Sunteți pe pagina 1din 78

CERCETAREA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORILOR DIN SIBIU CU PRIVIRE LA CIOCOLATA MILKA LUFLEE

CUPRINS:

PROCESUL CERCETARII DE MARKETING 1.FAZA PRELIMINARA


1.1 Definirea problemei decizionale

Una dintre cele mai importante contribuii ale cercetrii de marketing este definirea problemei decizionale pentru care este necesar oferirea de soluii. Milka, brandul de origine german, coleg la Kraft cu autohtonele Poiana i Africana, este singura prezen din segmentul premium cu caracteristici de identitate specifice segmentelor inferioare, precum lipsa cuvntului ciocolat de pe unele sortimente, palet cromatic simpl, orientarea orizontal a tabletei ambalate secundar n hrtie i lipsa auriului din paleta de culori. Calitatea produsului, renumele lui i identitatea vizual distinct (vaca omonim, unicul exemplu de mascot) reuesc s fac din Milka un brand (din segmentul de pret) premium pe piaa romneasc. Introducerea pe piata romaneasca a variantei Milka Luflee a fost insotita de o serie de materiale promotionale specifice acestui brand. Pana in acest moment insa nu s-a inregistrat o rata a vanzarilor destul de crescuta, in ciuda notorietatii de care se bucura.

PROBLEMA DECIZIONALA
Stimularea cumparariilor Imbunatatirea prezentarii produsului Costurile pe unitate de produs ridicate in cazul unor vanzari relative scazute Slaba pozitionare in preferintele de consum periodic a cumparatorilor de ciocolata 1.2 Stabilirea scopului cercetarii

PROBLEMA DE CERCETARE
Tipul de cumparator, frecventa de cumparare si cantitatea achizitionata Aprecierea ambalajului, gustului, raportului calitate-pret, cunoasterea canalelor media preferate Eficacitatea canalelor de distributiei si a activitatiilor de merchandising Tipul de consum, preferintele consumatorilor

Scopul cercetarii noastre consta in incercarea de a intelege piata actuala in care Milka Luflee incearca sa se interegeze in Romania, care sunt principalele caracteristici ai actualilor sau potentialiilor consumatori de ciocolata.Ambalajul, continutul, gustul, sau fie si raportul calitate-pret pot fi privite ca un ansamblu unitar sau prin prisma marcii care le inglobeaza, de aceea asteptarile setate pentru aceasta cercetare includ si studierea acestor aspecte. In concluzie, ne propunem sa studiem imaginea produsului Milka Luflee in randul consumatorilor, in vederea gasirii unei solutii pentru cresterea nivelului vanzarilor. Dup ce scopul a fost stabilit,se trece la urmatoarea

etap a procesului de cercetare i anume elaborarea obiectivelor.Pentru fiecare obiectiv al unei cercetri ,pot fi elaborate una sau mai multe ipoteze,afirmative sau negative,ce reprezint de fapt o anticipare a rspunsurilor la problema investigat.

1.3 OBIECTIVELE CERCETARII

Determinarea importanei factorilor formatori ai percepiei. Determinarea atitudinii fa de consumul de ciocolata Determinarea msurii n care compoziia influenteaz intenia de cumprare.

Preul este unul dintre factorii formatori ai percepiei care nregistreaza cea mai mare importan. Atitudinea respondenilor fa de consumul de ciocolata este una favorabil(scorul obinut de aceast variabil depete valoarea medie). Compoziia ciocolatii influeneaz ntr-o msur foarte mare intenia de cumprare(scorul nregistrat de aceast variabil este peste valoarea medie). Gradul n care ambalajul influeneaz intenia de cumprare este ridicat(scorul obinut de aceast variabil depete valoarea medie). Comunicaiile influeneaz intenia de achiziie ntr-o msur mare(scorul obinut de aceast variabil depete valoarea medie). Gradul n care gustul influeneaz intenia de achiziie este mare Preul este un factor ce influeneaz foarte mult intenia de achiziie Locul de achiziie al produselor bio cel mai frecvent este hypermarket-ul.

Determinarea msurii n care ambalajul influeneaz intenia de cumprare Determinarea msurii n care comunicaiile influeneaz intenia de achiziie . Determinarea msurii n care gustul influeneaz intenia de cumprare Determinarea msurii n care preul influeneaz intenia de achiziie Determinarea locurilor de achiziie.

Obiective secundare : 1. Asocierea imaginii produsului cu imaginea marcii si a gamelor sale de produse, inglobata de calitate, recunoastere

2. Gasirea celor mai potrivite metode de promovare a produsului Milka Luflee.

2.Faza de proiectare a cercetrii


2.1 Alegerea surselor de informatii
Cercetarea de marketing reprezinta un proces sistematic si obiectiv, generator de informatii necesare adoptarii deciziilor de marketing .El presupune culegerea, investigarea si analiza informatiilor legate de marketingul bunurilor, serviciilor, organizatiilor, oamenilor, locurilor si ideilor.Astfel cercetarii de marketing ii revine rolul de a identifica si evalua oportunitatile de marketing, de a analiza si alege pietele-obiectiv, de a fundamenta planificarea si realizarea mix-ului de marketing.Aceasta cercetare de marketing isi propune studierea ,,atitudinilor, opiniilor si intentiilor consumatoriilor cu privire la noua ciocolata Milka LuffleDin punctul de vedere al orientarii activitatii de cercetare, aceasta cercetare de marketing este o cercetare aplicativa de tip descriptiv care are in vedere activitatea de sortare a gunoiului menajer.

Faza de proiectare a cercetrii presupune activiti desfurate de cercettor cu scopul de a identifica sursele de informaii necesare, modalitile utilizate n culegerea informaiilor, sistematizarea informaiilor i programarea n timp a cercetrii n funcie de originea sursei n raport cu organizaia care solicit informaiile, tipul de surs utilizat n cadrul cercetrii de fa este o surs extern (prin surs extern se nelege o surs din mediul extern al organizaiei n cazul de fa publicaiile editate de diverse instituii). n funcie de felul informaiilor furnizate de surs, prezenta cercetare necesit surse de informaii secundare. Prin surse de informaii secundare se neleg sursele care ofer informaii culese si prelucrate anterior,in vederea realizarii anumitor obiective(n cazul de fa rapoartele realizate de diverse instituii).

2.2 Selectarea modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor


Procesul obtinerii datelor primare are un caracter complex si se desfasoara in timp. Cea mai utilizata metoda de obtinere a datelor primare este ancheta. Anchetele urmaresc sa descrie comportamentul, sa cunoasca motivele care stau la baza unor actiuni de marketing, sa afle opiniile si

preferintele consumatorilor. Anchetele presupun existenta unui chestionar si a unui esantion reprezentativ pentru populatia avuta in vedere in cadrul cercetarii.Pentru elaborarea acestei lucrari s-au folosit anchetele ,,fata in fata pentru a se obtine un control mai bun asupra conditiilor de desfasurare a interviurilor. In acest sens operatorul a putut clarifica o serie de intrebari cu un grad mai mare de complexitate, oferindu-le subiectilor explicatii si indrumari privind aspectele avute in vedere, obtinindu-se astfel raspunsuri corecte.Metodologia de cercetare stabileste faptul ca intervievatii vor fi in intregime consumatori de dulciuri, vor putea activa in domenii cat mai diferite si de asemenea vor putea avea surse de venit cat mai diferite ca marime; chestionarele vor fi administrate personal intervievatiilor intr-un interval de 15 pana la 25 de minute, si vor fi validate doar cele completate intr-o proportie de cel putin 85%. Cercetarea pe baza saptamani printr-un prin analiza datelor complex.Cercetarea Carrefour. de chestionar se va desfasura pe o perioada de 2 personal format din 5 intervievatori, si va conclude rezultate, si prezentarea rezulatelor intr-un raport se va face outdoor in hypermarket-uriile Real si

2.3 Stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetarii

ELEMENTE DE COST
Recrutarea(plata) participantiilor modelarea raportul de sesiunea in limba romana traducerea raportului de sesiune in limba engleza inregistrarea video coasturi print

VALOAREA
300 300 250 50 100 400

Determinarea mrimii eantionului Pentru determinarea marimii esantionului care urmeaza sa fie folosit in
cercetarea noastra in incercarea de a intelege piata actuala in care Milka Luflee incearca sa se interegeze in Romania, care sunt principalele caracteristici ai actualilor sau potentialiilor consumatori de ciocolata, cercetatorul decide sa lucreze in conditiile unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95%, deci a unui nivel de incredere de 0.05 si a unei

marje de eroare de +/ - 5 %,, pentru o abatere standard de 0.031 diimensiunea esantionului va fi de:

N= z^2*s^2/e^2= 3.84*0.49/0.031= 60.69 = 60 n- dimensiunea esantionului z- coefficient asociat probabilitatii de garantare a rezultatelor cercetarii S- abaterea standard la nivelul esantionului determinat e- marja de eroare Astfel esantoinul cercetarii va include 60 de persoane.

