Sunteți pe pagina 1din 9

3 FUNCTII CONTINUE

3.2. Exerciţii rezolvate

Exerciţiul 3.2.1. Studiaţi convergenţa următoarelor şiruri din R 3 .

a)

b)

c)

x n =

x n =

x n =

n

2

1  

n 2n 1

   1

2 n

n 1

,3

1

,

n

n

2

1

,cos

n

1

,

n

n 1   

n

,

1

,( 1)

n

Soluţii.

n

1

2

lim

, n

2 = 1 şi n lim 1 = 0 deducem că şirul (x n ) nN

n

n

2

1

n

  1 2

n 1

,1,0   

,3

n

.

,cos

n 1   

=

lim 1

n



n 1    ,lim(3

n



n

),lim cos

n



1    

n

1

a) Deoarece n

lim lim x n = lim

n

2n

şi limita sa este n

b) Analog se obţine

   1

c) Deoarece a doua componentă a şirului (x n ) nN

=(1, 0, 1) este un şir divergent rezultă că (x n ) nN

este convergent

este divergent.

Exerciţiul 3.2.2. Să se calculeze:

a) lim tg(x 2  y 2 ) (x,y)  (0,0) x 2  y
a) lim
tg(x
2
 y
2
)
(x,y)
 (0,0)
x
2
 y
2
b) lim
1
cos
x
2
y
2
(x,y)
 (0,0)
x
2
 y
2
Soluţii.
tg(x
2
 y
2
)
tg(x
2
 y
2
)
x
2
 y
2
a)
Deoarece
=
x
2
y
2
x
2
 y
2

şi (x,y)

lim

(0,0)

tg(x

2

y

2

)

x

2

y

2

lim x 2  y 2 (x,y)  (0,0) 1  cos x 2 
lim
x
2
 y
2
(x,y)
 (0,0)
1
cos
x
2
y
2
b)
x
2
 y
2
tg(x 2  y 2 ) x 2  y 2
tg(x
2
 y
2
)
x
2
 y
2
lim = 0 rezultă că (x,y)  (0,0) 2 2 x  y 2 2sin
lim
= 0 rezultă că (x,y)
 (0,0)
2
2
x
y
2
2sin

=

2

x

2

y

2

2

= 1 · 0 = 0.

 


 

2  2 = 1 · 0 = 0.        

1

4

,

=

lim

t0

tg t

t

= 1,

Deoarece (x,y)

lim

(0,0)

x 2  y 2 2
x
2
 y
2
2

= 0 şi

lim

t0

sin t

t

= 1 deducem că (x,y)

lim

(0,0)

1  cos x 2  y 2 x 2  y 2
1
cos
x
2
y
2
x
2
 y
2

=

1

2

.

Exerciţiul 3.2.3. Să se demonstreze că următoarele funcţii nu au limită în (0, 0).

a)

x

y

f(x,y) = x

y , x + y ≠ 0

b)

f(x, y) =

e

1

x 2

y

2

e

x

2

y

2

, x≠ 0

Soluţie.

a)

Considerăm şirul ((x n , y n )) nN*

1 , y n =

de puncte din R 2 , x n = n

n

unde λ ≠ -1 este un parametru real.

Atunci n lim (x n , y n ) = (0, 0), f(x n , y n ) =

1 1 , pentru orice nN * , deci n





lim f(x n , y n ) =

parametrul λ. Prin urmare, funcţia f nu are limită în (0, 0).

b)

un parametru real.

Atunci, evident n lim y n = 0, deci n

Pentru fiecare nN, avem

Considerăm şirul ((x n , y n )) nN* de puncte din R 2 , astfel încât n

lim (x n , y n ) = (0, 0).

lim x n = 0, y n = λ·

f(x n , y n ) =

 e

2

x

2

n

e

2

x

2

n



2

e

2

x

2

n

=

1

2

e

1

x

2

n

1



1



depinde de

, nN unde λ este

deci n

lim f(x n , y n ) =

1

2

depinde de parametrul λ. Rezultă că funcţia f nu are limită în (0, 0).

