Sunteți pe pagina 1din 64

3

TEMA
Sa se proiecteze un depozit ecologic pentru deseuri urbane solide care sa deserveasca o
localitate cu 220000 de locuitori.
Se estimeaza ca depozitul va avea o durata de exploatare de 18 ani ; Dd=18ani.
Proiectul v-a cuprinde urmatoarele etape:
1.Studiu documentar privitor la constructia depozitelor de deseuri urbane solide.
2.Descrierea amplasarii in zona a depozitului.
3.Estimarea cantitatii de deseuri depozitate (volume).
4.Stabilirea formei depozitului.
5.Estimarea cantitatii de material necesare construirii depozitului (argila, creta, geocompozite,
geomembrane, geotextile).
6.Schema acoperirii finale a depozitului.
Schema etansarii bazei depozitului.
Schema acoperirii conductei de drenaj.
Sectiunea longitudinal a depozitului.
Amplasarea statiei de drenaj a levigatului.
Amplasarea puturilor de colectare a gazului de fermentatie.













4

CAPITOLUL 1
STUDIU DOCUMENTAR PRIVITOR LA CONSTRUCTIA DEPOZITELOR DE
DESEURI URBANE SOLIDE

Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea final a deeurilor prin
depozitare pe sol sau n subteran.
n funcie de tipurile de deeuri care sunt acceptate, depozitele de deeuri se clasific dup cum
urmeaz :
- depozite pentru deeuri periculoase (clasa a);
- depozite pentru deeuri nepericuloase (clasa b);
- depozite pentru deeuri inerte (clasa c).

1.1.PROIECTAREA DEPOZITELOR DE DEEURI
Proiectarea unui depozit de deeuri se face n funcie de oserie de factori, dintre care cei mai
importani sunt:
- cantitatea i natura deeurilor ce urmeaz a fi depozitate se evalueaz n funcie de
prognozele de dezvoltare a localitilor;
- caracteristicile amplasamentului n raport cu eficiena economic (dimensiuni, durata de
funcionare, distana de transport a deeurilor) i eficiena ecologic (cerine legate de protecia
factorilor de mediu i a sntii umane) necesar a fi realizate;
- posibilitile de reabilotare i utilizare ulterioar a terenului se evalueaz n funcie de natura
deeurilor depozitate, comportarea acestora pe perioada depozitrii, planurile de dezvoltare pe
termen lung etc.
Alegerea amplasamentului
Alegerea amplasamentului optim dintre mai multe variante posibile se face pe baza unei
analize pluricriteriale care cuprinde:
- criterii geologice, pedologice i hidrogeologice: caracteristicile i modul de dispunere a
straturilor geologice; structura, adncimea i direcia de curgere a apei subterane; distana fa
de cursurile de ap i alteape de suprafa; starea de inundabilitate a zonei; folosina terenului;
clasa de seismicitate; criterii legate de pericolele de launecare, tasare;
- criterii climaterice: direcia dominat a vnturilor fa de aezrile umane sau alte obiective;
regimul precipitaiilor;
- criterii economice: capacitatea depozitului i duratade exploatare (minimum 10 ani); distana
medie de transport al deeurilor; necesitatea unor amenajri secundare (drumuri de acces,
utiliti etc.);
- criterii suplimentare: vizibilitatea amplasamentului i modul de ncadrare n peisaj; accesul la
amplasament; existena unor arii protejate de orice natur; existen n zon a unor aeroporturi;
linii de nalt tensiune sau obiective militare.



