Sunteți pe pagina 1din 5

Sistemul respirator

Componentele sistemului respirator sunt caile respiratorii (cavitatea nazala, faringele, laringele, traheea, bronhia) si plamanii. Fosele nazale, care alcatuiesc cavitatea nazala, se deschid la exterior prin nari, iar in faringe prin doua orificii. Interiorul foselor nazale este captusit cu o mucoasa ale carei secretii mentin locul mereu umed. Mucoasa, fiind puternic vascularizata, incalzeste aerul inspirat. Mucusul, cat si firele de par din fosele nazale opresc inaintarea prafului si a altor impuritati care se pot afla in aerul inspirat. Faringele este organul in care se incruciseaza calea respiratorie cu calea digestiva. Laringele este alcatuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezinta o proeminenta, numita marul lui Adam". La intrarea in laringe se afla un capacel numit epiglota, care, la nevoie, astupa cavitatea laringelui numita glota. Laringele este si organul vorbirii, deoarece in interiorul sau se afla doua perechi de pliuri numite coarde vocale. Prin vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele. Traheea este un tub lung de aproximativ 12cm, mentinut deschis datorita inelelor cartilaginoase din care este alcatuit; spre esofag, tesutul cartilaginos este inlocuit cu tesut moale, ce usureaza trecerea alimentelor prin aceast. Peretele intern al traheii este captusit cu o mucoasa umeda, ale carei celule sunt ciliate. Cilii se misca de jos in sus, antrnand astfel impuritatile spre exterior. Bronhiile, in numar de doua, sunt ramificatii ale traheii care patrund in plamani. Inelele cartilaginoase ale acestora sunt complecte, iar mucoasa lor contine, de asemenea, celule ciliate. Bronhiile se ramifica in bronhii secundare: doua in plamanul stang, trei in plamanul drept. Plamanii sunt doua organe buretoase elastice, de culoare roz, asezate in cutia toracica, deasupra diafragmei. Plamanul drept este alcatuit din trei lobi, iar plamanul stang are doar doi lobi, intre cei doi plamani aflandu-se inima. n fiecare lob patrunde cate o bronhie secundara, care se ramifica in tuburi din ce in ce mai mici, numite bronhiole. Acestea, cand ajung sa aiba 1mm in diametru, nu mai au inele cartilaginoase. Cele mai fine bronhiole se termina cu saci pulmonari, alcatuiti din mici umflaturi cu peretii foarte subtiri, numite alveole pulmonare. Alveola pulmonara este unitatea structurala si functionala a plamanului. ntre sacii pulmonari se afla un tesut conjunctiv elastic. Plamanii nu au muschi. Suprafata lor este acoperita de doua foite, numite pleure. Una este lipita de plaman, cealalta de peretele intern al cavitatii toracice. ntre ele se afla o cavitate foarte subtire, in care se gaseste o pelicula de lichid. Plamanii sunt foarte bine vascularizati de arterele si venele pulmonare. Arterele pulmonare patrund in plamani printr-un loc numit hil, se ramifica si insotesc bronhiile pana la sacii pulmonari, unde se ramifica in arteriole care se continua cu capilarele. Acestea se deschid in venule care inconjoara sacii, insotesc apoi bronhiolele, bronhiile, se unesc in venele pulmonare (cate doua de fiecare plaman) si ies din plaman tot prin hil. Ele se deschid in final, in atriul stang. Un plaman este, deci, alcatuit dintr-un mare numar de saci pulmonari.

Fiziologia sistemului respirator Functionarea sistemului respirator, prin care se asigura respiratia, cuprinde, in principal, respiratia pulmonara si respiratia celulara. Respiratia pulmonara cuprinde doua faze: patrunderea aerului in plamani (inspiratia) si eliminarea aerului din plamani (expiratia), care dureaza mai mult decat inspiratia. Un om adult aflat in repaus executa 16 miscari respiratorii pe minut (ritmul respirator). Acest ritm este mai mare la femeie; el creste in timpul activitatii musculare, al exercitiilor fizice etc. Respiratiile normale sunt acte reflexe involuntare. Plamanii, neavand muschi, urmeaza pasiv miscarile cutiei toracice. n timpul inspiratiei, volumul cutiei toracice creste datorita contractiei muschilor respiratori: diafragma se contracta si coboara, muschii intercostali trag coastele si le ridica. Miscarea coastelor impinge sternul inainte, iar plamanii se umplu cu aer. n momentul expiratiei, muschii se relaxeaza, iar plamanii isi micsoreaza volumul o data cu cel al cutiei toracice, eliminand aerul. Inspiratia este, deci, faza activa a respiratiei, iar expiratia este faza pasiva. Intrarile si iesirile de aer din sistemul respirator prezinta ventilatia pulmonara, care depinde de frecventa si profunzimea miscarilor respiratorii. Acestea pot creste prin antrenament, gimnastica etc. Aerul este un amestec de gaze in urmatoarea proportie: 21% oxigen, 78% azot, 0,03% dioxid de carbon si alte alte gaze in cantitati foarte mici. Caracteristicele aerului inspirat sunt diferite de cele ale aerului expirat.