Exerciţiul 3.2.4. Să se demonstreze că următoarele funcţii sunt continue în (0, 0).

a) f(x, y) =

b) f(x, y) =

c) f(x, y) =

x 2  y 2  1 (x 2  y )sin 2 ,(x, y)
x
2
 y
2
1
(x 2
y )sin
2
,(x, y)
 (0,0)
x 2
 y
2
 
0,
(x, y)
 (0,0)
x
2
y
2
ln  1
 , y
0,x
 R
y
2
0,
y
0, x
 R

Soluţie.

a) Prin înlocuire directă obţinem: (x,y)

b) Pentru orice (x, y) ≠ (0, 0) avem:

lim

(0,0) f(x, y) = 0 = f(0, 0) deci f este continuă în (0, 0).

|f(x, y) f(0, 0)| = (x 2 + y 2

sin

1 x 2  y 2
1
x
2
y
2

≤ x 2 + y 2

şi, evident, (x,y)

în (0, 0). c) Pentru orice (x, y) R 2 cu y ≠ 0, avem:

lim (0,0) (x 2 + y 2 ) = 0. Ţinând seama de observaţia 3.1.4.1. a) rezultă că funcţia f este continuă

|f(x, y) f(0, 0)| = y 2 ln

1

x

2

y

2

≤ y 2 ·

1

x

2

y

2

= x 2 + y 2

de unde, ca mai sus, deducem că f este continuă în (0, 0).

Exerciţiul 3.2.5. Să se demonstreze că următoarele funcţii nu sunt continue în (0, 0):

a)

b)

f(x, y) =

f(x, y) =

x y

x y

0,

,x

x

x

3

y

2

x

1,

2

y

2

y

y

0

0

,(x, y)

(x, y)

(0,0)

(0,0)

.

Soluţie. a) Funcţia f nu are limită în (0, 0) deci nu este continuă în (0, 0).

b) Considerăm şirul

1

n

2

1

n

5

2

lim f

Deci n

2n

   n 1

3

,

.

1

n

  

  1

  n

,

1   

n  

n

N

*

convergent către (0, 0). Pentru fiecare nN * , avem f

   n 1

1

,

n

  

=

= 0 ≠ f(0, 0). Ţinând seama de observaţia 3.1.4.1. c) deducem că f nu este continuă în

(0, 0). (Se poate arăta că această funcţie are limită în (0, 0) dar aceasta nu este 1). Exerciţiul 3.2.6. Să se studieze continuitatea funcţiilor:

 

sin(x

3

y

3

)

   

a) f :R 2 R, f(x, y) =

 

x

2

y

2

,(x, y)

(0,0)

 

a,

 

(x, y)

(0,0)

1

 

1

x

2

y

2

z

2

 

b) f :R 3 R, f(x, y, z) =

a,

 

x

2

y

2

z

2

,(x, y,z)

(x, y,z)

(0,0,0)

(0,0,0)

Soluţii.

a) Deoarece (x,y)

lim

sin(x

2

3

y

2

3

)

= 0 rezultă că f este continuă în (0, 0) dacă şi numai dacă a = 0.

(0,0)

x

 

y

Cum f este continuă pe R 2 \{(0, 0)} pentru orice aR, fiind compunere de funcţii continue rezultă că dacă a = 0 funcţia f este continuă pe R 2 iar dacă a ≠ 0, ea este continuă pe R 2 \{(0, 0)}.

b) Pentru orice (x, y, z) ≠ (0, 0, 0) avem:

deci

1

1

x

2

y

2

z

2

 

x

2

y

2

z

2

 

1

f(x, y, z) = -

2

=

= -

x

2

y

2

z

2

 

(1

1
1

x

2

y

2

z

 

1

1

1
1

x

2

y

2

z

2

2

)(x

2

y

2

z

2

)

lim

(x,y,z)

(0,0,0)

=

1

Cum pe R 3 \{(0, 0, 0)} funcţia este evident continuă, deducem că pentru a = - 2

1

continuă pe R 3 iar pentru a ≠ - 2

ea este continuă pe R 3 \{(0, 0, 0)}.

funcţia este

Exerciţiul 3.2.7. Fie f :R 2 R, f(x, y) =

  x

0,

x

3 y

 

6

| y

3

|

,(x, y)

(x, y)

(0,0)

(0,0)

. Să se demonstreze că funcţia f este

continuă după orice direcţie în origine, dar f nu este continuă în origine. Soluţie.

Fie (d) o dreaptă ce trece prin origine, de ecuaţie y = mx, mR, m ≠ 0. Restricţia funcţiei f la dreapta (d) este funcţia g:R R,

g(x) = f(x, mx) =

m | x |

|

x |

0,

3

| m |

3

,x 0

x 0

.