5

Coninutul proiectului
Proiectul unui depozit de deeuri, indiferent de clasa din care face parte, trebuie s conin
toate datele i informaiile necesare referitoare la fiecare etap di ciclul de via al depozitului.
Ca date generale, proiectul trebuie s cuprind informaii referitoare la:
- natura i proveniena deeurilor ce urmeaz a fi depozitate;
- cantitile de deeuri corelat cu durata de funcionare i capacitatea maxim a deponiei;
- tehnologiile de tratare a deeurilor nainte de depozitare i / sau n incinta depozitului, dac este
cazul.
Pentru faza de construcie, proiectul trebuie s cuprind informaii referitoare la:
- infrastructura depozitului, echipamentele i instalaiile componente, amplasarea acestora n
cadrul incintei, precum i cile de acces;
- asigurarea utilitilor;
- modul de realizare a bazei a pereilor laterali ai depozitului - materiale folosite i caracteristici
tehnice ale acestora, incluznd stratul de impermeabilizare natural (grosime, coeficient de
permeabilitate, mod de realizare), stratele geosintetice (geomembrane, geotextile), sistemul de
drenare a levigatului;
- realizarea sistemului de colectare, tratare i eliminare a levigatului;
- realizarea sistemului de colectare i evacuare (eventual recuperare) a gazului de depozit.
Pentru faza de exploatare, proiectul trebuie s cuprind informaii referitoare la:
- procedura de acceptare a deeurilor la depozitare;
- modul de operare - cuprinznd metoda de depozitare utilizat, nivelarea i compactarea,
acoperirea zilnic, delimitarea zonelor de lucru, colectarea, tratarea i eliminarea levigatului,
colectarea i evacuarea gazului de depozit, necesarul de echipamente mobile i spaiile
destinate ntreinerii acestora, instruciuni privind depozitarea anumitor tipuri specifice de
deeuri (materiale pulverulente, obiecte voluminoase, deeuri foarte uoare, respectiv urt
mirositoare);
- auto-monitorizarea tehnologic;
- auto-monitorizarea emisiilor i controlul calitii factorilor de mediu n zona de influen a
depozitului;
- msuri de siguran pentru prevenirea incendiilor i a exploziilor, inclusiv planul de intervenie
n caz de accidente sau avarii;
- msuri de proiecia muncii i pentru asigurarea condiiilor igienico-sanitare;
- sistemul de paza i supraveghere.
Pentru faza de nchidere i monitoring post-nchidere, proiectul trebuie s cuprind informaii
referitoare la:
- cota final de depozitare;
- modul de realizare a acoperirii finale - materiale i caracteristici tehnice ale acestora, inclusiv
modul de evacuare a gazului de depozit;
- auto-monitorizarea emisiilor i controlul calitii factorilor de mediu n zona de influent a
depozitului;
- msuri de siguran pentru prevenirea incendiilor i a exploziilor, inclusiv planul de intervenie
n caz de accidente sau avarii;
- date privind posibilitile de reabilitare i utilizare ulterioar a terenului.



6

1.2.CONSTRUIREA DEPOZITELOR DE DEEURI
Un depozit de deeuri trebuie s aib n componen urmtoarele instalaii i echipamente fixe
principale:
- poarta de acces i sistem de paz i supraveghere;
- echipament de cntrire i echipament de recepie pentru cantiti mici de deeuri;
- faciliti pentru verificarea deeurilor i laborator;
- drumuri interioare;
- zone pentru depozitarea deeurilor;
- instalaii pentru tratarea levigatului, respectiv pentru colectarea i evacuarea gazului de depozit;
- garaje, ateliere i spaii de parcare pentru utilaje;
- echipament pentru curarea roilor vehiculelor;
- birouri administrative i construcii sociale.
Aceste faciliti trebuie amplasate, n funcie de rolul pe care il au i de caracteristicile specifice
fiecrui depozit (mrimea i tipul, perioada de operare stabilit, cantitatea de deeuri, frecvena de
transport, cerinele legale i cele ale autoritii competente), astfel nct s asigure o exploatare optim.
Calea de acces i sistemul de paz i supraveghere
Proiectarea i construirea porii i a drumului principal de acces se realizeaz n funcie de o
serie de factori, cum ar fi: numrul vehiculelor de transport deeuri i frecvena cu care acestea intr n
depozit, mrimea i tipul vehiculelor, caracteristicile drumului public din care se face accesul la
depozit.
Sistemul de paz i supraveghere este destinat s mpiedice ptrunderea n depozit a
persoanelor neautorizate.
Sistemul de paz i supraveghere poate cuprinde:
- pori i garduri confecionate din materiale corespunztoare, prevzute cu mecanisme sigure de
nchidere i meninute n stare bun de funcionare; se recomand o nlime minim a gardului
de 2 m i o supranlare din srm ghimpat; mprejmuirea perimetral va fi inspectat
periodic de ctre o persoan desemnat;
- sistem video cu camere de supraveghere;
- sistem de paz i securitate asigurat de persoane competente, special instruite n acest scop;
- sistem de alarmare sonor i luminoas n caz de ptrunderi neautorizate.
Componentele sistemului de securitate se stabilesc pentru condiiile specifice ale fiecrui
amplasament.
Echipamentul de cntrire
Depozitul trebuie s fie prevzut cu echipament de cntrire att pentru vehiculele ncrcate
care intr n depozit, ct i pentru cele descrcate care prsesc depozitul. Acest lucru se poate realiza
cu ajutorul unui singur echipament de tipul platform de cntrire, sau cu dou echipamente montate n
paralel, pe sensul de intrare, respectiv pe cel de ieire.
Platforma de cntrire trebuie s aib o capacitate acoperitoare pentru toate tipurile de vehicule
care pot fi utilizate pentru transportul deeurilor (50 tone greutate brut). Se pot utiliza fie platforme de
cntrire la nivelul solului, ncastrate n osea, fie platforme supranlate la cca. 35 cm fa de nivelul
solului, fixe sau mobile, acestea din urm avnd avantajul c pot fi mutate dac este nevoie.
Platformele de cntrire moderne pot fi racordate la un sistem computerizat de nregistrare a
caracteristicilor cantitative i calitative ale ncrcturii de deeuri. Pentru primirea unor cantiti mai
mici de deeuri se utilizeaz alte tipuri de echipamente specifice.
7

