Banca Nationala a Romaniei

Politica bancara a BNR avea un profund caracter de clasa. Emisiunea de bancnote era un instrument pentru sprijinirea financiara a guvernului si pentru acoperirea nevoilor de credit ale burgheziei comerciale si industriale, ale mosierimii. Relatia dintre banca si guvern se concretiza in acoperirea de catre BNR a deficitului bugetar. Un alt scop al politicii bancare si de credit a Bancii Nationale era sprijinirea burgheziei, mosierimii prin intermediul creditelor pe scont de portofoliu comercial si al avansurilor pe titluri. Faptul ca banca acorda mai multe avansuri pe titluri decat pe credite dovedeste: ca burghezia subscria diponibilitatile banesti in obligatii ale imprumuturilor de stat, iar banii obtinuti ii utiliza pentru cumpararea de aur si alte obligatii in relatiile de credit dominau moravurile patriarhale, capitalistii nerespectand conditiile necesare pentru obtinerea unui credit de scont punand emisiunea de bancnote la dispozitia detinatorilor de rente, BNR sprijinea statul burghezo-mosieresc. Cu timpul, preponderenta avansurilor pe titluri fata de creditele de scont a incetat. Portofoliul de reescont a crescut mai mult decat avansurile pe titluri. Aparitia BNR ca institutie de credit a determinat o scadere a dobanzilor la credite (inainte de 1880, dobanda nu era mai mica de 15%, iar dupa 1880, a variat intre 5-9%). Folosirea privilegiilor obtinute de la stat ca mijloc de stoarcere a unor profituri cat mai mari a facut din activitatea bancii de emisiune o sursa exceptionala de imbogatire pentru un manunchi de profitori. Actionarii Bancii Nationale au obtinut an de an, din operatiile care valorificau aceste privilegii, profituri de o marime nemaiintalnita in Romania. Astfel, castigurile obtinute prin creserea cursului actiunilor Bancii Nationale, la baza carei cresteri se aflau privilegiile bancii, au fost uriase. Este stiut ca actiunile BNR aveau o valoare nominala de 500 lei, din care actionarii varsasera numai 25% (125 lei). In 1911, actiunea Bancii Nationale ajunsese sa coteze 5900 6000 lei. Rata anuala a profitului a fost deasemenea neobisnuit de ridicata: in primii 20 de ani de activitate, ea a variat intre 15,4 38,3 %. Beneficiarii principali ai castigurilor realizate de banca de emisiune au fost varfurile Partidului Liberal, care, printr-o organizare adecvata a subscrierii capitalului bancii, au acaparat de la inceput majoritatea actiunilor.

La caracterizarea in ansamblu a activitatii bancii de emisiune trebuie adaugate si unele trasaturi pozitive:banca a pus la dispozitia economiei un mijloc comod si ieftin de circulatie si plata, al carui volum in principiu era adaptabil nevoilor efective BNR impreuna cu reteaua de sedii in provincie a mobilizat o mare parte din disponibilitatile banesti ale economiei, precum si ale tezaurului, folosindu-le pentru acordarea de credite industriei, comertului si agriculturii; dezvoltarea economiei, cresterea continua a productie in ultimele doua decenii ale sec. XIX sunt strans legate de activitatea Bancii Nationale prin acordarea de credite capitalistilor autohtoni a mai sprijinit cresterea, intr-o oarecare masura, a rolului capitalului intern in dezvoltarea unor ramuri ale economiei. Proiectele anterioare in acest sens prevedeau infiintarea de banci mixte, comerciale si de emisiune, deoarece in tara nu existau suficiente capitaluri, bancile comerciale urmand sa-si procure fondurile pe baza emisiunii de bancnote. Tendinta care se contura era crearea unei banci de emisiune si a unor banci comerciale care sa atra ga depunerile populatiei si sa acorde credite capitalistilor. Banca de emisiune urma sa relizeze emisiunea de bancnote, sa atraga depunerile tezaurului s ale bancilor comerciale si sa acorde credite statului si celorlalte banci. La 28 februarie 1880 s-a adus palamentului proiectul de lege pentru infiintarea BNR. Pretextul vehuculat pentru infiintarea ei era dezvoltarea tranzactiilor comerciale si industriale. Legea a starnit numeroase dispute, mosierimea temandu-se ca banca va neglija interesele ei. Astfel, ea ar fi preferat crearea unei institutii de credit funciar, banca urmand a fi infiintata atunci cand comertul avea sa se mai dezvolte. Proiectul a devenit lege la 17 aprilie 1880, si cuprindea 30 de articole. Forma juridica a bancii era societatea anonima pe actiuni, statul subscriind 1/3 din capital. S-a adoptat sistemul mixt de colaborare a statului cu particularii. Drept de vot aveau actinarii care detineau cel putin 4 actiuni. Operatiunile pe care le putea efectua banca: sconta/cumpara efectele de comert ale capitalistilor (polite, bilete la ordin) facea comert cu aur si argint

acorda avansuri de gaj pe aur si argint, precum si pe baza depozitelor de efecte publice (adica pe baza de obligatii ale imprumuturilor de stat) ~ lombard

emisiunea de bancnote (fiind singura banca din tara noastra care detinea privilegiul de emisiune).