Fitoterapia si bolile aparatului respirator

Traheo-bronita acut definete o inflamaie virotic sau microbian cu afectarea morfo-funcional a mucoasei traheo-bronice i subiacente, ce apare la nivelul cilor aeriene superioare, dar poate prinde eventual si alveolele izolate din esutul pulmonar. Se caracterizeaz clinic prin stare febril, dureri retrosternale, tuse seac la nceput i apoi umed, expectoraie muco-purulent. Plante medicinale pentru bolnavii de traheo-bronit acut Satureja hortensis (cimbrul de grdin) - se face o infuzie din 1-2 lingurie de plant uscat la o can de ap clocotit. Dac se dorete mai concentrat, atunci infuzia se poate face din 2-3 lingurie plant la o can de 250 ml. Se iau cte 3-4 linguri pe zi (cel mult o can), ndulcit cu miere, naintea meselor. Thymus vulgaris (cimbru) - se bea cte o can, de 3 ori/zi, naintea meselor principale, dintr-o infuzie preparat din 1-2 lingurie de plant uscat la o can de ap clocotit. Castanea sativa (castan comestibil) - se beau 1-2 cni/zi dintr-o infuzie preparat din 2 lingurie frunze uscate la o can cu ap clocotit, ndulcit cu miere de albine. 2

Drosera rotundifolia (roua cerului) - se consum cte o can pe zi, dintr-o infuzie de 2-3 g plant uscat la 100 ml ap clocotit sau sub form de tinctur 20 la sut (20 g plant uscat la 100 ml alcool alimentar), din care se iau 10-40 de picturi pe zi. Atenie! Are i aciune antibiotic. Eryngium planum (scai vnt) - se beau 2-3 cni/zi de infuzie dintr-o linguri de plant tocat la o can de ap n clocot. Are proprieti evident calmante asupra spasmului tusei. Este cel mai eficient tratament fitoterapeutic n caz de tuse rebel! Marrubium vulgare (ungura sau voronic) - se bea o can pe zi, din infuzie 1-3 la sut (1-3 g plant uscat la 100 ml ap n clocot) ndulcit cu miere de albine sau sub form de pulbere 2-4 g pe zi. Se folosete n cazul bronitelor nsoite de febr.

Pentru combaterea tusei seci, spastice Se amestec Eryngium planum (scai vnt) 50 g, Drosera rotundifolia (roua cerului) 50 g, Carlina acaulis (turt) 50 g i Castanea sativa (frunze de castan comestibil) 50 g. Se beau 2-3 cni/zi dintr-o infuzie de 1-2 lingurie amestec la o can. O alt reet este s se amestece bine Satureja hortensis (cimbru de grdin) 50 g, Drosera rotundifolia (roua cerului) 50 g, Herba Chelidonii (rostopasc) 50 g, Eryngium planum (scai vnt) 50 g i Fructus Anisi vulgaris (anason) 50 g. Se face o infuzie dintr-o lingur de mixtur la o can cu ap i se las acoperit, pentru extracie, timp de 20 minute. Se beau 1-2 cni/zi, n mai multe reprize, ndulcit cu miere de albine. Sirop preparat din lmie sau oet de mere Se fierbe la foc mic o lmie. Dar atenie! Coaja citricelor este toxic din cauza substanelor conservante coninute. Se fierbe timp de doar 10 minute, apoi se taie n dou i se stoarce bine ntr-un pahar. La sucul obinut se adaug dou linguri de glicerin. Amestecul se agit bine, apoi paharul se umple cu miere de albine. n loc de lmie se poate folosi i oetul de mere, iar dup ce amestecm bine coninutul, atunci se folosesc chiar i ase lingurie pe zi, cnd tusea este rebel: dimineaa la trezire, nainte de miezul zilei, dup prnz, la cin i seara nainte de culcare. Pe msur ce tusea cedeaz, se reduce cantitatea. Preparatul este eficient att la aduli ct i la copii i reprezint unul dintre cele mai eficace siropuri naturale pentru calmarea i eliminarea tusei. Combaterea tusei nsoit de secreie greu expectorabil Althaea officinalis (nalb mare) - se beau 2 cni/zi dintr-o infuzie din flori i frunze, cte 2-3 g la o can cu ap n clocot sau decoct (fiertur) din rdcin, ambele preparate ndulcite cu miere de albine. 3