Facilitati pentru verificarea deeurilor si laborator
Echipamentele pentru verificarea deeurilor sunt amplasate ntr-o zon special destinat
inspeciei, prelevrii de probe i laboratorului pentru analize.
Drumurile interioare
Drumurile interioare principale au caracter semi-permanent. Deoarece caracteristicile lor
trebuie s ndeplineasc anumite standarde, construirea lor va fi bine planificat, astfel nct s poat fi
utilizate timp ct mai ndelungat, iar costurile necesare pentru noi investiii s fie ct mai reduse.
Drumurile interioare temporare au o durat scurt de utilizare, ele fcnd legtur ntre
drumurile interioare principale i zona de depozitare. n general, aceste drumuri sunt construite din
deeuri de materiale de construcii aduse pentru depozitare pe amplasamentul respectiv. Deoarece n
aceste zone apar probleme de compactare i tasare difereniat, drumurile temporare vor fi desfiinate
nainte de depunerea altor deeuri pe zonele respective.
Zonele pentru depozitarea deeurilor
Amenajarea iniial a zonelor pentru depozitarea deeurilor cuprinde dou operaii de baz:
- impermeabilizarea bazei i a marginilor depozitului;
- realizarea sistemului de drenare i evacuare a levigatului.
Impermeabilizarea depozitelor de deeuri
Alegerea sistemului optim de impermeabilizare se face, pentru fiecare caz n parte, innd
seama de o serie de factori, printre care cei mai importani sunt:
- natura deeurilor ce urmeaz a fi depozitate;
- condiiile hidrogeologice i natura suprafeei amplasamentului;
- solicitrile ce pot aprea n timpul exploatarii;
- natura i caracteristicile materialului utilizat.
Sistemul de impermeabilizare trebuie s asigure att etaneitatea ntregului depozit, ct i:
- stabilitate chimic i termic fa de deeurile depozitate i fa de solul de dedesubt (inclusiv
fa de umezeal i activitatea microorganismelor);
- rezistena mecanic la eforturile care apar n timpul construciei i n timpul exploatrii;
- rezistena la fenomenele meteorologice (inlcusiv la nghe, la temperaturi ridicate i la raze
ultraviolete);
- stabilitate dimensional la variaiile de temperatur;
- rezistena la mbtrnire, elasticitate suficient i rezistena la rupere.
Soluia de impermeabilizare trebuie s in seama de caracteristicile naturale ale
amplasamentului ales, i n mod special de condiiile geologice i hidrogeologice care formeaz bariera
geologic. Se consider c bariera geologic ndeplinete condiiile necesare pentru impermeabilizare
dac ea are urmatoarele caracteristici:
- grosime > 1 m, coeficient de permeabilitate (k) < 10
-7
m/s - pentru depozitele de deeuri inerte;
- grosime > 1 m, k < 10
-9
m/s - pentru depozitele de deeuri nepericuloase;
- grosime > 5 m, k < 10
-9
m/s - pentru depozitele de deeuri periculoase.
n cazul n care aceste condiii nu sunt ndeplinite n mod natural, bariera geologic va fi
completat cu un strat de argil sau alt material natural cu proprieti echivalente.
Stratul natural de impermeabilizare va fi completat cu un strat polimeric format din
geomembran, geotextile i straturi de drenare, astfel nct impemieabilizarea cuvetei depozitului va
avea o structur de tipul celei prezentate n figura de mai jos.
8