2.4 Consideraii privind elaborarea chestionarului

Tipuri de ntrebari utilizate

Conceperea chestionarului reprezint o activitate de maxim importan pentru orice cercetare de marketing bazat pe o anchet prin sondaj, deoarece calitatea chestionarului determin rezultatele cercetrii. Chestionarul a fost realizat pe baza obiectivelor cercetrii i conine 26 de intrebri. Predomin ntrebrile nchise, deoarece acestea l pun pe subiect n situaia de a indica unul sau mai multe din rspunsurile posibile propuse, rspunsurile sunt mai usor de dat, iar prelucrarea i interpretarea datelor obinute se simplific. Chestionarul conine atata ntrebri cu alegere unic cat i ntrebari cu alegere multipl . Dintre ntrebrile nchise 6 sunt dihotomice: 1, 5, 9, 11, 16, 21. n cadrul chestionarului, ntrebrile 1, 5, 9, 11, 16 sunt ntrebri filtru i ntrebrile 26, 27, 28, 29, 30 sunt de caracterizare. Pentru formulare ntrebrilor s-au ales cuvinte simple, uor de neles, evitndu-se ntrebrile care s sugereze sau s implice anumite rspunsuri. Formularea ntrebrilor s-a fcut intr-o manier direct pentru a uura rspunsurile subiecilor i pentru a evita anumite interpretri greite.

2.5 Tipuri de scale utilizate pentru fiecare ntrebare

Alegerea tipului de scal folosit in acest chestionar a fost inflienat de modul de cunoatere de ctre subieci a problemei supus cercetriiPentru ntrebrile urmtoarele tipuri de scale: cuprinse n acest chestionar am utilizat

Scale nominale pentru ntrebrile: 2; 6; 8; 10;12; 15; 18; 19; 26; 27; 28; 29;30. Scale nominale dihotomice: 1; 5; 9; 11; 16; 21. Scale ordinale: - 14. - diferenial semantic: 3; 7; 17; 22. - Stapel: 20 - Likert: 24 Scal interval: 4; 13; 23; 25.

2.6 Ordinea de aranjare a ntrebrilor

Chestionarul are o anumit dinamic, o anumit ordine de dispunere a ntrebrilor. Ordinea de aranjare a ntrebrilor n cadrul chestionarului este foarte important, deoarece ea influeneaz decizia subiecilor de a participa la desfurarea anchetei i de a rspunde la toate ntrebrile. Chestionarul incepe cu ntrebri simple, ntrebri generale, urmeaz apoi ntrebrile care ating direct problematica cercetrii i care intercaleaz ntrebrile mai dificile care cer un timp mai mare de gndire cu ntrebri mai uoare.

La sfritul chestionarului au fost plasate ntrebri de caracterizare a subiecilor, care s permit descrierea acestora n raport cu o serie de criterii precum: vrsta, nivelul de educatie, ocupatia, venitul, sexul.

3. FAZA DE REALIZARE A CERCETARII


3.1 Recoltarea informatiilor Aceasta etapa a fost parcursa de agentii nostri de teren, care au fost pe teren si prin intermediul chestionarului au cules datele necesare. 3.2 Prelucrarea informatiilor Pentru a fi posibila prelucrarea informatiilor s-a recurs la o codificare a chestionarului; prin aceasata metoda este mult mai usor de interpretat raspunsurile date de persoanele intervievate, si sunt mult mai usor de introdus in calulator. Le-am asociat numere, pentru a le putea deosebi unele de altele, astel am relizat urmatorul tabel:

10

Analiza univariata

Prelucare- intrebarea 1: Aveti varsta de cel putin 16 ani?

Varsta cel putin 16 ani? N Valid Missing 59 1

Consumati dulciuri? 59 1

S- a recurs in debutul chestionarului la o intrebare de tip general inchisa pentru a imparti colectivitatea in 2 grupuri distincte: cei care au cel putin 16 ani si cei care au sub acest prag pentru ca sub aceasta varsta eventualii respondenti, fie nu au gusturile bine definite, fie nu au discernamantul necesar pentru a raspunde intrebarilor din chestionar. Din cele 60 de raspunsuri primite- 59 sunt valide.

Prelucrare- intrebarea 2: Consumati dulciuri?

Frecventa Procent Valid Nu Da Total 2 57 59 3,3 95,0 98,3

11

Missing Total

System

1 60

1,7 100,0

Aceasta intrebare filtru are drept scop depistarea acelui segment al populatiei chestionate care cuprinde efectiv consumatorii de dulciuri, pentru ca doar pentru aceia exista posibilitatea de a incerca Milka Luflle, produs care face obiectul studiului nostru. Dintr- un numar de 60 de chestionare, exista doar 59 valide, dintre care 57 au raspuns ca sunt consumatori de dulciuri, reprezentand un procent de 98.3% si 2 persoane au raspuns ca nu consuma dulciuri, adica 3.3% asa cum reiese din tabelul de mai sus.

Prelucrare- intrebarea 3: Ce tipuri de dulciuri consumati?

Consum caramele

Consum praline

Consum snacks- uri

Consum baton cioc

Consum ciocolata

Consum prajituri 58 2

N Valid Missin g

58 2

58 2

Consum bomboane

58 2

58 2

58 2

58 2

Dintre cei 60 de respondenti, 58 consuma dulciuri, iar 2 nu consuma. Raspunsurile acestora se impart dupa cum urmeaza: din studiul facut prin aceasta intrebare reiese ca exista un procent de 3.3% de raspunsuri invalide la fiecare tip consumat, iar restul raspunsurilor se distribuie astfel:

Consum ciocolata

12

Consum inghetata 58 2

Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing Total System 4 54 58 2 60 6,7 90,0 96,7 3,3 100,0

Din tabel reiese ca 90% din cei chestionati consuma ciocolata, in timp ce un numar de 4 respondenti (6.7%) nu consuma ciocolata.

Consum baton ciocolata

Frecvent Procent a Valid Nu Da Total Missing System Total 26 32 58 2 60 43,3 53,3 96,7 3,3 100,0

53.3% din cei 57 de consumatori de dulciuri consuma si batoane de ciocolata, in timp ce 43.3% nu consuma acest tip de dulciuri.

Consum bomboane

Frecvent Procent a Valid Nu 28 46,7

13

Da Total Missing System Total

30 58 2 60

50,0 96,7 3,3 100,0

Consumatorii de bomboane dintre cei intervievati sunt in procent de 50%, neconsumatorii reprezentand doar 46.7%. Consum caramele

Frecvent Procent a Valid Nu Da Total Missing System Total 30 28 58 2 60 50,0 46,7 96,7 3,3 100,0

Caramelele sunt consumate de 46.7% din respondenti, iar de 50%- nu.

Consum praline

Frecvent Procent a Valid Nu Da Total Missing System Total 33 25 58 2 60 55,0 41,7 96,7 3,3 100,0

14

41.7% dintre cei intervievati consuma praline, pe cand 55% nu consuma.

Consum snacks- uri

Frecvent Procent a Valid Nu Da Total Missing System Total 31 27 58 2 60 51,7 45,0 96,7 3,3 100,0

Se observa ca din cei 60 de intervievati 31 sustin ca nu consuma snacks-uri, pe cand 27 sustin ca da, cu procentajele aferente de 51.7% si respectiv 45%.

Consum prajituri

Frecvent Procent a Valid Nu Da Total Missing System Total 52 6 58 2 60 86,7 10,0 96,7 3,3 100,0

15

Doar 10 % din consumatorii de dulciuri mentioneaza ca mananca prajituri. Consum inghetata

Frecvent Procent a Valid Nu Da Total Missing System Total 54 4 58 2 60 90,0 6,7 96,7 3,3 100,0

6.7% dintre raspunsurile valide sunt pentru consumul de inghetata.

Prelucare- intrebarea 4: Cat de des consumati ciocolata?

Cat de des consumati ciocolata? N Valid Missing Total 58 2 148,00

Ce cantitate achizitionati cel mai des la o cumparare? 58 2 125,00

Frecvent Procent a Valid ,00 Zilnic o data la 2 zile 1 14 16 1,7 23,3 26,7

16

o data la 4 zile Saptamanal Total Missing System Total

6 21 58 2 60

10,0 35,0 96,7 3,3 100,0

Se observa din tabelul de mai sus ca 23.3% din respondenti cumpara ciocolata zilnic, 26.7%- o data la doua zile, 10% o data la 4 zile, iar 35% cumpara ciocolata saptamanal.

Prelucrarea- intrebarea 5: Ce cantitate achizitionati cel mai des la o cumparare?

Frecvent Procent a Valid tableta de 35 de4 gr tableta de 100 gr 41 2 tablete de 10013 6,6 67,2 21,3

17

gr Total Missing System Total 58 2 60 95,1 4,9 100,0

Intrebarea numarul 5 ne da posibilitatea de a afla care este cantitatea pe care respondentii o achizitioneaza la o cumparare. Astfel ca majoritatea prefera tableta de 100 gr (67,2%), pe cand tableta de 35 gr este cea mai putin cumparata de catre consumatorii de ciocolata. Prelucrare-intrebarea 6: Enumerati marci de ciocolata pe care le cunoasteti ?

Milka

Kandia

Anidor

Cherry

Novatini

Poiana

Primola

Laura

N Valid

58 58 58 58 58 57 58 58 58 58

Missing2 2 2 2 2 3 2 2 2 2

Respondentii, fiind pusi in fata unei intrebari deschise au posibilitatea sa isi exprime gusturile in materie de marci de ciocolata cunoscute.

Marci enumerate: Milka Frecvent Procent a Valid Da 58 95,1 4,9

Africana Total

Heidi

60

100,0

Missing System 2

Prima marca mentionata este Milka. Se observa ca aceasta este preferata de foarte multi consumatori de ciocolata astfel ca 95,1% o consuma.

Marci enumerate: Poiana Frecven Procent ta

Valid

Nu Da Total

13 45 58

21,3 73,8 95,1

18

Missing System 2 Total 60

4,9 100,0 O alta marca mentionata este Poiana, consumata de 73,8% din persoanele chestionate.