Malva sylvestris (nalb de pdure) - se beau 2-3 cni/zi dintr-o infuzie preparat din 2 lingurie plant uscat la o can cu ap n clocot. Se ndulcete cu miere. Aceast infuzie este un foarte bun emolient al secreiilor bronice. Cetraria islandicus (lichen de piatr, de munte) - se beau 2 cni/zi decoct pregtit dintr-o lingur de plant uscat la o can de ap. Are proprieti emoliente, sedative i antibiotice. Hordeum vulgare (orz) - se beau 1-2 cni pe zi decoct 10 la sut (10 g semine la 100 ml ap), ndulcit cu miere. Malva sylvestris (nalb de pdure) 50 g, Cetraria islandicus (lichen de piatr) 50 g, se amestec bine, iar din acest amestec se face o infuzie din 2 lingurie la o can de ap. Se beau dou cni pe zi, ndulcit cu miere de albine. Radix Altheae (rdcin de nalb mare) 20 g, Radix Liquiritiae (rdcin de lemn dulce) 6 g, Folium Farfarae (frunze de podbal) 8 g, Folium Verbasci (flori de lumnric) 8 g i Fructus Anisi vulgaris (fructe de anason) 4 g. Se amestec bine i se face infuzie din 2 lingurie de amestec la o can cu ap n clocot. Se beau 23 ceaiuri/zi, ndulcit cu miere. Combaterea tusei nsoit de secreie abundent mucopurulent, cnd se utilizeaz i remediile cu aciune expectorant Primula officinalis (ciubotica cucului) - se beau cte dou cni/zi, ndulcit cu miere, din decoctul de rizomi i rdcini, cte 3 g la can pentru aduli i 0,5-1 g, pentru copii. Saponaria officinalis (spunari sau odogaci) - se beau 1-2 cni/zi, ndulcit cu miere, din infuzie de rizomi i rdcin 1 la sut, dup o prealabil macerare de 6-8 ore la rece. Viola odorata (toporai) - se beau 1-2 ceti pe zi, cu miere din decoct de rizomi, 10 la sut. Viola tricolor (trei frai ptai) - se beau dou cni pe zi, cu miere, din dou linguri la o can de apa. Polygala amara (amreal) - se beau dou cni/zi, cu miere, din decoct de plant uscat, 2 la sut. Allium sativum (usturoi) - este un bun expectorant i are proprieti antibiotice(. Administrm astfel: se toarn ntr-o can de 250 ml cu ap clocotit usturoiul dat pe rztoare sau pisat bine, n cantitile urmtoare: 15 g usturoi pentru copiii pn la 2 ani, 25 g pentru copiii ntre 2-5 ani, 40 g pentru copiii de 10-12 ani i 60-80 g pentru alte vrste. Se dau 8-10 lingurie din apa usturoiat copiilor pn la 5 ani, 8-10 linguri ca desert copiilor de 10-12 ani, 8-10 linguri n sup pentru celelalte vrste. Pentru tratarea bronitei nsoit de tuse cu secreie abundent 4

Decoct din rdcin de Inula helenium (iarb mare sau omag) 5 la sut, plus 50-70 g miere de tei sau de munte, la o can de ceai. Se amestec bine i se beau doua cni pe zi. Primula officinalis (ciuboica cucului) ca decoct 3 la sut pentru aduli i 0,5-1 la sut pentru copii, plus 50-75 g de miere de tei sau de munte. Se beau 2 cni/zi. Pinus sylvestris (pin) - se culeg ramurile mici de pin cu muguri i cteva ace. Se pun ntr-un vas cu ap de 3-4 l att ct s le acopere i se fierb nbuit la foc mic timp de trei zile. n acest timp, apa devine brun, iar lichidul se strecoar prin sit i se ngroa cu miere de albine (75 g la 200 ml lichid). Se consum cte ase lingurie pe zi din acest soluie (cte o linguri la interval de dou ore), pn la vindecare.