Fig . 1. Schema sistemului de impermeabilizare a unui depozit de deeuri
n funcie de natura deeurilor ce urmeaz a fi depozitate, implicit de gradul de etanare dorit,
impermeabilizarea se poate realiza prin:
- etanare simpl prin geomembran;
- etanare simpl prin geocompozit cu strat mineral etan;
- etanare combinat cu geomembran i material argilos;
- etanare dubl cu geomembran;
- etanare combinat, dubl sau tripl, cu geomembran i material argilos.
La partea superioar a taluzului, geomembrana trebuie s fie ancorat n mod corespunztor,
pentru a face fa la solicitrile mecanice i pentru a mpiedica alunecarea acesteia.
Materialele geosintetice (geomembrane i geotextile) utilizate pentru amenajarea depozitelor de
deeuri trebuie s aiba anumite caracteristici de baz prin care s se asigure ndeplinirea anumitor
exigene specifice:
- exigene funcionale - legate de ndeplinirea funciilor pentru care sunt utilizate;
- exigene constructive - legate de operaiile de construcie i de amplasare n teren, care trebuie
s nu afecteze caracteristicile funcionale;
- exigene de durabilitate - legate de faptul c materialul trebuie s-i pstreze caracteristicile
funcionale pe toat durata de exploatare a depozitului.
Realizarea sistemului de drenare si evacuare a levigatului
Sistemul de drenare si evacuare a levigatului este format din:
- strat de pietri;
- sistem de drenuri absorbante i colectoare.
Caracteristicile sistemului de drenare a levigatului (panta, distana ntre conducte etc.) vor fi
stabilite de ctre proiectant, n fiecare caz n parte, n funcie de condiiile specifice fiecrui
amplasament (relief, regimul precipitaiilor, tipul deeurilor depozitate).
Zonele pentru depozitarea deeurilor vor fi mprejmuite cu anuri de gard pentru colectarea
apelor meteorice; acestea vor fi epurate i / sau eliminate de pe amplasament mpreun cu levigatul.
Instalaiile pentru tratarea levigatului
9

Aceste instalaii au rolul de a aduce valorile indicatorilor caracteristici levigatului n limite
admisibile pentru evacuarea n sisteme de canalizare sau n ape de suprafa.
Caracteristicile cantitative i calitative ale levigatului variaz n timp i n funcie de natura i
cantitatea deeurilor depozitate, iar proiectarea i construirea instalaiilor pentru tratare trebuie s in
cont de aceste aspecte.
Fiecare caz n parte necesit o evaluare proprie, alegerea variantei optime de tratare a
levigatului fcndu-se n funcie de:
- cerinele legale referitoare la deversarea levigatului, inclusiv cele impuse de autoritatea
competent;
- caracteristicile cantitative i calitative ale levigatului;
- alte aspecte tehnico-economice: costurile construirii unei instalaii de tratare proprii,
posibilitatea evacurii levigatului n influentul unei staii de epurare oreneti etc.
n general, este necesar aplicarea unor metode de tratare pentru ndeprtarea urmtorilor
impurificatori:
- compui organici biodegradabili i nebiodegradabili;
- compui toxici organici sau anorganici;
- amoniac i ioni nitrat;
- sulfuri;
- compui volatili urt mirositori;
- materii solide n suspensie.
Pot fi utilizate urmtoarele tehnici de tratare:
- tratare biologic: anaerob, aerob, aerob prelungit pentru eliminarea azotului (nitrificare /
denitrificare); un sistem eficient i puin costisitor care poate servi ca faz de pretratare naintea
deversrii n influentul unei staii de epurare oreneti este lagunarea;
- tratare prin procedee fizico-chimice: coagulare-floculare, flotaie-precipitare, ultrafiltrare,
evaporare.
n anumite cazuri, n funcie de scopul urmrit, pot fi aplicate i alte procedee fizico-chimice:
- stripare cu aer pentru eliminarea amoniacului;
- adsorbie pe crbune activ pentru ndeprtarea urmelor de compui organici;
- osmoza invers pentru eliminarea particulelor n suspensie sau coloidale, a azotului amoniacal,
a metalelor grele i a materiilor dizolvate.
n funcie de condiiile locale specifice i de caracteristicile levigatului (dac acestea se
ncadreaz sau nu n limitele stabilite de normele legislative n vigoare), acesta poate fi deversat direct
sau colectat local i apoi transportat n influentul unei statii de epurare oreneti.
Instalaiile pentru colectarea i evacuarea gazului de depozit
Aceste instalaii au rolul de a asigura colectarea controlat a gazului de fermentare care se
formeaz, pentru o perioad lung de timp, n toate depozitele ce conin deeuri biodegradabile. n
urma descompunerii anaerobe a deeurilor se formeaz gazul de depozit (gaz de fermentare), cu o
putere caloric de 5000 - 6000 kcal/m
3
i o compoziie n care predomin CH
4
(54 %) i C0
2
(45 %) i
la care se adaug mici cantiti de hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, mercaptani, aldehide, esteri,
urme de compui organici.
Cantitile de gaz de depozit pot varia semnificativ att n cazul aceluiai depozit, n timp, n
funcie de o serie de parametri (vrsta depozitului, tipul deeurilor depozitate, modul de operare etc.),
ct i de la un depozit la altul.
10

