activitatea economic desfurat, dac taxa aferent bunurilor respective sau prilor lor componente a fost dedus total sau parial; b) preluarea de ctre o persoan impozabil a bunurilor mobile achiziionate sau produse de ctre aceasta pentru a fi puse la dispoziie altor persoane n mod gratuit, dac taxa aferent bunurilor respective sau prilor lor componente a fost dedus total sau parial; c) preluarea de ctre o persoan impozabil de bunuri mobile corporale achiziionate sau produse de ctre aceasta, altele dect bunurile de capital prevzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate n scopul unor operaiuni care nu dau drept integral de deducere, dac taxa aferent bunurilor respective a fost dedus total sau parial la data achiziiei; d) *** Abrogat : Biletul nr. 82 1.Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament ProfesioniStii contabili trebuie deci sA fie pregAtiTi sA justifice orice abatere, de la cerinTele etice. Nerespectarea cerinTelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da naStere unor acTiuni disciplinare. Puterea acTiunii disciplinare este stabilitA prin reglementArile C.E.C.C.A.R. MAsurile disciplinare pot apArea, de obicei, n urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de bazA Si specifice aplicabile tuturor

misiunilor profesioniStilor contabili; - nerespectarea regulilor de eticA; - conduitA discreditabilA sau dezonoratA. InvestigaTiile disciplinare vor ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plngeri; structurile centrale Si locale ale Corpului trebuie sA ia n consideraTie toate plngerile. InvestigaTiile pot, totuSi, sA fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de cAtre o entitate administrativA, fArA sA fie fAcutA o plngere. InvestigaTiile pot fi fAcute verbal sau prin corespondenTA. Trebuie ntotdeauna nStiinTat membrul mpotriva cAruia se face plngere, precum Si cel care a fAcut plngerea. Acolo unde existA o disputA, se poate ncerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplinA ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. Poate fi oportun sA se facA publicitate procedurilor disciplinare Si de apel. Astfel, sunt informaTi att membrii, ct Si publicul larg. TotuSi, aspectele de confidenTialitate Si tipul ncAlcArilor trebuie sA fie luate n consideraTie atunci cnd se decide metoda de publicitate. 2. Cand intervine exigibilitatea TVA in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri ART. 134^3 Exigibilitatea pentru livrri intracomunitare de bunuri, scutite de tax (1) Prin excepie de la prevederile art. 134^2, n cazul unei livrri intracomunitare de bunuri, scutite de tax conform art. 143 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevzute la art. 155 alin. (14) sau, dup caz, la emiterea autofacturii prevzute la art. 155 alin. (8) ori n cea de-a 15-a zi a lunii urmtoare celei n care a intervenit faptul generator, dac nu a fost emis nicio factur/autofactur pn la data respectiv. (2) Prevederile art. 134^2 alin. (2) lit. b) nu se aplic n ceea ce privete livrrile i transferurile de bunuri prevzute la alin. (1). Biletul nr.83 1. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din Romania? Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine: Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 Integritatea Sectiunea 120 Obiectivitatea Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 Confidentialitatea Sectiunea 150 Compotamentul profesional Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor Sectiunea 200 Introducere Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil Sectiunea 220 Conflicte de interese Sectiunea 230 Opinii suplimentare Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate Sectiunea 270 Custodia activelor clientului Sectiunea 280 Obiectivitate Sectiunea 290 - Independenta in audit Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati Sectiunea 300 Introducere Sectiunea 310 Conflicte conceptuale Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 Interese financiare Sectiunea 350 - Stimulente 2. Care este locul achizitiei intracomunitare de bunuri. ART. 1321 Locul achiziiei intracomunitare de bunuri ART. 132^1 Locul achiziiei intracomunitare de bunuri (1) Locul achiziiei intracomunitare de bunuri se consider a fi locul unde se gsesc bunurile n momentul n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor. (2) n cazul achiziiei intracomunitare de bunuri, prevzut la art. 126 alin. (3) lit. a), dac cumprtorul i comunic furnizorului un co d de nregistrare n scopuri de TVA valabil, emis de autoritile unui stat membru, altul dect cel n care are loc achiziia intracomunitar, conform alin. (1), locul respectivei achiziii intracomunitare se consider n statul membru care a emis codul de nregistrare n scopuri de TVA.

27

(3) Dac o achiziie intracomunitar a fost supus la plata taxei n alt stat membru, conform alin. (1), i n Romnia, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce n mod corespunztor n Romnia. (4) Prevederile alin. (2) nu se aplic dac cumprtorul face dovada c achiziia intracomunitar a fost supus la plata taxei pe valoarea adugat n statul membru n care are loc achiziia intracomunitar, conform alin. (1). (5) Prevederile alin. (2) nu se vor aplica n cazul operaiunilor triunghiulare, atunci cnd cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de a. TVA n Romnia n conformitate cu art. 153 face dovada c a efectuat o b. achiziie intracomunitar neimpozabil pe teritoriul altui stat membru, n c. condiii similare celor prevzute la art. 126 alin. (8) lit. b), n vederea efecturii unei livrri ulterioare n acel alt stat membru. Obligaiile d. persoanelor implicate n operaiuni triunghiulare sunt prevzute n norme. Norme metodologice: Art. 1321 12. (1) Conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achiziii intracomunitare de bunuri este ntotdeauna n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor. n cazul n care, conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumprtorul furnizeaz un cod de nregistrare n scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, dect cel n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplic reeaua de siguran, respectiv achiziia intracomunitar se consider c are loc i n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de TVA i n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor. (2) n sensul art. 1321 alin. (3) din Codul fiscal, dac cumprtorul face dovada c a supus la plata taxei achiziia intracomunitar i n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor i n statul membru care a furnizat un cod de nregistrare n scopuri de TVA, acesta poate solicita restituirea taxei achitate n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achiziiei intracomunitare se realizeaz astfel: a) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin nregistrarea cu semnul minus n decontul de tax prevzut la art. 1562 din Codul fiscal a achiziiei intracomunitare i a taxei aferente; b) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal, restituirea taxei se realizeaz conform normelor procedurale n vigoare. Exemplu: o persoan impozabil din Romnia nregistrat n scopuri de TVA conform art. 153 sau art. 1531 din Codul fiscal, achiziioneaz n Ungaria (locul unde se ncheie transportul bunurilor) bunuri livrate din Frana. Persoana respectiv nu este nregistrat n Ungaria n scopuri de TVA, dar comunic furnizorului din Frana codul su de nregistrare n scopuri de TVA din Romnia, pentru a beneficia de scutirea de tax aferent livrrii intracomunitare realizat de furnizorul din Frana. Dup nregistrarea n scopuri de TVA n Ungaria i plata TVA aferent achiziiei intracomunitare conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectiv poate solicita restituirea taxei pltite n Romnia aferente achiziiei intracomunitare, care a avut loc i n Romnia conform art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal. (3) n conformitate cu prevederile art. 1321 alin. (4) din Codul fiscal, n cazul n care pn la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru achiziia intracomunitar efectuat n statul membru care a atribuit codul de nregistrare n scopuri de TVA, conform art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabil face dovada c achiziia intracomunitar a fost supus la plata TVA n statul membru unde se ncheie expedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplic prevederile art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal. (4) Obligaiile prilor implicate n operaiuni triunghiulare prevzute la art. 1321 alin. (5) din Codul fiscal sunt cele stabilite la pct. 2 alin. (13) (14)." Biletul nr.84 1. Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati. Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt : - sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine. - sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare interioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare ) - sa respecte programul de lucru - sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati: sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experineta pe care le detine sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in contextul ei

Conflictul de loialitate 15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea lor. In orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere: sa incalce legea; sa incalce regulile si standardele profesiei; sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in numele angajatorului; sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele. 15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului, initial cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In cazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie. 15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel). 15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de etica. Sprijinirea colegilor angajati Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia. Competenta profesionala Unui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate cere sa execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta. Cand executa asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experienta pe care le detine; daca este cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui expert. Prezentarea informatiilor 18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime, cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei. 18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile cronologic si de o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte. 2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor de servicii de transport intracomunitar de bunuri. Servicii de transport intracomunitar de bunuri [sursa: extras din Ghid practic MFP] Prestatorul si beneficiarul sunt persoane impozabile stabilite in Romania Aceste servicii sunt supuse regulii B2B prevazuta la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, ceea ce conduce la stabilirea in Romania a locului prestarii pentru orice transport intracomunitar de bunuri facturat intre doua persoane impozabile stabilite in Romania. Persoana obligata la plata TVA este prestatorul care trebuie sa emita factura cu TVA, daca nu se aplica vreo scutire de taxa. De exemplu daca o companie din Romania presteaza catre o alta companie stabilita tot in Romania un transport intracomunitar de bunuri din Bulgaria in Ungaria, locul prestarii este in Romania, iar obligatia platii taxei revine prestatorului. De remarcat ca nu mai are importanta faptul ca beneficiarul din Romania are un cod de inregistrare in scopuri de TVA in alt stat membru, daca nu are si un sediu fix in respectivul stat membru. Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in alt stat membru Daca prestatorul este stabilit in Romania si va presta servicii de transport intracomunitar de bunuri, catre persoane impozabile care sunt stabilite in alte state membre, serviciile de transport sunt considerate servicii intracomunitare si nu au locul prestarii in Romania. Locul prestarii pentru aceste servicii este considerat a fi in principiu in statul membru in care este stabilit beneficiarul. Pentru a aplica regula de la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, clientul trebuie sa comunice prestatorului un cod valabil de TVA din alt stat membru si o

28

adresa a sediului activitatii economice sau a unui sediu fix din Comunitate. 1 ianuarie 2010, transportul local de bunuri direct legat de un transport Aceste servicii se raporteaza de catre transportatorul din Romania in intracomunitar nu mai este asimilat transportului intracomunitar de bunuri. declaratia recapitulativa. Daca prestatorul roman nu este inregistrat in Biletul nr.85 scopuri de TVA, va trebui sa solicite inregistrarea conform art. 153^1 din 1. Obligatiile etice ale expertului contabil In cursul unei misiuni Codul fiscal inainte de realizarea acestui transport intracomunitar de bunuri . de consultanta fiscala. De exemplu, daca o companie din Romania factureaza in beneficiul unei Obligatiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de companii stabilite in Spania un transport de bunuri de la Bucuresti la Madrid, consultanta fiscala. locul prestarii serviciului este in Spania, locul unde este stabilit beneficiarul, In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie: prin urmare operatiunea nu este impozabila in Romania din punct de vedere - sa respecte principiul independetei al TVA. Fiind un serviciu intracomunitar, acest transport se raporteaza de - sa respecte legislatia fiscala in domeniu catre prestator declaratia recapitulativa lunara, la rd.3 si 3.1 din decontul de - sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa. TVA. 2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata Aceasta regula poate fi aplicata si atunci cand beneficiarul este o companie la plata TVA Tn cazul prestarilor de servicii de asupra bunurilor mobile care are sediul activitatii economice in Romania dar are un sediu fix in alt corporate. stat membru si este inregistrat in scopuri de TVA in acel stat membru, daca ART. 133 Locul prestrii de servicii transportul este realizat pentru respectivul sediu fix. (1) n vederea aplicrii regulilor referitoare la locul de prestare a Prestatorul este stabilit in alt stat membru, beneficiarul este stabilit in serviciilor: Romania a) o persoan impozabil care desfoar i activiti sau operaiuni care nu Daca prestatorul este stabilit in alt stat membru si factureaza servicii de sunt considerate impozabile n conformitate cu art. 126 alin. (1) - (4) este transport intracomunitar de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt considerat persoan impozabil pt toate serviciile care i-au fost prestate; stabiliti in Romania, serviciile de transport sunt considerate achizitii b) o persoan juridic neimpozabil care este nregistrat n scopuri intracomunitare de servicii si au locul prestarii in Romania. Obligatia platii de TVA este considerat persoan impozabil. taxei revine beneficiarului stabilit in Romania care, daca este inregistrat in (2) Locul de prestare a serviciilor ctre o persoan impozabil care scopuri de TVA, va aplica mecanismul taxarii inverse. n situatia in care acioneaz ca atare este locul unde respectiva persoan care primete beneficiarul nu este inregistrat in scopuri de TVA, va trebui sa solicite serviciile i are stabilit sediul activitii sale economice. Dac serviciile sunt inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal inainte de a beneficia de furnizate ctre un sediu fix al persoanei impozabile, aflat n alt loc dect cel acest serviciu si va depune un decont special de TVA (formularul 301). Fiind n care persoana i are sediul activitii sale economice, locul de prestare a o achizitie intracomunitara de servicii, exista si obligatia declararii acestei serviciilor este locul unde se afl respectivul sediu fix al persoanei care operatiuni in declaratia recapitulativa lunara (390). primete serviciile. n absena unui astfel de loc sau sediu fix, locul de De exemplu, daca un transport de bunuri de la Frankfurt la Timisoara este prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabil care primete prestat de o companie din Germania catre o companie stabilita in Romania, aceste servicii i are domiciliul stabil sau reedina obinuit. inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, (3) Locul de prestare a serviciilor ctre o persoan neimpozabil locul prestarii serviciului este considerat a fi in Romania, conform art. 133 este locul unde prestatorul i are stabilit sediul activitii sale economice. alin. (2) din Codul fiscal, serviciul fiind deci impozabil in tara in care este Dac serviciile sunt prestate de la un sediu fix al prestatorului, aflat n alt loc stabilit clientul. ntrucat prestatorul nu este stabilit in Romania, clientul din dect locul n care persoana impozabil i-a stabilit sediul activitii Romania, inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal, aplica taxare inversa economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afl respectivul si inscrie operatiunea in declaratia recapitulativa (390). sediu fix. n absena unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in afara serviciilor este locul unde prestatorul i are domiciliul stabil sau reedina obinuit. Uniunii Europene n situatia in care prestatori din Romania realizeaza servicii de transport (4) Prin excepie de la prevederile alin. (2) i (3), pentru intracomunitar de bunuri catre beneficiari stabiliti in afara Comunitatii se urmtoarele prestri de servicii, locul prestrii este considerat a fi: aplica regula B2B, respectiv art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, numai daca se a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestrile de face dovada ca beneficiarii sunt persoane impozabile din punct de vedere al servicii efectuate n legtur cu bunurile imobile, inclusiv serviciile prestate TVA, serviciile nefiind impozabile in Romania. Chiar daca un astfel de de experi i ageni imobiliari, de cazare n sectorul hotelier sau n sectoare transport face obiectul regulii B2B, serviciul nu se raporteaza in declaratia cu funcie similar, precum tabere de vacan sau locuri amenajate pentru recapitulativa, nefiind un serviciu intracomunitar. camping, de acordare de drepturi de utilizare a bunurilor imobile, pentru De exemplu, daca un transport de bunuri de la Giurgiu la Atena este efectuat servicii de pregtire i coordonare a lucrrilor de construcii, precum de o companie stabilita in Romania catre o companie stabilita in Turcia, serviciile prestate de arhiteci i de societile care asigur supravegherea pe serviciul nu este impozabil in Romania, daca se face dovada ca beneficiarul antier; transportului intracomunitar este o persoana impozabila. b) locul unde se efectueaz transportul, n funcie de distanele Prin exceptie, daca prestatorul roman nu poate face dovada ca beneficiarul parcurse, n cazul serviciilor de transport de cltori; sau este o persoana impozabila, va aplica prevederile art. 133 alin.(5) lit. c) c) *** Abrogat; din Codul fiscal, considerand ca serviciul este realizat in beneficiul unei d) locul prestrii efective, pentru serviciile de restaurant i catering, persoane neimpozabile, respectiv va impozita serviciul la locul unde incepe cu excepia celor prestate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al transportul. trenurilor pe parcursul unei pri a unei operaiuni de transport de cltori efectuate n cadrul Comunitii; Prestatorul este stabilit in afara Uniunii Europe ne, beneficiarul este e) locul unde mijlocul de transport este pus efectiv la dispoziia stabilit in Romania Daca prestatorul este stabilit in afara UE si va presta servicii de transport clientului, n cazul nchirierii pe termen scurt a unui mijloc de transport. Prin intracomunitar de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti termen scurt se nelege posesia sau utilizarea continu a mijlocului de in Romania, serviciile au locul prestarii in Romania. Beneficiarul persoana transport pe o perioad de maximum 30 de zile i, n cazul ambarcaiunilor impozabila din Romania are obligatia platii TVA pentru un astfel de serviciu, maritime, pe o perioad de maximum 90 de zile; respectiv clientul din Romania va aplica TVA prin mecanismul taxarii f) locul de plecare a transportului de cltori, pentru serviciile de inverse daca este inregistrat in scopuri de TVA in Romania, sau, in cazul in restaurant i catering furnizate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al care clientul nu este inregistrat in scopuri de TVA, va depune un decont trenurilor n timpul unei pri a unei operaiuni de transport de cltori special de taxa. O astfel de operatiune nu reprezinta o achizitie efectuat n Comunitate. Parte a unei operaiuni de transport de cltori intracomunitara de servicii, prin urmare nu exista nici obligatia raportarii efectuat n Comunitate nseamn acea parte a operaiunii efectuate, fr acestui serviciu in declaratia recapitulativa si nici a inregistrarii clientului in escal n afara Comunitii, ntre punctul de plecare i punctul de sosir e a scopuri de TVA in cazul in care nu este inregistrat. transportului de cltori. Punctul de plecare a unui transport de cltori De exemplu, in cazul unui transport de bunuri de la Marsilia la Cluj prestat nseamn primul punct stabilit pentru mbarcarea cltorilor n interiorul de o companie din Elvetia catre o companie stabilita in Romania si Comunitii, dac este cazul, dup o oprire n afara Comunitii. Punctul de inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, locul sosire a unui transport de cltori nseamn ultimul punct stabilit pentru prestarii serviciului este considerat a fi in Romania conform art. 133 alin. (2) debarcarea n interiorul Comunitii a cltorilor care s-au mbarcat n din Codul fiscal, prin urmare serviciul este impozabil in Romania. ntrucat Comunitate, dac este cazul naintea unei opriri n afara Comunitii. n cazul prestatorul nu este stabilit in Romania, clientul din Romania, inregistrat unei cltorii dus-ntors, traseul de retur este considerat o operaiune de conform art. 153 din Codul fiscal, aplica taxare inversa ( rd. 7 si 19 din transport separat. decontul de TVA) . Nefiind o achizitie intracomunitara de servicii, aceasta (5) Prin excepie de la prevederile alin. (3), locul urmtoarelor operatiune nu se raporteaza in declaratia recapitulativa. ncepand cu data de servicii este considerat a fi: a) locul n care este efectuat operaiunea principal n

29

conformitate cu prevederile prezentului titlu, n cazul serviciilor prestate de un intermediar care acioneaz n numele i n contul altei persoane i beneficiarul este o persoan neimpozabil; b) locul unde are loc transportul, proporional cu distanele parcurse, n cazul serviciilor de transport de bunuri, altul dect transportul intracomunitar de bunuri, ctre persoane neimpozabile; c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri, pentru serviciile de transport intracomunitar de bunuri prestate ctre persoane neimpozabile. Prin transport intracomunitar de bunuri se nelege orice transport de bunuri ale crui loc de plecare i loc de sosire sunt situate pe teritoriile a dou state membre diferite. Loc de plecare nseamn locul unde ncepe efectiv transportul de bunuri, indiferent de distanele parcurse pentru a ajunge la locul unde se gsesc bunurile, iar loc de sosire nseamn locul unde se ncheie efectiv transportul de bunuri; d) locul n care se presteaz efectiv serviciile ctre persoane neimpozabile, n cazul urmtoarelor: 1. servicii constnd n activiti accesorii transportului, precum ncrcarea, descrcarea, manipularea i servicii similare acestora; 2. servicii constnd n lucrri asupra bunurilor mobile corporale; 3. evaluri ale bunurilor mobile corporale; e) locul unde beneficiarul este stabilit sau i are domiciliul stabil sau reedina obinuit, dac respectivul beneficiar este o persoan neimpozabil care este stabilit sau i are domiciliul stabil sau reedina obinuit n afara Comunitii, n cazul urmtoarelor servicii: 1. nchirierea bunurilor mobile corporale, cu excepia tuturor mijloacelor de transport; 2. operaiunile de leasing avnd ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu excepia tuturor mijloacelor de transport; 3. transferul i/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licenelor, mrcilor comerciale i a altor drepturi similare; 4. serviciile de publicitate; 5. serviciile consultanilor, inginerilor, juritilor i avocailor, contabililor i experilor contabili, ale birourilor de studii i alte servicii similare, precum i prelucrarea de date i furnizarea de informaii; 6. operaiunile de natur financiar-bancar i de asigurri, inclusiv reasigurri, cu excepia nchirierii de seifuri; 7. punerea la dispoziie de personal; 8. acordarea accesului la un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunitii sau la o reea conectat la un astfel de sistem, la reeaua de energie electric ori la reelele de nclzire sau de rcire, transportul i distribuia prin intermediul acestor sisteme ori reele, precum i alte prestri de servicii legate direct de acestea; 9. serviciile de telecomunicaii. Sunt considerate servicii de telecomunicaii serviciile avnd ca obiect transmiterea, emiterea i recepia de semnale, nscrisuri, imagini i sunete sau informaii de orice natur, prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau recepii. Serviciile de telecomunicaii cuprind, de asemenea, i furnizarea accesului la reeaua mondial de informaii. n cazul n care serviciile de telecomunicaii sunt prestate de ctre o persoan care i are stabilit sediul activitii economice n afara Comunitii sau care are un sediu fix n afara Comunitii de la care serviciile sunt prestate sau care, n absena unui sediu al activitii economice sau a unui sediu fix, i are domiciliul stabil sau reedina obinuit n afara Comunitii, ctre o persoan neimpozabil care este stabilit, are domiciliul stabil sau reedina obinuit n Comunitate, se consider c locul prestrii este n Romnia, dac serviciile au fost efectiv utilizate n Romnia; 10. serviciile de radiodifuziune i televiziune. n cazul n care serviciile de radiodifuziune i de televiziune sunt prestate de ctre o persoan care i are stabilit sediul activitii sale economice n afara Comunitii sau care are un sediu fix n afara Comunitii de la care serviciile sunt prestate sau care, n absena unui sediu al activitii economice sau a unui sediu fix, i are domiciliul stabil sau reedina obinuit n afara Comunitii, ctre o persoan neimpozabil care este stabilit, are domiciliul stabil sau reedina obinuit n Comunitate, se consider c locul prestrii este n Romnia, dac serviciile au fost efectiv utilizate n Romnia; 11. serviciile furnizate pe cale electronic. n cazul serviciilor furnizate pe cale electronic, prestate de o persoan care i are sediul activitii economice n afara Comunitii sau care deine u n sediu fix n afara Comunitii de la care serviciile sunt prestate sau care, n absena unui sediu al activitii economice sau a unui sediu fix, i are domiciliul stabil sau reedina obinuit n afara Comunitii, ctre o persoan neimpozabil care este stabilit, are domiciliul stabil sau reedina obinuit n Romnia, se consider c locul prestrii este n Romnia; 12. obligaia de a se abine de la realizarea sau exercitarea, total sau parial, a unei activiti economice sau a unui drept prevzu t la prezenta liter; f) locul n care activitile se desfoar efectiv, n cazul serviciilor

principale i auxiliare legate de activiti culturale, artistice, sportive, tiinifice, educaionale, de divertisment sau de activiti similare, cum ar fi trgurile i expoziiile, inclusiv n cazul serviciilor prestate de organizatorii acestor activiti, prestate ctre persoane neimpozabile. g) locul de nchiriere, cu excepia nchirierii pe termen scurt, a unui mijloc de transport unei persoane neimpozabile este locul n care clientul este stabilit, i are domiciliul stabil sau reedina obinuit. Prin nchiriere se neleg inclusiv serviciile de leasing de mijloace de transport. Prin excepie, locul de nchiriere a unei ambarcaiuni de agrement unei persoane neimpozabile, cu excepia nchirierii pe termen scurt, este locul unde ambarcaiunea de agrement este pusa efectiv la dispoziia clientului, n cazul n care serviciul respectiv este prestat efectiv de ctre prestator din locul n care este situat sediul activitii sale economice sau sediul sau fix. Prin termen scurt se nelege deinerea sau utilizarea continu a mijlocului de transport pe o perioad de maximum 30 de zile i, n cazul ambarcaiunilor maritime, pe o perioad de maximum 90 de zile) (6) *** Abrogat (7) Prin excepie de la prevederile alin. (2), locul urmtoarelor servicii este considerat a fi: a) n Romnia, pentru serviciile constnd n activiti accesorii transportului, precum ncrcarea, descrcarea, manipularea i servicii similare acestora, servicii constnd n lucrri asupra bunurilor mobile corporale i evaluri ale bunurilor mobile corporale, servicii de transport de bunuri efectuate n Romnia, cnd aceste servicii sunt prestate ctre o persoan impozabil nestabilit pe teritoriul Comunitii, dac utilizarea i exploatarea efectiv a serviciilor au loc n Romnia; b) locul n care evenimentele se desfoar efectiv, pentru serviciile legate de acordarea accesului la evenimente culturale, artistice, sportive, tiinifice, educaionale, de divertisment sau alte evenimente similare, cum ar fi trgurile i expoziiile, precum i pentru serviciile auxiliare legate de acordarea acestui acces, prestate unei persoane impozabile. (8) Prin excepie de la prevederile alin. (2), pentru serviciile de transport de bunuri efectuate n afara Comunitii, cnd aceste servicii sunt prestate ctre o persoan impozabil stabilit n Romnia, locul prestrii se consider a fi n afara Comuniti, dac utilizarea i exploatarea efectiv a serviciilor au loc n afara Comunitii. n aplicarea prezentului alineat serviciile de transport de bunuri efectuate n afara Comunitii sunt serviciile de transport al crui punct de plecare i punct de sosire se afl n afara Comunitii, acestea fiind considerate efectiv utilizate i exploatate n afara Comunitii. Biletul nr. 86 1. Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati Tn cadrul unei misiuni de audit de baza? - obiectivitatea - independenta O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil independent i exprim o opinie cu privire la faptul dac situaiile financiare sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat conform cu Standardele Internaionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este auditul unei situaii financiare solicitat de legislaie sau de reglementri. 2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor de servicii de consultanta. Locul prestarii de servicii in cazul prestarilor de servicii de consultanta este locul unde beneficiarul este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita. Biletul nr.87 1. Prezentati pe scurt continutui sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania. Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidenialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea i armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000 prevede c activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n dou forme: control colegial i control prin personal angajat. n ambele forme trebuie asigurat calitatea controlorilor i obiectivitatea lor. Regulile aplicabile se refer la: cine poate fi controlat; selectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade toi auditorii s fie controlai; efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societii de audit; perioada controlat, care nu poate depi 6 ani (10 ani la societile mici, la care nu s-au constatat deficiene); misiunile de verificare a situaiilor financiare ncredinate cabinetelor respective, dar i sistemul de control intern din cadrul cabinetului;