19

Marci enumerate: Anidor Frecvent Procent a Valid Nu Da Total 50 8 58 82,0 13,1 95,1 4,9 100,0

Missing System 2 Total 60

Nu toate marcile de ciocolata au reusit sa investeasca foarte mult in imagine, drept urmare ciocolata Anidor este amintita de catre 8 dintre respondenti, acestia reprezentand 13,1% din total.

Marci enumerate: Primola Frecven Procent ta Valid Nu Da Total 16 42 58 26,2 68,9 95,1 4,9 100,0 68,9% dintre consumatorii de ciocolata prefera ciocolata Primola, lucru observat in urma aplicarii chestionarelor.

Missing System 2 Total 60

Marci enumerate: Kandia Frecven Procent ta Valid Nu 14 23,0

Da Total

44 58

72,1 95,1 4,9

Missing System 2

20

Total

60

100,0

Si Kandia se numara printre marcile care au un impact pozitiv asupra consumatorilor de ciocolata, acestia cumparand-o intr-un procent de 72,1%.

Marci enumerate: Heidi Frecven Procent ta Valid Nu Da Total 15 42 57 24,6 68,9 93,4 6,6

Total

60

100,0

Missing System 3

La o diferenta mica fata de Kandia, referindu-ne strict la procentaj, se regaseste printre preferintele celor chestionati si marca Heidi (68,9%).

Marci enumerate: Cherry Frecvent Procent a Valid Nu Da Total 47 11 58 77,0 18,0 95,1 4,9

Total

60

100,0

Missing System 2

Existenta unui numar mare de marci de ciocolata ne arata ca marca Cherry este amintita in raspunsurile primite insa procentul este nesemnificativ-18%.

Marci enumerate: Laura Frecvent Procent a Valid Nu Da Total 36 22 58 59,0 36,1 95,1

Missing System 2 Total 60

4,9 100,0

Desi nu de foarte mult timp iesita pe piata romaneasca, ciocolata Laura se bucura de un numar destul de ridicat de cumparatori,

21

astfel ca este preferata a 36,1% dintre acestia.

Marci enumerate: Novatini Frecvent Procent a Valid Nu Da Total 38 20 58 62,3 32,8 95,1 4,9

Total

60

100,0

Missing System 2

In cazul marcii Novatini, desi este o ciocolata care se bucura de un pret mic raportul calitate/pret isi spune cuvantul, cumparatorii nefiind atrasi in numar foarte mare de pretul mic. Totusi exista persoane care o consuma, acestia fiind in procent de 32,8%. Total 60 100,0

Marci enumerate: Africana Frecvent Procent a Valid Nu Da Total 52 6 58 85,2 9,8 95,1 4,9 O ultima marca mentionata de catre respondenti a fost ciocolata Africana, ea fiind consumata intrun procent foarte mic (9,8%).

Missing System 2

Prelucrare- intrebarea 7: Marcati principalele caracteristici pe care in opinia dumneavoastra, trebuie sa le prezinte o ciocolata de calitate

Sa aiba un Sa aiba un pret Sa ambalaj fie suficient de fina corespunza ridicat tor N Valid 58 58 2 58 2

Sa beneficieze de o promovare intensa 58 2

Sa aiba un gust care sa o individualizeze 58 2

Missing 2

22

Sa fie fina Frecvent Procent a Valid Nu Da Total 12 46 58 20,0 76,7 96,7

Missing System 2 Total 60

3,3 100,0

76,7% dintre cei care au raspuns la aceasta intrebare considera ca o ciocolata de calitate trebuie sa fie fina, iar 20% nu au mentionat acest atribut ca fiind important.

23

Sa aiba corespunzator

un

ambalaj

Total

60

100,0

Frecvent Procent a Valid Da Nu Total 24 34 58 40,0 56,7 96,7 3,3

Missing System 2

Referitor la atributul ambalaj in cazul unei ciocalate de calitate, procentajul celor care au afirmat ca acesta este important si cei care nu il considera semnificativ este oarecum apropiat. Astfel ca 40% il subliniaza ca fiind important, iar la 56,7% nu se regaseste.

Sa aiba un pret suficient de ridicat Frecvent Procent a Valid Da Nu Total 5 53 58 8,3 88,3 96,7 3,3 100,0

Missing System 2 Total 60

88.3% dintre intervievati considera ca un pret ridicat al cicolatei nu reprezinta garantia unei ciocolate de calitate, la polul celalat existand un procent de 8.3%.

24

Sa beneficieze de o promovare intensa Frecvent Procent a Valid Da Nu Total 11 47 58 18,3 78,3 96,7 3,3

Total

60

100,0

Missing System 2

Promovarea intensa de care se poate bucura un anumit sortiment de ciocolata nu reprezinta, in opinia a 78,3 % din respondenti un atribut important in alegerea unuia sau a altuia, in timp ce 18,3% din respondenti iau in considerare aceasta caracteristica atunci cand aleg o ciocolata.

25

Sa aiba un gust care sa o individualizeze Frecvent Procent a Valid Nu Da Total 9 49 58 15,0 81,7 96,7 3,3 100,0

Missing System 2 Total 60

Gustul, cu siguranta face ca o ciocolata de caliatate sa se individualizeze. Acest lucru poate fi observat si din raspunsurile primite in urma aplicarii chestionarelor astfel ca 81,7% din consumatorii de ciocolata au dat un raspuns afirmativ, pe cand cei care au infirmat au fost intr- un procent redus de 15%.

Prelucrare- intrebarea 8: Ce tipuri de ciocolata consumati? cu stafide N Valid Missing alba cu cocos simpla cu rom neagra cu crema cu alune de toate Total

58 58 57 57 57 57 56 58 57 23 2 3 3 3 3 4 2 3

Tipuri de ciocolata consumate: cu stafide Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing System 44 14 58 2 72,1 23,0 95,1 4,9

60

100,0

Ciocolata cu stafide este preferata a 23% dintre consumatorii acestui produs.

Tipuri de ciocolata consumate: alba Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing System 47 11 58 2 77,0 18,0 95,1 4,9

Total

60

100,0

Nici ciocolata alba nu este preferata intro mai mare masura, aceasta apropiinduse insa de cea mai sus mentionata (18%). Total 60 100,0

Tipuri de ciocolata consumate: cu cocos Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing System 50 7 57 3 82,0 11,5 93,4 6,6

Se pare ca cei chestionati nu prefera cocosul, astfel ca doar 11,5% o prefera. Pare a nu fi ingredientul care sa faca o ciocolata mai placuta la gust.

Tipuri de ciocolata consumate: simpla Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing System 45 12 57 3 73,8 19,7 93,4 6,6

Total

60

100,0

Cum ii zice si numele, se observa ca simplitatea nu atrage un numar mare de cumparatori, procentul find de 19,7%.

Tipuri de ciocolata consumate: cu rom Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing System 50 7 57 3 82,0 11,5 93,4 6,6

Total

60

100,0

Nici ciocolata cu rom nu este atat de cautata, ea fiind cumparata intr-un procent de 11,5%.

Tipuri de ciocolata consumate: neagra Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing System 41 16 57 3 67,2 26,2 93,4 6,6

Total

60

100,0

Procentul consumatorilor de ciocolata mai creste putin atunci cand este vorba de ciocolata neagra. Din tabelul de mai sus reiese ca 26,2% cumpara un astfel de tip de ciocolata.

Tipuri de ciocolata consumate: cu crema Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing System 43 13 56 4 70,5 21,3 91,8 8,2

Total

60

100,0

Gusturile in materie de ciocolata sunt impartite, drept urmare ciocolata cu crema este preferata a 21,3% dintre cumparatorii acestui produs.

Tipuri de ciocolata consumate: cu alune Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing System 32 26 58 2 52,5 42,6 95,1 4,9

Total

60

100,0

Se observa o crestere semnificativa in randul consumatorilor de ciocolata cand vorbim de ciocolata cu alune. 42,6% din respondenti au mentionat-o. Cicolata este un produs consumat de persoane incadrate in toate categorile de varsta. Bucurandu-se de acest lucru exista posibilitatea ca nu toate persoanele sa prefere un anumit tip de ciocolata. In acest sens tabelul de mai sus ne arata ca pentru un procent de 24,6% dintre cumparatori nu conteaza tipul de ciocolata ei consumand orice tip.