Procesul de migrare a gazului din masa de deeuri este influenat de: concentraia gazelor din
sol, distribuia gradienilor de presiune, proprietile fizico-chimice ale straturilor de deeuri, ale
materialului de acoperire i ale solului.
n cazul n care gazul format nu este evacuat controlat din depozit, migrarea i acumularea
acestuia pot prezenta o serie de riscuri, printre care: pericol de incendiu prin auto-aprindere; degajare
de mirosuri neplcute i de compui toxici (hidrogen sulfurat, compui organo-fosforici, alte substane
organice nesaturate); afectarea componentei biologice a solului, prin reducerea concentraiei de
oxigen; pericol de explozie, prin posibila apariie a acumulrilor de gaz n vecinatatea zonelor
rezideniale; creterea acumulrilor de gaze ce contribuie la efectul de ser.
Evacuarea controlat a gazului de depozit este necesar att pentru evitarea apariiei riscurilor
mai sus menionate, ct i pentru valorificarea metanului, n cazul n care aceasta este rentabil. Modul
de evacuare a gazului de depozit depinde de condiiile specifice fiecrui depozit i de scopul urmrit
(arderea controlat a gazului sau utilizarea acestuia). De obicei se utilizeaz tehnici de ventilaie pasiv
- puuri de gaz, drenuri de gaz, tranee de ventilaie, bazate pe migrarea gazului ctre punctele cu
presiune sczut. Ventilaia activ se realizeaz prin pomparea gazului colectat prin puuri sau drenuri;
aceste tehnici sunt recomandate n cazul depozitelor mari, n care nlimea depunerilor depete 8 m.
Garajele, atelierele i spaiile de parcare pentru utilaje
Aceste dotri sunt necesare pentru a asigura bun funcionare a echipamentelor mobile utilizate
pentru operarea depozitului de deeuri.
Echipamentele mobile cuprind n general:
- buldozere - pot fi dotate cu diferite tipuri de lame i enile profilate pentru deplasarea,
omogenizarea i compactarea deeurilor; sunt utilizate att pentru depozitarea efectiv a
deeurilor, ct i pentru alte activiti de meninere a bunei funcionari a depozitului;
- ncrctoare - au avantajul c pot circula i pe alte drumuri n afara celor din incinta depozitului
i sunt utilizate, n general, n depozite mici, unde predomin deeurile din construcii;
- compactoare cu role - sunt utilizate pentru mrunirea i omogenizarea deeurilor, reducerea
spaiilor libere dintre acestea i realizarea unei suprafee relativ netede i stabile;
- screpere - sunt utilizate pentru excavarea i transportul materialului de acoperire;
- excavatoare hidraulice - sunt utilizate, n principal, la amenajarea depozitului, dar i n cursul
exploatrii, pentru amenajarea noilor zone de descrcare a deeurilor.
Echipamentul auxiliar cuprinde: tractoare, remorci, basculante, instalaii pentru distribuia apei
i a combustibililor, perii pentru curarea drumurilor, instalaii de pompe i conducte.
Alegerea echipamentului necesar se face innd cont de:
- amplasarea i modul de operare al depozitului;
- cantitatea i tipul deeurilor depozitate;
- densitatea ce trebuie obinut n urma compactrii deeurilor;
- tipul de acoperire i materialul utilizat;
- cerine tehnico-economice;
- cerine referitoare la securitatea muncii operatorilor.
n cazul depozitelor de dimensiuni mari, reparaiile utilajelor i echipamentelor se realizeaz n
ateliere proprii. Acestea trebuie s fie proiectate i construite astfel nct s se asigure:
- iluminare, nclzire, ventilaie i alimentare cu ap corespunztoare;
- suficient spaiu pentru manevrarea utilajelor pe orizontal i vertical;
- bancuri de lucru i spaii pentru depozitarea uneltelor;
- spaii de stocare amenajate n conformitate cu normele legale pentru buteliile de gaz i alte
substane toxice i periculoase;
11

- faciliti de proiecie mpotriva incendiilor;
- sistem de securitate pentru mpiedicarea accesului neautorizat.