Cum

Dacă m = 0 dreapta (d) reprezintă axa Ox. În acest caz g(x) = f(x, 0) = 0 pentru orice xR, deci g este evident continuă în acest caz. În sfârşit, dacă (d) este axa Oy restricţia va fi h(y) = f(0, y) = 0 pentru orice yR, deci este continuă. Prin urmare, restricţia lui f la orice dreaptă ce trece prin origine este continuă în origine.

lim

x

0

g(x) = 0 = g(0 ) rezultă că g este continuă.

Considerăm acum şirul de puncte din R 2 ,

  1

  n

1

,

n

2

 

care converge la (0, 0) şi observăm că

n

N

*

lim f

n

  1 , 1   

n  

 

n

2

lim

= n

n 2

2

= ∞, deci f nu este continuă în (0, 0).

Exerciţiul 3.2.8. Să se arate că funcţia f(x) = xa x 1, a > 1 se anulează într-un punct ξ(0, 1). Soluţie.

Funcţia f este continuă pe R ca funcţie elementară, deci are proprietatea lui Darboux pe R. Cum f(1) = a 1 > 0 şi f(0) = -1 < 0, rezultă că există ξ(0, 1) astfel încât f(ξ) = 0. Exerciţiul 3.2.9. Stabiliţi dacă următoarele funcţii au limită în x = 0.

a) f : (-1, 1)\{0}→R 3 , f(x)=

b) f : R\{0}→R 3 , f(x)=

e

 

 1  x  1  x e 3x  1 1  cos
1
x
1
x
e
3x
1
1  cos x
,
,
2x
x
x
1
x
1
1
sin x
1
x
2
,
,sin
x x

Soluţii. a) Fie f 1 (x) =

1 x 
1 x 

x

1 x , x(-1, 1) \{0}. În x = 0 suntem în cazul de nedeterminare 0

0 .

1 x  1 x = x( (1  x)  (1  x) 2
1 x 
1 x = x(
(1
x)
(1
x)
2
Deoarece
x
1
x
x)
=
1
x
1
x
pentru orice x (-1, 1)\{0}
e
3x
1
x0
1
, x
R\{0}, şi încercând să calculăm lim f (x)
x0
2
deducem că lim f (x)
= 1. Notând f 2 (x) =
2x
0 .
constatăm că suntem din nou în cazul 0
e
t
1
lim
Vom utiliza următoarea egalitate importantă:
= 1.
t
 0
t

Deoarece f 2 (x) =

e

3x

1

3

3x

2

pentru orice x ≠ 0 deducem imediat că lim f (x)

x0

2

=

3 2 .

1

Fie acum f 3 (x) = x(

cos x

0 . Deoarece

1) , x(-1, ∞)\{0}. În x = 0 suntem, din nou, în cazul 0

1  x 
1
x

pentru orice x(-1, ∞)\{0} avem

f

3 (x)=

x 2sin 2 2 x( 1  x  1)
x
2sin
2
2
x(
1
x
1)

   2  sin 2 1  x  1  x 2
2  sin
2
1
x
1
x 2   
x
2

=

2  x   sin  1 2  1    1
2
x 
sin
1
2
1
1
x
2
x
2

deducem că lim f (x)

x0

3

=

1 ·1·2 = 1.

2

Deoarece f(x) = (f 1 (x), f 2 (x), f 3 (x)) pentru orice x(-1, ∞)\{0} şi toate componentele f 1 , f 2 , f 3 au llimită în x = 0, deducem că f are limită în

x = 0 şi lim f(x)

x0

= (lim f (x)

x0

1

,lim f (x)

x0

2

, lim f (x)

x0

3

) =

b) Analog, f(x) = (f 1 (x), f 2 (x), f 3 (x)) unde f 1 (x) =

e

1

x

2

, f 2 (x) =

 

1,

3 2

,1   

sin x ,

x

.

f 3 (x) = sin

1 x

pentru orice x

R\{0}. Evident lim f (x)

x0

1

= 0,

lim f

x0

1 1

limită în x = 0 (este suficient să considerăm a n = n

şi

b n =

2n 

2

= lim b n = 0 dar

n

n lim f 3 (a n ) = 0 ≠ 1 = n

lim f(b n )).

2

(x)

= 1. Componenta f 3 nu are

, nN * şi să observăm că n

lim a n

Deoarece una dintre componente nu are limită în x = 0, deducem că funcţia f nu are limită în x =

0.