Tipuri de ciocolata consumate: de toate Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing System Total 42 15 57 3 60 68,9 24,6 93,4 6,6 100,0

Prelucare- intrebarea 9: Ce importanta acordati urmatoarelor atribute atunci cand achizitionati o marca de ciocolata? calitate/pretRaportul promotionaleActiuni Gustul Pretul Dispunerea in raft Imagine de marca Tipul de ambalaj 58 2

N Valid

58

58 2

58 58 2 2

58 58 2 2

Missing 2 Importanta imaginii de marca

Frecventa Procent Valid lipsit de importanta 4 putin important important foarte important Total Missing System Total 11 29 14 58 2 60 6,7 18,3 48,3 23,3 96,7 3,3 100,0

Avand in vedere cat de importanta e imaginea de marca atunci cand achizitionam ciocalata, scorul obtinut e urmatorul: 6.7% il considera lipsit de importanta, 18.3% il considera putin important, pe cand 48,3% il considera important, iar 23,3% considera ca este foarte important. Procentajul celor pentru care acest atribut este unul de mare interes este mult mai mare decat procentajul respondentilor care nu iau in considerare imaginea marcii de ciocolata pe care o cumpara. Importanta raportului calitate/pret Frecventa Procent Valid lipsit de importanta 1 putin important important 1 22 1,7 1,7 36,7

foarte important Total Missing System Total

34 58 2 60

56,7 96,7 3,3 100,0

Scorul pentru importanta raportului calitate/pret e urmatorul: 1.7% considera ca e lipsit de importanta, 1,7%- putin important, 36.7% considera acest atribut ca fiind important, iar 56,7% considera ca este foarte important. Importanta tipului de ambalaj Frecventa Procent Valid lipsit de importanta 3 putin important important foarte important Total Missing System Total 21 27 7 58 2 60 5,0 35,0 45,0 11,7 96,7 3,3 100,0

5% dintre respondenti considera ca tipul de ambalaj e lipsit de importanta, 35% putin important, 45% important, iar 11,7% foarte important. Acest atribut este unul care ajuta foarte mult la individualizarea unei ciocolate. Este primul care se observa atunci cand se cumpara o ciocolata, este acel atribut care mai mult decat oricare altul atrage cumparatorul. In ceea ce priveste raspunsurile respondentilor, ideea generala ce se poate desprinde este aceea ca alegerea unei ciocolate nu depinde, dupa parerea lor de tipul ambalajului. Importanta pretului Frecventa Procent Valid lipsit de importanta 2 putin important important foarte important 9 30 17 3,3 15,0 50,0 28,3

Total Missing System Total

58 2 60

96,7 3,3 100,0

Despre importanta acordata pretului in achizitionarea unei ciocolate s- a constat ca 3.3% considera ca pretul este lipsit de importanta, 15% cred ca e putin important, 50% il gasesc important, iar 28.3% cred ca este foarte important. Din analiza raspunsurilor celor 58 de respondenti se poate observa ca pretul este una dintre cele mai importante caracteristici atunci cand acestia aleg o ciocolata. Este dovada unei ciocolate de calitate care poate sa le satisfaca cel mai bine preferintele in materie. Importanta actiunilor promotionale Frecventa Procent Valid lipsit de importanta 7 putin important important foarte important Total Missing System Total 22 19 10 58 2 60 11,7 36,7 31,7 16,7 96,7 3,3 100,0

Scorul pentru importanta acordata actiunilor promotionale e urmatorul: 11.7% cred ca e lipsit de importanta, 36.7% il gasesc putin important, 31,7% important, iar 16,7% cred ca e foarte important. Actiunile promotionale sunt de mare importanta pentru un producator de ciocolata, in schimb respondentii nu gasesc acest atribut ca fiind de importanta majora in alegerea unei ciocolate. Importanta gustului Frecventa Procent Valid lipsit de importanta 1 important foarte important Total 8 49 58 1,7 13,3 81,7 96,7

Missing System Total

2 60

3,3 100,0

Se observa foarte clar ca gustul are o foarte mare importanta si acest lucru este sustinut de 81,7% dintre cei intrevievati. Dispunerea in raft Frecventa Procent Valid lipsit de importanta 21 putin important important foarte important Total Missing System Total 13 15 9 58 2 60 35,0 21,7 25,0 15,0 96,7 3,3 100,0

Scorul pentru dispunere in raft este: 35% il considera ca fiind lipsit de importanta, 21,7%putin important, 25% important. Prelucrare- intrebarea 10: Care este pretul minim pe care sunteti dispus(a) sa il platiti pe o ciocolata de 100 gr? Pret minim acceptat N Valid 58 Missing 2 Pret minim acceptat Frecventa Procent Valid sub 1 RON 3 1,1- 1,5 RON10 1,6- 2 RON 23 peste 2 RON 21 5,00 1 5,0 16,7 38,3 35,0 1,7 Pretul este cel mai important lucru care impiedica sau incurajeaza achizitionarea unei ciocolate, parerile fiind astfel impartite. Avand in vedere ca raspunsurile valide au fost in procent de 96,7% se poate observa ca cea mai mare Total Missing System Total 58 2 60 96,7 3,3 100,0

parte a respondentilor (38,3%) considera ca pretul minim trebuie sa fie intre 1,6-2

RON, iar pretul de peste 2 RON este urmatorul votat de cei chestionati.

Prelucrare- intrebarea 11: Care este pretul maxim pe care sunteti dispus(a) sa il platiti pentru o ciocolata de 100gr? Pret maxim acceptat N Valid 58 Missing 2 Mode 4,00

Pret maxim acceptat Frecventa Procent Valid sub 2 RON 2- 2,5 RON 1 4 1,7 6,7

Total

60

100,0

Analizand pretul maxim pe care sunt dispuse persoanele sa il plateasca pentru o ciocolata premium, procentele sunt 2,6- 3 RON 9 15,0 destul de apropiate. Rezultatele arata ca un procent majoritar (36,7%) considera 3,1- 3,5 RON 22 36,7 ca pretul maxim trebuie sa se incadreze in intervalul 3,1- 3,5 RON. Acesta este 3,6- 4 RON 10 16,7 urmat de 20% dintre consumatorii de peste 4 RON 12 20,0 ciocolata care platesc peste 4 RON pentru a-si satisface pofta. Un alt Total 58 96,7 interval ar fi intre 3,1- 3,5 RON, aici regasindu-se preferintele a 36,7% din Missing System 2 3,3 respondenti. Prelucrare- intrebarea 12: Incercuiti varianta care reflecta optiunea dumneavostra in ceea ce priveste o ciocolata de calitate Este intens Are un pret Are gust Imagine de marca Realizare dupa promovat mai ridicat deosebit bine pusa la punct reteta de traditie 58 58 58 58 58 2 204,00 2 272,00 2 219,00 2 225,00

Valid

Missing 2 Sum 198,00

La aceasta intrebare respondentul a fost pus sa- si mentioneze parerea referitor la 5 enunturi, parere care reflecta pozitia pe o scara diferential- semantica cu 5 trepte. Notare- este intens promovat Frecventa Procent Valid 1,00 2,00 3,00 4,00 5,00 Total Missing System 3 12 15 14 14 58 2 5,0 20,0 25,0 23,3 23,3 96,7 3,3

Total

60

100,0

Avand in vedere intensitatea promovarii in cazul unei ciocolate de calitate, procentele sunt apropiate. Cei mai multi, 25%, sunt aceia care se afla pe o pozitie neutra a scalei (pozitia 3). La 23,3% dintre respondenti, intensitatea promovarii ifluenteaza in foarte mare masura calitatea, iar 5% nu considera ca o ciocolata care nu este intens promovata nu este de calitate.

Notare- are un pret mai ridicat Frecventa Procent Valid 1,00 2,00 3,00 4,00 5,00 Total 3 5 17 25 8 58 5,0 8,3 28,3 41,7 13,3 96,7

Missing System Total

2 60

3,3 100,0

Referitor la pret, 41,7% afirma ca raportul calitate- pret este important, de aceea doar o ciocolata cu un pret ridicat poate fi considerata ca fiind de calitate. 28,3% sunt neutri iar pentru 5% dintre persoanele chestionate pretul nu influenteaza calitatea. Missing System Total 2 60 3,3 100,0

Notare- are gust deosebit Frecventa Procent Valid 3,00 4,00 5,00 Total 5 8 45 58 8,3 13,3 75,0 96,7

Gustul ii diferentiaza pe repondenti astfel: 75% considera ca o ciocolata de calitate trebuie sa aiba un gust deosebit iar 8,35 sunt neutri. Missing System Total 2 60 3,3 100,0

Notare- imagine de marca bine pusa la punc. Frecventa Procent Valid 1,00 2,00 3,00 4,00 5,00 Total 1 4 15 25 13 58 1,7 6,7 25,0 41,7 21,7 96,7

Enuntul referitor la imaginea de marca si raspunsurile aferente nu face decat sa intareasca ideea ca o ciocolata de calitate trebiue sa indeplineasca foarte multe calitati. Astfel, imaginea de marca trebuie sa fie bine pusa la punct si acest lucru il afirma 41,7% dintre intervievati, procent care este hotarator.

Notare- realizare dupa reteta de traditie Frecventa Procent Valid 1,00 2,00 5 4 8,3 6,7

3,00 4,00

8 17

13,3 28,3

5,00 Total

24 58

40,0 96,7 3,3 100,0 Ca de fiecare data parerile sunt impartite insa majoritatea decide. Astfel ca realizarea unei ciocolate dupa o reteta de traditie ii ofera plusul de valoare de care are nevoie o ciocolata de calitate 40% din respondenti mentinand pozitia 5 pe scala diferential- semantica.

Missing System 2 Total 60

Prelucrare- intrebarea 13: Va rugam sa acordati o nota de la 1 la 10 urmatoarelor marci pe baza urmatoarelor atribute La aceasta intrebare cei 60 de repondenti au fost rugati sa acorde note de la 1 la 10 (1 fiind nota cea mai slaba, iar 10 cea mai buna) pentru marcile de ciocolata Poiana, Anidor, Milka si Kandia. Atributele pe care le-au notat sunt: imagine de marca, raportul calitate/pret, tipul ambalajului, pretul, actiunile promotionale, gustul si dispunerea in raft. Ciocolata Milka face obiectul studiului nostru si de aceea am ales sa prezentam o interpretare mai detaliata a rezultatelor obtinute pentru aceasta marca. Note acordate urmatoarelor caracteristici: Imagine Raport Tip ambalaj Pret Actiuni Gust Dispunere de marca calitate/pret promotionale in raft Valid 56 56 56 56 56 56 56 Missing 4 4 4 4 4 4 4

Notare imagine de marca-Milka Frecventa Procent Valid 1,00 3,00 4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00 Total 2 1 1 2 1 2 6 13 28 56 3,3 1,6 1,6 3,3 1,6 3,3 9,8 21,3 45,9 91,8 8,2 100,0

10 ciocolatei Milka, ceea ce demonstreaza ca se bucura de o impresie foarte buna in randul consumatorilor. Aproximativ 80% dintre cei chestionati au acordat note peste 8 ciocolatei Milka, note care reflecta gradul de apreciere de care aceasta marca de ciocolata de bucura printre consumatorii de ciocolata.