Echipamentul pentru curatarea roilor vehiculelor
Un depozit de deeuri trebuie s fie dotat cu echipamente pentru curarea roilor vehiculelor de
transport al deeurilor, atunci cnd acestea prsesc amplasamentul i intr pe drumul public. Metodele
de curare a roilor pot fi uscate sau cu ap, alegerea variantei optime fcndu-se n funcie de
caracteristicile specifice fiecrui amplasament.
Construciile sociale
Birourile administrative i construciile sociale vor fi amplasate la distan fa de zona de
acces i descarcare a vehiculelor ce transport deeuri.
Construciile sociale trebuie s cuprind: vestiare; toalete, spltoare i duuri; sal de mese;
buctrie pentru prepararea hranei (n cazul depozitelor cu numr mare de angajai); cabinet de prim
ajutor.
1.3.EXPLOATAREA DEPOZITELOR DE DEEURI
Procedura de acceptare a deeurilor la depozitare
Procedura de acceptare a deeurilor la depozitare reprezint un mecanism complex, constituit
din mai multe etape.
Operatorul depozitului va realiza nregistrarea datelor referitoare la: cantitatea i caracteristicile
deeurilor primite, sursa, data livrrii, alte informaii considerate relevante. n cazul depozitelor zonale
pentru deeuri nepericuloase, aceste informaii vor fi disponibile i n format electronic.
Modul de exploatare a unui depozit de deeuri
Modul specific de exploatare utilizat de ctre operatorul depozimlui depinde de natura
deeurilor acceptate i de specificaiile autorizaiei de mediu, innd cont de: starea fizica a deeurilor;
condiiile meteo din momentul depozitrii; cerine speciale pentru evitarea riscurilor.
Metode de depozitare / descrcare
Metoda de depozitare propriu-zis se alege n funcie de o serie de factori specifici fiecrui caz
n parte, dintre care determinani sunt topografia i geologia terenului i adancimea apei subterane.
Cele mai utilizate metode de depozitare / descrcare a deeurilor municipale
Metoda de depozitare Avantaje Dejavantaje
Depozitare pe suprafa
Prin descrcarea i compactarea
deeurilor se formeaz o platform
relativ orizontal a crei nlime
maxim (care de obicei nu depete
2,5 m) este stabilit prin autorizaia de
funcionare.
-este uor de realizat
compactarea i acoperirea
zilnic;
- drumurile temporare de
acces pot fi contruite mai
uor;
- deeurile care ridic
probleme pot fi descrcate
la suprafa.
- aspect neplcut;
-este dificil de realizat
acoperirea temporar;
- deeurile uoare pot fi
antrenate de vnt;
- suprafaa depozitului se
taseaz prea mult, crend
condiii favorabile pentru
reinerea apei n interiorul
depozitului.
Depozitare prin naintarea frontului
de lucru
Este similar depozitrii pe suprafa,
-acoperirea zilnic se
realizeaz uor;
- deeurile uoare nu sunt
- este mult mai dificil
depozitarea
deeurilor voluminoase.
12

diferena fiind c deeurile sunt
descrcate i compactate pe o
suprafa nclinat care se deplaseaz
pe msura depozitrii.
att de expuse antrenrii
de ctre vnt;
- pot fi realizate nlimi
mai mari.