30

elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activitii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, resp ectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice (mai ales independena), calitatea rapoartelor; supravegherea public a profesiei (prin reprezentani ai Ministerului Finanelor Publice); aplicarea sanciunilor disciplinare; confidenialitate; experiena i formarea continu a controlorilor de calitate; independena i obiectivitatea controlorului de calitate. 2. Cum si cand se determina pro-rata TVA? Deducerea taxei pentru persoana impozabil cu regim mixt i persoana parial impozabil (1) Persoana impozabil care realizeaz sau urmeaz s realizeze att operaiuni care dau drept de deducere, ct i operaiuni care nu dau drept de deducere este denumit n continuare persoan impozabil cu regim mixt. Persoana care realizeaz att operaiuni pentru care nu are calitatea de persoan impozabil, n conformitate cu prevederile art. 127, ct i operaiuni pentru care are calitatea de persoan impozabil este denumit persoan parial impozabil. (2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achiziiilor efectuate de ctre o persoan impozabil cu regim mixt se determin conform prezentului articol. Persoana parial impozabil nu are drept de deducere pentru achiziiile destinate activitii pentru care nu are calitatea de persoan impozabil. Dac persoana parial impozabil desfoar activiti n calitate de persoan impozabil, din care rezult att operaiuni cu drept de deducere, ct i operaiuni fr drept de deducere, este considerat persoan impozabil mixt pentru respectivele activiti i aplic prevederile prezentului articol. n condiiile stabilite prin norme, persoana parial impozabil poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale n situaia n care nu poate ine evidene separate pentru activitatea desfurat n calitate de persoan impozabil i pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoan impozabil. (3) Achiziiile destinate exclusiv realizrii de operaiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiii destinate realizrii de astfel de operaiuni, se nscriu ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri, iar taxa deductibil aferent acestora se deduce integral. (4) Achiziiile destinate exclusiv realizrii de operaiuni care nu dau drept de deducere, precum i de investiii care sunt destinate realizrii de astfel de operaiuni se nscriu ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri pentru aceste operaiuni, iar taxa deductibil aferent acestora nu se deduce. (5) Achiziiile pentru care nu se cunoate destinaia, respectiv dac vor fi utilizate pentru realizarea de operaiuni care dau drept de deducere sau pentru operaiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporia n care sunt sau vor fi utilizate pentru operaiuni care dau drept de deducere i operaiuni care nu dau drept de deducere se evideniaz ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri, iar taxa deductibil aferent acestor achiziii se deduce pe baz de pro-rata. (6) Pro-rata prevzut la alin. (5) se determin ca raport ntre: a) suma total, fr tax, dar cuprinznd subveniile legate direct de pre, a operaiunilor constnd n livrri de bunuri i prestri de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numrtor; i b) suma total, fr tax, a operaiunilor prevzute la lit. a) i a operaiunilor constnd n livrri de bunuri i prestri de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate n scopul finanrii operaiunilor scutite fr drept de deducere sau operaiunilor care nu se afl n sfera de aplicare a taxei. (7) Se exclud din calculul pro-rata urmtoarele: a) valoarea oricrei livrri de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabil n activitatea sa economic; b) valoarea oricror livrri de bunuri sau prestri de servicii ctre sine efectuate de persoana impozabil i prevzute la art. 128 alin. (4) i la art. 129 alin. (4), precum i a transferului prevzut la art. 128 alin. (10); c) valoarea operaiunilor prevzute la art. 141 alin. (2) lit. a) i b), precum i a operaiunilor imobiliare, altele dect cele prevzute la lit. a), n msura n care acestea sunt accesorii activitii principale. (8) Pro-rata definitiv se determin anual, iar calculul acesteia include toate operaiunile prevzute la alin. (6), pentru care exigibilitatea taxei ia natere n timpul anului calendaristic respectiv. Pro-rata definitiv se determin procentual i se rotunjete pn la cifra unitilor imediat urmtoare. La decontul de tax prevzut la art. 1562, n care s-a efectuat ajustarea prevzut la alin. (12), se anexeaz un document care prezint metoda de calcul al pro-rata definitiv. (9) Pro-rata aplicabil provizoriu pentru un an este pro-rata definitiv, prevzut la alin. (8), determinat pentru anul precedent, sau pro-

rata estimat pe baza operaiunilor prevzute a fi realizate n anul calendaristic curent, n cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operaiunilor cu drept de deducere n totalul operaiunilor se modific n anul curent fa de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie s comunice organului fiscal competent, la nceputul fiecrui an fiscal, cel mai trziu pn la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicat n anul respectiv, precum i modul de determinare a acesteia. n cazul unei persoane impozabile nou-nregistrate, pro-rata aplicabil provizoriu este pro-rata estimat pe baza operaiunilor preconizate a fi realizate n timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicat cel mai trziu pn la data la care persoana impozabil trebuie s depun primul su decont de tax, prevzut la art. 1562. (10) Taxa de dedus ntr-un an calendaristic se determin provizoriu prin nmulirea valorii taxei deductibile prevzute la alin. (5) pentru fiecare perioad fiscal din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie prevzut la alin. (9), determinat pentru anul respectiv. (11) Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculeaz definitiv prin nmulirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevzut la alin. (5), cu pro-rata definitiv prevzut la alin. (8), determinat pentru anul respectiv. (12) La sfritul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie s ajusteze taxa dedus provizoriu astfel: a) din taxa de dedus determinat definitiv, conform alin. (11), se scade taxa dedus ntr-un an determinat provizoriu, conform alin. (10); b) rezultatul diferenei de la lit. a), n plus sau n minus dup caz, se nscrie n rndul de regularizri din decontul de tax, prevzut la art. 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau n decontul de tax aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, n cazul anulrii nregistrrii acesteia. (13) n ceea ce privete taxa de dedus aferent bunurilor de capital, definite conform art. 149 alin. (1), utilizate pentru operaiunile prevzute la alin. (5): a) prima deducere se determin n baza pro-rata provizorie prevzut la alin. (9), pentru anul n care ia natere dreptul de deducere. La finele anului, deducerea se ajusteaz, conform alin. (12), n baza pro-rata definitiv prevzut la alin. (8). Aceast prim ajustare se efectueaz asupra valorii totale a taxei deduse iniial; b) ajustrile ulterioare iau n considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o douzecime, pentru bunurile imobile, dup cum urmeaz: 1. taxa deductibil iniial se mparte la 5 sau la 20; 2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se nmulete cu prorata definitiv prevzut la alin. (8), aferent fiecruia dintre urmtorii 4 sau 19 ani; 3. taxa dedus iniial n primul an, conform pro-rata definitiv, se mparte la 5 sau la 20; 4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 i 3 se compar, iar diferena n plus sau n minus reprezint ajustarea de efectuat, care se nscrie n rndul de regularizri din decontul de tax prevzut la art. 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului. (14) n situaii speciale, cnd pro-rata calculat potrivit prevederilor prezentului articol nu asigur determinarea corect a taxei de dedus, Ministerul Finanelor Publice, prin direcia de specialitate, poate, la solicitarea justificat a persoanelor impozabile: a) s aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Dac aprobarea a fost acordat n timpul anului, persoanele impozabile au obligaia s recalculeze taxa dedus de la nceputul anului pe baz de pro-rata special aprobat. Persoana impozabil cu regim mixt poate renuna la aplicarea pro-rata special numai la nceputul unui an calendaristic i este obligat s anune organul fiscal competent pn la data de 25 ianuarie inclusiv a anului respectiv; b) s autorizeze persoana impozabil s stabileasc o pro-rata special pentru fiecare sector al activitii sale economice, cu condiia inerii de evidene contabile distincte pentru fiecare sector. (15) n baza propunerilor fcute de ctre organul fiscal competent, Ministerul Finanelor Publice, prin direcia sa de specialitate, poate s impun persoanei impozabile anumite criterii de exercitare a dreptului de deducere pentru operaiunile viitoare ale acesteia, respectiv: a) s aplice o pro-rata special; b) s aplice o pro-rata special pentru fiecare sector al activitii sale economice; c) s-i exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, n conformitate cu prevederile alin. (3) i (4), pentru toate operaiunile sau numai pentru o parte din operaiuni; d) s in evidene distincte pentru fiecare sector al activitii sale economice. (16) Prevederile alin. (6) - (13) se aplic i pentru pro-rata special prevzut la alin. (14) i (15). Prin excepie de la prevederile alin. (6), pentru calculul pro-rata special se vor lua n considerare:

31

a) operaiunile specificate n decizia Ministerului Finanelor Publice, examinarea posibilitii de acceptare a misiunii din punct de vedere al pentru cazurile prevzute la alin. (14) lit. a) sau la alin. (15) lit. b); competenei profesionale a profesionistului contabil, astfel nct b) operaiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru angajamentul (misiunea) s fie realizate la nivelul corespunztor. cazurile prevzute la alin. (14) lit. b) sau la alin. (15) lit. b). luarea n considerare a reputatiei, experienei i a resurselor disponibile Norme metodologice: ale profesionistului contabil n cazul cnd se apeleaz la acesta pentru (1) n aplicarea art. 147 alin. (3) i alin. (4) din Codul fiscal, dac consiliere sau expertiz n situaii de natura celor artate mai sus. bunurile sau serviciile achiziionate pot fi alocate parial activitii care nu d apelarea de ctre profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se drept de deducere i parial activitii care d drept de deducere, nu se aplic afl sub restricia confidenialitii i n funcie de natura misiunii trebuie s prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei pe obin permisiunea clientului (de regul, n scris). baz de pro rata. Biletul nr.89 Exemplu: o societate care cumpr o cldire, cunoate din momentul 1.Controlul de calitate la nivelul organismului profesional. achiziionrii acesteia partea din cldire care va fi alocat pentru nchiriere n Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului regim de scutire i partea de cldire care va fi alocat pentru nchiriere n de calitate sunt: universalitatea, confidenialitatea, colegialitatea, regim de taxare, va deduce taxa corespunztoare prii din cldire care adaptabilitatea i armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000 urmeaz a fi utilizat pentru nchiriere n regim de taxare i nu va deduce prevede c activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n taxa aferent prii din cldire, care va fi utilizat pentru nchiriere n regim dou forme: control colegial i control prin personal angajat. n ambele de scutire. forme trebuie asigurat calitatea controlorilor i obiectivitatea lor. (2) n sensul art. 147 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operaiunile Regulile aplicabile se refer la: imobiliare reprezint operaiuni de livrare, nchiriere, leasing, arendare, cine poate fi controlat; concesionare i alte operaiuni similare efectuate n legtur cu bunurileselectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade toi imobile. auditorii s fie controlai; (3) O operaiune este accesorie activitii principale dac se efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societii ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: de audit; a. realizarea acestei operaiuni necesit resurse tehnice limitateperioada controlat, care nu poate depi 6 ani (10 ani la privind echipamentele i utilizarea de personal; societile mici, la care nu s-au constatat deficiene); b. operaiunea nu este direct legat de activitatea principal a misiunile de verificare a situaiilor financiare ncredinate persoanei impozabile; i cabinetelor respective, dar i sistemul de control intern din cadrul c. suma achiziiilor efectuate n scopul operaiunii i suma taxei cabinetului; deductibile aferente operaiunii, sunt nesemnificative. elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea (4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta s nu aplice activitii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, prevederile art. 147 n ce privete posibilitatea exercitrii dreptului de respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice (mai deducere, situaie n care taxa aferent achiziiilor de bunuri destinate ales independena), calitatea rapoartelor; operaiunilor cu sau fr drept de deducere nu va fi dedus. supravegherea public a profesiei (prin reprezentani ai (5) n cazul n care ulterior depunerii decontului de tax se constat Ministerului Finanelor Publice); erori n calculul pro rata definitiv pentru perioade anterioare: aplicarea sanciunilor disciplinare; a) dac pro rata corect determinat este mai mic dect pro rata confidenialitate; utilizat, persoana impozabil are obligaia s procedeze la regularizarea experiena i formarea continu a controlorilor de calitate; 1 diferenelor n cadrul perioadei prevzute la art. 147 alin. (2) din Codul independena i obiectivitatea controlorului de calitate. fiscal; 2. Dati un exemplu de ajustare a TVA in cazul unui bun imobil b) dac pro rata corect determinat este mai mare dect pro rata ce este folosit in alte scopuri decat activitatile cu drept de deducere daca la utilizat, persoana impozabil are dreptul s procedeze la regularizarea achizitionare s-a dedus TVA. diferenelor n cadrul perioadei prevzute la art. 1471 alin. (2) din Codul In sensul ajustarii taxei pe valoarea adaugata potrivit art. 149 din Codul fiscal. Fiscal, bunurile de capital reprezinta toate activele corporale fixe, definite la Regularizarea se nscrie n decontul de tax aferent perioadei fiscale art. 125 indice 1 alin. (1) pct. 3, a caror durata normala de functionare este n care sunt constate aceste erori." egala sau mai mare de 5 ani, precum si operatiunile de constructie, Biletul nr.88 transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparatiile sau 1.Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor lucrarile de intretinere a acestor active, chiar in conditiile in care astfel de de audit. operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere, leasing Scopul controlului de calitate l reprezint analiza modului de sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia organizare i funcionare a unui cabinet i aprecierea modului de aplicare n unei alte persoane. cadrul cabinetului a standardelor internaionale i a normelor emise de Ajustarea taxei deductibile se efectueaza: organismele profesionale. *in situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impozabila: Obiectivele urmrite prin controlul de calitate sunt: 1. integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice; s ofere publicului o bun percepie despre calitatea 2. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei; serviciilor; 3. pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o s armonizeze comportamentele individuale ale membrilor; masura diferita fata de deducerea initiala; s contribuie la buna organizare a cabinetelor i la * in cazurile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul taxei perfecionarea metodelor de lucru; deduse; s aprecieze modul de aplicare a regulilor i normelor * in situatia in care un bun de capital al carui drept de deducere a fost profesionale; integral sau partial limitat face obiectul oricarei operatiuni pentru care taxa s dezvolte solidaritatea n rndul profesiei (prin este deductibila. favorizarea contactelor ntre colegi), apropierea i respectul profesionitilor Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se fa de organismul profesional. aplica regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza 2.Ce presupune acceptarea unui client? in situatiile prevazute sus astfel: Acceptarea unui client presupune urmatoarele : * pe o perioada de 5 ani, pentru bunurile de capital achizitionate sau examinarea anticipat a situaiei clientului, sub aspectul dac acceptarea fabricate, altele decat bunurile imobile; misiunii ar crea anumite ameninri la adresa conformitii cu principiile * pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau achizitia unui bun fundamentale. imobil, precum si pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, exemplificri privind astfel de situaii: implicarea clientului n activiti daca valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin 20% din ilegale (splare de bani), practici de raportri financiare eronate (bancrut valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat. frauduloas), evaziune fiscal, concuren neloial, achiziia i desfacerea de Perioada de ajustare incepe: produse cu nclcarea dreptului de proprietate industrial, etc. * de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate sau fabricate, evaluarea situaiilor de aceast natur i luarea msurilor de protecie, pentru bunurile de capital altele decat bunurile imobile, daca acestea au fost pentru a le elimina sau a le reduce la n nivel acceptabil, dac este posibil. achizitionate sau fabricate dupa data aderarii; atunci cnd nu este posibil reducerea ameninrilor la un nivel * de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt receptionate, pentru bunurile acceptabil , un profesionist contabil independent ar trebui s refuze s intre n imobile, care sunt construite, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa platita sau relaii cu clientul.

32

datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari este anul aderarii sau un alt an ulterior anului aderarii; * de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate, pentru bunurile imobile, care sunt achizitionate, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data aderarii, daca formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator s-au indeplinit in anul aderarii sau intr-un an ulterior anului aderarii; * de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare sau modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor imobile, a caror valoare este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil transformat sau modernizat. Ajustarea se efectueaza pentru suma taxei deductibile aferente transformarii sau modernizarii, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente respectivei transformari sau modernizari, platita ori datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari dupa transformare sau modernizare este anul aderarii sau un an ulterior aderarii. Ajustarea deducerii in situatia in care bunurile de capital sunt folosite de persoana impozabila integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice, pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei, pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala, se face in perioada fiscala in care intervine evenimentul care genereaza ajustarea si se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul incare apare modificarea destinatiei de utilizare. Conform art. I pct. 75 alin. (7) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, persoana impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA are obligatia sa depuna decontul de taxa pentru operatiunile realizate in cursul lunii ianuarie, pana la data de 25 februarie inclusiv. In ultimul decont depus, persoana impozabila are obligatia sa evidentieze valoarea rezultata ca urmare a efectuarii tuturor ajustarilor de taxa pe valoarea adaugata conform titlului VI din Codul Fiscal. Taxa pe valoarea adaugata rezultata in urma ajustarii bunurilor de capital, se declara in ultimul decont depus la randul 29 "Ajustari conform prorata/ajustari pentru bunurile de capital" , cu semnul plus sau minus, dupa caz. Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, nu se efectueaza in situatia in care suma care ar rezulta ca urmare a ajustarii fiecarui bun de capital este mai mica de 1.000 lei. Daca ulterior scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate ca platitoare de TVA, conform art. 153, persoana impozabila realizeaza in cursul unui an calendaristic o cifra de afaceri mai mare sau egala cu plafonul de scutire de 35.000 euro, dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul Fiscal, are dreptul sa efectueze ajustarile de taxa in favoarea ei, in cadrul perioadei de ajustare. Ajustarile vor fi reflectate in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 153 a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior. Exemplul nr. 1 - bun imobil O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul Fiscal achizitioneaza un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii - de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral taxa pe valoarea adaugata in suma de 30.000 lei la data achizitionarii. In ianuarie 2011 solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, deci trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse initial intrucat va desfasura operatiuni pentru care nu are drept de deducere a TVA. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026, inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2011 - 2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 16 doua zecimi din TVA de dupa initial, in decontul aferent lunii ianuarie 2011, astfel: 30.000 lei : 20 ani = 1.500 lei/an si 1.500 lei/an x 16 ani = 24.000 lei TVA deductibila de ajustat. Ramane deductibila TVA aferenta anilor 2007, 2008, 2009 si 2010. De retinut! Anul schimbarii destinatiei (2011) intra in calculul ajustarii TVA deductibila. Valoarea TVA rezultata in urma ajustarii se inregistreaza in decontul de TVA aferent lunii ianuarie la rd. 29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital", cu semnul minus. In vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun de capital, urmatoarele informatii: - data achizitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii/modernizarii; - valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital; - taxa deductibila aferenta bunului de capital; - taxa dedusa; - ajustarile efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul Fiscal.

Biletul nr.90 1.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt urmtoarele: exigene profesionale: personalul cabinetului sau societii trebuie s se conformeze principiilor de independen, integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism nscrise n Codul etic; aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare a personalului cabinetului sau societii trebuie s-i permit acestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe care le primete n cadrul unei misiuni de audit; repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care dispune de pregtirea i experiena necesare; delegarea: conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate eantioanele permit obinerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite; consultarea: de fiecare dat, cnd este necesar, vor fi consultate persoanele competente din interiorul sau din exteriorul cabinetului; acceptarea i pstrarea clienilor: lista clienilor poteniali i existeni va fi revizuit periodic, sub aspectele legate de independena cabinetului i capacitatea sa de a satisface cererea clienilor; control: eficacitatea i adaptarea politicilor i procedurilor de control de calitate trebuie controlate periodic; coordonarea i supravegherea lucrrilor: colaboratorii crora li se ncredineaz diferite lucrri trebuie informai de responsabilitile lor i de obiectivele i procedurile ce trebuie urmrite; revizuirea lucrrilor: lucrrile realizate de fiecare colaborator sunt revzute de ctre un profesionist cu un nivel de competen cel puin echivalent. Nivelul, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet depind de factori ca: felul i importana activitii sale, dispersia geografic, nivelul de organizare, costuri etc. 2.Ce documente, registre, declaraii se completeaz n cazul unei livrri intracomunitare de bunuri? In cazul unei livrari intracomunitare de bunuri expeditorul intocmeste : - Factura externa (INVOICE) - si Factura Fiscala la cursul BNR din ziua expedierii - Lista de coletaj (PACKING LIST) - Documentul de transport (CMR) Livrarile intracomunitare se declara in Declaratia 390 (VIES) pana la data de 25 a lunii pt luna precedenta si in Decontul de TVA Declaratia 300. Incepand cu: 01.08.2010 toti operatorii care efectueaza achizitii si livrari intracomunitare au fost obligati sa se inscrie in Registrul Operatorilor Intracomunitari Bilet 91 1. Rolul si importanta dosarului exercitiului. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat. El permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii; documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni; inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori; justificarea opiniei emise si redactarea raportului. In mod uzual dosarul cuprinde: planificarea misiunii; supervizarea lucrarilor; aprecierea controlului intern; obtinerea de elemente probante; Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J.: EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) acceptarea misiunii:; EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) sinteza misiunii si rapoarte EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) orientare si planificare; ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) evaluarea risului legat de control; EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) controale substantive; EF (dosarul exercitiului,Secti F)utilizarea lucrarilor altor profesionisti; EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) verificari si informatii specifice; EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) lucrarile de sfarsit de misiune EI (dosarul exercitiului, Sectiunea B) interventii cerute prin regulament; EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea B) controlul conturilor consolidate. 2. Prezentai regimul TVA n cazul nchirierilor de cldiri. Daca detineti o cladire pe care doriti sa o inchiriati, trebuie sa stiti ca operatiunea este scutita de TVA fara drept de deducere, chiar daca firma dumneavoastra este inregistrata drept platitoare de TVA.