Legea prevedea, pe langa dreptul de emisiune al bancii si obligatiile care derivau: existenta unui portofoliu de scont lesne de realizat; a anumita marime a stocului metalic de acoperire; libera convertibilitate a bancnotelor. Pentru stabilirea marimii stocului de acoperire, autorii legii au avut in vedere doua metode: scoala monetara si scoala bancara. Scoala monetara, reprezentata prin bancherul englez Lloyd, apara interesele bancherilor. Sustinea ca emisiunea de bancnote trebuie facuta in doua transe: prima reprezentand cantitatea minima de bancnote de care are nevoie economia naturala in orice moment, a doua reprezentand cantitatea suplimentara la care economia nationala poate recurge in perioadele de varf si poate renunta in perioadele de acalmie. Prima se poate emite fara acoperire metalica, a doua trebuie acoperita in intregime. Scoala bancara, reprezentata de Tooke, Newmarch, Fullarton, apara interesele burgheziei comerciale si industriale. Sustinea ca circulatia bancnotelor poate fi asigurata si fara impunerea unor norme rigide de acoperire. Emisiunea bancnotelor nu trebuie sa fie orientata asupra cantitatii de aur pe care o poate procura banca. Banca Angliei a adoptat, prin legea Peel din 1844, ideile scolii monetare. Bancile de emisiune de pe continentul european au adoptat principiile scolii bancare, totusi au mentinut un stoc de metal pretios de circa 1/3 din valoarea bancnotelor emise, care a servit la operatiuni de convertire, iar emisiunea bancnotelor s-a facut pe baza cambiilor comerciale reescontate. In comparatie cu scoala monetara, scoala bancara a avut o ncredere prea mare in rolul reglator pe care creditul bancar il joaca in determinarea cantitatii de bancnote necesare unei tari. Aparitia BNR a constituit un pas inainte in ceea ce priveste organizarea finantelor capitaliste ale Romaniei.

Banca Naional a Romniei (BNR), este banca central a Romniei, o institu ie public independent, singura autorizat i resposabil de emiterea bancnotelor i monedelor valabile pe teritoriul Romniei. Istorie Banca Naional a Romniei (BNR) este banca central a Romniei, avnd personalitate juridic. Aceasta este o instituie public independent, cu sediul central n municipiul Bucureti i poate avea sucursale i agenii att n municipiul Bucureti, ct i n alte localiti din ar. Banca Naional a fost nfiinat n anul 1880 cu un capital iniial de 30 milioane lei (din care 10 milioane capital de stat, iar restul de 20 milioane fiind capital privat cu precdere al familiei Brtianu). Prima bancnot emis de BNR a fost cea de 1000 lei, care a circulat pn n anul 1933. Atribuii Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea i meninerea stabilitii preurilor. Principalele atribuii ale BNR sunt: elaborarea i aplicarea politicii monetare i a politicii de curs de schimb; autorizarea, reglementarea i supravegherea prudenial a instituiilor de credit, promovarea i monitorizarea bunei funcionri a sistemelor de pli pentru asigurarea stabilitii financiare; emiterea bancnotelor i a monedelor ca mijloace legale de plat pe teritoriul Romniei; stabilirea regimului valutar i supravegherea respectrii acestuia; administrarea rezervelor internaionale ale Romniei.

Totodat, BNR sprijin politica economic general a statului, fr prejudicierea ndeplinirii obiectivului su fundamental privind asigurarea i meninerea stabilitii preurilor. n ndeplinirea atribuiilor, BNR i membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instruciuni de la autoritile publice sau de la orice alt instituie sau autoritate. n cadrul politicii monetare pe care o promoveaz, BNR utilizeaz proceduri i instrumente specifice pentru operaiuni de pia monetar i de creditare a instituiilor de