Activitatea de descrcare propriu-zis a deeurilor se supune unor reguli stricte, printre care:
- restricionarea numrului de vehicule n zona de descrcare;
- necesitatea ca lucrtorii din zona de descrcare s poarte uniforme de protecie, n culori
vizibile i uor de identificat;
- interdictia de a fuma n zona de descrcare;
- necesitatea de a urma proceduri specifice n cazul vehiculelor supra-ncrcate sau care pot
deveni instabile atunci cnd pri componente ale lor se pun n micare.
Nivelarea i compactarea
Deeurile descrcate vor fi imediat nivelate i compactate, aceasta practic avnd mai multe
avantaje:
- creeaz posibilitatea depozitrii unei cantiti mai mari de deeuri n unitatea de volum;
- reduce impactul determinat de mprtierea gunoaielor pe diferite suprafee, proliferarea
insectelor, a animalelor i psrilor i apariia incendiilor;
- minimizeaza fenomenele de tasare pe termen scurt.
Deeurile sunt mprtiate omogen pe toat suprafaa celulei de depozitare i apoi sunt
compactate.
n cazul depozitrii deeurilor cu potenial biodegradabil ridicat se va calcula un grad de
compactare optim, astfel nct densitatea stratului de deeuri s nu mpiedice procesele de formare i
evacuare a levigatului i a gazului de depozit. Datele de literatur sugereaz c o valoare a densitii
deeurilor compactate de 0,8 t/m
3
este optim pentru desfurarea normal a proceselor de
biodegradare n deeurile menajere. n cazul n care autorizaia de mediu a depozimlui prevede condiii
de stabilizare accelerat, gradul de compactare va fi foarte redus sau chiar zero, aplicndu-se alte
metode pentru minimizarea proliferrii duntorilor i a mprtierii deeurilor.
Acoperirea zilnic
Acoperirea zilnic a deeurilor descrcate i compactate se realizeaz pentru a preveni apariia
mirosurilor neplcute, imprtierea de ctre vnt a deeurilor uoare, proliferarea insectelor, a
psrilor, precum i pentru a conferi depozitului un aspect relativ estetic. Acoperirea zilnic trebuie s
se realizeze mai ales n perioadele cu temperatur i umiditate ridicate, aceste condiii favoriznd
degajarea de mirosuri neplcute i proliferarea duntorilor.
Materialul folosit pentru acoperire poate fi sol obinuit (eventual de la excavrile efectuate
pentru amenajarea depozitului) sau deeuri inerte de materiale de construcie. Exist i alte variante de
materiale de acoperire, cum ar fi: folii groase de plastic; filme de plastic nerecuperabile; esturi din
fibre, geotextile; spume; past de hrtie: deeuri de gradin mrunite.
Natura i grosimea stratului de acoperire se stabilesc n funcie de o serie de criterii, printre
care:
- necesitatea ca stratul de acoperire s poat fi strbtut de fluxul de levigat, respectiv de cel de
gaz de fermentare;
- necesitatea ca stratul de acoperire s nu ocupe un volum prea mare din depozit, ceea ce ar
reduce volumul util al acestuia.
Delimitarea zonelor de lucru
13

Delimitarea zonelor de lucru se poate face n dou moduri:
- prin celule de descrcare: se realizeaz perei despritori ntre care sunt depozitate deeuri; are
dezavantajul ca necesit material inert suplimentar pentru construirea pereilor, iar acetia pot
impiedica circulaia normal a gazului i a levigatului;
- prin marcaje temporare: metoda este foarte simplu de aplicat, dar necesit un control strict,
pentru a evita amplasarea incorect a marcajelor i deci descrcarea deeurilor n afara zonei de
lucru.
Auto-monitorizarea tehnologic
Auto-monitorizarea tehnologic const n verificarea permanent a strii de funcionare a
tuturor componentelor unui depozit de deeuri: drumul de acces i drumurile din incint,
impermeabilizarea, sistemele de colectare i evacuare a levigatului i a gazului de depozit, alte dotri
existente (sortare, compostare, incinerare). De asemenea, se va urmri gradul de tasare, precum i
stabilitatea depozitului. Scopul acestor activiti este asigurarea funcionrii n condiiile proiectate a
tuturor echipamentelor i instalaiilor, avnd ca rezultat reducerea riscurilor de accidente pentru mediu
i sntatea uman.
Un alt aspect important al activitii de monitoring tehnologic l constituie controlul intrrilor
de deeuri. Documentele ce nsoesc transporturile de deeuri trebuie s fie verificate n scopul
stabilirii ncadrrii n condiiile prevzute de autorizaia de mediu. n funcie de tipul de deeuri i / sau
dac exist ndoieli cu privire la caracteristicile deeurilor, vor fi efectuate prelevri de probe i analize
fizico-chimice i biologice pentru verificarea conformitii cu prevederile autorizaiei de mediu i / sau
cu documentele nsoitoare.
n caz de neconformare vor fi aplicate procedurile stabilite prevzute de autorizaia de mediu.
Toate rezultatele verificrilor i ale eventualelor neconformri vor fi nregistrate sistematic i arhivate
ntr-un mod accesibil.
Asigurarea stabilitii depozitului, att n perioada de exploatare, ct i dup nchidere,
reprezint un factor esenial. Corpul propriu-zis al depozitului trebuie construit ntr-un asemenea mod
nct s asigure stabilitatea mecanic a straturilor de deeuri unele fa de altele i n relaie cu zonele
nvecinate. Aceste aspecte trebuie abordate nc din faza de proiectare, pe baza analizei
caracteristicilor mecanice ale solului pe amplasamentul vizat i n funcie de tipurile de deeuri
depozitate. Calculele de stabilitate trebuie revizuite periodic i, dac este cazul, ele vor fi refcute,
aplicndu-se coreciile necesare.
Condiiile pentru o tasare uniform sunt, de obicei, realizate prin nivelarea i compactarea
deeurilor i prin aezarea corect a straturilor de acoperire. Totui, proiectantul depozitului trebuie s
in cont de posibilitatea apariiei unor tasri difereniate i s stabileasc msuri de prevenire, cum ar
fi: grosimi suplimentare de material de acoperire pentru anularea tasrii difereniate sau pentru a
permite ndeprtarea de material de acoperire dac tasarea nu atinge cotele prognozate.
Auto-monitorizarea emisiilor i controlul calitii factorilor de mediu n zona de influen
Auto-monitorizarea emisiilor, n faza de exploatare a unui depozit de deeuri, are ca scop
verificarea conformrii cu condiiile impuse de autoritile competente (autorizaia de mediu,
autorizaia de gospodrire a apelor etc.)