33

Conform Legii nr. 571/2003, operatiunile privind arendarea, concesionarea, nu este stabilita in Romania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ inchirierea si leasingul de bunuri imobile sunt scutite de TVA, deci fara drept urmatoarele conditii: de deducere. achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a Exista si exceptii de de la aceasta regula, cele mai importante referindu- acestor bunuri pe teritoriul Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, se la domeniul hotelier: persoana impozabila, care nu este stabilita in Romania; - operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al bunurile achizitionate de cumparatorul-revanzator sa fie transportate de sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana, in contul unuia pentru camping; dintre acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in care - inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor; cumparatorul-revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre - inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile; beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in Romania; - inchirierea seifurilor. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana In cazul in care agentul economic doreste totusi ca operatiunea sa fie juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform taxata, exista posibilitate de a se opta pentru aplicarea TVA, prin depunerea art. 153 sau 1531; la Administratia financiara a unei notificaru privind optiunea de taxare. Apoi, beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea daca se doreste sa se renunte la inchirierea cu TVA, trebuie sa se depuna o efectuata de persoana impozabila care nu este stabilita in Romania. alta notificare catre organul fiscal, prin care sa se opteze pentru eliminarea Art. 1321 alin. (5): achizitia intracomunitara de bunuri (...), in cadrul unei TVA. operatiuni triunghiulare in alt stat membru decat Romania, de catre Regimul de taxare aplicabil inchirierii unei cladiri se poate aplica fie cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in unei cladiri, fie unei parti din cladire. conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusa la plata taxei pe Persoanele neinregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, valoarea adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele precum si cele nou-infiintate, daca opteaza pentru regimul de taxare a conditii: operatiunilor de inchiriere de bunuri imobile, trebuie sa solicite in prealabil cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in inregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Dupa dobandirea conformitate cu art. 153, face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara calitatii de platitor de taxa pe valoarea adaugata, vor notifica in scris organele in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat membru, livrare fiscale competente asupra bunurilor imobile sau a partilor de bunuri imobile pentru care beneficiarul, care este inregistrat in scopuri de TVA in statul pentru care opteaza pentru regimul de taxare. membru unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata taxei aferente; Bilet nr. 92 obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au 1. Rolul si importanta dosarului permanent. Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferit elor fost indeplinite de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. Clasarea lor ntr - TVA in Romania, in conformitate cu art. 153. un dosar separat dosarul permanent permite utilizarea lor ulterioar, dup Art. 150 alin. (1) lit. e): persoana obligata la plata taxei pentru aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repetrii n fiecare an operatiunile taxabile din Romania este persoana impozabila sau persoana a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la altul a elementelor de juridica neimpozabila, inregistrata conform art. 153 sau 1531, care este cunoatere a ntreprinderii. beneficiarul unei livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, in urmatoarele conditii: 2. Cum se analizeaza din punct de vedere fiscal cheltuielile cu cumparatorul-revanzator al bunurilor sa fie inregistrat in scopuri de TVA protocolul? Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat: in alt stat membru si sa fi efectuat o achizitie intracomunitara a acestor a) cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei bunuri in Romania, care nu se cuprinde in sfera de aplicare a taxei, conform rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente art. 126 alin. (8) lit. b); veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol i cheltuielile cu bunurile aferente achizitiei intracomunitare, prevazute la punctul anterior, impozitul pe profit; sa fi fost transportate de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta Din cele de mai sus rezult c, la analiza deductibilitii trebuie fcut persoana in contul furnizorului sau al cumparatorului-revanzator dintr-un stat diferena ntre: membru, altul decat statul in care cumparatorul-revanzator este stabilit ca - bunurile care sunt acordate pentru stimularea vnzrilor (cheltuieli de persoana impozabila, direct catre beneficiarul livrarii; si cumparatorulreclam i publicitate) i revanzator sa il desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana bunurile acordate ca protocol din parte casei care au o deductibilitate obligata la plata taxei pentru livrarea respectiva. limitata de 2 % i sunt condiionate de profit. De mentionat ca la cheltuielile Obligatiile furnizorului de protocol ce costau n buturi alcolice i tutun, taxa pe valoarea adaugata, Furnizorul va efectua o livrare intracomunitara de bunuri care este scutita de aferent nu este deductibil fiscal i trebuie s se ncadreaza n plafonul de TVA in conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, deoarece: 2%. are codul de inregistrare in scopuri de TVA al cumparatorului -revanzator din celalalt stat membru; Biletul nr.93 1.Structura dosarului exercitiului. face dovada ca bunurile au fost transportate in afara teritoriului Romaniei, Structura dosarului exerciiului. in statul membru unde este stabilit beneficiarul final (nu in statul de resedinta Dosarul exerciiului cuprinde 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, al cumparatorului-revanzator). astfel: O.M.E.F. nr. 2.421/2007 (publicat in M.Of. nr. 887 din 27 decembrie 2007) EA (dosarul exerciiului, seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii; obliga furnizorul sa puna la dispozitia organului de inspectie fiscala EB (dosarul exerciiului, seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i urmatoarele documente pentru justificarea scutirii cu drept de deducere: rapoarte; factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) EC (dosarul exerciiului, seciunea C) intitulat Orientare i planificare; din Codul fiscal si in care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de ED (dosarul exerciiului, seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de TVA atribuit cumparatoruluirevanza tor in alt stat membru; control; documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in EE (dosarul exerciiului, seciunea E) intitulat Controalele substantive; statul membru al beneficiarului final si, dupa caz, orice alte documente, cum EF (dosarul exerciiului, seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor ar fi: contractul, comanda de vanzarecumparare, documentele de asigurare . profesioniti; Indeplinind aceste conditii, da posibilitatea furnizorului sa factureze fara EG (dosarul exerciiului, seciunea G) intitulat Verificri i informaii TVA, in regim de scutire. specifice; Noutatea adusa de O.M.E.F. nr. 2.421/2007 este aceea ca pentru acele EH (dosarul exerciiului, seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de operatiuni care, prin natura lor, nu permit operatorilor economici sa fie in misiune; posesia documentelor de justificare a scutirii in momentul emiterii facturii, EI (dosarul exerciiului, seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin este permisa prezentarea documentelor pentru justificarea scutirii de taxa sa reglementri diverse; se faca in termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data la care a EJ (dosarul exerciiului, seciunea J) intitulat Controlul conturilor fost emisa factura. consolidate. Daca factura nu este emisa in termenul prevazut de lege, termenul de 90 de 2. Precizati in ce consta operatiunea triunghiulara din punctul de zile mentionat anteriorva incepe sa curga din data la care a intervenit faptul generator de taxa pentru operatiunea in cauza. vedere al TVA. Art. 126 alin. (8) lit. b): nu sunt considerate operatiuni impozabile in In lipsa documentelor justificative, in interiorul acestui termen, organele de Romania (...) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei inspectie fiscala au dreptul de a suspenda inspectia fiscala pana la data operatiuni triunghiulare de o persoana impozabila, denumita cumparatorprezentarii acestora. Suspendarea inspectiei fiscale nu poate depasi termenul revanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar

34

de 90 de zile calculat astfel cum am aratat in cele de mai sus si se va face cu respectarea prevederilor legale in vigoare. In situatia in care inspectia fiscala a fost deja efectuata si, ulterior expirarii termenului de 90 de zile, fara sa depaseasca termenul legal de prescriptie, persoana impozabila intra in posesia documentelor de justificare a scutirii de taxa, poate solicita organelor fiscale competente reverificarea perioadei respective. a) Obligatiile cumparatorului-revanzator Regimul cumparatorului- revanzator este strict reglementat de Codul fiscal, astfel ca acesta nu trebuie confundat cu regimul fiscal al intermediarilor (comisionarilor). Coroborand dispozitiile legale mai sus aratate, rezulta ca operatiunile b) realizate de catre cumparatorul-revanzator nu sunt impozabile in Romania daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a bunurilor; bunurile achizitionate in calitate de cumparator-revanzator sa fie transportate, direct de la furnizor la destinatarul livrarii ulterioare. Relatia a)de transport al bunurilor la destinatarul final trebuie sa existe intre furnizor si dumneavoastra, oricare putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in conformitate cu conditiile Incoterms sau in conformitate cu prevederile contractuale; cumparatorul-revanzator sa fie inregistrat in scopuri de TVA in Romania; cumparatorul-revanzator sa-l desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare b) ca persoana obligata la plata taxei. Acest lucru se realizeaza pe baza facturii pe care o emiteti si care contine codul de TVA al beneficiarului final. Codul fiscal stabileste un regim special (derogatoriu) pentru persoanele inregistrate in scopuri de TVA si care actioneaza in calitate de cumparatorc) revanzator, achizitionand si livrand mai departe bunuri pe seama si in numele sau. Aceasta calitate nu poate fi confundata in niciun caz cu cea a comisionarului sau a mandatarului, care actioneaza intotdeauna la ordinul expres al persoanei care o reprezinta. Obligatiile beneficiarului Codul fiscal precizeaza expres ca locul achizitiei intracomunitare de bunuri este in statul membru unde se incheie expeditia sau transportul bunurilor, sub rezerva ca beneficiarul nu comunica furnizorului un cod de TVA dintr-un alt stat membru decat cel in care este stabilit. Persoana obligata la plata este persoana care efectueaza achizitia intracomunitara de bunuri taxabile. Impozitarea operatiunilor se va face prin taxare inversa, operatiunea fiind raportata in decontul de TVA, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, prin utilizarea formulei contabile 4426=4427 Respectand aceste reguli este mult mai simpla impozitarea operatiunii la destinatie, prin taxare inversa, decat solicitarea beneficiarului de rambursare de TVA dintr-un alt stat membru (in conformitate cu directiva a VIII-a CEE). Operatiuni triunghiulare false Nu exista o tranzactiei triunghiulara nici in cazul in care unul dintre parteneri este stabilit intr-un stat membru. In acest caz, in functie de pozitia acelei persoane, vor trebui efectuate operatiuni de export sau import. Totusi, o tranzactie cu o persoana non-UE poate sa devina triunghiulara, insa aceasta doar atunci cand persoana extracomunitara este cumparatorulrevanza tor, care s-a inregistrat in scopuri de TVA in Comunitate. Biletul nr.94 1.Structura dosarului permanent. Dosarul permanent se subdivide n 7 seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz: PA (dosarul permanent, seciunea A) intitulat Generaliti; PB (dosarul permanent, seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern; PC (dosarul permanent, seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile precedente; PD (dosarul permanent, seciunea D) intitulat Analize permanente; PE (dosarul permanent, seciunea E) intitulat Fiscal i social; PF (dosarul permanent, seciunea F) intitulat Juridice; PG (dosarul permanent, seciunea G) intitulat Intervenieni externi. 2. Evaluarea ntreprinderii n cazul fuziunii i divizrii. Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmtoarele metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte i metoda bazat pe fluxul financiar sau cash-flow. Valoarea globala a societii stabilit printr-una dintre metodele menionate reprezint valoarea aportului de fuziune al fiecrei societi intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabilete raportul de schimb. Valorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda patrimonial de evaluare global a societii. In cazul n care cele dou valori nu sunt egale, la societatea absorbit sau intrat n contopire, diferenele sunt recunoscute ca elemente de ctiguri sau pierderi

din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dect activul net contabil, diferena este recunoscut ca profit. In situaia invers diferena este recunoscut ca pierdere. Determinarea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale pentru a acoperi capitalul societilor comerciale absorbite. In cadrul acestei etape se efctueaz: determinarea valorii contabile a aciunilor sau prilor sociale ale societilor comerciale care fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de aciuni sau de pri sociale emise. Valoarea contabil a unei aciuni-pri sociale se poate obine i prin raportarea activului net contabil la numrul de aciuni-pri sociale. Stabilirea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei aciuni ori pri sociale a societii absorbite la valoarea contabil a unei acinui sau pri sociale a societii absorbate, raport verificat i aprobat de experi. Determinarea numrului de aciuni sau de pri sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune: determinarea nr. de aciuni sau de pri sociale ce trebui emise de societatea comercial care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societilor comerciale absorbite la valoare contabil a unei aciuni sau pri sociale a societii comerciale absorbante, fie prin nmulirea nr. de acinui-pri sociale ale societii comerciale absorbite cu raportul de schimb; majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmulirea nr. de aciuni/pri sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoarea nominal a unei aciuni sau a unei pri sociale de la aceast societate comercial; calcularea primei de fuziune, ca diferen ntre valoarea contabil a aciunilor sau a prilor sociale i valoarea nominal a acestora. Biletul nr. 95 1.Elementele de baza ale raportului de audit statutar= Raportul de audit - are un dublu rol instrument de comunicare al auditorului cu utilizatorii sit financiare (nu cu intreprinderea) - instrument de stabilire a responsabilitatilor Are 7 elemente de baza : 1.Titlul raportului Raport de auditor independent 2.Destinatarul intotdeauna Consiliul de Administratie sau Consiliul de Supraveghere, cel care are responsabilitati fata de terti 3. Paragraful introductiv cuprinde identificarea situatiilor financiare analizate si identificarea responsabilitatilor (idem contract) 4. Intinderea lucrarilor de audit cuprinde obligatoriu standardele aplicabile, o mentiune ca in audit au fost folosite cele mai potrivite tehnici si proceduri, o mentiune ca auditul s-a bazat pe sondaje, precum si o asigurare rezonabila ca in situatiile financiare auditate nu exista erori semnificative 5. Paragraful opiniei opinia in audit poate fi de 4 tipuri : a) fara rezerve se emite atunci cand auditorul nu are contatari cu impact semnificativ asupra situatiilor financiare, sau daca are, intreprinderea a rectificat situatiile financiare (au ramas fara obiect) (opinia curata). O derivata : opinia fara rezerve, dar cu paragraf de observatii. Se emite atunci cand auditorul are unele constatari care, desi nu sunt de natura a influenta semnificativ sit financiare, el considera ca trebuie cunoscute aceste constatari de urilizatorii sit financiare. b) cu rezerve (opinie calificata) se emite atunci cand auditorul nu a participat la inventariere si nici nu s-a asigurat prin metode alternative de control de certitudinea stocurilor la 31 decembrie, precum si atunci cand exista constatari cu impact semnificativ, dar intreprinderea a refuzat rectificarea situatiilor financiare. c) nefavorabila (opinie calificata) se emite atunci cand exista constatari cu impact semnificativ asupra sit financiare, bazate pe dezacorduri grave cu conducerea intreprinderii in ceea ce priveste aplicarea principiilor si regulilor contabile d) imposibilitatea emiterii unei opinii se emite atunci cand, din diferite motive, auditorul a fost impiedicat sa aplice tehnicile si procedurile de audit pe care le-a considerat necesare. 6. Data raportului 7. Semnatura personala sau sociala si personala 2.Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii? Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului. 1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind: 2.Prezentarea intreprinderii 3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit 4. Diagnosticul de evaluare 4.1. Diagnosticul juridic 4.2. Diagnosticul commercial

35

4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.4.Diagnosticul resurselor umane 4.5. Diagnosticul financiar contabil 4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii 5. Bazele lucrarii de evaluare 6.Metode de evaluare aplicate 7.Gama de valori, valoarea actiunilor. 8.Cocluziile si opiniile evaluatorului Biletul nr.96 1.Opinia defavorabil:motive, mod de prezentare. O astfel de opinie poate fi formulat din cauza dezacordului asupra principiilor contabile i se poate formula astfel: Cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar i a unei cote de......pentru cldiri i ......pentru utilaje, trebuiau s se ridice la suma de ......pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie......n consecin, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la ......, iar pierderea exerciiului i pierderile cumulate la........ Dup prerea noastr, din cauza incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiile financiare nu dau o imagine fidel a situaiei financiare a societii la 31 decembrie ...., a contului de profit i pierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare. 2.Cum influeneaz raportul de schimb al monedei naionale valoarea unei ntreprinderi? Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel: - influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naionale - Influeneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efecturii evalurii Biletul nr. 97 1.Explicai semnificaia datrii raportului de audit. Rap auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. Cititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele asupra sit fin i asupra raportului su, evenimentelor i tranzaciilor intervenite, de care el a avut cunotin pn la aceast dat. ntruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra sit financiare pregtite i prezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situaiile financiare au fost nchise i aprobate. 2.Cum influenteaza modificarea preturilor valoarea unei intreprinderi? Modificarea preturilor influeneaz valoarea inteprinderii astfel: - rata de actualizare este influenata cu riscul de proiecie; - bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama de preturile pieei Biletul nr.98 1.Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare. O astfel de opinie poate fi rezultatul limitrii ntinderii lucrrilor i e poate prezenta astfel: Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune. Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale. 2.Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi? Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii. Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. Biletul nr. 99 1.Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare. Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel:Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor: Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare. Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate: Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat

amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar pierderile exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cu prevederile legale i statutare. 2.Explicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc. Biletul nr. 100 1. Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare. Opinia fr rezerve semnific faptul c dup efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate exprima o opinie curat, nedistorsionat de vreo rezerv sau reinere. Ca mod de prezentare opinia fr rezerve poate aprea n urmtoarea formulare: Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie . precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale i naionale de contabilitate 2. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii. Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel: - stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii - stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii intreprinderii - metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara. Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii. Biletul nr. 101 1.Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare. n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv. Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie. Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea: Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei X din anex. Societatea face obiectul unui pr oces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contraaciune i audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte. 2.Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii?. Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in cheltuiala perioadei. Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea

36

scriptica este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii. Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului (tratament alternativ) mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei) determina micsorarea patrimoniului intreprinderii. Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea excesiva de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii. Biletulnr.102 1. Paragraful opiniei: tipuri de opinie. Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidel sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative. Aceste 2 formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare. Acest paragraf poate avea urmatoarele forme: - opinia fara rezerve (curata); - opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii; - opinia cu reserve; -imposibilitatea exprimarii unei opinii; - opinia defavorabila. 2. Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi? Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat Activul net corijat se calculeaz prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUATE DATORII Valori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a)Valoarea contabila este data de Activul net contabil. Anc= Active totale datorii totale = Capitaluri proprii +Rezultatul net (dupa distribuire) b)Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii. Este o valoare de continuitate.CPNE = active imobilizate + NFR c)Valoarea substantiala: VSB= Activ reevaluat in ipoteza continuarii activitatii +valoarea actuala a bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara (inchiriate, imprumuturi, leasing) valoarea actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se gasesc in unitate. d)Activ net de lichidare: Valoarea de lichidare = valoarea lichidativa minus valoarea pasivului exigibil majorat cu totalul cheltuielilor de lichidare Biletulnr.103 1.Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit. Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de Audit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor. Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost ndeplinite conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naionale. ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate ca necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului. Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd: - examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; - evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare; - evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare; - revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare. Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de opinie.

Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile naionale). Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n scopul de a obine o asigurare rezonabil c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Un audit const n a exprima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile folosite i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea situaiilor financiare, ct i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora. Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre. 2.Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi? Riscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul este mai mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica. Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii intreprinderii. Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii intreprinderii. Biletulnr.104 1. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar. Acest paragraf cuprinde identificarea situaiilor financiare auditate precum i o meniune a responsabilitilor conducerii entitii auditate i ale auditorului. Raportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au fcut obiectul auditului, ct i data i perioada acoperite prin aceste documente. Raportul trebuie s menioneze c situaiile financiare sunt n sarcina (responsabilitatea) conducerii entitii i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s exprime o opinie asupra acestor situaii financiare. Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune c direciunea face estimri contabile i aduce judeci care au o inciden semnificativ, c ea stabilete principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situaiilor financiare. Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situai i financiare, nct s poat exprima asupra acestora o opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii X, ncheiate la 31 decembrie 200, aa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situaii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitii. Responsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s exprimm o opinie asupra acestor conturi anuale. 2. Conturile din afara bilantuiui influenteaza" valoarea unei intreprinderi? Conturile extrabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier, sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute. Biletulnr.105 1. Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve. De fiecare data cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fara rezerva, el trebuie sa includa n raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data cnd poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta ntr-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota anexa mai aprofundata. 2. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii? Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. Biletul nr. 106 1.Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabil pe care conducerea ntrepr refuz s o corecteze. Acest dezacord poate fi important i s influeneze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind: - insuficiena provizioanelor pentru deprecierile de stocuri i creane; - stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori n calculul costurilor produciei sau n determ mrimii stocului (cantitilor) - nerespectarea principiului independenei exerciiului; - neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirm o situaie existent la data nchiderii exerciiului; - neluarea n considerare a principiului prudenei prin supraevaluarea activelor;

37

- erori n clasarea terilor (clieni inceri meninui ca clieni obisnuii). Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele Auditorul certific cu rezerv atunci cnd iregularitatea este semnificativ, importante ale desfasurrii lucrrilor i n special la: dar importana ei nu este suficient pentru a considera c sit fin nu sunt - problemele tehnice ntlnite i maniera n care au fost corecte i sincere i c nu dau o imagine fidel asupra poziiei i situaiei rezolvate; financiare precum i rezultatului exerciiului. - punctele n suspensie care necesit primirea unei informaii Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia, complementarea; preciznd: - domeniile care necesit o luare de poziie i o decizie final - natura dezacordului; a auditorului; - postul i suma respectiv; - o list a modif propuse, evideniindu-le pe cele care au fost - influena asupra rezultatului net. contabiliz i separat pe cele care nc nu au fost acceptate de ntrepr. Poate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al 2.Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ pentru o intreprindere redresabil (in locul optiunii evenimentelor semnificative care au marcat viaa ntreprinderii n timpul exerciiului ca, de exemplu: falimentului)? Actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii - evoluia principalelor elemente din situaiile financiare; falimentului in cazul reorientarilor strategice, in perspectiva rentabilizarii - produse (activitai) noi; societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica efectuata de - schimbri n strategia ntreprinderii. ntreprindere. In acest caz, numai valorile activului net constituie o referinta 2.Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii Biletul nr. 107 constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada 1.Continutul raportului de audit nedeterminata (infinite) de timp? Raportul de audit trebuie s conin: Rata de capitalizare aplicabila unor beneficii constante pe o perioada n se - relaia contractual de executare a misiunii de audit; numeste factorul suma de fructificare: [(1+a) -1]/ a - observaiile reieite din diverse verificri; si arata echivalentul viitor, peste n ani, a unor sume depozitate in mod - informaiile a cror meniune n raport este prevzut expres de lege; constant in fiecare an al perioadei, la o rata de actualizare fixa a. - oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut Inversul factorului suma de fructificare este factorul fondului de asigurarea c situaiile financiare ofer o imagine fidel, clar i complet reducere: poziiei financiare, performanelor i situaiei financiare generale a intreprinderii; - meniunea c situaiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar: menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru Si arata ce valoare trebuie economisita/platita in mod constant anual, la o rata de rentabilitate a, pentru ca la sfarsitul perioadei n sa se dispuna de un capital conducerea intreprinderii; Y descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit; X = Y * factorul fondului de reducere situaiile care fac s apar incertitudini; Biletulnr.110 natura i locul observaiilor n raport. 2.Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania 1.Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune. Chestionarul sfritului lucrrilor permite asigurarea c toate nu pot fi acceptate in totalitate, in cazul evaluarii economice, fiind elementele au fost reunite, c normele au fost respectate i c dosarele sunt necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora? Bilantul contabil, fiind intocmit dup anumite reguli si principii complete. ntrebrile din chestionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce referitoare la evaluare, face ca patrimoniul s nu fie exprimat n valori de pia iar performanele s nu fie cele care s-ar fi obinut n condiiile normale ale trebuie efectuate potrivit standardelor normelor de audit i procedurilor interne ale cabinetului i se pot grupa dup cum urmeaz: pieii. -ntinderea lucrrilor; Principiile contabile aplicabile in Romania care nu pot fi acceptate in -delegarea lucrrilor ctre membrii echipei i supervizarea activitii totalitate in cazul evaluarii economice sunt: lor; Principiul permanenei metodelor (spre exemplu amortizarea imobilizarilor corporale -coninutul bilanului contabil trebuie ajustata astfel incat valoarea acestora sa fie cea de piata); -raportrile; Principiul prudenei (spre exemplu prin politica de provizioane); -comunicrile cu conducerea ntreprinderii; Principiul independenei exerciiului (cheltuielile in avans sunt excluse de la calcularea -latura administrativ. activului net corijat). Chestionarul sfritului lucrrilor, fiind un document intern al Biletul nr. 108 auditorului, poate conine mai multe sau mai puine ntrebri n funcie de 1.Rolul raportului de audit. mrimea, structura i experiena cabinetului de audit, de natura misiunii, i Raportul de audit are un triplu rol: -instrument de comunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de dac este primul audit sau clientul este mai vechi. entitatea auditat, respectiv cu publicul, precum i cu acionarii, pentru Acest chestionar va servi la elaborarea notei de sintez a misiunii. 2.Ce exemple de coeficieni multiplicatori utilizai n prectica evalurii decizii economice; -instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiile putei da? Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de financiare prezentate de o entitate; -instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i p entru fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de: a) rata neutra de plasament; conducerea entitii auditate. b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante 2.Cum poate fi definit superprofitul aferent ntreprinderii? Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pana in anul ,,n in care Y reprezinta un nr. de unitati an, 1 - 1__ pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o an= (1+t)n marime egala, remunerate la rata medie a pietei. t Biletul nr.109 c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si 1.Rolul si continutul notei de sinteza Nota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in semnifica durata de recuparare a investitiei V= CBxPER raportul de audit si este un instrument de control intern, urmand a fi supusa validarii ierarhiei superioare PER= Cursul bursier al unei actiuni Pentru a permite auditorului s-i fac o prere definitv asupra situaiilor Dividend platit+profit nerepartizat financiare, este util s-i stabileasc o not de sintez care recapituleaz Biletul nr.111 toate punctele importante ale lucrrilor efectuate, de la cunoaterea ntreprinderii pn la controlul conturilor, care pot avea o inciden asupra 1.Rolul si continutul scrisorii de afirmare. Rolul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul apariiei unor deciziei finale. nenelegeri ntre auditori i conductorii clientului, prin confirmarea de Nota de sinteza este stabilit pe o foaie de lucru care presupune: - o referire la foaia de lucru n care punctul reinut ca ctre acetia din urm a afirmaiilor orale. De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma important este dezvoltat; afirmaiile verbale primite de auditor cu privire la elementele semnificative - o descriere sumara a punctului respectiv; ale situaiilor financiare, pentru care auditorul nu se poate atepta n mod - poziia auditorului (punctul su de vedere). rezonabil s obin elemente probante.