Missing System 4 Total 60

In ceea ce priveste imaginea de marca 45,9% dintre respondenti au acordat nota

Notare raport calitate/pret-Milka Frecventa Procent Valid 4,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00 Total 1 3 2 9 19 22 56 1,6 4,9 3,3 14,8 31,1 36,1 91,8 8,2

Total

60

100,0

Missing System 4

Si in cazul raportului calitate/pret ciocolata Milka a adunat note foarte bune. 31,1% dintre respondenti au acordat nota 9, iar 36,1% au acordat nota 10. in marea majoritate notele au fost bune, insa au existat si persoane care au acordat nota 4, procentul acestora fiind insa nesemnificativ (doar 1,6%) fata de cel al persoanelor care considera ca ciocolata Milka are un pret care reflecta pe deplin calitatea elvetiana a unei ciocolate fine.

Notare tip-ambalaj-Milka Frecventa Procent Valid 3,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00 Total 1 3 5 7 14 26 56 1,6 4,9 8,2 11,5 23,0 42,6 91,8 8,2

Total

60

100,0

Missing System 4

Un alt atribut analizat in chestionar este ambalajul. Din nou, procentele ridicate fac dovada unei aprecieri pozitive. Este adevarat ca intotdeauna ciocolata Milka a avut parte de ambalaje inovatoare, interesul pentru fiecare detaliu fiind evident ori de cate ori a aparut pe piata intr-o noua forma de ambalare. Doar 1,6% din cei chestionati au evaluat ambalajul ciocolatei Milka cu o nota slaba-3. procentul celor care acorda nota 10 ambalajului este mult mai mare42,6%.

Notare pret-Milka Frecventa Procent Valid 4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00 Total 1 3 3 13 4 19 13 56 1,6 4,9 4,9 21,3 6,6 31,1 21,3 91,8 8,2 100,0 Pretul ciocolatei Milka a fost evaluat de 91,8% din cei chestionati.Majoritatea respondentilor- 31,1% au acordat nota 9, dar urmatoarele procente, egale ca valoare (21.3%) corespund notelor 7 si respectiv 10. Se poate concluziona ca parerile sunt impartite, unii dintre cei chestionati considerand ca pretul este prea mare in comparatie cu calitatea ciocolatei. Dar suma procentelor celor care au acordat note de 10 si respectiv 9 pretului depaseste 50% si atunci se poate spune ca producatorii ciocolatei Milka au reusit sa identifice un nivel acceptabil al pretului la care sa isi vanda marfa.

Missing System 4 Total 60

Notare actiuni promotionale-Milka Frecventa Procent Valid 2,00 3,00 1 2 1,6 3,3

4,00 5,00 6,00

2 1 5

3,3 1,6 8,2

7,00 8,00 9,00 10,00 Total

2 8 10 25 56

3,3 13,1 16,4 41,0 91,8 8,2 100,0 Actiunile promotionale sunt foarte apreciate de consumatori. 41% din respondenti au acordat nota 10. Iese astfel in evidenta interesul ridicat al producatorului pentru actiunile promotionale. Acestea sunt cheia succesului pentru orice produs, iar compania producatoare demonstreaza ca stie cum sa-si vanda produsele.

Missing System 4 Total 60

Notare gust-Milka Frecventa Procent Valid 2,00 3,00 4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00 Total 1 1 2 1 1 3 7 6 34 56 1,6 1,6 3,3 1,6 1,6 4,9 11,5 9,8 55,7 91,8 Gustul ciocolatei Milka este deosebit de apreciat. Precizia elvetiana si-a spus si de acesta data cuvantul. Fiind un atribut de importanta vitala, i-a fost acordata toata atentia necesara si consumatorii au remarcat acest lucru imediat. 55,7% din cei chestionati au acordat nota 10, dar exista si respondenti pentru care gustul ciocolatei milka nu este una dintre calitatile care merita remarcate, acordand note de pana la 5. Missing System 4 Total 60 8,2 100,0

Notare dispunere in raft-Milka Frecventa Procent Valid 1,00 2,00 3,00 5,00 6,00 7,00 4 1 1 1 3 2 6,6 1,6 1,6 1,6 4,9 3,3 8,00 9,00 10,00 Total 10 13 21 56 16,4 21,3 34,4 91,8 8,2 100,0

Missing System 4 Total 60

Dispunerea in raft este ultimul atribut pe care respondentii au fost rugati sa il evalueze. Este o strategie a fiecarei firme de a sti cum sa ceara comerciantilor un anumit mod de amplasare a produselor

pe raft astfel incat sa atraga imediat atentia. Si de acesta data ciocolata Milka a primit note foarte bune, dovada a faptului ca nimic nu este lasat la voia intamplarii atunci cand vine vorba de una dintre cele mai apreciate marci de ciocolata din Romania.

Prelucrare- intrebarea 14: De obicei, de unde cumparati ciocolata? N Valid 58

Missing 2 De obicei, de unde cumparati ciocolata? Frecventa Procent Valid ,00 centru comercial magazin de cartier 1 23 12 1,7 38,3 20,0 36,7 96,7 3,3 100,0

de la chioscul cel mai apropiat de locuinta mea 22 Total Missing System Total 58 2 60

Cum era de altfel de asteptat,si rezultatele obtinute in urma cercetarii ne arata ca locul de unde este achizitionata cel mai des ciocolata este centrul comercial (38,3%), procent care este indeaproape urmat de 36,7% care prefera sa cumpere ciocolata de la chioscul cel mai apropiat de locuinta. Prelucrare- intrebarea 15: Ce va determina cel mai adesea sa cumparati ciocolata? promovaremodul de energizant eficiente un pretreducerile de prietenilorInfluenta gratuitatioferirea de specialistuluirecomandarea pofta indragirea gustului antidepresiv eficiente un nevoia de dulce

N Valid

57

57 3

57 3

57 3

57 3

57 3

57 3

57 57 3 3

57 3

Missing 3

Consum pentru ca e un energizant eficient Frecventa Procent Valid Nu Da Total 28 29 57 46,7 48,3 95,0

Missing System Total

3 60

5,0 100,0

48,3% afirma ca consuma ciocolata pentru ca este un energizant eficient pe cand 46,7% considera ca nu are aceasta calitate.

Consum pentru ca e un antidepresiv eficient Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing System Total 47 10 57 3 60 78,3 16,7 95,0 5,0 100,0 Consumul de ciocolata nu este influentat de calitatea lui de a fi un antidepresiv eficient deoarece rezultatele arata ca doar 16,7% dintre intervievati il cosuma pentru acest lucru restul de 78,3% nefiind de acord.

Consum determinat de modul de promovare Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing System 49 8 57 3 81,7 13,3 95,0 5,0 81,7% din persoanele chestionate nu sunt influentate in consum de de modul in care este promovata o ciocolata, iar 13,3% il considera important. Total 60 100,0

Consum determinat de influenta prietenilor Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing System 53 4 57 3 88,3 6,7 95,0 5,0

Total

60

100,0

Se pare ca prietenii nu au un rol determinant in consumul de ciocolata astfel ca doar 6,7% dintre persoane se lasa influentati de catre prieteni pe cand majoritatea (88,3%) au avut un raspuns negativ.

Consum determinat de reducerile de pret Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing System 43 14 57 3 71,7 23,3 95,0 5,0 Reducerile de pret incurajeaza consumul de ciocolata intr un procent de 23,3%, 71,7% nefiind influentati in actul de consum de acest lucru. Total 60 100,0

Consum determinat de oferirea de gratuitati Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing System Total 55 2 57 3 60 91,7 3,3 95,0 5,0 100,0 In urma aplicarii celor 60 de chestionare unde ma obtinut 57 de raspunsuri valide echivalent cu un procent de 95%,dintre acestia 91,7% nu sunt determinati sa consume acest produs in perioadele in care se ofera gratuitati diferenta de 3,3% fiind nesemnificativa.

Consum determinat de recomandarea specialistului Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing System 53 4 57 3 88,3 6,7 95,0 5,0 88,3% nu se lasa influentati de recomandarea specialistului referitor la consumul de ciocolata pe cand 6,7% tin cont de parerea lor. Total 60 100,0

Consum determnat de pofta Frecventa Procent Valid Nu 39 65,0 Da 18 30,0

Total Total Missing System 57 3 95,0 5,0

60

100,0

Intrucat nu toate variantele de raspuns ale acestei intrebari nu au fost suficiente pentru unii respondenti,a existat un procent de 30% care afirma ca consuma ciocolata de pofta.

Consum determinat de indragirea gustului Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing System 46 11 57 3 76,7 18,3 95,0 5,0

Total

60

100,0

O alta optiune data de catre persoanele chetionate este indragirea gustului. 8,3% dintre acestea consuma ciocolata determinati fiind de indragirea gustului restul de 76,7 nefiind influentati de aceasta.