Exerciţiul 3.2.10. Demonstraţi că funcţia f : R 2 \{(0, 0)}→ R 2 ,

x

2

y

3

x

2

y

x

2

y

2

f(x, y) =

2

,

x

2

y

x

2

y

2

3

x

2

y

2

Soluţie. Fie f 1 (x, y) =

nu are limită în (0, 0).

şi f 2 (x, y) =

x

2

y

2

x

2

y

2

pentru

(x, y) ≠ (0, 0) componentele funcţiei vectoriale f. Deoarece pentru orice

(x, y) ≠ (0, 0) avem |f 1 (x, y)| ≤

x

2

| y

3

|

x

2

= |y 3 | dacă x≠ 0 şi f 1 (0, y) =

0

y

2

rezultă că (x,y)

lim

(0,0)

Deoarece f 2 (x, kx)=

f 1 (x, y)= 0.

1

k

2

1

k

2

pentru orice x ≠ 0 rezultă că

lim

x

0

f(x, kx) = =

dacă y≠ 0 iar

lim | y

y

0

3

|

0

1

k

2

1 care depinde de k şi

k

2

funcţia f 2 nu are limită în (0, 0). Deducem de aici că funcţia vectorială f nu are limită în (0, 0). Exerciţiul 3.2.11. Să se studieze continuitatea funcţiei f : R R 3 ,

f(x) =

  sin 5x

 

1

cos x

 

e

x

   5,

x

1

2

,1  

,

x

2

,

x

1

, x 0

,

x 0

Soluţie. Fiecare componentă a funcţiei f este continuă pe R\{0}, deci f este continuă pe R\{0}.

2sin

2 x

1 2

lim

x

,1   

0

sin5x = 5,

x

lim

x

0

1cos x =

x

2

lim

x

0

2

x

2

1

= 2

e

x

1

Deoarece

=

   5,

şi

lim

x

0

x

= f(0), deci f este continuă şi în x = 0. Prin urmare f este continuă pe R.

= 1 rezultă că

lim

x

0

f(x)

Exerciţiul 3.2.12. Să se determine a, b, cR astfel încât funcţia

f : R 2 R 3 ,

f(x,y)=

  2 2 1  1  x  y   2 2
2
2
1
1
x
y
2
2
x
 y

 


(a, b, c)

,

1 | xy |

2 2 1 1  cos(x  y )    , |x| 
2
2
1 1
cos(x
y
)
,
|x| 
|y|
2
2
x
 y
, (x,
y)
 (0,0)
, (x, y )
 (0,0)

să fie continuă pe R 2 . Soluţie. Funcţia vectorială f este continuă pe R 2 dacă şi numai dacă fiecare componentă a sa este continuă pe R 2 .

Pe R 2 \{(0, 0)} cele trei componente sunt continue fiind compuneri de funcţii continue. Pentru a studia continuitatea funcţiei vectoriale f în (0, 0) determinăm limita în (0,0) a fiecărei componente.

1  1  x 2  y 2  x 2  y 2
1
1
x
2
y
2
x
2
y
2
Deoarece f 1 (x, y)=
x
2
 y
2
= (x
2
y
2
)(1
1
x
2
y
2
)
lim
1
că (x,y)
 (0,0)
f 1 (x, y) = - 2
.
|xy|
1
1
|x|
|y|
1
 | xy |
 
(1
| xy
|)
|xy|
f 2 (x, y) =
|x|
|y|
.

pentru orice (x, y) ≠ (0, 0) rezultă

lim  1 | xy | lim | xy | |xy| 1 Dar (x,y) 
lim
1 | xy |
lim
| xy |
|xy| 1
Dar (x,y)
(0,0)
= e şi
(x,y)
(0,0)
|
x |
 |
y |
lim
Prin urmare (x,y)
(0,0)
f 2 (x, y) = e 0 = 1.
lim
lim
1
cos(x
2
y
2
)
Avem şi (x,y)
(0,0)
f 3 (x, y) =
(x,y)
(0,0)
x
2
y
=
2
2
y
2
2 x
lim
2sin
x
2
 y
2
lim
2
sin
= (x,y)
(0,0)
= (x,y)
(0,0)
2
x
2
y
2
2
2
x
 y
sin

· (x,y)

lim

(0,0)

2

x

2

y

2

2

= 0 · 1 = 0.

= 0.

Prin urmare, (x,y) lim

(0,0) f(x, y) =

 

1 2

,1,0   

. Cum f(0, 0) = (a, b, c) rezultă că f este continuă în (0,0) dacă

şi numai dacă a = -

1 , b = 1, c = 0.

2