38

Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul obine dovada c cei care conduc ntreprinderea recunosc responsabilitatea lor n ntocmirea situaiilor financiare pe care le-au aprobat. Scrisoarea de afirmare permite ntiinarea conducerii ntreprinderii asupra modului de influenare a situaiilor financiare de ctre informaiile pe care numai ea le deine. O scrisoare de afirmare poate imbrca forma: - fie a unei scrisori emannd de la conductori; - fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conductori, recunoscute cum se cuvine i confirmate de ei. Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaiile pe care auditorul le consider necesare, acest refuz va constitui - o limitare a ntinderii lucrrilor sale. Scrisoarea de afirmare permite: - clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii i auditorului; - ntiinarea conducerii ntrepr asupra modului de influenare a sit financiare de ctre informaiile pe care numai ea le deine. Aceasta scrisoare de afirmare nu nlocuiete procedurile de verificare ce trebuie efectuate de ctre auditori. Exemple de elemente declarate ntr-o scrisoare de confirmare: Nu avem cunotin de nici o iregularitate privind conducerea sau salariaii care prezint un rol important n definirea i funcionarea sistemului contabil i de control intern, susceptibile a avea o influen semnificativ asupra situaiilor financiare. V-am prezentat toate registrele contabile, toat documentaia aferent i toate procesele-verbale ale AGA, ale consiliului de administraie, respectiv cele care s-au inut la datele de.....i.....i..... . Confirmm c situaiile financiare nu conin anomalii semnificative sau omisiuni. Societatea noastr s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a cror nerespectarea ar fi putut avea o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare. Urmtoarele elemente au fost corect nregistrate i, dup caz, n notele la situaiile financiare s-au dat explicaiile necesare: pierderi din operaiuni de cumprri i vnzri, active date n garanie (ipotecate), active vndute. Nu avem nici un proiect sau intenii susceptibile s altereze n mod semnificativ valoarea contabil sau clasificarea activelor i pasivelor reflectate n situaiile financiare. Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricaie i nici un stoc nu este contabilizat la o sum superioar valorii sale nete de realizare. Societatea este proprietara tuturor activelor i nici unul nu a fost ipotecat, cu excepia celor menionate n nota.....la situaiile financiare. Noi am nregistrat toate pasivele i angajamentele sau am dat explicaii n notele anexe, iar n nota anex Y am indicat toate garaniile acordate terilor. Cu excepia evenimentului constnd n ........ descris n nota anex Z, nici un eveniment posterior nchiderii exerciiului care s necesite o rectificare a situaiilor financiare nu s-a produs sau aceste evenimente au fost prezentate n notele anexate. Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o sum de ....... lei, provizionat n situaiile financiare. Nici o alt reclamaie privind un eventual contencios nu a fost depus i nu este prevzut. Cum poate fi definita valoarea reziduala a unei afaceri inclusa in calculele de actualizare a cash-flow-urilor? Valoarea reziduala = suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute. Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator Z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar Biletul nr.112 1.Utilizarea lucrarilor unui alt auditor. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 600 stabilete procedurile i principiile fundamentale i modalitile lor de aplicare referitoare la utilizarea de ctre un auditor, n cadrul unei misiuni de audit de baz, la o entitate a lucrrilor realizate de ctre un alt auditor, asupra situaiilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse n situaiile financiare ale acelei entiti. El nu se aplic n cazul cnd doi sau mai muli auditori sunt numii coauditori i nici relaiilor auditorului cu auditorul precedent. Cnd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s determine incidena acestor lucrri asupra propriului-su audit. Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situaiilor financiare ale unei entiti care includ conturile unuia sau mai multor -

subgrupuri auditate de un alt auditor. Expresia alt auditor desemneaz auditorul altul dect auditorul principal responsabil de examenul informaiilor financiare ale unui subgrup, incluse n situaiile financiare auditate de ctre auditorul principal. Auditorul trebuie s stabileasc dac participarea sa la lucrrile de audit pe ansamblu este suficient pentru a-i permite s acioneze ca auditor principal. Atunci cnd utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s-i evalueze competena (celuilalt auditor) i s obin elemente probante care s dovedeasc faptul c lucrrile celuilalt auditor rspund obiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit. Auditorul principal trebuie s-l informeze pe acest alt auditor n legtur cu: obligaiile de independen; va solicita o declaraie scris care s ateste respectarea acestor obligaii; coordonarea lucrrilor i a raportrilor; modalitile de coordonare vor fi definite n etapa de planificare a auditului; obligaiile contabile, de control i de raportare, obinnd o declaraie scris n legtur cu respectarea acestora; ntreinerea cu privire la procedurile de audit puse n oper; obinerea unui rezumat scris al procedurilor aplicate de ctre alt auditor sau consultarea dosarelor de lucru ale altui auditor. Cunoscnd contextul n care auditorul principal va folosi lucrrile sale, cellalt auditor trebuie s coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunotina auditorului principal orice aspect al activitii sale care nu se poate realiza conform modalitilor stabilite; la rndul su cellalt auditor va fi informat despre orice problem aprut n activitatea auditorului principal care poate avea o inciden important asupra propriei sale activiti. 2.Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodwill-ului? Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utilizarii acestei met este existenta supraprofitului pe obtinerea unui good will, in caz contrar avem de-a face cu un badwill. Biletul nr.113 1.Utilizarea lucrarilor auditorului intern Auditorul trebuie s analizeze activitile auditorului intern i incidenele poteniale asupra procedurilor de audit ale sale. Auditorul intern, fcnd parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul, evaluarea i controlul pertinenei i eficacitii sistemelor contabile i de control intern; anumite aspecte ale lucrrilor sale pot fi utile auditorului extern. Printre activitile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot meniona: - examenul sistemelor contabile de control intern; - examenul informaiilor financiare i de gestiune; - evaluarea costurilor, rentabilitatea i eficiena unor tranzacii i operaiuni; - examenul modului de respectare a textelor legislative precum i al politicilor i directivelor stabilite de conducerea intreprinderii. Auditorul extern are oblig s obin o cunoatere sufic a activit auditului intern pentru a planifica i aborda n mod eficient auditu l. n evaluarea lucrrilor auditorului intern, auditorul extern va ine seama de urmtoarele criterii: - statutul auditorului intern n cadrul intreprinderii; - natura i ntinderea lucrrilor de audit intern efectuate; - competene tehnice; pregtire tehnic adaptat i o experien ca auditor intern; - organizarea profesional; planificarea, supravegherea, controlul i documentarea corect a lucrrilor, existena manualelor de audit, programarea de lucru i a dosarelor de lucru corespunztoare 2.Care sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului? Cele mai utilizate metode de evaluare bazate pe goodwill sunt urmtoarele: Metoda direct Metoda bazat pe capitalizarea unui superprofit Metoda rentei goodwill-ului Metoda bazat pe capitalizarea unui superprofit . Pentru explicarea ei se presupune o ntreprindere ale crei capitaluri proprii au o valoare patrimonial ANC, a crei exploatare se presupune c va aduce un profit previzionat constant, P. Metoda presupune c nu exist superprofit dect din momentul n care rentabilitatea degajat de ntreprindere (care mbrac forma profitului previzionat) este mai mare dect cea care s-ar obine plasnd pe pia un capital echivalent cu ANC. Biletulnr.114 1.Utilizarea lucrrilor unui expert Utilizarea lucrrilor unui expert se face n urmtoarele situaii: evaluarea anumitor active; evaluarea strii fizice a unor active precum minereuri, zcminte petroliere sau stabilirea duratei de via rmas a unor active corporale; evaluri actuariale; evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucrri de construcii;

39

avize juridice n ce privete interpretarea unor acorduri, statute sau reglementri. Cnd are n vedere s foloseasc lucrrile unui expert, auditorul trebuie s in cont de: caracterul semnificativ al elementului respectiv din situaiile financiare; riscul de eroare datorat naturii i complexitii elementului respectiv; volumul i calitatea altor elemente probante disponibile. Pentru a putea utiliza lucrrile unui expert, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate care s demonstreze c pot fi utilizate lucrrile unui anume expert n cadrul misiunii sal e de audit. Apoi, auditorul trebuie s verifice competena profesional a expertului i obiectivitatea lui. n plus, auditorul trebuie s strng elemente probante suficiente i adecvate care s demonstreze c ntinderea lucrrilor expertului rspunde obiectivelor auditului. Auditorul trebuie s stabileasc dac lucrrile expertului pot constitui un element probant cu privire la aprecierea criteriilor ce trebuie ndeplinite de situaiile financiare. Cnd auditorul nu modific raportul su, el nu trebuie s fac meniuni despre utilizarea lucrrilor expertului. 2.Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate? Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti. Biletul nr.115 1. Elementele posterioare inchiderii exercitiului. Standardul International de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabileste tratamentul n situatiile financiare a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data nchiderii exercitiului, care pot fi de doua tipuri: evenimente care furnizeaza informatii n legatura cu fapte care existau la data nchiderii exercitiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor existente la data nchiderii; evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa - data nchiderii exercitiului; sunt evenimente care indica circumstante noi, aparute dupa data nchiderii. Standardul International de Audit (ISA) nr. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua n considerare incidentele evenimentelor posterioare nchiderii exercitiului, att asupra situatiilor financiare ct si asupra raportului sau, distingndu-se trei etape: fapte descoperite pna la data raportului de audit; fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar naintea publicarii situatiilor financiare; fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare. 2. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate? Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda curenta (adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare) Daca rezultatele viitoare sunt exprimate n unitati monetare curente care tin seama de inflatia viitoare estimata, aceste rezultate trebuie actualizate cu o rata care include inflatia, numita rata de actualizare nedeflatata. Pe plan mondial, majoritatea ntreprinderilor lucreaza cu valori nedeflatate, exprimate n unitati monetare curente, calculate tinnd seama de o perspectiva inflationista. n acest caz, rata de actualizare nedeflatata este din aceeasi familie cu ratele dobnzilor nedeflatate pe pietele financiare. Biletulnr.116 1.Faptele descoperite pn la data raportului de audit. Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri care urmresc strngerea e elemente probante suficiente i adecvate care s justifice faptul c au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustri ale situaiilor financiare sau informaii suplimentare n anexe, pn la data raportului su. Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustri a situaiilor financiare sau unei informaii n anexe, vor fi puse n lucru la o dat ct mai apropiat de data raportului de audit. Dac prin aplicarea acestor proceduri auditorul descoper c evenimentele posterioare au o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare, el trebuie s determine dac acestea au fost corect avute n vedere i au fcut obiectul unei informri corespunztoare n notele anexe la situaiile financiare. Cnd un subgrup, filial sau sucursal face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum i necesitatea de a-l informa de data prevzut pentru semnarea propriului su raport de audit. 2. Ce sunt ratele de evaluare utilizate n cadrul metodelor comparative i ce exemple putei da? Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi: - PER ul intrepr din acelasi sector, cotate; - capitalizarea bursiera/ANC; - durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de randament a obligatiunilor de stat este

egala cu cursul unei actiuni) Biletulnr.117 1. Fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor financiare. Auditorul nu este inut s aplice proceduri sau s fac investigaii referitoare la situaiile financiare, dup data raportului de audit. Conducerea ntreprinderii, ns, trebuie s informeze auditorul asupra evenimentelor survenite ntre data raportului de audit i data publicrii situaiilor financiare i care sunt susceptibile s aib o influen asupra acestora. Cand auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului, dar naintea publicrii situaiilor financiare, de evenimente care risc s aib o inciden semnificativ asupra acestora, auditorul trebuie s stabileasc dac trebuie s cear cercetarea situaiilor; financiare i s discute aspectele n cauz cu conducerea ntreprinderii pentru a stabili msurile care se impun. Dac conducerea ntreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va pune n lucru procedurile necesare i va furniza conducerii ntreprinderii un alt raport de audit, n nici un caz datai noului raport nu va putea fi anterioar datei semnrii sau aprobrii situaiilor financiare i, n consecin, procedurile menionate mai sus se vor prelungi pn la data noului raport de audit. Dac conducerea ntreprinderii refuz s corecteze situaiile financiare iar auditorul consider necesare aceste corecturi, el trebuie s exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; dac raportul de audit apucase s fie depus, auditorul cere conducerii ntreprinderii s nu publice, ctre teri, situaiile financiare i raportul de audit iar, dac aceasta decide totui publicarea, auditorul va lua msurile adecvate pentru a evita ca terii s utilizeze: raportul su. 2. Care este definitia goodwill-ului? Goodwill = valoare suplimentar, de natur incorporal, dincolo de valoarea de pia a activelor i pasivelor tangibile din bilan Existena sa este legat de folosirea mai mult sau mai puin eficient a activelor ntreprinderii, i anume: dac activele sunt bine gestionate i exploatate, deci degaja o rentabilitate superioar celei ateptate de pia, se poate obine un goodwill; dac activele sunt prost gestionate i exploatate si conduc la performanele financiare inferioare ateptrilor pieii, va rezulta un badwill, adic o valoare incorporal negativ. Biletulnr.118 1.Fapte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare. Dup publicarea situaiilor financiare auditorul nu este inut s procedeze la vreo investigaie. Dac ns auditorul a luat cunotin, dup publicarea situaiilor financiare, de existena unui eveniment care, dac ar fi fost cunoscut la data semnrii raportului su, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuie s stabileasc dac este cazul corectrii situaiilor financiare i s discute aspectele respective cu conducerea ntreprinderii. n cazul n care conducerea ntreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va controla msurile luate de conducerea ntreprinderii pentru a se asigura c toate persoanele care sunt n posesia situaiilor financiare nemodificate au luat cunotin de corectarea acestora i va ntocmi un nou raport asupra situaiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie s cuprind un paragraf de observaii fcnd trimitere la o not anex la situaiile financiare care cuprinde motivele coreciei situaiilor financiare publicate anterior. Data noului raport va fi anterioar celei de aprobare a situaiilor financiare corectate. n cazul n care conducerea ntreprinderii nu ia msurile necesare pentru a se asigura c toate persoanele care au n posesie situaiile financiare i raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situaie i nu corecteaz situaiile financiare chiar dac auditorul a solicitat corectarea, auditorul va face cunoscut conducerii ntreprinderii c va lua toate msurile pentru a evita ca terii s utilizeze raportul su. Nu este necesar corectarea situaiilor financiare i stabilirea unui nou raport de audit atunci cnd situaiile financiare ale exerciiului urmtor sunt pe punctul de a fi publicate, cu condiia ca o informaie corespunztoare despre situaia existent s fie furnizat n notele anexate la aceste situaii financiare. 2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cnd se determin valoarea patrimonial Activ net contabil corectat? 1.Met comparatiei directe ( a vanzarilor) prt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri. 2.Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val proprietatii si anumite localizari. 3.Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului 4.Met capitalizarii rentei de baza Biletulnr.119 1. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere.

40

Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 510 reglementeaz procedurile i principiile fundamentale i modul lor de aplicare n ce privete soldurile de deschidere. n misiunile iniiale de audit, auditorul trebuie s gseasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s se asigure c: soldurile de deschidere nu conin anomalii care s aib o influen semnificativ asupra situaiilor financiare ale exerciiului n curs; soldurile de nchidere ale exerciiului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv; politicile de nchidere a conturilor i metodelor de evaluare folosite au fost aplicate n mod constant, sau modificarea acestora a fost corect nregistrat i descris n notele anexe. Cnd situaiile financiare ale exerciiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate gsi elementele probante examinnd dosarele de lucru ale auditorul precedent. Dac situaiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n lucru alte proceduri. Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se obin elemente probante suficiente i adecvate cu privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie s emit o opinie cu rezerve sau se va afla n imposibilitatea de a emite o opinie. 2. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cand se determine valoarea patrimoniala" Activ corectat? - met comparatiei directe ( a vanzarilor) pret si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri. - Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre teren si cladiri; - met pe baza parcelarii acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea; - met reziduala pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din venitul net al prprietatii integrale, acesta fiind capitalizat cu o rata de capitalizare corespunzatoare pentru terenuri; - Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului - Met capitalizarii rentei de baza Biletul nr. 120 1. Examenul situatiilor financiare Situaiile financiare (bilan, contul de profit i pierdere i celelalte componente) constituie documente de sintez a contabilitii asupra crora auditorul i exprim opinia. Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului s obin unele elemente probante pe baza crora s trag concluzii cu privire la diferite posturi i rubrici din situaiile financiare. Pentru a-i putea exprima opinia, auditorului trebuie s confirme c situaiile financiare sunt n acord cu concluziile sale i c ele reflect corect deciziile conducerii intreprinderii i dau o imagine fidel activitii i situaiei financiare a intreprinderii. Examenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea: - faptului c bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile i reglementrilor n vigoare i in cont de evenimentele posterioare datei de nchidere; - faptului c anexele comport toate inform de importan semnificativ asupra situaiei patrimoniale, fin i rezultatele obinute. Tehnicile de examinare se bazeaz pe: - stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financ i compararea lor cu cele ale exerciiilor precedente i ale sectorului de activitate; - comparaiile ntre datele reieite din situaiile financiare i datele anterioare, posterioare i previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare; - compararea n procent fa de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit i pierdere. Un obiectiv central al examinrii situaiilor financiare l constituie verificarea dac acestea dau o imagine fidel clar i complet: poziiei financiare intreprinderii; rezultatelor financiare; situaiei financiare. n cadrul aciunilor de verificare a bilanului contabil, auditorul i divizeaz diligenele verificnd i satisfacerea unor reguli generale i particu lare. Reguli generale: bilanul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare; bilanul contabil este ntocmit sub o form comparativ; elementele de activ i pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze compensaii; bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere al exerciiului precedent. Reguli particulare. Auditorul verific modul de nregistrare a: capitalurilor proprii; mprumuturi i datorii asimilate; imobilizri;

stocuri i producie n curs de execuie; conturile de teri; conturile de provizioane; conturile de trezorerie. n legatur cu rezultatul exerciiului, auditorul : examineaz unele conturi de cheltuieli; examineaz bazele de impozitare stabilite n materie de taxe i impozite asupra conturilor de venituri; examineaz situaia comparativ a diverselor conturi de venituri i cheltuieli. In legatur cu anexele la situaiile financiare, auditorul examineaz informaiile furnizate de acestea, analiznd n mod deosebit: evoluia conturilor prezentate de aceste anexe; respectarea modului i metodelor de evaluare a posturilor din bilan i din contul de profit i pierdere; metodele utilizate pentru calculul amortizrii i provizioanelor i fundamentarea lor. 2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci cand se determina valoarea patrimoniala Activ net contabil corectat? pe baza de cost metoda identificarii; - metoda asimilarii; - metoda corelarii; - metoda indicilor de indexare. Pe baza de venit multe utilaje se inchiriaza Pe baza de comparatie Biletul nr. 121 1.Particulariti privind partile afiliate (legate) in audit. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 550 stabilete procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului referitoare la tranzaciile ntre pri legate (afiliate), aa cum sunt ele definite prin Standardul Internaional d e Contabilitate nr. 24 Pri legate. Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de elemente probante referitoare la identificarea de ctre conducerea intreprinderii a prilor legate (afiliate), precum i la informaiile p rezentate n anexe privind efectele tranzaciilor i operaiilor ntre prile legate, care au o influen semnificativ asupra situaiilor financiare. n timpul lucrrilor de audit, auditorul d atenie operaiilor care par neobinuite i care pot indica existena prilor legate pn atunci necunoscute ca, de exemplu: - opera efect n cdiii comerciale anormale, mai ales n ce privete preul, rata dobnzii, garanii i cdiii de ramburs neobinuite; - operaii a cror existen nu pare justificat prin nici o motivaie logic; - operaii a cror substan difer de forma acestora; -operaii efectuate pe ci neobinuite; - volum prea ridicat sau operaii importante realizate cu unii clieni sau furnizori, n raport cu alii; - operaii nenregistrate. Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi: - controalele detaliate asupra unor operaii, tranzacii, rulaje sau solduri; - consultarea proceselor verbale ale adunrilor generale ale acionarilor i ale consiliului de administraie; - acordarea unei atenii deosebite unor operaii de la sfritul perioadei; - acordarea contractelor i conveniilor de mprumut; - examenul operaiilor de cumprri sau vnzri pe pri ale unei societi n participaie; - examenul operatiilor i tranzaciilor ntre pri legate identificate; - obinerea unei declaraii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste c informaiile prezentate cu privire la identificarea prilor legate sunt exhaustive i au fost corect descrise n anexele la situaiile finan ciare. 2.Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara determinarii ratei de actualizare? Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda constanta (adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare). Rata deflatata = (i f) / (1+f) f rata inflatiei Dac rezultatele viitoare sunt exprimate n uniti monetare constante, care nu in seama de inflaia viitoare, ele trebuie actualizate cu o rat care nu include inflaia, numit rat de actualizare deflatat. Utilizarea incorect a ratei de actualizare prin aplicarea la nite rezultate constante a unei rate a pieei care include de fapt i o component inflaionist, penalizeaz valoarea ntreprinderii evaluate. De aceea trebuie ca rata de actualizare care se va aplica acestor beneficii constante s fie n prealabil deflatat. Trecerea de la rata de actualizare nedeflatat la cea deflatat se face astfel: dac rata inflaiei este mai mic de 10%:

41

r deflatat = r nedeflatat f dac rata inflaiei este mai mare de 10%: r deflatat = (r nedeflatat f) /(1+f) unde: 1/1+f reprezint indicele puterii de cumprare a banilor. Biletul nr. 122 1. Ipoteza continuitii activitii n auditul situaiilor financiare. n timpul planificrii i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s aprecieze temeinicia utilizrii de ctre conducerea intreprinderii a conveniei contabile de baz de continuare a activitii, la elaborarea situaiilor financiare. Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau mpr eun, constituie semne de ntrebare asupra valabilitii conveniei contabile de baz de continuare a exploatrii, fr a fi exhaustive, sunt: - capitaluri proprii sau fond de rulment negative; - mprumuturi care ajung la scaden, fr perspectiv realizat de rambursare sau reealonare, sau recurgerea excesiv la credite pe termen scurt pentru a finana active pe termen lung; - indicii privind retragerea suportului financiar de ctre creditori; - marje brut de autofinanare negativ; - indicatori financiari cheie, nefavorabili; - pierderi din exploatare sau degradri importante ale activelor; - stoparea politicii de distribuire de dividende; - insuficiena trezoreriei pentru a face plile la scaden; - refuzul creditelor furnizori; - prsirea intreprinderii de ctre cadrele de conducere; - pierderea unor piee importante, a unor licene importante sau furnizori principali; - micri sociale, sau lipsa materiilor prime de baz; - proceduri judiciare n curs care, dac sunt pierdute, pot avea consecine financiare grave; - schimbri legislative sau politici guvernamentale care risc s aib efecte nefavorabile asupra intreprinderii. Responsabilitatea auditorului const n aprecierea modului n care conducerea intreprinderii a utilizat convenia contabil de baz a continuitii activitii i dac exist incertitudini semnificative n ce privete capacitatea intreprinderii de a continua activitatea i care ar fi trebuit s fie prezentate n anexe. El trebuie s colecteze elemente probante suficiente i adecvate pentru a confirma existena unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatrii. Auditorul se poate gsi n una din urmtoarele situaii: - a fost aplicat convenia contabil de baz a continuitii activitii dar exist o incertitudine semnificativ. n acest caz se verific dac n notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune n discuie continuitatea activitii; n caz afirmativ, el va emite o opinie fr rezerve dar va introduce un paragraf de observaii; n caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; - situaiile financiare au fost stabilite n condiii de continuitate a activitii dar n raionamentul su profesional, auditorul reine c intreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea; n acest caz, el va emite o opinie defavorabil; - conducerea intreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manier complet aspectele legate de continuitatea activitii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul su, ca urmare a limitrii ntinderii lucrrilor sale. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 570 stabilete procedurile i principiile fundamentale, ct i modul lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului n legtur cu aplicarea conveniei contabile de baz a continurii activitii la elaborarea situaiilor financiare ale intreprinderii. 2.Care este formula de calcul a lichiditatii restranse - indicator calculat pentru interpretarea bilantului contabil in cadrul diagnosticului financiar? Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub 1 an cu ajutorul elementelor celor mai lichide sub 1 an L r = (creante-disponibilitati)/datorii sub un an Biletul nr. 123 1. Auditul estimrilor contabile. Estimarea contabil desemneaz o evaluare aproximativ a sumei unui element n absena unei metode precise de msurare (determinare). Cele mai frecvente estimri contabile se refer la: provizioane pentru deprecierea stocurilor i creanelor; amortizarea imobilizrilor asupra duratei lor de via estimat;venituri anticipate; impozite amnate; provizioane pentru riscuri privind procesele n curs; pierderi asupra unor contracte pe termen lung; provizioane pentru garanii. -

Auditorul trebuie s reuneasc elementele probante suficiente i adecvate asupra estimrilor contabile cuprinse n situaiile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimri i corecta i completa prezentare a informaiilor n anexe. n acest scop, auditorul poate: examina i testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimrii; utiliza o estimare independent pentru a o compara cu cea efectuat de conducerea intreprinderii; revedea evenimentele posterioare nchiderii exerciiului pentru a stabili dac estimarea se confirm. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 540 stabilete procedurile i principiile fundamentale ct i modul lor de aplicare n ce privete auditul estimrilor contabile coninute n situaiile financiare. 2. Care sunt documentele financiare de sinteza pe care le verifica auditorul financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se asigura credibilitatea datelorcontabile sunt: Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele sale functie de reglementarile contabile aplicabile. Biletul nr. 124 1. Procedurile analitice n auditul situaiilor financiare. Procedurile analitice cuprind compararea informaiilor financiare ale intreprinderii: - cu informaiile comparabile ale exerciiilor precedente; - cu rezultatele stabilite de intreprindere bazate pe bugete sau pe previziuni sau estimate de auditor (cum ar fi cele privind cheltuielile cu amortizrile); - cu informaiile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea. Procedurile analitice sunt utilizate n diferite etape ale misiunii de audit i anume: - pentru a ajuta auditorul s planifice natura, calendarul i ntinderea altor proceduri de audit (etapele anterioare); - n controalele substantive pentru gsirea elementelor probante; - ca mijloc de revizuire a coerenei de ansamblu a situaiilor financiare (etapa V - urmtoare). Atunci cnd auditorul folosete procedurile analitice ca i controalele substantive, trebuie s in seama de unii factori precum: obiectivele procedurilor analitice i gradul de fiabilitate al lor; disponibilitatea informaiilor i fiabilitatea lor; sursele informaiilor disponibile; sursele externe independente sunt n general mai fiabile dect sursele interne; caracterul comparabil al surselor disponibile; cunotinele dobndite cu auditurile precedente etc. Tehnica procedurilor analitice este reglementat prin Standardul Internaional de audit (ISA) nr. 520. 2.Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor? Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii, - rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER ului mediu al val comparabile la bursa. -rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea fiscala Biletul nr. 125 1. Confirmarea externa (directa) Este o procedur care const n a cere unui ter avnd legturi de afaceri cu intrepr verificat, s confirme direct auditorului inform privind existena operaiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determ condiiile i ntinderea acestei proceduri. Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nu se arat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou situaii: - sau consider c tehnicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob; - sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecinele necesare cu privire la certificare. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 505 definete principalele cazuri n care auditorul are obligaia s procedeze la folosirea tehnicii confirmrii directe: confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzacii; confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate necesare; confirmarea conturilor de clieni i debitori; confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignaie i alte stocuri la teri; valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari;

42

- mprumuturi de la teri; - confirmarea soldurilor conturilor de furnizori i creditori. Confirm poate s fie pozitiv, atunci cnd terul solicitat i exprim acordul asupra inform primite sau furnizeaz chiar el inform, sau negativ, atunci cnd terului solicitat i se cere s nu rsp dect n cazul n care nu este de acord cu inform care i s-a prezentat. Auditorul trebuie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie fiabilitatea rspunsului obinut la cererea de confirmare extern (direct). Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare, n legtur cu utilizarea de ctre auditor a procedurii confirmrii externe (directe) ca mijloc de obinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul Internaional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil ncepnd cu auditul situaiilor financiare ale anului 2001. 2.Carei optici ii corespund valorile patrimoniale functionale (de exemplu, Valoarea substantiala)? Val patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra juridicului, respectiv val intrepr ia in calcul val tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indif daca sunt sau nu in proprietatea acesteia Val patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de potentialul intreprinderii. Aceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o garantie de siguranta asupra valorii acesteia la un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca exista un echivalent tangibil asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respectiva. Biletul nr. 126 1.Tehnica observarii fizice (directe) Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte tehnici. Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea c: - intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condiii de fiabilitate; aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de inventariere i se situeaz deci naintea inventarierii propriuzise; - aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se situeaz n timpul inventarierii propriu-zise; - lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz const n a controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pen tru evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci dup inventarierea propriu-zisa. 2.Carei optici ii corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu, Activul net contabil corectat)? 1. Val patrim matematica are la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in 2. calcul numai de bunurile aflate in proprietate Biletul nr. 127 1.Tehnica sondajului innd seama de nr de operaii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El caut elem probante pe un eantion adecvat, utiliznd tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecrei situaii. Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri dintr-o mulime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obinere a elementelor probante i extrapolarea rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Tehnica sondajului este reglementat de Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 530. Sondajele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou naturi diferite; - n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii funcionrii controlului intern, auditorul caut s demonstreze c elementele care constituie masa, mulimea, prezint o caracteristic comun (de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor); sondajele efectuate n astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribuiilor; - n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verifice valoarea dat unei mulimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor. Auditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic i sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experiena sa profesional; acesta din urm, ns, nu permite o extrapolare riguroas a rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Alegerea ntre cele dou tipuri de sondaje depinde de pregtirea profesional a auditorului i de gradul de credibilitate pe care acesta dorete s l dea concluziilor sale. Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate cteva reguli riguroase privind decizia asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii. Deciziile prealabile executrii sondajului pot fi prezentate schematic astfel:

Nu Definirea obiectelor i alegerea mulimii (masei) Este suficient un control prin sondaj? Nu Mulimea conine elemente cheie?

Da

Da

Ver elem che sufi

2.Care sunt situatiile in care, in contabilitate, se apeleaza la evaluari economice ale activelor? Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat. Biletulnr.128 1.Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere. Elementele probante reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care i va fonda opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse. Rolul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o baz rezonabil pentru fundamentarea opiniei sale. Elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou condiii (criterii) de calitate pentru a putea sta la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate). Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate; caracterul just se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor 2.Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii? Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt: Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e neredresabila dispune de un patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminareaunei valor de lichidare specifice lichidarii judiciare sau fortate. Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape: calculul activului net de lichidare; aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare. Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de influentele pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale privind lichidarea. Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel: Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si valoarea actuala (mai mare) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente favorabile) minus diferentele dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala (mai mica) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente nefavorabile) minus cheltuielile cu operatiunile de lichidare (incusiv sarcini fiscale) si este egal cu activul net de lichidare minus cota cuprinsa intre 3050% din activul net de lichidare. Biletul nr. 129 1.Programul de control: rol, continut, forme de prezentare Nu exist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente i de caracteristicile fiecrei intreprinderi. Etapa de cunoatere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de risc i a naturii operaiilor; n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea identificrii existenei controlului intern pe care se poate sprijini i verificrii modului de funcionare a acestuia. Numai n funcie de aceste fluxuri de informaii i de gradul de fiabilitate al lor auditorul i stabilete programul de control al conturilor care, aa cum s-a mai amintit, poate fi restrns sau extins. Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente. Aadar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt controalele de efectuat, ct de extinse vor fi acestea i data la care ele vor fi efectuate.

43

Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care Evaluarea controlului intern vizeaz studiul i evaluarea de ctre auditor a conine rubricile urmtoare: sistemelor considerate semnificative n scopul identificrii controalelor - lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare; interne pe care dorete s se sprijine, pe de o parte, precum i a riscurilor de aceste controale trebuie ct mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat eroare n tratarea datelor i informaiilor, pe de alt parte. documentele i informaiile necesare a se solicita intreprinderii; Toate aciunile ntreprinse de auditor n aceast etap sunt - ntinderea eantionului: innd seama de pragul de semnificaie i de concentrate asupra a trei ntrebri care furnizeaz baza de apreciere a evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s sistemului de control intern: se menioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv; care sunt procedurile efective, n funciune, care au ca obiectiv - indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd realizarea unui control intern eficient? n vedere c, calit unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast aceste proceduri sunt aplicabile? coloan va fi completat pe msura avansrii progr de ctrl, ceea ce permite n ce msur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern urmrirea cronologic a lucrrilor; i pot conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecte? - o referin pentru foaia de lucru; Auditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci - probleme ntlnite: aceast coloan se folosete pentru supervizarea numai acele elemente ale acestuia pe care vrea s se sprijine. lucrrilor i pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor. Etapele evalurii controlului intern sunt: Un exemplu de structur a unui program de control se prezint astfel: nelegerea i descrierea sistemelor semnificative; confirmarea nelegerii sistemului; testele de conformitate; Program de control Ref: Dosar evaluarea riscurilor de eroare; - controlul imobilizrilor Pag: verificarea funcionrii controlului intern; Exerciiu Auditor: Data: evaluarea preliminar; testele de permanen; Data crerii: Viza responsabilului: evaluarea final i incidena asupra misiunii. Data actualizrii: 2.Cum poate fi definit evaluarea economic. Mrimea Fcut de Referina Probleme Controale de efectuat Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode eantionului la data de . (Foaia de lucru) ntlnite prin de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si Verificarea achiziiilor Sume mai mari de Ionescu A6care e stabileste valoarea Nimic intreprinderilor exerciiului pe baz de 75.000 mii lei 16/03/95 Biletul nr. 134 comenzi, facturi i recepii 1.Planul de misiune: coninut, rol. 2.Prin ce se deosebesc valorile entitatii (functionale, ale Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care ansamblului resurselor investite) de cele ale capitalurilor proprii sunt sintetizate toate informaiile obinute pe baza crora s poat fi orientat (matematice, nete)? Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin i planificat misiunea de audit. Este documentul care servete ca instrument potentialul de care dispun de a genera supraprofit, respectiv prin elementele de baz pentru toi intervenienii de-a lungul ntregii misiuni de audit. Planul de misiune permite auditorului: nemateriale , care nu figureaza ca elemente de patrimoniu ale intreprinderii, s-i stabileasc natura i ntinderea controalelor n raport cu pragul de dar care concura la desfasurarea activitatii sale. semnificaie ales; Biletul nr. 130 s-i organizeze lucrrile de audit astfel nct s fie atins obiectivul de a 1.Continutul unui raport asupra controlului intern: nota de introducere si sinteza permite conducerii intreprinderii sa certifica situaiile financiare n mod raional, cu maximum de eficacitate i n cadrul termenelor convenite cu clientul. cunoasca concluziile la care a ajuns auditorul; Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite sumarul raportului recapitulare a diferitelor titluri si puncte care luarea de decizii cu privire la: lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, vor fi prezentate in ultima parte a raportului sau se face o reluare rapida a datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit, bugetul de timp i tuturor punctelor slabe; detaliile raportului (prezentarea punctelor slabe in ordinea costurile angajate. Din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la: importantei; consecinte si incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si cunoaterea activitilor ntreprinderii, nelegerea sistemului contabil i a de masuri pentru ameliorarea situatiilor). 2.Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de control intern, riscul i pragul de semnificaie, natura calendarului, ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea, supravegherea i echilibru financiar specific bilantului functional? FR= CAPITALURI PERMANENTE ACTIVE IMOBILIZATE revizuirea lucrrilor. Coninutul tip al unui plan de misiune este urmtorul: Biletul nr. 131 I. Prezentarea ntreprinderii; .Ce sunt testele de conformitate? II. Informaii contabile; Testele de conformitate presupun selecionarea de ctre auditor a III. Definirea misiunii; unui numr limitat de tranzacii crora le urmrete circuitul pentru a reine IV. Sisteme i domenii semnificative; dac toate controalele prevzute au fost efectuate. Scopul nu este de V. Orientarea programului de lucru; descoperi erori n funcionarea sistemului, ci numai de a obine o asigurare c VI. Echipa i bugetul; sistemul descris este cel real i c a fost neles. VII. Planificarea Modaliti de realizare a testelor de conformitate: 2.Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor observarea direct; (metoda capitalizrii rezultatelor, metoda costurilor, metoda confirmarea verbal a celor ce utilizeaz procedura respectiv; comparaiei directe) se poate aplica i fr s se dispun integral de existena mijloacelor utilizate (tampile, vize, fiiere etc.); observarea ulterioar, constnd n reluarea n ntregime a circuitului, informaii de pia? Metoda capitalizarii rezultatelor Biletul nr. 135 plecnd de la origine, pentru a-l testa. 2.Prin ce se deosebete goodwill-ul de activele intangibile identificabile? 1.Orientarea si planificarea auditului Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca n aceast etap profesionistul contabil obine informaii cu privire la nu este cuprins in situatiile financiare individuale ci numai in cele particularitile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile i sistemele semnificative, informaii care s-i permit orientarea i planificarea consolidate. controalelor astfel nct s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi Biletulnr.132 realizrii obiectivelor misiunii de audit.Principalele lucrri din aceast etap 1.Ce sunt testele de permanenta? Testele de permanenta urmaresc daca procedurile de control intern sunt: sunt aplicate intr-o maniera permanenta fara defectiuni. Aceste teste trebuie 1. Cunoasterea generala a intrepr, de aceasta data pe baza unor analize sa fie suficient de mari pentru a oferi certitudini asupra modului de comparative si in dinamica, mai ales pt riscul de faliment 2. Identif in ctb firmei a domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative functionare a sistemului. 2.Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie (semnificativ in audit = tot ce conduce la prezentari eronate in situatiile financiare sau la prejudicii pt firma sau terti). Domeniile si sistemele reprezentativ (actiune sau afacere)? Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ semnificative sunt, de regula, operatiuni cu caracter repetitiv in activitatea (actiune sau afacere)sunt:- nivelul capitalului tranzactionat, daca firmei, ca de ex: ciclul vanzari-clienti, ciclul cumparari-furnizori, ciclul tranzactia are ca obiect firma (100% din capitalulaacesteia) , fie numai productie-stocuri, ciclul plati de personal ; sau sectiuni ale contabilitatii precum :imobilizari,stocuri,creante,ct-uri de trezorerie,ct-uri de obligatii, etc. o parte a capitalurilor Ct-urile semnif sunt conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri, ca Biletulnr.133 de ex: conturile de regularizare, conturile rectificative sau conturile de 1.Evaluarea controlului intern: coninut, etape.

44

estimari contabile (provizioane, amortizari, etc), precum si conturile care, desi au solduri mici, tranziteaza valori importante (au rulaje mari, de exemplu conturile de productie), sau conturile cu denumiri si solduri anormale, care pot ascunde tranzactii oculte. Pe baza riscurilor identificate in contabilitatea firmei, auditorul elaboreaza 2 lucrari importante : 3. - stabileste pragul de semnificatie al misiunii, planul de misiune (planul de audit) Pragul de semnificatie = acea marime, acel nivel peste care auditorul considera ca orice eroare, orice omisiune, orice inexactitate este de natura a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare ; Pragul de semnificatie = se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de semnificatie global, prin raportarea la unele din cifrele caracteristice ale intreprinderii, ca de exemplu : total bilant, profitul net, CA, etc. Pragul de semnificatie global se rectifica (se modifica) pe intreg parcursul misiunii, Pe parcursul misiunii se elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare obiectiv de audit. 4. - elaboreaza planul de audit programul de munca care cuprinde toate obiectivele de control, precum si resursele necesare pt realizarea lui. Planul de audit se desfasoara pe fiecare membru al echipei de audit, elaborandu-se programe de munca individuale. 2.De ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate fi acceptata in cazul unei evaluari economice? - pentru ca uzura scriptica tine de amortizare, iar amortizarea este elemet strict contabil, definit prin legislatie si nu pe baza starii effective a bunului respective. Biletulnr.136 1. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili? Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine: Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 Integritatea Sectiunea 120 Obiectivitatea Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 Confidentialitatea Sectiunea 150 Compotamentul profesional Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor Sectiunea 200 Introducere Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil Sectiunea 220 Conflicte de interese Sectiunea 230 Opinii suplimentare Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate Sectiunea 270 Custodia activelor clientului Sectiunea 280 Obiectivitate Sectiunea 290 - Independenta in audit Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati Sectiunea 300 Introducere Sectiunea 310 Conflicte conceptuale Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 Interese financiare Sectiunea 350 - Stimulente 2.Dac se lucreaz n uniti monetare curente, din ce se compune rata de actualizare? In cazul in care fluxul fianciar este exprimat in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata de randament dobanda la obligatiunile de stat. Biletulnr.137 1.Faze si etape In executarea unei misiuni de audit, de baza. Acestea sunt: 1. Faza initiala; acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit; orientarea si planificarea auditului. 2. Faza executarii lucrarilor; - aprecierea controlului intern; controlul conturilor; examenul situatiilor financiare.

3. Faza finala. evenimente posterioare inchiderii exercitiului; utilizarea lucrarilor altor profesionist alte lucrari; raportul de audit; documentarea lucrarilor de audit. 2.Care este formula de caicul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor? Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,= rezultat net/capitaluri proprii Biletulnr.138 1. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit. nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale i de deontologie. Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la: cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate msurile n ecesare, n consecin); examenul de independen i de absen a incompatibilitilor; examenul competenei; contactul cu fostul auditor sau cenzor; decizia de acceptare a mandatului; fia de acceptare a mandatului. Contractarea lucrrilor de audit Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i misiunile de audit contractual. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de misiune de audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract adecvat. Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecarer din exerciiile viitoare. La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su. 2.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr-un cashflow? Profit/pierdere + dobnda la datoria de la teri - economia la impozitul aferent ntreprinderii datorat deductibilitii dobnzii pentru datoria la teri + impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea/amortizarea i alte cheltuieli care nu sunt n numerar - venituri care nu aduc numerar - cheltuielile de capital +/- NFR inclusiv a lichiditilor/datoriilor FLUX DE TREZORERIE Sau Profit din activ de exploatare (EBIT) - Pli din impozite pe exploatare = Profit net dup ajustri fiscal + Amortizare = CASH FLOW BRUT - NFR + ncasri din vnzarea activelor corporale - C h e l t u i e l i d e c a p i t a l = CASH FLOW DIN ACTIVITATEA CURENT + Cash flow din alte investiii n afara celor operaionale = CASH FLOW DISPONIBIL PENTRU INVESTITORI + Credite bancare i alte datorii asimilate contractate de ntreprindere - Ratele achitate pentru rambursarea creditelor i sumelor pltite pentru rscumprarea obligaiunilor - Dividende prefereniale achitate = CASH FLOW DIN ACTIVITATEA FINANCIAR Bilet nr. 139 1.Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)? Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul i clientul trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai ntr-o Scrisoare de misiune de audit. Indif de forma pe care o mbrac relaia contractual, din doc respectiv nu trebuie s lipseasc termenii i condiiile urmtoare: - obiectivul auditului situaiilor financiare;

45

- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea i prezentarea situaiilor financiare; - ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile sau recomandarea organismelor profesionale al cror membru este auditorul; - forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii de audit; - riscul inevitabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sondajel or i a altor limite inerente oricrui sist ctb i de ctrl intern; - necesitatea de a avea acces fr restricii la orice document contabil, piese justificative sau alte informaii solicitate. Auditorul poate s doreasc s introduc n Scrisoarea de misiu ne prevederi referitoare la: planificarea auditului; descrierea altor scrisori, corespondene sau rapoarte pe care el prevede s le trimit clientului; baza de calcul a onorariilor i condiiile de facturare; dorina de a primi o confirmare scris din partea conducerii ntreprinderii-client cu privire la declaraiile fcute de aceasta cu diferite ocazii n legtur cu auditul; cerere de confirmare a termenilor i condiiilor din scrisoarea de misiune. Auditorul poate decide s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecare din exerciiile viitoare. La primirea solicitrii din partea ntreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai innd seama de evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su. 2.Care este semnificatia includerii amortizarii (alaturi de rezultatul net contabil, cu semnul plus) la determinarea cashflow-ului? Amortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial ch cu amortizarea a diminuat profitul fara a fi o iesire de numerar Biletul nr.140 1. Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit? Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt: partile contractante; obiectul contractului; durata prestarii serviciilor; descrierea auditului financiar si rapoarte; utilizarea raportului de audit financiar; tariful prestatorului si plata acestuia; obligatiile partilor; limitarea raspunderii prestatorului; raspunderea beneficiarului; limitari ale auditului financiar; drepturi de proprietate intelectuala; confidentialitatea; prelungirea contractului; modificarea contractului; incetarea contractului; forta majora; comunicarea pe suport electronic; legea contractului; arbitrajul; dispozitii finale. 2. Prin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de catre cei care au cerut efectuarea evaluarii? Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatoruln u - s i propune sa sa determine pretului ci gama de valori, r e s p e c t i v e z o n a i n c a r e a r p u t e a i n c e p e negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ades c h i m b , s e p o a t e c o n s i d e r a a s t f e l c a v a l o a r e a comerciala constiutie punctul de echilibru in c a r e vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii saufactori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii inansamblul sau. Biletulnr.141 Ce este expertul contabil? Expertul contabil e specialistul care a dobndit cea mai nalt calificare n domeniul contabilitii i care are acces nengrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale,inclusiv verificarea i certificarea situaiilor financiare. Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei 65/1994 cu modificrile i completarile ulterioare, i are competena profesional de a organiza i conduce contabilitatea, de a

supraveghea gestiunea societilor comerciale, de a ntocmi situaiile financiare i de a efectua expertize contabile. Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep Procesul de evaluare economica are drept obiectiv - stabilirea valorii de piaa, - a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor, - el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii. Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri semnificative cum sunt: - modificri in mrimea si structura capitalului social, - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor, - aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje), - in cazul tranzaciilor comerciale, - cu ocazia privatizrii cnd elementele prezentate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa ci mai degrab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste Biletul nr.142 .Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare? n auditul situaiilor financiare sunt folosite dou categorii de norme: norme contabile i norme de audit. 1. Normele contabile Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitii, care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art. l din Legea contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri (auditori, cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele contabile. Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi de utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs de informaii complementare care s le satisfac nevoile. Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora dintre referinele urmtoare: -standarde internaionale de raportare financiar; -standarde sau norme contabile naionale; -alte referine contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea situaiilor financiare. Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru Standarde Internaionale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internaionale de Raportare Financiar (IFRS); acestea cuprind: -Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS); -Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS); -Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC; -Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC. 2. Normele de audit Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi: -Standardele Internaionale de Audit (ISA), Practicile Internaionale de Audit (IAPS), Standardele Internaionale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE), Standardele Internaionale privind Misiunile de Certificare (ISAE), Standardele Internaionale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit i Certificare (IAASB) din cadrul Federaiei Internaionale a Contabililor (IFAC); -norme naionale emise de un organism profesional recu noscut ca fiind autoritate n domeniu. Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n funcie de criterii de calitate omogene; ele permit ns si auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului: - norme profesionale de lucru; - norme de raportare; - norme generale de comportament. 2.Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate? Incepand cu 01.04.2010 produsele pentru care se percep accize armonizate sunt: 1. alcool i buturi alcoolice; 2. tutun prelucrat; 3. produse energetice i electricitate Bletul nr.143 Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?