Consum determinat de nevoia de dulce Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing System 52 5 57 3 86,7 8,3 95,0 5,0 Nevoia de dulce se pare ca nu este mentionata decat de 5 persoane care au fost chestionate, cestea sustinand ca acest lucru determina nevoia de consum. Total 60 100,0

Prelucrare- intrebarea 16: Ati consumat Milka Luflee? N Valid 57

Missing 3 Median 1,0000

Ati consumat Milka Luflee? Frecventa Procent Valid Nu Da Total Missing System Total 21 36 57 3 60 35,0 60,0 95,0 5,0 100,0

Din nou respondentii au fost pusi in fata unei intrebari filtru. Dintre cele 57 de raspunsuri valide 60% dintre respondenti (36) au raspuns afirmativ referitor ca consumul de ciocolata Milka Lufle, iar 35% (21) au infirmat.

Prelucrare- intrebarea 17: Exprimati-va parerea in legatura cu urmatoarele atribute ale ciocolatei Milka Luflee Apreciere imagine Aprecierea Apreciere Apreciere de marca designului continut cacao gust ambalajului 37 36 36 36 24 24 24

N Valid

Missing 23

Apreciere imagine de marca- Milka Luflle Frecventa Procent Valid ,00 1 1,7 1,7 3,3 26,7 28,3 61,7 38,3 100,0

f nefavorabil 1 neutru favorabil f favorabil Total Missing System Total 2 16 17 37 23 60

Dintre cei 37 de respondenti care au afirmat ca au consumat aceasta ciocolata, in ceea ce priveste imaginea de marca perceputa de catre consumatori calificativul foarte favorabil este mentionat intr- un procent de 28,3% acesta fiind cel mai semnificativ.

Prelucrare- intrebarea 18: Exprimati-va acordul sau dezacordul in legatura cu urmatoarele afirmatii.

N Valid

Milka Luflle iti confera un anumit rafinament? 36

Milka Luflle este o ciocolata scumpa? 36 24

Milka Luflle este Milka Luflee cea mai are un gust aparte? buna ciocolata aerata? 36 36 24 24

Missing 24

La aceasta intrebare realizata sub forma unei scale Likert, am obtinut un numar de 36 de raspunsuri valide echivalente cu un procent de 60%.
Milka Luflle iti confera un anumit rafinament?

Frecventa Procent Valid total dezacord 1 dezacord neutru acord total acord Total 5 5 15 10 36 1,7 8,3 8,3 25,0 16,7 60,0

Missing System Total

24 60

40,0 100,0

Aceasta prima afirmatie referitoare la ciocolata Milka Luflee ii situeaza pe 15 dintre respondenti(25%) pe treapta de ACORD a scalei pe cand 1,7% nu sunt de acord cu aceasta.

Milka Luflle este o ciocolata scumpa?

Frecventa Procent Valid total dezacord 2 dezacord neutru acord total acord Total 4 8 16 6 36 3,3 6,7 13,3 26,7 10,0 60,0

Missing System Total

24 60

40,0 100,0

In ceea ce priveste pretul acestei marci de ciocolata rezultatele arata ca 26,7% sunt de acord ca aseasta este o ciocolata scumpa, 13,3% sunt neutri iar 3,3 % nu sunt de acord.

Milka Luflle este cea mai buna ciocolata aerata?

Frecventa Procent Valid total dezacord 1 dezacord neutru 4 4 1,7 6,7 6,7

acord total acord Total Missing System

15 12 36 24

25,0 20,0 60,0 40,0

Total

60

100,0

Ciocolata Milka este o ciocolata care a avut parte de o intensa promovare dar nu acest lucru o individualizeaza in randul
Milka Luflee are un gust aparte?

marcilor de ciocolata de pe piata romaneasca. Consumatorii de ciocolata sunt de acord ca aceasta este cea mai buna ciocolata aerata intr- un procent majoritar de 25%.

Frecventa Procent Valid total dezacord 2 dezacord neutru acord total acord Total 2 2 15 15 36 3,3 3,3 3,3 25,0 25,0 60,0

Missing System Total

24 60

40,0 100,0

Din rezultatele obtinute mai sus referitoare la cele 3 afirmatii, si gustul aparte completeaza calitatile acestei ciocolate, un procent de 50% fiind impartit in mod egal intre cele 2 trepte importante ale scalei: Acord si Total Acord.

Prelucrare- intrebarea 19: Precizati ce post de televiziune urmariti cel mai des in intervalele orare mentionate. TVR1 Pro Tv Antena 1 B1 Tv Prima Tv N Valid 58 58 2 58 2 2,00 58 2 2,00 58 2 10,00

Missing 2 Mode

10,00 2,00

Postul urmarit cel mai des in intervalul orar 7:00- 12:00 Frecventa Procent Valid TVR1 Pro tv Antena 1 B1tv Prima tv 6 13 4 2 5 10,0 21,7 6,7 3,3 8,3 1,7 10,0 Atomic nu ma uit Total Missing System Total 2 19 58 2 60 3,3 31,7 96,7 3,3 100,0

Relitatea tv 1 Mtv 6

Din raspunsurile obtinute se observa ca cei mai multi nu se uita la televizor in acest interval orar (31,7%), procent urmat de cel de 21,7% dintre persoane care vizioneaza postul Pro Tv. Postul urmarit cel mai des in intervalul orar 12:00- 18:00 Frecventa Procent Total Valid TVR1 Pro tv Antena 1 Prima tv 2 16 7 5 3,3 26,7 11,7 8,3 10,0 8,3 3,3 23,3 1,7 Analizand urmatorul interval orar primele 2 procente sufera o modificare astfel ca postul Pro Tv este vizionat de cei mai multi (26,7%), iar cei care nu se uita sunt pe locul II (23,3%). Printre posturile care nu sunt chiar lipsite de audienta se numara Antena 1 (11,7%), urmata de Realitatea Tv (10%). Missing System Total 58 2 60 96,7 3,3 100,0

Relitatea tv 6 Mtv Atomic nu ma uit 25,00 5 2 14 1

Postul urmarit cel mai des in intervalu orar 18:00- 22:00 Frecventa Procent Total Valid TVR1 Pro tv Antena 1 Prima tv 2 16 7 8 3,3 26,7 11,7 13,3 15,0 6,7 5,0 5,0 10,0 Missing System Total

58 2 60

96,7 3,3 100,0

Reaitatea tv 9 Mtv Atomic Discovery nu ma uit 4 3 3 6

Pentru a treia oara in analiza frecventei cu care este urmarit un post de televiziune, Pro Tv- ul este lider de audienta (26,7%), urmat de Realitatea Tv (15%) si Prima Tv (13,3%).

Postul urmarit cel mai des in intervalul orar 22:00- 1:00 Frecventa Procent Total Valid TVR1 Pro tv Antena 1 B1tv Prima tv 2 10 9 3 9 3,3 16,7 15,0 5,0 15,0 13,3 6,7 5,0 1,7 15,0 Missing System Total

58 2 60

96,7 3,3 100,0

Relitatea tv 8 Mtv Atomic 4 3

Discovery 1 nu ma uit 9

In acest interval orar procentele sunt impartite aproximativ egal astfel ca cele mai vizionate posturi sunt Pro Tv, Antena 1, Prima Tv si Realitatea Tv.

Postul urmarit cel mai des in intervalul orar 1:00- 7:00

Frecventa Procent Valid TVR1 Pro tv Antena 1 B1tv Prima tv 3 10 3 3 3 5,0 16,7 5,0 5,0 5,0 3,3 10,0 5,0 1,7 40,0

Total Missing System Total

58 2 60

96,7 3,3 100,0

Relitatea tv 2 Mtv Atomic 6 3

Discovery 1 nu ma uit 24

Ora inaintata arata clar ca un procent majoritar (40%) din respondenti au raspuns ca nu se uita la televizor.

Prelucrare- intrebarea 20: Precizati ce post de radio ascultati cel mai des in intervalul orar mentionat. Radio Vest Pro FM Kiss FM Radio Guerilla National FM N Valid 58 58 2 58 2 58 2 58 2

Missing 2

Postul de radio cel mai ascultat in intervalul orar 7:00- 12:00 Frecventa Procent Valid Radio vest Profm Kiss fm 6 1 13 10,0 1,7 21,7 8,3 1,7 21,7 11,7 20,0 Daca la intrebarea precedenta s-a analizat frecventa cu care sunt vizionate anumite posturi de televiziune acum ne propunem sa facem acelasi lucru dar referitor la posturile radio. Astfel, cel Total Missing System Total 58 2 60 96,7 3,3 100,0

Radio Guerilla 5 National fm Radio 21 Europa fm nu ascult 1 13 7 12

mai ascultat post de radio este Kiss FM

cu un procent de 21,7%, iar cel mai putin ascultat este Pro FM (1,7%)

Postul de radio cel mai ascultat in intervalul orar 12:00- 18:00 Frecventa Procent Total Valid Radio vest Profm Kiss fm 2 3 11 3,3 5,0 18,3 8,3 1,7 18,3 15,0 26,7 Missing System Total

58 2 60

96,7 3,3 100,0

Radio Guerilla 5 National fm Radio 21 Europa fm nu ascult 1 11 9 16

In acest interval orar preferintele ascultatorilor de radoi sunt limitate astfel ca 26,7% nu asculta nici un post. Totusi, printre posturile ascultate se numara Radio 21 si Kiss FM cu un procent egal de 18,3%. 58 2 60 96,7 3,3 100,0

Postul de radio cel mai ascultat in intervalul orar 18:00- 22:00 Frecventa Procent Total Valid Radio vest Profm Kiss fm 1 3 8 1,7 5,0 13,3 10,0 5,0 23,3 18,3 20,0 Missing System Total

Radio Guerilla 6 National fm Radio 21 Europa fm nu ascult 3 14 11 12

Printre preferinte se afla Radio 21 si Europa FM avand procente apropiate insa si la aceste ore un procent semnificativ nu asculta posturi de radio. 6 10 9 16 58 2 10,0 16,7 15,0 26,7 96,7 3,3

Postul de radio cel mai ascultat in intervalul orar 22:00- 1:00 Frecventa Procent National fm Valid Radio vest Profm Kiss fm 1 2 6 1,7 3,3 10,0 13,3 Radio 21 Europa fm nu ascult Total Missing System

Radio Guerilla 8

Total

60

100,0 Majoritatea persoanelor nu asculta nici un post de radio dar printre preferinte ramane Radio 21 cu un procent de 16,7%.