credit, precum i mecanismul rezervelor minime obligatorii. Se interzice BNR achiziionarea de pe piaa primar a creanelor asupra statului, autoritilor publice centrale i locale, regiilor autonome, societilor naionale, companiilor naionale i altor societi cu capital majoritar de stat. BNR poate efectua pe pia a secundar operaiuni reversibile, cumprri/vnzri directe sau poate lua n gaj, pentru acordarea de credite colateralizate, creane asupra sau titluri ale statului, autorit ilor publice centrale i locale, regiilor autonome, societilor naionale, companiilor naionale i altor societi cu capital majoritar de stat, instituiilor de credit sau altor persoane juridice, poate efectua swap-uri valutare, emite certificate de depozit i atrage depozite de la instituii de credit, n condiiile pe care le consider necesare pentru a realiza obiectivele politicii monetareDe asemenea, se interzice Bncii Na ionale a Romniei creditarea pe descoperit de cont sau orice alt tip de creditare a statului, autorit ilor publice centrale i locale, regiilor autonome, societilor naionale, companiilor naionale i altor societi cu capital majoritar de stat. Banca Naional a Romniei este unica instituie autorizat s emit nsemne monetare, sub form de bancnote i monede, ca mijloace legale de plat pe teritoriul Romniei. Moneda naional este Leu romnesc, iar subdiviziunea acestuia, banul. n cadrul politicii sale monetare i de curs de schimb, Banca Naional a Romniei poate acorda instituiilor de credit credite pe termene ce nu pot dep i 90 de zile, garantate cu, dar fr a se limita la: titluri de stat provenite din emisiuni publice, prin remiterea lor n portofoliul Bncii Naionale a Romniei, sau depozite constituite la Banca Naional a Romniei sau la alte persoane juridice agreate de Banca Naional a Romniei. BNR stabilete condiiile si costurile de creditare, deschide i opereaz conturi ale instituiilor de credit, ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare i ale altor entiti, rezidente i nerezidente, stabilite prin reglementri ale Bncii Na ionale a Romniei. Situaiile financiare ale BNR sunt ntocmite conform principiilor i regulilor contabile prevzute de standardele internaionale de contabilitate, aplicabile bncilor centrale, recunoscute de Banca Central European i trebuie s cuprind: bilanul,

contul de profit i pierdere i notele explicative. Acestea sunt supuse auditrii de ctre auditori financiari, persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari din Romnia, selectai de ctre consiliul de administraie, pe baz de licitaie. Banca Naional a Romniei este autorizat s colecteze date i informaii statistice primare care sunt necesare pentru aducerea la ndeplinire a atribu iilor sale legale, asigurnd msuri de protecie a datelor care se refer la subiec i individuali - persoane juridice sau fizice - date obinute direct sau indirect, din surse administrative sau din alte surse. Membrii consiliului de administra ie i salariaii Bncii Naionale a Romniei sunt obligai s pstreze secretul profesional asupra oricrei informa ii nedestinate publicrii, de care au luat cunotin n cursul exercitrii funciilor lor, i nu vor folosi aceste informaii pentru obinerea de avantaje personale, orice abatere fiind sancionat conform legii. Acetia sunt obligai s pstreze secretul profesional i dup ncetarea activitii n cadrul bncii, orice nclcare fiind sancionat n condiiile legii. Conducerea Conform Legii nr.312/2004, conducerea BNR este asigurat de un Consiliu de administraie, compus din nou membri, alei de Parlamentul Romniei pe o perioad de 5 ani, cu posibilitatea rennoirii mandatului. Dintre cei 9 membri, 4 apar in direct structurii executive permanente a BNR: Guvernatorul i cei trei Viceguvernatori (dintre care unul este Prim-viceguvernator), ceilali 5 membri nefiind salariai ai BNR. Membrii Consiliului de administraie al BNR, cu nominalizarea conducerii executive, sunt numii de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor dou Camere, pe o perioad de 5 ani, cu posibilitatea rennoirii mandatului. Potrivit legii, membrii Consiliului de administraie nu pot fi parlamentari sau membri ai unui partid politic i nu pot face parte din autoritatea judectoreasc sau din administra ia public. n cazul descompletrii Consiliului de administraie, completarea locurilor vacante se face pe funcia respectiv pe ntreaga durat a mandatului. Revocarea din funcie a oricrui membru al consiliului de administra ie se face de ctre Parlament, dac acesta nceteaz s ndeplineasc condiiile necesare pentru exercitarea atribuiilor sale sau dac se face vinovat de abateri grave.

Actualul guvernator general al BNR este Mugur Isrescu. Membrii Consiliului de Administraie al BNR, numit prin Hotrrea nr. 16 din 28 septembrie 2004, sunt urmtorii: Guvernator - Acad. prof. dr. Mugur Isrescu Prim-viceguvernator - Prof. univ. dr. Florin Georgescu Viceguvernator - Dr. Eugen Dijmrescu Viceguvernator - Dr. Cristian Popa Membru - Prof. univ. dr. Silviu Cerna Membru - Maria Ene Membru - Dr. Agnes Nagy Membru - Dr. Napoleon Pop Rezultate financiare Active: 2007: 103,8 miliarde lei (28,7 miliarde euro)[1] 2006: 93,8 miliarde lei (27,7 miliarde euro)[1] Rezerve Rezervele valutare 31 decembrie 2009: 38.303 milioane Euro[2] 31 decembrie 2008: 38.737 milioane euro[2] Rezerva de aur 31 decembrie 2009: 103,7 tone, cu o valoare de 2.556 de milioane euro[2] 31 decembrie 2008: 103,7 tone[2]