46

Rspuns: Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la carese refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi: - Standardele Internationale de Audit (ISA), - Practicile Internationale de Audit (IAPS), - Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), - Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE), - Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si Asigurari (IAASB) din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor (IFAC) - normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea inlucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului: - norme profesionale de lucru; - norme de raportare; - norme generale de comportament Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ? Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt: 1. - detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant. - respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate. - recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu. Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator. Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie. Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta. Necesitatea reglementrii profesiei contabile Reglementarea unei profesii este impus de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaie care s fie ndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea i natura reglementarii depind de urmtorii factori: 1. Capacitatea profesiei respective de a rspunde necesitilor economiei si societii, 2. Condiiile de pia n care activeaz profesia. 3. Existena unui dezechilibru n ce privete cunotinele ntre clientul care primete serviciile respective i furnizorul acestor servicii, adic profesionistul contabil care deine experiena necesar pentru a fi stabilite relaiile ntre cele dou domenii. Criteriile de apreciere a modului n care reglementarea profesiei satisface interesul public sunt urmtoarele: Transparena 3. Proporionalitatea s nu fie mpotriva competenei i concurenei s nu fie discriminatorie s fie precis segmentat n funcie de obiectivele urmrite implementat consecvent i just s fie supus unei examinri periodice Aria de acoperire a reglementrii profesiei Cerinele de acces i de certificare Cerine la dezvoltarea profesional continu Standardele profesionale i etice pe care profesionitii trebuie s le respecte i s le aplice Monitorizarea comportamentului profesionist al membrilor Sistemele i procedurile de investigare i sancionare n legtur cu membrii care nu ndeplinesc cerinele de mai sus. Modaliti de implementare Autoreglementarea este specific economitilor liberali i const, n aceea c organismul profesional este recunoscut de autoritatea public, cruia i deleag responsabilitatea de a reglementa profesia. Reglementarea extern const n aceea c profesia este reglementat direct sau n fapt de ctre guvern. Coreglementarea este o combinare ntre primele dou adic o reglementare partajat ntre o instituie guvernamental i una profesional. Oricare ar fi modul de implementare a reglementrii, organismul profesional trebuie s joace un rol fundamental fiind cel mai bine poziionat pentru aprarea interesului public.

Reglementarea profesiei contabile la nivel European Profesia contabil este reglementat prin Directiva general 89/48 CEE care se refer i la profesia contabil. Potrivit reglementrilor europene, profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a obinut cel mal nalt nivel de pregtire prin studii universitare, un stagiu de minim 3 ani i un examen de aptitudini i care are acces fr restricii la toate serviciile si activitile ce formeaz profesia contabil. Directiva speciala 2006/43 CEE care se refera strict la condii ile de autorizaresi de retragere a autorizrii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar. Probleme i obiective ale profesiei contabile din Romania Strategia aprobat prin Conferina Naional a CECCAR a stabilit marile probleme i obiective ale profesiei contabile din Romania. Ele includ n primul rnd organizarea i gestiunea profesiei contabile n ntregul ei, i nu ntr-o fragmentare arbitrar pe activiti. Cooperarea dintre factorul public i cel al profesiei contabile liberale este esenial pentru realizarea unui parteneriat care s serveasc n mod performant att profesia, ct i utilizatorul informaiei contabile. Diletantismul arbitrariul, adversitile i cldite pe interese de grup sau conjunctur, de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie s i gseasc loc n relaia dintre stat i profesia contabil. Biletul nr. 144 Ce sunt si ce rol au normele contabile? Ce sunt i ce rol au normele contabile? Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art. 1 din Legea Contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri (auditori, cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele contabile. Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi de utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs de informaii complementare care s le satisfac nevoile. Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinele urmtoare: standarde internaionale de raportare financiar; standarde sau norme contabile naionale; alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea situaiilor financiare. Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru Standarde Internaionale de Contabilitate) i sunt denumite generic Standardele Internaionale de Raportare Financiar (IFRS) care cuprind: Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS); Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS); standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC; alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ? Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei. Obligatii mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sau angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente - sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si profesionale atunci cand ofera servicii profesionale Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate: - obtinerea unui nivel de competenta profesionala - mentinerea unui nivel de competenta profesionala Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta intrun mediu profesional. Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie si meticulozitate, tinand cont de un interval de timp. Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practic, legislatie si tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s actioneze cu prudent si n conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale. Biletul nr.145 Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? Prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atat

47

regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, ct si imaginea fidel a rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile. rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. - pragul de semnificaie repartizat oricrui sold de cont dat : se utilizeaz la La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este planificarea auditului necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. Cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole In cursul misiunii, stabilirea unor praguri de semnificatie permite: un numar de erori, acestea sunt utilizate pentru a se estim a -orientarea mai bun i planificarea misiunii; valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin -evitarea lucrrilor inutile; extrapolare la intraga populatie, deoarece audi torul nu averificat -justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. decat un esantion. La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei mentiuni din esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei in raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze. 2.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii Ca urmare, profesionale. Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nc de la contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, inceputul activitatii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele si obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, conturile susceptibile s contina erori sau inexactitati semnificative, iar la angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sfarsitul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi o asigurarea fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fr rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde. rezerve. Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au Confidentialitatea; care sunt obligatiile profesionistului contabil ? Un profesionist contabil trebuie s respecte confidenialitatea programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu informaiilor dobndite ca urmare a unei relaii profesionale sau de afaceri i mecanisme publice de supraveghere. nu trebuie s divulge astfel de informaii unei tere pri fr o autorizaie Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist. specific, cu excepia cazului n care exist un drept sau o obligaie legal Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este sau profesional de a dezvlui aceste informaii. realizata la nivelul organizatiei pentru care contabilul profesionist isi Informaiile confideniale obinute n cadrul unei relaii desfasoara activitatea. profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea profesionistului contabil sau al unor tere pri. regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist. Biletul nr.146 In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea 1.Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei directa? cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de contabili numar de erori , acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion. contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, din esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective. 2.Definirea independentei potrivit reglementarilor Corpului. Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care firmei si organismului profesional. expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea Organizatia poate analiza mai multe abordari care include: (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta. - resurse interne(inspectori angajati) Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil. -resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala) Componentele independentei: 1. Independenta de spirit (in gndire): Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz, serviciu profesional far s fie afectat judecata profesionala; acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale Ea presupune integritate si obiectivitate. caror angajamente sunt selectate pentru control. 2. Independenta in aparenta: Biletulnr.148 reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa 1.Riscul de audit: componentele i relaiile ntre acestea. independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil; prin faptul c erori semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n este componenta fundamentala a independentei. trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control (RC) i riscul de nedetectare Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea (RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare: de expert contabil este incompatibila cu orice alta activitate curenta. RA = Ri x RC x RN Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistior contabili 2.Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesional cu practica liberala, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor continu. care sunt in masur de a influenta lucrrile profesionistului contabil. Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa contabili specifica faptul ca un profesionist are sarcina permanenta de a-si si gseasc manifestarea deplina n exercitarea profesiei si n protejarea ei, pastra cunostintele si abilitatile la nivelu necesar pentru a se asigura ca un cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp. client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza Un semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil responsabilittii de a actiona n interes public. Asadar, responsabilitatea unui trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionist contabil nu const exclusiv n a satisface nevoile unui client sau profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale. Dezvoltarea unui angajator individual. Actionnd n interes public, un profesionist profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot contabil ar trebui s respecte si s se conformeze prevederilor etice ale indeplini obligatiile de competenta permanenta. acestui Cod. Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si credite, guvernanti, angajatori, angajati, investitori, comunitatea oamenilor desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional. de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se bazeaz pe obiectivitatea si Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul corespunztoare a economiei. Aceasta ncredere impune profesiunii contabile profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si o rspundere publica. Interesul public este definit drept bunstarea colectiva pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa a comunittii si a institutiilor deservite de profesionistul contabil demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a Biletul nr. 147 Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila? Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul carierei, oportunitati de angajare si credibilitate. este dispus sa o accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti din esantionare a atins obiectivul auditului. Auditorul trebuie sa utilizeze 7, Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si

48

dezvoltare continua a competentei profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua. Biletul nr. 149 1.Care este riscul legat de control? Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate. Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente oricrui sistem contabil i de control intern. n general, auditorul fixeaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd: sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect; sistemul contabil i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. Cnd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s documenteze elementele pe care se sprijin n concluziile sale.Riscul legat de control reprezinta riscul ca o eroare aparuta in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii, si care poate fi semnificativa fie in cazul in care este izolata, fie daca este cumulata cu erori din alte solduri sau categorii sa nu fie prevenita, detectata sau corectata la timp prin intermediul sistemului contabil si de control intern. 2. Explicati rolul bilantului contabil in evalurea unui activ sau a unei intreprinderi? Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat. Biletulnr.150 1.Cum se clasific profesionitii contabili? Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: - dependenti, cu statut de angajati; - independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liberprofesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; - in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor. 2.Explicai diferenele dintre pre i valoare. Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preului ci gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preul. Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau. BILET 151 1 CE ESTE RISCUL DE NEDETECTARE Riscul de nedetectare reprezint riscul ca o procedur de fond a auditorului s nu detecteze o informaie eronat ce exist n soldul unui cont sau categorie de tranzacii, care ar putea fi semnificativ n mod individual, sau cnd este cumulat cu informaii eronate din alte solduri sau categorii de conturi [CAFR, 2000, 124]. Nivelul riscului de nedetectare este legat direct de procedurile de fond ale auditorului.

Spre deosebire de riscul inerent i riscul de control, riscul de nedetectare poate fi controlat de auditor prin: planificarea adecvat a auditului; stabilirea corespunztoare a naturii, duratei i ntinderii lucrrilor; identificarea i evaluarea performanelor procedurilor de audit. Unele riscuri de nedetectare vor fi ntotdeauna prezente chiar dac un auditor a examinat 100% soldurile contabile sau categoriile de tranzacii, datorit faptului c, de exemplu, majoritatea probelor de audit sunt mai degrab persuasive dect conclusive 2 Clasificati diferitele tipuri de evaluari Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii - evaluari contabile - evaluari administrative (cele solicitate de administrator) - evaluari bazate pe expertiza si diagnostic Din punct de vedere al obiectului evaluarii: - evaluari de intreprinderi - evaluari de bunuri - evaluari de grupe de bunuri Din punctul de vedere al scopului evaluarii: - evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare - evaluari contractuale - evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale Biletul nr. 152 1.Ce este i ce semnificaie are importana relativ? Importana relativ este un factor care permite auditorilor s aprecieze amploarea diferitelor categorii de riscuri. Ea se definete n raport cu valoarea sau cu natura unei iregulariti sau inexactiti care figureaz n informaia financiar (inclusiv o omisiune) i care, singur sau adugat altora, innd seama de circumstanele specifice situaiei respective, ar putea avea drept consecin influenarea raionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijin pe aceast informaie. 2.Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii? Diagnosticul are drept scop: - nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii; - cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea; - determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor; - facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la nivelul rezultatelor sale. Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii : - este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, - alegerea metodelor, - ajuta la anticiparea viitorului firmei, - la depistarea factorilor de risc si - la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final. BILETUL 153 1. Dai definiia auditului n general i identificai elementele fundamentale ale acesteia. Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n vederea exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora. Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii efectuate de un specialist competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate (standard/norm sau reglementare). Elementele fundamentale care definesc auditul, n general: examinarea profesional a unei informaii; obiectul auditului l constituie orice informaie; este realizat de un specialist competent i independent; scopul este acela de a emite o opinie motivat; opinia exprimat asupra informaii examinate trebuie s fie argumentat i cu rspundere pecuniar; examinarea trebuie s se fac dup anumite criterii de calitate care poate fi un standard sau o norm legal sau profesional sau o reglementare. 1. Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor indicatoriiar indicatorii la randul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.Elementele de bilant pot fi mult mai mult ori mult mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in

49

functie de forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea evalurarii se vehiculeaza cel putin 3 forme de bilant : bilant contabil, bilant economic, bilant functional Biletulnr.154 Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare, precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de aceasta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz (verific) i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice ntreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale, ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor ntreprinderii. Elementele de baz ale auditului statutar sunt: profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau juridic; obiectul examinrii efectuate de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitate lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare, n funcie de referenialul contabil aplicabil; scopul examinrii l constituie exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile. 2.Definii valoarea de pia. Valoarea de piaa reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evalurii, intre un cumprtor si un vnztor, hotri si avizai, care acioneaz in cunotina de cauza, prudent si fr constrngeri, intr-o tranzacie echilibrata dup un marketing adecvat. Biletul 155 1. Ce este auditul financiar? dar auditul statutar? Auditul financiar reprezinta examinarea profesionala efectuata de un profesionit contabil competent si independent asupra uneia sau mai multor informatii financiare contabile daca toate celelalte elemente fundamentale ale auditului in general sunt indeplinite Auditul financiar reprezinta orice interventie din contabilitatea unei entitati efecutate de un profesionist contabil cu character de control, analiza inspectie, revizie, studii de cercetare daca toate celelalte elemente ale auditului in general sunt indeplinite Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti in ansamblul lor n vederea exprimrii unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela, clara i completa a poziiei, situaiilor financiare si a performantelor financiare prin raportarea lor la standaredele nationale si internationale de audit; 2 Precizati ce reduceri se acorda in cazul impozitului pe cladiri in functie de vechimea cladirii (7) Valoarea impozabil a cldirii, determinat n urma aplicrii prevederilor alin. (1) - (6), se reduce n funcie de anul terminrii acesteia, dup cum urmeaz: a) cu 20%, pentru cldirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referin; b) cu 10%, pentru cldirea care are o vechime cuprins ntre 30 de ani i 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referin. Biletulnr.156 1.Definii valoarea just. Valoarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua pri aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv. 2.Definii lichidarea societilor comerciale. Lichidarea unei societi comerciale reprezint un numr de operaiuni care dup dizolvarea societii urmrete trasformarea activului n bani i plata creditorilor i apoi partajul activului net (rmas) ntre asociai. Bilet nr.157 1.Definiti valoarea actuala a unui bun. Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmeaz a fi generate de derularea normala a activitii ntreprinderii. Valoarea actuala = valoare de utilitate 2. Care sunt organele care aplica procedura insolventei? In conformitate cu Legea nr.85/2006 , organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul. Acestea trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a

actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni. Biletulnr.158 1. Definiti valoarea de origine. Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziie reprezint totalitatea costurilor necesare pentru achiziionarea si punerea bunului sau activului in stare de utilizare sau de folosire. 2. Care sunt masurile premergatoare lichidarii? Art. 113. - (1) Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comerciala, arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile si orice alte bunuri mobile apartinnd averii debitorului. (2) n situatia prevazuta la art. 55, inventarul bunurilor debitorului se va face dupa obtinerea relatiilor scrise privind situatia bunurilor debitorului. Daca n urma demersurilor efectuate conform prevederilor art.56-58, administratorul judiciar nu identifica nici un bun, inventarul se ncheie pe baza comunicarilor scrise transmise de autoritatile relevante. (3) Nu vor fi puse sub sigilii: a) obiectele care vor trebui valorificate de urgenta pentru a se evita deteriorarea lor materiala sau pierderea din valoare; b) registrele de contabilitate; c) cambiile si alte titluri de valoare scadente sau care urmeaza a fi scadente n scurt timp, precum si actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului, care vor fi luate de lichidator pentru a fi ncasate sau pentru a efectua activitatile de conservare cerute; d) numerarul pe care lichidatorul l va depune n banca n contul averii debitorului. (4) Abrogat. (5) Abrogat. (6) n timpul actiunii de sigilare, lichidatorul va lua masurile necesare pentru conservarea bunurilor. Art. 114. - (1) Daca averea debitorului poate fi inventariata complet ntr-o singura zi, lichidatorul va putea proceda imediat la inventariere, fara a aplica sigiliile. n toate celelalte cazuri se va proceda la inventariere n cel mai scurt timp posibil. Debitorul va trebui sa fie de fata si sa asiste la inventar, daca judecatorul-sindic dispune astfel. Daca debitorul nu se va prezenta, el nu va putea contesta datele din inventar. (2) Lichidatorul, pe masura desfasurarii inventarierii, ia n posesie bunurile, devenind depozitarul lor judiciar. Art. 115. - (1) Inventarul va trebui sa descrie toate bunurile identificate ale debitorului.33 (2) Actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, iar daca acesta nu participa la inventariere, numai de catre lichidatorul judiciar. (3) n vederea conservarii patrimoniului, n cazul n care n averea debitoarei nu exista suficiente lichiditati, lichidatorul va putea valorifica de urgenta bunuri ale debitorului pentru obtinerea acestor lichiditati fara aprobarea creditorilor. Valorificarea se va efectua prin licitatie publica, dupa evaluarea prealabila, pornind de la valoarea de lichidare indicata de evaluator Bilet nr.159 1.Definiti valoarea de utilizare. Valoarea de utilizare = valoare de inlocuire Valoarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobndirea unui bun susceptibil a fi folosit in acelai scop, in aceleai condiii de utilizare, avand aceeai durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevalurii. 2. Definiti .dizolvarea societatilor comerciale. dizolvarea societatii = ca un moment care pune capt activitii comerciale normale, aa cum aceasta a fost determinat de actul constitutiv i marcheaz trecerea n faza lichidrii. Deci, prin dizolvare, societatea intr ntr-o nou faz a existenei sale, n care urmeaz s se procedeze la lichidarea bunurilor sale, adic la transformarea lor n bani, plata creditorilor i repartizarea restului ntre asociai. Numai dup parcurgerea acestui ciclu intervine stingerea personalitii juridice a societii i, o data cu aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga. Biletul nr.160 1.Definiti valoarea substantiala. Valoarea substantiala este o valoare funcional care pleac de la referinele de bilan, dar ine seama de implicaiile determinate de funcia de exploatare a ntreprinderii, pe baza activelor de exploatare.Poate fi estimat la valoare brut (VSB), la valoare redus (VSR) i la valoare net (VSN) VALOAREA SUBSTANIAL BRUT (VSB) =Activ net contabil corectat ( ANCC + Datorii) + Active obinute prin nchiriere sau leasing - Active mprumutate/nchiriate/cedate terilor - Costuri pentru reparaii i cheltuieli de punere n

50

functiune VALOAREA SUBSTANIAL REDUS (VSR) = Valoarea substanial brut - Datorii nepurttoare de dobnzi - Avantaje care depesc condiiile normale de exploatare VALOAREA SUBSTANIAL NET (VSN) = Valoarea substanial brut - Datorii totale 2.Prezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale. Cauzele generale de dizolvare sunt acele motive, imprejurari, situatii (legale sau de fapt) care au ca efect dizolvarea oricarei forme societare. Potrivit art. 227 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, societatea se dizolva prin: trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia; declararea nulitatii societatii; hotararea adunarii generale; hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, ce impiedica functionarea societatii; insolventa societatii; alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii. Cazurile de dizolvare sunt de ordine publica, in sensul ca asociatii nu le pot inlatura, dar pentru fiecare din aceste cauze exista cate o modalitate de contracarare a efectelor Biletul nr.161 1. Prezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este obiigatorie evaluarea. modificri in mrimea si structura capitalului social - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor - actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje) 2.In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale? Operatiuniele efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in cazurile prevazute la art. 227 alin. (1) si cu exceptia modului de dizolvare prevazut la lit. f) si la art. 228-232 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru lichidarea societatii comerciale: 1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care urmeaza sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor si reglementarilor contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie; 2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze si care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009, pe formatul prevazut in reglementarile respective; 3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale; 4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor, a investitiilor financiare pe termen scurt etc.); 5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti; 6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere); 7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare/lichidare: 8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. 2; 9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din lichidarea societatii com, in functie de: a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate; b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii generale; c) cota de participare la capitalul social. Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intre actionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor in conformitate cu prevederile art. 258 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Biletulnr.162 1.De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi? Din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor Din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare Cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari. 2.Cine pot fi lichidatorii? lichidatorul este persoana fizica sau juridica, practician n insolventa, autorizat n conditiile legii,desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute la art. 25 n cadrul procedurii falimentului, att n procedura generala, ct si n cea simplificata. Biletul nr.163 1Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic. obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii. Constatari - innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca: - Societatea este constituita legal; - Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate; - Exista contracte incheiate cu partenerii externi; - Exista actiuni juridice in curs; - Exista contracte individule de munca; - Care este regimul fiscal al intreprinderii? Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc: Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile. Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ (invers oportunitilor) ; Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi: - o buna organizare si funcionare a ntreprinderii; - contract si statut corespunztoare; - relaii contractuale corecte; - finanare asigurata; - absenta litigiilor; - reglementari fiscale aplicate corecte; - obligaii fiscale ndeplinite la timp; puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii: - statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt; - existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai; - conflicte de munca; - obligaii fiscale nerespectate. 2Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei. Expertizele contabile pot fi efectuate numai de ctre experii contabili nscrii n Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat n efectuarea unei expertize contabile este obligat s fie independent fa de prile interesate n expertiz, evitnd orice situaie care ar presupune o lips de independen sau o constrngere care ar putea si impieteze integritatea i obiectivitatea. - Expertizele contabile efectuate de experii contabili care nu ntrunesc condiiile pentru a fi nscrii ca membri ai Corpului cad sub incidena sanciunilor privind exercitarea unei profesii fr auto rizaie. Dac un expert contabil implicat ntr-o astfel de situaie este solicitat pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat s aduc la cunotina solicitantului situaia n care se afl. - Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul experilor contabili numii din oficiu de ctre organele n drept i relativ n cazul experilor contabili recomandai de pri sau solicitai n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare. - Independena absolut a expertului contabil numit de ctre organele n drept deriv din obligaia acestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere i recuzare prevzute de Codul de procedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii.