Postul de radio cel mai ascultat in intervalul orar 1:00- 7:00 Frecventa Procent Total Valid Radio vest Kiss fm 2 5 3,3 8,3 8,3 11,7 18,3 11,7 35,0 Missing System Total

58 2 60

96,7 3,3 100,0

Radio Guerilla 5 National fm Radio 21 Europa fm nu ascult 7 11 7 21

Rezultatele acestui interval orar sunt cele presupuse de altfel: 35% nu asculta nici un post de radio, insa printre ascultatori se regaseste un procent de 18,35% care asculta Radio 21.

Prelucrare- intrebarea 21: Sexul Sexul respondentului N Valid 60 Missing 0 Sexul respondentului Frecventa Procent Valid Masculin Feminin 3,00 Total 16 43 1 60 26,7 71,7 1,7 100,0

Intrebarile referitoare la sexul respondentului se completeaza prin observare. Rezultatele arata o preponderenta a genului feminin- 43 de persoane lucru care nu influenteaza cercetarea. Prelucrare- intrebarea 22: Alegeti intervalul de varsta in care va incadrati Varsta respondentului N Valid 60 Missing 0 Mode 1,00 Varsta respondentului

Frecventa Procent

46- 55 1 Valid ,00 1 1,7 61,7 8,3 15,0 Total 60

1,7 100,0

16- 23 37 24- 28 5 29- 35 9

Majoritatea persoanelor chestionate se incadreaza in intervalul de varsta 16- 23 ani, reprezentand un procent de 61,7% 36- 45 7 11,7 existand insa si o persoana care se incadreaza in intervalul 46- 55 ani. Prelucrare- intrebarea 23: Precizati starea civila Starea civila a respondentului N Valid 60 Missing 0

Starea civila a respondentului Frecventa Procent Valid Casatorit(a) 17 28,3 71,7 100,0

Necasatorit(a) 43 Total 60

Referitor la starea civila a intervievatilor, 43 persoane sunt necasatorite, iar 17 sunt casatorite.

Prelucrare- intrebarea 24 :Precizati domeniul de activitate in care va incadrati Domeniul de activitate al respondentului N Valid 60 Missing 0 Mode 9,00

Domeniul de activitate al respondentului Frecventa Procent Valid Industrie Agricultura Comert 2 1 12 3,3 1,7 20,0 11,7 16,7 1,7 3,3 1,7 40,0 100,0

Cultura,sanatate,invatamant 7 Administratie publica Armata,politie Transporturi, turism Casnic(a) Student Total 10 1 2 1 24 60

Domeniile de activitate care se regasesc in variantele de raspuns variaza insa cu preponderenta persoanele chestionate lucreaza in comert (20%) urmate de persoane care lucreaza in administratie publica (16,7%). Prelucrare- intrebarea 25: Precizati mediul din care proveniti Mediul din care provine respondentul N Valid 60 Missing 0 Mode 1,00

Mediul din care provine respondentul Frecventa Procent Valid Urban 58 Rural 2 Total 60 96,7 3,3 100,0

Analizand mediul din care provine respondentul,mediul urban gazduieste 58 dintre acestia restul de 2 proveninid din mediul rural.

Prelucrare- intrebarea 26: Precizati intervalul in care se incadreaza salariul dumneavostra Intervalul in care se incadreaza salariul respondentului N Valid 59 Missing 1 Mode 1,00

Intervalul in care se incadreaza salariul respondentului Frecventa Procent Valid Sub 350RON 350RON- 500RON 500RON- 750RON 20 15 12 33,3 25,0 20,0 13,3 6,7 98,3 1,7 100,0

750RON- 1000RON 8 Peste 1000RON Total Missing System Total 4 59 1 60

O ultima intrebare se refera la salariul de care beneficiaza fiecare respondent. Analizand intervalele expuse in variantele de raspuns si raspunsurile primite, 33,3% din acestia au un salariu sub 350 RON, iar 6,7% au afirmat ca beneficiaza de un salariu de peste 1000 RON.

Corelarea variabilei salariu cu variabila Milka Luflee este o ciocolata scumpa Cases Missing Percent Total Percent N N

Milka Luflle nu este o ciocolata scumpa? * Intervalul in care se incadreaza salariul respondentului

Valid Percent N 36 59.0%

25

41.0%

61

100.0%

Milka Luflle este o ciocolata scumpa? * Intervalul in care se incadreaza salariul respondentului Crosstabulation Count Intervalul in care se incadreaza salariul respondentului Total Sub 350RON- 500RON- 750RON- Peste

Milka Luflle total este o ciocolata dezacord scumpa? dezacord neutru acord total acord Total Chi-Square Tests

350RON 500RON 750RON 1000RON 1000RON 1 1 2 3 4 1 10 1 2 4 7 1 3 4 3 11

2 4 8 16 6 36

3 1 5

1 1 3

Value df Asymp. Sig. (2-sided) Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by-Linear Association N of Valid Cases 15.132 16 17.104 16 .126 36 1 .515 .379 .723

a 25 cells (100.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is .17.

Symmetric Measures Value Approx. Sig. Nominal by Nominal .544 Contingency Coefficient N of Valid Cases 36 .515

Testul 2 bivariat
Etape: 1. Ho : intre variabila salariu si Milka luflee nu este o ciocolata scumpa nu exista o legatura semnifivcativa din punct de vedere statistic(sunt variabile independente) H1 : intre variabila salariu si Milka luflee este o ciocolata scumpa exista o legatura semnifivcativa din punct de vedere statistic. 2. avand in vedere ca ambele variante sunt masurate la nivel nominal se utilizeaza testul 2.bivariat

3. = 0,05 4. df = (n-1)(k-1)= 16 p = 1- = 1- 0,05 = 0,95 216;0,95 = 34,2 5. 2calculat = 15,13 6. 2calculat < 2tab . Ho se accepta si se respinge H1 Intre variabilele salariu si milka Luflee este o ciocolata scumpa exista o legatura semnificativa din punct de vedere statistic. Aceasta concluzie e garantata cu o probabilitate de 95%. Doar ca nu pretul influenteaza cumpararea ci alte atribute. In cazul acestei corelatii doar 36 dintre chestionare pot fi luate in calcul, adica 60%. Astfel un numar de 16 respondenti sunt de acord cu afirmatia conform careia Milka Luflee este o ciocolata scumpa, 8 respondenti sunt total de acord cu aceasta afirmatie,pe 8 dintre acestia nu ii intereseaza, in timp ce doar 2 respondenti considera ca nu este o ciocolata scumpa. Interesant este faptul ca respondenti care considera ca Milka Luflee nu este o ciocolata scumpa se incadreaza la un venit lunar de pana in 750RON. Putem concluziona ca responentii cu un venit mai mare sunt nemultumiti de alte atribute(poate ambalajul, designul, actiunile promotionale, distributia,gustul)ci nu de pret.

Corelarea variabilei salariu cu pretul minim acceptat de consumator Cases Valid Missing Total N Percent N Percent N Percent 57 93.4% 4 6.6% 61 100.0%

Pret minim acceptat * Intervalul in care se incadreaza salariul respondentului

Pret minim acceptat * Intervalul in care se incadreaza salariul respondentului Total Intervalul in care se incadreaza salariul respondentului

Pret minim acceptat

sub 1 RON 1,1-1,5 RON 1,6-2 RON peste 2 RON

Sub 350RON- 500RON- 750RON- Peste 1000RON 350RON 500RON 750RON 1000RON 1 2 3 8 8 2 6 6 2 5 3 3 2 2 1 4

3 10 22 21

Total

19

15

12

57

Dupa cum se poate observa din 57 de respondenti 21 dintre acestia sunt dispusi sa accepte un pret minim ce depaseste 2 RON, 22 ar aloca intre 1,6 si 2 RON in tim ce doar 13 accepta un pret minim intre 1 2 RON. Un detaliu foarte important este ca majoritatea persoanelor intrvivate au un salariu cuprins intre 350 750 RON.

Corelarea variabilei salariu cu pretul maxim acceptat de consumator Cases Valid N Pret maxim acceptat * Intervalul in care se incadreaza salariul respondentului Count 57 Percent 93.4% Missing N 4 Percent 6.6% Total N 61 Percent 100.0%

Pret maxim acceptat

sub 2 RON 2-2,5 RON 2,6-3 RON 3,1-3,5 RON 3,6-4 RON peste 4 RON

Intervalul in care se incadreaza salariul respondentului Sub 350RON- 500RON- 750RON- Peste 350RON 500RON 750RON 1000RON 1000RON 1 2 4 10 2 3 19 3 5 3 2 15 1 2 4 2 3 12 2 2 2 7 1 2 4 1

Total

1 4 9 21 10 12 57

Total

Putem observa ca pretul maxim pe care ar fi dispusi respondentii sa il acorde pentru o tableta de ciocolata Milke Luflee este situat intre 3,1 3,5 RON.este interesant de observat ca 10 respondenti, si aceasta dintr-un total de 57 ar fi dispusi sa plateasca intre 3,6 4 RON iar 12 peste 4 RON. Aceste rezultate ne intaresc afirmatile de mai sus potrivit carora pentru consumatori cu venituri mici calitatea este mult mai importanta.

Corelatia variabilei interval de varsta cu pretul maxim platit Cases Valid Missing Total N Percent N Percent N Percent Varsta respondentului * 58 95.1% 3 4.9% 61 100.0% Pret maxim acceptat Pret maxim acceptat sub 2 RON Varsta respondentului 16-23 24-28 29-35 36-45 46-55 Total Chi-Square Tests Value df Asymp. Sig. (2-sided) Pearson Chi-Square Likelihood Ratio 47.789 25 33.063 25 1 .004 .129 .062 1 1 2 1 4 9 22 10 12 2 2-2,5 RON 1 2,6-3 RON 7 3,1-3,5 RON 14 1 6 1 3,6-4 RON 6 3 1 peste 4 RON 8 1 2 1 36 5 9 6 1 58 Total

Linear-by-Linear Association 3.479 N of Valid Cases Symmetric Measures 58

Value Approx. Sig. Nominal by Nominal Contingency Coefficient .672 .004

Testul 2 bivariat

Etape: 1. Ho : intre variabila varsta si pret maxim platit nu exista o legatura semnifivcativa din punct de vedere statistic(sunt variabile independente) H1 : intre variabila varsta si pret maxim platit exista o legatura semnificativa din punct de vedere statistic. 2. avand in vedere ca ambele variante sunt masurate la nivel nominal se utilizeaza testul 2.bivariat 3. = 0,05

4. df = (n-1)(k-1)= 25 p = 1- = 1- 0,05 = 0,95 225,95 = 46,9 5. 2calculat = 47,3 6. 2calculat > 2tab . Ho se respinge si se accepta H1 Intre variabila varsta si pret maxim acceptat exista o legatura seminfivcativa din punct de vedere statistic. Acesta concluzie e garantata cu o probabilitate de 95%. Corelatia variabilei domeniu de activitate cu variabila locul cumpararii ciocolatii premium Cases Valid N Domeniul de activitate al respondentului * De obicei, de unde cumparati ciocolata? 58 Percent 95.1% Missing N 3 Percent 4.9% Total N 61 Percent 100.0%

Domeniul de activitate al respondentului * De obicei, de unde cumparati ciocolata? Crosstabulation


Count

Domeniul de activitate al respondentului

Total

De obicei, de unde cumparati ciocolata? centru magazin de la Total comercial de cartier chioscul cel mai apropiat de locuinta mea Industrie 1 1 2 Agricultura 1 1 Comert 7 5 12 Cultura,sanatate,invatamant 2 4 6 Administratie publica 6 1 3 10 Armata,politie 1 1 Transporturi, turism 1 1 2 Casnic(a) 1 1 Student 7 6 10 23 23 12 22 58

Corelatia variabilei venit cu variabila consum de ciocolata Milka Luflee Case Processing Summary Cases Valid N Percent Ati consumat Milka Luflee? * Intervalul in care se incadreaza salariul respondentului 56 91.8% Missing N Percent 5 8.2% Total N Percent 61 100.0%

`ANEXA

Chestionar

Bun ziua, m numesc... i v rog s avei bunvoina de a-mi rspunde la ntrebrile din acest chestionar.

1. Avei vrsta de cel puin 16 ani? Da (trecei la ntrebarea urmtoare). Nu (se ncheie interviul).

2. Consumai dulciuri? Da (trecei la ntrebarea 4). Nu (trecei la ntrebarea 20).

3. Ce tipuri de dulciuri consumai (sunt posibile mai multe variante de rspuns)? Ciocolat Baton de ciocolat Bomboane Caramele Praline Snacks-uri Altele (precizai care)

4. Ct de des consumai ciocolat?


Frecvena Zilnic O dat la dou zile O dat la patru zile Sptmnal Alt variant*

*Precizai care..

5. Ce cantitate de ciocolat achiziionai cel mai des la o cumprtur? O tablet de 35 de grame O tablet de 100 de grame Dou tablete de 100 de grame Alt cantitate (precizai care) 6. Enumerai mrci de ciocolat pe care le cunoatei:

7. Marcai principalele caracteristici pe care n opinia dumneavoastr, trebuie s le prezinte o ciocolat de calitate: S fie fin S conin minim 60% cacao S aib un ambalaj corespunztor S aib un pre suficient de ridicat S beneficieze de o promovare intens S nu ofere reduceri de pre S aib un termen de valabilitate lung S aib un gust deosebit care s o individualizeze Altele (precizai care). 8. Ce tipuri de ciocolat consumai?

.......................................................................................................................

9. Ce importan acordai urmtoarelor atribute atunci cnd achiziionati o marc de ciocolat?(bifai o csu pentru fiecare atribut)
Atribute Imagine de marc Raport calitate/pre Tipul de ambalaj Coninutul de cacao Preul Statutul conferit de produs Aciuni promoionale Gustul Dispunere n raft Foarte important Important Puin important Lipsit de importan

10. Care e preul minim pe care suntei dispus() s l pltii pentru o ciocolat premium de 100gr.?(atunci cnd cumprai produsul din magazin)? Sub 1 RON 1.1-1.5 RON 1.6-2 RON Peste 2 RON

11. Care e preul maxim pe care suntei dispus(a) s l pltii pentru o ciocolat premium de 100gr.?(atunci cnd cumprai produsul din magazin)? Sub 2 RON

2-2.5 RON 2.6-3 RON 3.1-3.5 RON 3.6-4 RON Peste 4 RON

12. V rugm s ncercuiti varianta care reflect opiunea dumneavoastr n ceea ce privete o ciocolat de calitate: Este intens promovat 5 4 3 Are un pre mai ridicat 5 4 3 Are gust deosebit 5 4 3 Are un coninut ridicat 5 4 3 de cacao Are o imagine de marc 5 bine pus la punct Se realizeaz dup o reet cu tradiie 5 4 4 3 3 2 2 2 2 2 2 1 nu este intens promovat 1 are un pre sczut 1 are un gust comun 1 nu are coninut ridicat de cacao 1 nu are o imagine de marc bine pus la punct 1 nu se realizeaza dup o reet cu tradiie

13. V rugm s acordai o not de la 1 la 10 urmtoarelor mrci pe baza urmtoarelor atribute:

Ciocolat Atribute Imagine de marc Raport calitate/pre Tipul de ambalaj Coninutul de cacao Preul Statutul conferit de produs Aciuni promoionale

Poiana Senzaii

Anidor

Milka Luflee

Kandia

Gustul Dispunere n raft

14. De obicei de unde cumprai ciocolata? De la un centru comercial De la magazinul din cartier De la chiocul cel mai apropiat de locuina mea Din alt loc (precizai care)..

15. Ce v determin cel mai adesea s consumai ciocolat? E un energizant eficient E un antidepresiv eficient Modul de promovare Influena grupului de prieteni Reducerile de pre Oferirea n mod gratuit a unui produs Recomandarea unui specialist Altele (precizai care)

16. Ai consumat Milka Luflee? Da (trecei la ntrebarea 18) Nu (trecei la ntrebarea 20)

17. V rugm s v exprimai prerea n legtur cu urmtoarele atribute ale ciocolatei Milka Luflee:
Atribute Imagine de marc Designul ambalajului Coninutul de cacao Foarte favorabil Favorabil Neutru Nefavorabil Foarte nefavorabil

Gust

18. V rugm s v exprimai acordul sau dezacordul n legtur cu urmtoarele afirmaii:

Afirmaii Milka Luflee i confer un anumit rafinament Milka Luflee nu e o ciocolat scump Milka Luflee e cea mai bun ciocolat aerat Milka Luflee are un gust aparte

Total acord

Acord

Neutru

Dezacord

Total dezacord

19. Precizai ce post de televiziune urmrii cel mai des n intervalul orar:
Post Interval orar 7:00-12:00 12:00-18:00 18:00-22:00 22:00-1:00 1:00-7:00 TVR 1 Pro Tv Antena 1 B1 Tv Prima Tv Altele*(preciza i care)

*.. 20. Precizai ce post de radio ascultai cel mai des n intervalul orar:
Post Intervalul orar 7:00-12:00 12:00-18:00 Radio Vest Pro FM Kiss FM Radio Guerilla National FM Altele*(preciza i care)

18:00-22:00 22:00-1:00 1:00-7:00

*..

21.Sexul (se completeaz prin observare ). Masculin. Feminin.

22. Alegei intervalul de vrst n care v ncadrai: 16-23 ani 24-28 ani 29-35 ani 36-45 ani 45-55 ani Peste 55 ani

23. Care este starea dumneavoastr civil? Cstorit () Necstorit () Divorat () Vduv ()

24. Precizai care este domeniul dumneavoastr de activitate: Industrie Agricultur Comer Cultur, sntate, nvmnt

Administraie public Armat, poliie Transporturi, turism Casnic ()

25. Precizai mediul n care locuii: Urban Rural

26. Venitul dumneavoastr lunar mediu net se ncadreaz n intervalul? Sub 350 RON 350 RON-500 RON 500 RON-750 RON 750 RON-1000 RON Peste 1000 RON

V mulumim pentru timpul acordat!

S-ar putea să vă placă și