51

- Independena expertului contabil este afectat grav n situaiile reglementate de 4. creantele bugetare; Codul etic naional al profesionitilor contabili, Seciunea 100.25 punctele 5 i 6. 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza -Experii contabili care se afl n situaiile prevzute la punctele 3 i 4 de mai sus unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume trebuie s le aduc, n scris, la cunotina organului care i-a numit, imediat dup periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; numire. 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru - Expertul contabil, la primirea oricrei lucrri de expertiz, va face un examen de intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; independen i va completa o Declaraie de independen" care va nsoi 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile lucrarea depus pentru auditul de aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte calitate la Corp. lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; Biletul nr.164 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: 1.Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial. Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau in viitor actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile Constatari : de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati al grupului de interes economic; se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit. b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de Biletul nr. 166 recuperare acreantelor, clienti restanti 1.Obiectivul Si mijloacele de realizare ale diagnosticului de c) se analizeza furnizorii organizare, management Si resurse umane. d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala Obiectivul l reprezintA analiza structurii umane si a capacitATii e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date personalului de a contribui la realizarea activitATii ntreprinderii. asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri ConstatAri se fac urmAtoarele demersuri: f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de a) Analiza structurii umane si anume: permeabilitate a pietei - Organizarea ierarhica si funcTionala a ntreprinderii; g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, - Date cu privire la personal: pregAtirea, gradul de ocupare; vechimea in cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a ntreprindere; fluctuaTiile, absenteism. produselor si imaginii firmei; b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: vrsta, pregatire, Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai experienta, stil de conducere, sistem de remunerare, legatura cu actionariatul importante: c) Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala. - oprtunitati Concluzia: Analiznd datele de mai sus se poate stabili: - riscuri - OportunitATile - puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte - Riscurile buna a produselor, etc. - Punctele forte: personal tnAr, flexibil, bine pregatir, exista o buna - puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei organizare, exista motivarea muncii. etc. - puncte slabe: proasta funcTionare a conducerii; salarizare nestimulata; De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita relatii de rudenie intre conducere si salariaTi. pe actiuni? 2.Care este termenul lichidArii societATii de la data Art. 264. - (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita dizolvArii? pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data actul constitutiv, nu se prevede altfel. dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu (2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru cel mult 2 ani. modificarea actului constitutiv. Biletul nr. 167 (3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de 1. Obiectivele si mijioacele de realizare ale diagnosticului tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii financiar-contabil. directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut- Obiective: o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a de 15 zile de la pronuntare. rezultatului financiar si a strii de sntate a societarii; b) Evaluarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin Biletul nr.165 trei exerciii financiare; 1.Obiectivul si mijioacele de realizare ale diagnosticului tehnic, c) Utilizarea relaiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei tehnologic si de exploatare. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare de rentabilitate a capitalurilor proprii. 4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale Constatri In urma analizei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului si informaiile coninute in situaiile financiare, pe ultimii 3 -5 ani, preluate comparator. potrivit metodologiei specifice evalurii lor prin metode patrimoniale. 4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de Concluzile se exprima sub forma: productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii Oportunitile imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si Riscurile analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de Punctele forte viitor a intreprinderii puncte slabe 4.3.3. Concluzii prezentate sub forma: 2. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului -oportunitatilor; financiar, ce obligatii au lichidatorii? -riscurilor; Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, - punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara anuala, preturi competitive, servicii competente, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv. -punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere Biletul nr. 168 defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, 1. Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare. probleme de calitate a produselor si serviciilor. BilanTul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintA activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru 2. In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului? 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin care se ntocmeSte, potrivit legii. BilanTul contabil este sursa de date ce prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si se prelucreazA pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor 2. In cazul in care soc aflata in lichidare este in stare de persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. insolventa, ce obligatie are lichidatorul? 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4); Art. 2701. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de 2. creantele izvorate din raportul de munca; insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creditorii vor putea cere deschiderea procedurii creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare. procedurii; Biletul nr.169

52

1.

1. Rolul bilantului functional in diagnosticul de evaluare. Bilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale ntreprinderii: - funciile de investiii, - de exploatare si - de trezorerie in active si - funcia de finanare in pasiv. 2.Explicati conceptul si tipurile de independenta. Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta. Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil. Componentele independentei: 1. Independenta de spirit (in gndire): Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie afectat judecata profesionala; Ea presupune integritate si obiectivitate. 2. Independenta in aparent: reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil; este componenta fundamentala a independentei. Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibil cu orice alta activitate curent. Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberal, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile profesionistului contabil. Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi: implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea unor forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai; implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al executivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia; acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu exercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; conditiile in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de expertiza sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii profesionistilor contabili cu executarea de lucrari pentru o singura unitate patrimoniala, respectiv societate comerciala; acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate 1. anticipat in suma absoluta, prin contract sau conventie . Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice membru al Corpului nu trebuie sa se gaseasca intro situatie de natura a-i stirbi independenta, chiar daca nu se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus. Biletul nr.170 1.Care sunt pasii (etapele) In determinarea activului net corectat al unei intreprinderi? Paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi sunt: 1. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatrii si elemente in afara exploatrii (necesare ntreprinderii) 2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatrii; 3. Calculul matematic al activului net corectat. 2.Amenintari la adresa independentei. Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt: 1. Interesului propriu, 2. Slabirea autocontrolului, 3. Renuntarea la propriile convingeri, 4. Manifestarile de familiarisrn, 5. Actiuni de intimidare Bilet nr. 171 Care sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de intreprindere?

Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt: Activul net corectat si capacitatea beneficiara Diagnosticul juridic Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare Diagnosticul functiunii comerciale Diagnosticul functiunii de productie Diagnosticul functiunii de resurse umane Diagnosticul functiunii financiar-contabile 2. Care este termenul in care lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor de la sedinta comitetului creditorilor? Art. 117. alin (3) Lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor n termen de maximum 20 de zile de la data edinei comitetului creditorilor, ntiinndu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului i a procesului-verbal al edinei comitetului creditorilor privind raportul. Biletul nr. 172 . 1. n ce const separarea bunurilor dintr-o ntreprindere n bunuri necesare i bunuri nenecesare? Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul de participare la realizarea profiturilor. Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza: -fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin bilanturi, atunci cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a elementelor patrimoniale de activ; -fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale. Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective. 2.Despre profesionalism. Pentru a fi realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea exigentelor publicului, se impun patru imperative fundamentale( conf prevederilor Codului Etic National): -Credibilitatea. n ntreaga societate exista nevoia de credibilitate n informaie i n sistemele de informaii. -Profesionalism. Exista o necesitate pentru clieni, patroni i alte pri interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste n domeniul contabil. - Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obinute din partea profesionistului contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta. -ncredere. Utilizatorii serviciilor profesionitilor contabili trebuie sa se poat simi ncredinai ca exista un cadru al eticii profesionale care guverneaz prestarea acestor servicii. Bilet nr. 173 1.Care sunt criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o intreprindere in vederea determinarii activului net corijat? - separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii); reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii; - calculul matematic al activului net corectat. 2. Despre confidentialitate. Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil sa respecte caracterul privat al informatiilor obtinute n timpul misiunilor sale si sa nu le utilizeze sau sa le divulge, fara autorizatie scrisa, n afara de cazurile n care obligatia divulgarii este prevazuta de lege sau prin acte normtive imperative Confidentialitatea este stricta, n afara de cazurile n care a primit o autorizatiei speciala de a divulga informatiile sau n caz de obligatii legale sau profesionale. Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate, sub orice forma, subalterni sau colaboratori, respecta aceleasi reguli de confidentialitate. Confidentialitatea mai implica de asemenea faptul ca, informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil n beneficiul personal sau al unui tert. Acest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa ndeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale. n interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra

53

naturii si ntinderii obligatiilor legate de confidentialitate si asupra circumstantelor n care divulgarea de informatii primite n cursul exercitarii unei misini, trebuie autorizata sau ceruta. Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional sunt nscrise n legislatia fiecarei tari. Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute n vedere mai multe aspecte, si anume: a. cnd divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu deosebire terti) pot fi lezate; b. cnd divulgarea este ceruta de lege sau cnd exista obligatii profesionale de divulgare: profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa pentru a determina tipul de informatii care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile; profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de informatii; profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia implica responsabilitatea sa. n toate aceste cazuri se recomanda consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat. Biletul nr. 174 1.Care sunt metodele de calcul a ANCorectat al unei Intrepr. ? Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate. Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale. Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la afisarea raportului fiscal ? Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea raportului fiscal. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. (Art 129 ,L85) Art. 129. (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final nsotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorulsindic va convoca adunarea creditorilor n termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile nainte de data convocarii. (2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin ncheiere, toate obiectiunile la raportul final, l va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia. (3) Creantele care la data nregistrarii raportului final vor fi nca sub conditie nu vor participa la ultima distribuire. Art. 130. Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate n termen de 90 de zile de catre cei ndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, n contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite n conditiile art. 4 alin. (4). Bilet nr. 175 1. In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net corijat? Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate. 2. Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s-a ajuns in starea de insolventa? Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. de Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii. Biletul nr.176 1. In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net corijat? Valoarea patrimoniala a unei ntreprinderi este activul net corijat Activul net corijat se calculeaz prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE 1. REEVALUARE 2. Ce se intelege prin termenul insolventa Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bnesti pentru plata datoriilor exigibile: a) insolvena 2. este prezumat a fi vdit atunci cnd debitorul, dup 30 de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori; b) insolvena este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea

plti la scaden datoriile exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei. Bilet nr. 177 1 Explicati relatia dintre activul net corijat al unei intreprinderi si valoarea acesteia Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat Activul net corijat se calculeaz prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORII Metodele de determinare sunt: Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode: Metoda aditiva Metoda substractiva Metoda valorii substaniale Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii ) 2.Ce se intelege prin procedura falimentului? Prin procedura falimentului se ntelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului n vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat; Bilet nr. 178 1.Cum se calculeaza" valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi? Explicati semnificatia acesteia. Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. 2.Care sunt principalele atributii ale judecatorului sindic? Principalele atribuii ale judectorului-sindic, sunt: pronunarea motivat a hotrrii de deschidere a procedurii judecarea contestaiei debitorului mpotriva cererii introductive a creditorilor pentru nceperea procedurii; judecarea opoziiei creditorilor la deschiderea procedurii; desemnarea, motivat prin sentina de deschidere a procedurii, dintre practicienii n insolven confirmarea prin ncheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; nlocuirea, pentru motive temeinice, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului; judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-i mai conduce activitatea; judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului n insolven judecarea aciunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase i a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial,anterioare deschiderii procedurii; judecarea contestaiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricrei persoane interesate mpotriva msurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; admiterea i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de lichidare,dup votarea lui de ctre creditori; soluionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de ntrerupere a procedurii de reorganizare judiciare i de intrare n faliment; soluionarea contestaiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau lichidatorului; judecarea aciunii n anularea hotrrii adunrii creditorilor; pronunarea hotrrii de nchidere a procedurii. Bilent nr. 179 1.Ce este rata de actualizare? Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior. Despre integritate. Principiul integritii impune ca obligaie tuturor profesionitilor contabili de a fi drepi i oneti n relaiile profesionale i de afaceri.

54

1.

Integritatea implic, de asemenea, tranzacii corecte i juste. Un profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele, evidenele, comunicatele sau alte informaii cnd apreciaz c acestea: conin o declaraie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare; conin declaraii sau informaii eronate; omit sau ascund informaii, atunci cnd aceste omisiuni induc n eroare. Nu se va considera c un profesionist contabil ncalc prevederile mentionate dac el furnizeaz un raport modificat pentru a respecta cerinele de mai sus. Bilet nr. 180 Care sunt tehnicile de actualizare? Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari. Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp. Economia de piata are 3 piete diferite: 1. piata de bunuri si servicii; 2. piata financiara; 3. piata muncii. In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pagube. In piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare. Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel: 1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor , se aplica regula capitalizrii sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare; - suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n . 2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si regula de actualizare - suma y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n - suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare X = Y ___1____ (1+i)n - rd (rata deflatata) = i-f (1+f)n - rata neutra de plasament 1 An= 1 - (1+t)n Despre obiectivitate. Un profesionist contabil trebuie s fie imparial i nu trebuie s permit prejudecilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenelor nedorite s intervin n raionamentele profesionale sau de afaceri. Principiul obiectivittii impune o obligaie tuturor profesionitilor contabili de a nu i compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenei nedorite a unor alte persoane. Un profesionist contabil poate fi pus n situaii n care obiectivitatea i este afectat. Este imposibil ca toate aceste situaii s fie definite i descrise. Relaiile care aduc un plus de confuzii sau influeneaz n mod negativ raionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate. Profesionitii contabili i desfoar activitatea n multe domenii diferite i trebuie s-i demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite. Indiferent de poziie sau serviciul prestat, profesionitii contabili trebuie s protejeze integritatea serviciilor profesionale i s menin obiectivitatea n raionamentul profesional. In selecionarea situaiilor i practicilor de care se vor ocupa n mod specific potrivit cerinelor etice legate de obiectivitate trebuie acordat atenia corespunztoare urmtorilor factori: a. Profesionitii contabili sunt expui unor situaii n care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea. b. Este practic imposibil s se defineasc i s se descrie toate situaiile n care ar exista aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relaiilor care pot ori par s afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie s domine un caracter rezonabil. c. Trebuie evitate relaiile care permit ca idei preconcepute, prtinirea ori influenele altora s ncalce obiectivitatea. d. Profesionitii contabili au obligaia de a se asigura c personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile i-a nsuit principiul obiectivittii. Biletul nr.181

1.Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare. - Rentabilitatea specifica ateptata pentru investiii alternative, - rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,. - rata neutra de plasament pe piaa financiara - rata dobnzii ceruta pentru plata datoriei planificate; Rata dobnzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobnzii de baza fr risc) 2.Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile. Un cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii profesionale deetica ce reglementeaza exercitiul profesional al unor activitati. Un cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitatide comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate , cat si reguli referitoarela conditiile de exercitare a activitatile profesionistilor ca reguli deontologice ce vizeazasa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata deinteresul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii deinalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii sireguli de comportament professional menite sa dea serviciilor respective autoritateanecesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar contabilecare pot influenta negative deciziile acestora.Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora decatre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resurselenecesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile denerespectare a standardelor profesionale si etice. Biletul nr. 182 1. Codul etic IFAC; rol, structura. Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol: da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor; protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc. Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni: Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajati- contine 6 sectiuni Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 Integritatea Sectiunea 120 Obiectivitatea Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 - Confidentialitatea Sectiunea 150 Comportamentul profesional Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti 10sectiuni Sectiunea 200 Introducere Sectiunea 210 Acceptarea unui client Sectiunea 220 -Conflicte de interes Sectiunea 230 Opinii suplimentare Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile Sectiunea 290 Independenta in misiuni de audit si certificare Partea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni Sectiunea 300 Introducere Sectiunea 310 Conflicte potentiale Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor ` Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 - Interese financiare Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte 2. Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului judiciar sau dupa caz lichidatorului? Debitorul are obligaia de a pune la dispoziia administratorului judiciar sau, dup caz, lichidatorului toate informaiile cerute de acesta, precum i toate informaiile apreciate ca necesare cu privire la activitatea i averea sa, precum i lista cuprinznd plile i transferurile patrimoniale fcute de el n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, sub sanciunea prevzut la art. 1081 alin. (1) pct. 2 lit. d) i e) din Codul de procedur civil Biletul nr.183 1.Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi.insolvents?

55

Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Desigur, se nelege ca, atunci cnd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii. Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este: CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde: CMPC = costul mediu ponderat al capitalului CKpr = costul capitalului propriu Kpr = capitalul propriu V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital) CD = credite Ci = cota de impozit pe profit Sau Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. -Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : KCPR = DIV + (1-d)* S CPR DIV = dividendul pe actiune distribuit S = cursul bursier al actiunii firmei analizate d = rata de distribuire a dividendelor = profitul net al firemie CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei 2. Care sunt primele masuri in urma deschiderii procedurii de insolventei n urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menionai n lista depus de debitor n conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dup caz, n condiiile art. 32 alin. (2), debitorului i oficiului registrului comerului sau, dup caz, registrului societilor agricole ori altor registre unde debitorul este nmatriculat/nregistrat, pentru efectuarea meniunii. (2) Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul n strintate au reprezentani n ar, notificarea va fi trimis acestora din urm. (3) Notificarea prevzut la alin. (1) se realizeaz conform prevederilor Codului de procedur civil i se va publica, totodat, pe cheltuiala averii debitorului, ntr-un ziar de larg circulaie i n Buletinul procedurilor de insolven. Bilet nr.184 1. Cum se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi? Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. -Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : KCPR = DIV + (1-d)* S CPR DIV = dividendul pe actiune distribuit S = cursul bursier al actiunii firmei analizate d = rata de distribuire a dividendelor = profitul net al firemie CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei Cost = profit ( dividende) / capital propriu cost = dobanda + prima de risc 2. Ce va cuprinde cererea de admitere a creantelor? Cu excepia salariailor ale cror creane vor fi nregistrate de administratorul judiciar conform evidenelor contabile, toi ceilali creditori, ale cror creane sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanelor n termenul fixat n sentina de deschidere a procedurii; cererile de creane vor fi nregistrate ntr-un registru, care se va pstra la grefa tribunalului. Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorat, temeiul creanei, precum i meniuni cu privire la eventualele drepturi de preferin sau garanii. Biletul nr.185 1.Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare. Relatia dintre riscuri si rata de actualizare Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur. Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o

deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc). Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate. O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active. Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prêt si riscul fluxului de numerar. 2.Aspecte conceptuale privind etica. Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atatcaracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati.E t i c a s e ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor u m a n e d i n p e r s p e c t i v e principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala.Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens simai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesiiliberale.Exista o stransa legatura intre educatie si etica,comportamentul etic presupunand un nivelde competenta ce se obtine prin actiuni educative Biletul nr.186 Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii. Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pieei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o ntreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare. Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare? Potrivit Legii nr. 85/2006, categoriile de persoane i termenele n care pot propune planul. (1) Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condiiile de mai jos: a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de la afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n care procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori; b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de zile d ela data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2); c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul definitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane. Biletul nr. 187 1.Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii. Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 2.Ce sunt serviciile profesionale? Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu: servicii de contabilitate; audit; fiscalitate; consultants manageriala; management financier. Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva. Biletul nr. 188 Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu influenta asupra ratei de actualizare. Totalitatea riscurilor la care este supusa intrepr : -riscuri externe: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a managementului la exigentele economiei de piata: -riscuri interne : dezechilibru financiar, tehnologii invechite, echipamente depaasite, produse demodate si orice punct slab retinut in cadrul diagnosticului. Riscurile externe se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin evaluarea si transformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in diagnosticul de evaluare. Despre Standardele Internationale de Audit. Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale. IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB), emite urmatoarele categorii de standarde:

56

Examinare (ISRE);

Standardele Internationale de Audit (ISA); Standardele Internationale pentru Misiunile Standardele Certificare (ISAE); Internationale pentru Misiunile

de de

(ISRS).

Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si indrumari pentru profesionistii contabili. Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu aceste standarde si alte documente se refera la depunerea de eforturi sustinute pentru: incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB in standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor nationale revine tertilor, convingerea acestora sa incorporeze in standardele nationale standardele si celelalte documente emise de IAASB; asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor nationale care incorporeaza standardele internationale; implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta si completa a satndardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB. Biletul nr.189 1.Ce semnificatie are coeficientui de volatilitate al actiunilor unei intreprinderi asupra valorii acesteia? 124. Coeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr exprima si masoara sensul si marimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte B<1 duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat B>1 - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat 2.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii; Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea SarbanesOxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie 2008. Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea unui sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveghere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si

sanctiuni disciplinare. Biletul nr.190 Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare. Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obinut ca diferena intre activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan. Metode- vezi Bilet. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. SI Rolul social al profesionistilor contabili. Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu exista progres fara dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili. Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Regulile contabile, ca si actorii principali profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale. In caz contrar, cum altfel s-ar putea masura activitatile economice? cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii aceluiasi stat? cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare? cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si proprietarii acesteia, intre munca si capital? De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si a cetatenilor unei tari. Toti profesionistii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public, iar aceasta misiune trebuie indeplinita indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii, in afaceri, in educatie sau in practica libera. Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului. Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare etc Biletul nr. 191 1.Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea intreprinderii. Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 2.Despre competenta profesionala si prudenta. 130.1 Principiul competenei profesionale i prudenei impune tuturor profesionitilor contabili urmtoarele obligaii: (a) s menin cunotinele i aptitudinile profesionale la nivelul prevzut pentru a se asigura c un client sau un angajator va primi servicii profesionale competente; i (b) s acioneze cu atenia necesar i in conformitate cu standardele tehnice i profesionale in vigoare in procesul furnizrii de servicii profesionale. 130.2 Serviciul profesional competent impune exercitarea unei judeci solide in utilizarea cunotinelor i aptitudinilor profesionale in realizarea acestui serviciu. Competena profesional poate fi imprit in dou faze distincte: (a) dobandirea competenei profesionale; i (b) meninerea competenei profesionale. 130.3 Meninerea competenei profesionale necesit cunoaterea continu i inelegerea voluiilor tehnice, profesionale i de afaceri relevante. Dezvoltarea profesional continu ii d posibilitatea profesionistului contabil

57

1.

1.

s ii dezvolte i s ii menin capacitile de a aciona 1. Competent in mediul profesional. 130.4 Prudena implic responsabilitatea de a aciona in concordan cu 2. dispoziiile privind o misiune, cu grij, meticulous i la timp. 3. 130.5 Un profesionist contabil trebuie s ia msurile necesare pentru a se asigura c persoanele care lucreaz sub autoritatea profesionistului contabil in calitate de profesionist au o pregtire i o supraveghere corespunzto are. 130.6 Atunci cand este cazul, un profesionist contabil trebuie s intiineze clienii, angajatorii sau ali utilizatori ai serviciilor profesionale de limitrile inerente din serviciile respective. Biletul nr.192 1.Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei Tntreprinderi? - studiul rezultatelor trecute (3 ani) - examenul previziunilor - mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitii beneficiare I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilan care ndeplinete cumulativ 4 condiii: 1. este un profit stabil; 2. este un profit real; 3. este un profit cert; 4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor. Se pornete de la profitul din bilan cruia i se aduc corecii: A. corecii pe orizontala intre exerciii care scot in evidenta modificrile din legislaie. Deci trebuie sa facem comparabile bilanurile si sa le aducem la nivelul ultimului an. B. Corecii pe verticala adic pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatrilor din diagnosticul de evaluare.: - marja bruta; - valoarea adugata - excedent brut/net din exploatare; - profit net A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar; B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente - se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experii tehnici; C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala; D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale - se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc 1. in mod sistematic in viitor F. corecii legate de sinergii G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii. II. Examenul previziunilor Evaluatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din 1. care trebuie sa rezulte ca ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidai ve. III. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una: a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil. b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se folosete in evaluri pt fuziuni, divizri, majorri de capital. c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare; se utilizeaz in evaluarea pt vnzri intre proprietari privai. d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare, de ex: 3 ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si 3 ani viitor. Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile? Necesitatea reglementarii profesiei contabile. Reglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaie care sa fie ndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea i natura reglementarii depend de urmatorii factori:

Capacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economice i societatii. Conditiile de piata in care activeaza profesia. Existenta unui dezechilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile respective si furnizorul acestor servicii adica profesionistul contabil care detine experienta necesara pantru a fi stabilite relatiile intre cele doua domenii BILETUL 193 1. Prezentati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare: A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar; B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experii tehnici; C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala; D. a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor F. corecii legate de sinergii G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii. 1.Ce este auditul intern? Auditul intern este activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor unei organizatii in scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acesteia. El poate fi exercitat atat de persoane din interiorul organizatiei in cauza, cat si de persoane din exteriorul acesteia. Auditul intern are scopul: de a verifica daca activitatea organizatiei este in conformitate cu politicile, programele si managementul acestuia, conform prevederilor legale; de a evalua cat de adecvate sunt controalele financiare si nefinanciare dispuse de conducerea entitatii economice, si daca acestea sunt aplicate si in ce masura, in scopul cresterii eficientei activitatii organizatiei; de a evalua cat de adecvate sunt informatiile financiare si nefinanciare furnizate conducerii entitatii economice, pentru cunoasterea realitatilor din organizatia respectiva; de a proteja elementele patrimoniale bilantiere si extrabilantiere ale organizatiei si de a identifica metodele de prevenire a fraudelor si a pierderilor de orice fel. Biletulnr.194 1.Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile si provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor? - Influeneaz amortizrile tehnice reale i cea fiscal - nltur amortizrile n exces 2. Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar? Statutul auditorului auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata - auditorul intern face parte din structura intreprinderii; 2. Beneficiarii auditului : - auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare (consumatorii finali); - auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii; 3. Obiectivele auditului - Audit statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei, situatiei si performantei financiare; - auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor , deci a sistemului de control al intreprinderii ; Controlul intern constituie pentru auditul intern un SCOP iar pentru auditul statutar un MIJLOC. 4.Domeniul de aplicare Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare ; Auditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii , dar in integralitatea acestora ( se ocupa de toate procedurile chiar daca au sau nu legatura cu practicile financiare ex.

58

Probleme de recrutare de personal. Actual managerii gresesc deoarece incarca activitatea audit intern cu peste 90% parte financiara). 5. Pozitia fata de frauda Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare, in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare. Auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in masura sa contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespctari a procedurilor de control intern. 6.Independenta Este diferita in sensul ca: -Auditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere . -Auditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata , nu si fata de conducere . 7. Periodicitatea auditurilor -Auditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ; -Auditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. Al interocutorilor , potrivit planului de audit intern . (Auditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie fara rezerva . Neparticiparea acestuia atrage dup sine intocmirea raportului cu rezerva pt. incertitudinea stocurilor de ex) . 8. Metodologia : -Auditul statutar se exercita pe bza unei metodologii unice si unitare stabilite de IAASB (Consiliul pt. Standarde Internationale de Audit si Asigurare ) -Auditul intern , desi se exercita pe baza unei metodologii unice stabilite de IIAI (Institutul International al Auditului Intern ) , in aplicare el este adaptat la specificul si cultura intreprinderii , in folosul conducerii . Biletul nr. 195 1.Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu cheltuielile salariale? se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a exceselor de salarizare i adugarea insuficienei de salarizare, referina constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piaa muncii de ctre experi independeni n munc i protecie social 2.De catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale? Art. 1371. - (1) Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv. Biletulnr.196 1.Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a fntreprinderii. Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata. Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare 2.Prezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni. Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor: a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii; b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii financiare; c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor; d) supravegherea activitatii directorilor; e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia; f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei. De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor. Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie. Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general. Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie

reprezinta societatea prin presedintele sau. Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor. Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni. In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii ,puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general. Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul comertului specimene de semnatura. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator. Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii adecvate. Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea societatii. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii. Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa incetarea mandatului de administrator. Biletui nr.197 1.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar? Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prinoferirea unei resigurri referitoare la: -acurateea declaraiilor financiare; -continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; -existena unor fraude; -respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; -comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. 2.Sarcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni. Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor msurilor aferente conducerii societii, nlimitele obiectului de activitate al societii i cu respectarea competenelor exclusiverezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administraie i adunrii generalea acionarilor. Biletul nr. 198 1.Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei ntreprinderi? Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante: - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute; - ca medie a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare 2.Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni. Art. 1442. - (1) Administratorii sunt rspunztori de ndeplinirea tuturor obligaiilor, potrivit prevederilor art. 72 i 73. (2) Administratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele ndeplinite de directori sau de personalul ncadrat, cnd dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi exercitat supravegherea impus de ndatoririle funciei lor. (3) Directorii vor ntiina consiliul de administraie de toate neregulile constatate cu ocazia ndeplinirii atribuiilor lor. (4) Administratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imediai dac, avnd cunotin de neregulile svrite de acetia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni i auditorului financiar. (5) n societile care au mai muli administratori rspunderea pentru actele svrite sau pentru omisiuni nu se ntinde i la administratorii care au fcut s se consemneze, n registrul deciziilor consiliului de administraie, mpotrivirea lor i au ncunotinat despre aceasta, n scris, pe cenzori sau auditorii interni i auditorul financiar. Art. 72. - Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziiile referitoare la mandat i de cele special prevzute n aceast lege. Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar rspunztori fa de societate pentru: a) realitatea vrsmintelor efectuate de asociai; b) existena real a dividendelor pltite; c) existena registrelor cerute de lege i corecta lor inere; d) exacta ndeplinire a hotrrilor adunrilor generale;

59

e) stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun. ART. 142 (1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. (2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor: a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii; b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii financiare; c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor; d) supravegherea activitatii directorilor; e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia; f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006privind procedura insolventei.(3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114 Biletui nr.199 1.Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea intreprinderii prin rentabilitate? Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt: - rata de capitalizare (fructificare sau actualizare); - profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii; - perioada de referinta 2.Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in justitie? (1) Consiliul de administraie reprezint societatea n raport cu terii i n justiie. nlipsa unei stipulaii contrare n actul constitutiv, consiliul de administraie reprezintsocietatea prin preedintele su.(2) Prin actul constitutiv, preedintele i unul sau mai muli administratori pot fimputernicii s reprezinte societatea, acionnd mpreun sau separat. O astfel de clauzeste opozabil terilor.(3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezint societatea doar acionndmpreun pot mputernici pe unul dintre ei s ncheie anumite operaiuni sau tipuri deoperaiuni.(4) n cazul n care consiliul de administraie deleag directorilor atribuiile deconducere a societii n conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta societateaaparine directorului general. Dispoziiile alin. (2)-(4) se aplic directorilor n modcorespunztor. Consiliul de administraie pstreaz ns atribuia de reprezentare asocietii n raporturile cu directorii.(5) Consiliul de administraie nregistreaz la registrul comerului numele persoanelor mputernicite s reprezinte societatea, menionnd dac ele acioneaz mpreun sauseparat. Acestea depun la registrul comerului specimene de semntur. Biletul nr.200 1Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia prin rentabilitate. Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii. Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc. Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei. 2.De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere? Art. 153 (1) Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv. (2) Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre membrii existenti ai consiliului sau de catre actionari. (3) Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu poate fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11. (4) Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. (5) Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului. Art. 153^7 (1) In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda la numirea unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale. (2) Daca vacanta mentionata la alin. (1) determina scaderea numarului

membrilor consiliului de supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala pentru completarea locurilor vacante. Art. 153^8 (1) Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societatii. (2) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se pot stabili conditii specifice de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supraveghere. In aprecierea independentei unui membru al consiliului de supraveghere trebuie respectate cel putin criteriile reglementate la art. 138^2 alin. (2). (1) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale: a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat; b) numeste si revoca membrii directoratului; c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii; d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata. (2) In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate convoca adunarea generala a actionarilor. (3) Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune, directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un asemenea acord este data cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii. Art. 153^10 (1) Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri ai consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere si a personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor. (2) Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliul de supraveghere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu. (3) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie membru independent al consiliului de supraveghere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar. (4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie. Art. 153^11 (1) Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de supraveghere si prezideaza intrunirea. (2) Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de la convocare. (3) Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin. (2), autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei. (4) Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au drept de vot in consiliu. (5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul-verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al consiliului. Biletul nr.201 1.Ce este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi? Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe b a z a e s t i m a r i l o r d e piata la care se adauga primele de risc specifice i n t r e p r i n d e r i i evaluate. 2.Atributiile principale ale consiliului de supraveghere. Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are urmtoarele atribuii principale: a) exercit controlul permanent asupra conducerii societii de ctre directorat; b) numete i revoc membrii directoratului; c) verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu hotrrile

60

adunrii generale a operaiunilor de conducere a societii; d) raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfurat. Biletul nr.202 1.Ce relaie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar i valoarea ntreprinderii. Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 2.Ci cenzori va avea o societate pe aciuni? Art. 159. - (1) Societatea pe aciuni va avea 3 cenzori i un supleant, dac prin actul constitutiv nu se prevede un numr mai mare. n toate cazurile, numrul cenzorilor trebuie s fie impar. Cenzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor.Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil. Biletul nr.203 1.Ce este valoarea de randament propriu-zisa si cum se determina? Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentultotalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 2.Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni. (1) Cenzorii sunt obligai s supravegheze gestiunea societii, s verifice dac situaiilefinanciare sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele, dac acestea din urm suntinute regulat i dac evaluarea elementelor patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare.(2) Despre toate acestea, precum i asupra propunerilor pe care le vor consideranecesare cu privire la situaiile financiare i repartizarea profitului, cenzorii vor prezentaadunrii generale un raport amnunit. Modalitatea i procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari dinRomnia.(3) Adunarea general poate aproba situaiile financiare anuale numai dac acestea suntnsoite de raportul cenzorilor sau, dup caz, al auditorilor financiari.(5) Cenzorii sau, dup caz, auditorii interni vor aduce la cunotin membrilor consiliului de administraie neregulile n administraie i nclcrile dispoziiilor legale iale prevederilor actului constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin adunrii generale. Biletul nr.204 1. Ce este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina? Valoarea de rentabilitate limitata = valoarea fluxurilor de lichiditati limitatate pentru un numar de ani. 2. Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni? n afar de evidenele prevzute de lege, societile pe aciuni trebuie s in: a) un registru al acionarilor care s arate, dup caz, numele i prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acionarilor cu aciuni nominative, precum i vrsmintele fcute n contul aciunilor. Evidena aciunilor tranzacionate pe o pia reglementat/sistem alternativ de tranzacionare se realizeaz cu respectarea legislaiei specifice pieei de capital; b) un registru al edinelor i deliberrilor adunrilor generale; c) un registru al edinei i deliberrilor consiliului de administraie, respectiv ale directoratului i consiliului de supraveghere; d) un registru al deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori i, dup caz, de auditori interni, n exercitarea mandatului lor; e) un registru al obligaiunilor, care s arate totalul obligaiunilor emise i al celor rambursate, precum i numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cnd ele sunt nominative. Evidena obligaiunilor emise n form dematerializat i tranzacionate pe o pia reglementat sau printr -un sistem alternativ de tranzacionare va fi inut conform legislaiei specifice pieei de capital; f) orice alte registre prevzute de acte normative speciale. Biletul nr.205 Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina? Valoarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de metodacapitalizarii veniturilor, valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la cpacitatea beneficiara a intreprinderii (CB) exprimata prin profitul net, a unui multip licator capitalistic yValoarea de rentabilitate continua:V= CB + CB/iUnde:CB= exprima profitul net mediu anual previzionat;CB/i= valoarea de rentabilitate 2.Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe actiuni. Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati si comanditari. Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. Toate celelalte trasaturi specifice SA se regasesc si in cazul SCA. Biletul nr.206

1.Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a acesteia. Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz ntreprinderea Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori: profit brut (diagnosticul financiar-contabil); profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor; dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului; prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de ntreprindere. 2. Ce nelegei prin audit n general; dar prin audit financiar, dar prin audit statutar? Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n vederea exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora. Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate. Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizri i informaiei. Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: -auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii; -auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situaiile financiare; -auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale; -auditul financiar asupra situaiei fiscale; -auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc. Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei de audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai). Biletul nr.207 1.Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei intreprinderi? Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor. Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizri, dar naintea dobnzii. FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT: Profit (pierdere) pe an + dobnda pe datoria la teri - economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii pentru datoria la terti +impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numerar - cheltuieli de capital +/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a

61

lichiditilor/datoriilor Flux de trezorerie 2.Care sunt obligatiile principale ale adunarii generale a asociatilor in cadrul societatilor cu raspundere limitatei? Adunarea general a asociailor are urmtoarele obligaii principale:a) s aprobe situaia financiar anual i s stabileasc repartizarea profitului net; b) s desemneze administratorii i cenzorii, s i revoce/demit i s le dea descrcarede activitate, precum i s decid contractarea auditului financiar, atunci cnd acesta nuare caracter obligatoriu, potrivit legii;c) s decid urmrirea administratorilor i cenzorilor pentru daunele pricinuitesocietii, desemnnd i persoana nsrcinat s o exercite;d) s modifice actul constitutiv Biletul nr.208 1. In ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate? Metoda DCF consta in nsumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n, cnd se apreciaz ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n se stabilete valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii 2.Cum poate fi redus sau majorat capitalul social? CAPITOLUL II: Reducerea sau majorarea capitalului social Art. 207 din legea 31/990 (1)Capitalul social poate fi redus prin: a)micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale; b)reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale; c)dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor. (2)Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin: a)scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate; b)restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala; c)alte procedee prevazute de lege. Art. 208 (1)Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. (2)Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. (3)Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62. (4)Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a ramas definitiva. (5)La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3). Art. 209 Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate. Art. 210 (1)Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura. (2)De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. (3)Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social. (4)Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune. Art. 212 (1)Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii. (2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre

membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde: a)data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului; b)denumirea si sediul societatii; c)capitalul social subscris si varsat; d)numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor; e)ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari; f)dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani; g)obligatiunile emise de societate; h)hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele. (3)Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar. Art. 213 Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital. Art. 214 In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital. Art. 215 (1)Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39. (11)In cazul in care majorarea capitalului social este efectuata pentru realizarea unei fuziuni sau divizari si pentru efectuarea, daca este cazul, a platilor in numerar catre actionarii/asociatii societatii comerciale absorbite sau divizate, nu este necesara intocmirea raportului prevazut la alin. (1), daca proiectul de fuziune sau divizare a fost supus examinarii unui expert independent potrivit dispozitiilor art. 2433 alin. (1)-(4). (2)Aporturi in creante nu sunt admise. (3)Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social. (4)Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb. Art. 216 (1)Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda. (2)Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 2201 alin. (4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului. (3)Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila. Art. 2161 Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator. Art. 217 (1)Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor. (2)Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor. (3)Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.

62

(4)Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Art. 219 (1)Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii. (2)Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate. Art. 220 (1)Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30 % din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale. (2)In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura. (3)Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii. (4)Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile. Art. 2201 (1)Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor. (2)O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare. (3)Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii. (4)Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Art. 221 Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele prevazute de art. 210. Biletul nr.209 1.Care sunt cele 4 etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate? Aplicare metodei se face in patru etape: 1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor 2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o nelegere a fluxurilor trecute: vnzri, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc. 3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cash -flow-ul din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon

b)asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c)asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82; d)asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora. (2)Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni. Art. 223 (1)Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat. (2)Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat. (3)Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati. (31)Hotararea prin care instanta se pronunta asupra cererii de excludere este supusa numai apelului. (4)Hotararea definitiva de excludere se depune, in termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi inscrisa in registru, iar dispozitivul hotararii se publica, la cererea societatii, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Art. 224 (1)Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv. (2)Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia. Art. 225 (1)Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere. (2)Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni. Art. 226 (1)Asociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate: a)in cazurile prevazute in actul constitutiv; a1)in cazurile prevazute la art. 134; b)cu acordul tuturor celorlalti asociati; c)in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, supusa numai apelului. (11)Dreptul de retragere poate fi exercitat, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b), in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale a asociatilor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dispozitiile art. 134 alin. (21) se aplica in mod corespunzator. (2)In situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati. (3)Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de tribunal. Costurile de evaluare vor fi suportate de societate. Biletulnr.210 1.Ce este valoarea rezidual, cum se determin i cnd se folosete n evaluarea ntreprinderii? Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute. Valoarea reziduala, de regula se calculeaza : ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea 1. prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat pe (Vr=ZxCF) sau K-g termen lung a fluxului de numerar 2. aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea 4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila pe termen lung a fluxului de numerar readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; K-g numita si rata neutra 2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale? Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de CAPITOLUL I: Dizolvarea societatilor stat. Art. 227 2.Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n (1)Societatea se dizolva prin: a)trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; comandit simpl sau cu rspundere limitat? b)imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea TITLUL V: Excluderea si retragerea asociatilor acestuia; Art. 222 (1)Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau c)declararea nulitatii societatii; cu raspundere limitata: d)hotararea adunarii generale; a)asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; e)hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice,

63

precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii; f)falimentul societatii; g)alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii. (2)In cazul prevazut la alin. (1) lit. a), asociatii trebuie sa fie consultati de catre consiliul de administratie, respectiv de directorat, cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. In lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati, tribunalul poate dispune, prin incheiere, efectuarea consultarii conform art. 119 alin. (3). (3)Daca procedura prevazuta la alin. (2) nu este indeplinita, la expirarea duratei mentionate in actul constitutiv orice persoana interesata sau Oficiul National al Registrului Comertului poate sesiza judecatorul-delegat pentru constatarea dizolvarii societatii. (4)Lichidarea si radierea societatii se efectueaza potrivit dispozitiilor art. 237 alin. (6)-(10). Art. 228 (1)Societatea pe actiuni se dizolva: a)in cazul si in conditiile prevazute la art. 15324; b)in cazul si in conditiile prevazute la art. 10 alin. (3). (2)Prevederile alin. (1) lit. a) se aplica in mod corespunzator si societatii cu raspundere limitata. Art. 229 (1)Societatile in nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur. (2)Se excepteaza cazul cand in actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. (3)Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si societatilor in comandita simpla sau in comandita pe actiuni, daca acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar. Art. 230 (1)In societatile in nume colectiv, daca un asociat decedeaza si daca nu exista conventie contrara, societatea trebuie sa plateasca partea ce se cuvine mostenitorilor, dupa ultimul bilant contabil aprobat, in termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului, daca asociatii ramasi nu prefera sa continue societatea cu mostenitorii care consimt la aceasta. (2)Prevederile alin. (1) se aplica si societatilor in comandita simpla, in caz de deces al unuia dintre asociatii comanditati, in afara de cazul cand mostenitorii sai nu prefera sa ramana in societate in aceasta calitate. (3)Mostenitorii raman raspunzatori, potrivit art. 224, pana la publicarea schimbarilor intervenite. Art. 231 (1)In caz de dizolvare a societatii prin hotarare a asociatilor, acestia vor putea reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotararii luate, atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ. (2)Noua hotarare se mentioneaza in registrul comertului, dupa care oficiul registrului comertului o va trimite Monitorului Oficial al Romaniei, spre publicare in Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii. (3)Creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in conditiile art. 62. Art. 232 (1)Dizolvarea societatilor comerciale trebuie sa fie inscrisa in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in afara de cazul prevazut la art. 227 alin. (1) lit. a). (2)Inscrierea si publicarea se vor face conform art. 204, cand dizolvarea are loc in baza unei hotarari a adunarii generale, si in termen de 15 zile de la data la care hotararea judecatoreasca a ramas definitiva, cand dizolvarea a fost pronuntata de justitie. (3)In cazul prevazut la art. 227 alin. (1) lit. f), dizolvarea se pronunta de tribunalul investit cu procedura falimentului. Art. 233 (1)Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea are loc fara lichidare, in cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri prevazute de lege. (2)Din momentul dizolvarii, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot intreprinde noi operatiuni. In caz contrar, acestia sunt personal si solidar raspunzatori pentru actiunile intreprinse. (3)Interdictia prevazuta la alin. (2) se aplica din ziua expirarii termenului fixat pentru durata societatii ori de la data la care dizolvarea a fost hotarata de adunarea generala sau declarata prin sentinta judecatoreasca. (4)Societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pana la terminarea acesteia. Art. 234 Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Art. 235 In societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspundere limitata, asociatii pot hotari, o data cu dizolvarea, cu cvorumul si majoritatea prevazute pentru modificarea actului constitutiv, si modul de lichidare a societatii, atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii. (2)Prin votul unanim al asociatilor se poate hotari si asupra modului in care activele ramase dupa plata creditorilor vor fi impartite intre asociati. In lipsa acordului unanim privind impartirea bunurilor, va fi urmata procedura lichidarii prevazuta de prezenta lege. (3)Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa plata creditorilor are loc la data radierii societatii din registrul comertului. (4)Registrul va elibera fiecarui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, in baza caruia asociatul poate proceda la inscrierea bunurilor imobile in cartea funciara. Art. 237 (1)La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care: a)societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni; c)societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta; c1)societatea s-a aflat mai mult de 3 ani in inactivitate temporara, anuntata organelor fiscale si inscrisa in registrul comertului; termenul de 3 ani curge de la data inscrierii in registrul comertului a mentiunii privind starea de inactivitate temporara a societatii; d)societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii. (2)Dispozitiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile in cazul in care societatea a fost in inactivitate temporara, anuntata organelor fiscale si inscrisa in registrul comertului. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani. (3)Hotararea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea se inregistreaza in registrul comertului, se comunica directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putand sa se indrepte impotriva societatii. (4)In cazul mai multor hotarari judecatoresti de dizolvare, pentru situatiile prevazute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in forma unui tabel cuprinzand: codul unic de inregistrare, denumirea, forma juridica si sediul societatii dizolvate, instanta care a dispus dizolvarea, numarul dosarului, numarul si data hotararii de dizolvare. In aceste cazuri, tarifele de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, se reduc cu 50 %. (5)Orice persoana interesata poate face numai apel impotriva hotararii de dizolvare, in termen de 30 de zile de la efectuarea publicitatii potrivit prevederilor alin. (3) si (4). Apelantul va depune o copie a apelului la oficiul registrului comertului la care este inregistrata societatea a carei dizolvare a fost pronuntata. (6)La data la care hotararea judecatoreasca de dizolvare ramane definitiva, persoana juridica intra in lichidare, potrivit prevederilor prezentei legi. (7)Daca in termen de 3 luni de la data la care hotararea judecatoreasca de dizolvare a ramas definitiva nu se procedeaza la numirea lichidatorului, judecatorul delegat, la cererea oricarei persoane interesate, numeste un lichidator de pe Lista practicienilor in reorganizare si lichidare, remunerarea acestuia urmand a fi facuta din averea persoanei juridice dizolvate sau, in cazul lipsei acesteia, din fondul de lichidare constituit in temeiul prevederilor art. 4 alin. (6) din Legea nr. 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. (71)Hotararile judecatoresti pronuntate in conditiile alin. (7) se comunica lichidatorului numit, se publica pe pagina de internet a Oficiului National al Registrului Comertului si se afiseaza la sediul oficiului registrului comertului in care este inmatriculata societatea comerciala dizolvata. (la data 29-iun-2007 Art. 237, alin. (7) din titlul VI, capitolul I completat de Art. I, punctul 57. din Ordonanta urgenta 82/2007 ) (8)Daca judecatorul delegat nu a fost sesizat, in conditiile alin. (7), cu nici o cerere de numire a lichidatorului in termen de 3 luni de la expirarea termenului prevazut la alin. (7), persoana juridica se radiaza din oficiu din registrul comertului, prin incheiere a judecatorului delegat, pronuntata la cererea Oficiului National al Registrului Comertului, cu citarea partilor, conform dreptului comun. (9)Incheierea de radiere se inregistreaza in registrul comertului, se comunica persoanei juridice la sediul social, Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pe cale electronica, si se afiseaza pe pagina de Internet a Oficiului National al Registrului Comertului si la sediul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, in raza caruia societatea isi are inregistrat sediul. (10)Bunurile ramase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul

64

comertului, in conditiile alin. (8) si (9), revin actionarilor. Art. 2371 (1)Atunci cand un asociat raspunde nelimitat pentru obligatiile societatii pe durata functionarii acesteia, raspunderea sa pentru aceste obligatii va fi nelimitata si in faza dizolvarii si, daca este cazul, a lichidarii societatii. (2)Atunci cand, pe durata functionarii societatii, un asociat raspunde pentru obligatiile acesteia in limitele aportului la capitalul social, raspunderea sa va fi limitata la acest aport si in situatia dizolvarii si, daca este cazul, a lichidarii societatii. (3)Asociatul care, in frauda creditorilor, abuzeaza de caracterul limitat al raspunderii sale si de personalitatea juridica distincta a societatii raspunde nelimitat pentru obligatiile neachitate ale societatii dizolvate, respectiv lichidate. (4)Raspunderea asociatului devine nelimitata in conditiile alin. (3), in special atunci cand acesta dispune de bunurile societatii ca si cum ar fi bunurile sale proprii sau daca diminueaza activul societatii in beneficiul personal ori al unor terti, cunoscand sau trebuind sa cunoasca faptul ca in acest mod societatea nu va mai fi in masura sa isi execute obligatiile.

65