14


Frecvena de analiz i indicatorii urmrii pentru caracterizarea levigatului
Indicator Frecvena de analiz
Volum Lunar, dac nu se specific altfel in autorizaia de mediu
pH Trimestrial, dac nu se specific altfel in autorizaia de mediu
CCO-Cr (mg/l) Trimestrial, dac nu se specific altfel in autorizaia de mediu
CBO
5
(mg/l) Trimestrial, dac nu se specific altfel in autorizaia de mediu
Azot amoniacal (mg/l) Trimestrial, dac nu se specific altfel in autorizaia de mediu
Nitrai (mg/l) Trimestrial, dac nu se specific altfel in autorizaia de mediu
Sulfuri (mg/l) Trimestrial, dac nu se specific altfel in autorizaia de mediu
Cloruri (mg/l) Trimestrial, dac nu se specific altfel in autorizaia de mediu
Metale (mg/l) Trimestrial, dac nu se specific altfel in autorizaia de mediu
Ali indicatori
(*)
Trimestrial, dac nu se specific altfel in autorizaia de mediu
(*)
- indicatori specifici, prevzui n autorizaia de mediu, n funcie de caracteristicile deeurilor
depozitate;
CCO-Cr Consum chimic de oxigen metoda cu bicromat de potasiu.
Valorile determinate n urma analizrii probelor vor fi comparate cu cele impuse n autorizaia
de mediu sau n alte acte de reglementare, n conformitate cu normele legale n vigoare.
Urmrirea cantitii i calitii gazului de depozit se efectueaz pe seciuni reprezentative ale
depozitului.
Indicatorii determinai pentru gazul de depozit
Indicator Frecvena de analiz
CH
4
(mg/m
3
) Trimestrial, dac nu se specific altfel in autorizaia de mediu
CO
2
(mg/m
3
) Trimestrial, dac nu se specific altfel in autorizaia de mediu
H
2
S (mg/m
3
) Trimestrial, dac nu se specific altfel in autorizaia de mediu
Compui organici colatili (mg/m
3
) Trimestrial, dac nu se specific altfel in autorizaia de mediu

Valorile obtinue n urma msurtorilor vor fi comparate cu cele prevzute de normele
legislative n vigoare.
Controlul calitii factorilor de mediu n zona de influen a depozitului se realizeaz prin:
- nregistrarea datelor meteorologice - pentru stabilirea cantitii de precipitaii, a domeniului de
temperatur i a direciei dominante a vntului;
15

- analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafa - se vor preleva probe din
puncte situate amonte, respectiv aval de depozit, pe direcia de curgere a apei;
- analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane - se vor preleva probe din foraje
de monitoring situate amonte (1 foraj), respectiv aval de depozit (2 foraje);
- determinarea concentraiilor indicatorilor specifici n aerul ambiental din zona de influen a
depozitului;
- determinarea concentraiilor specifice de poluani n sol, n zona de influen a depozitului.
Valorile obinute pentru fiecare factor de mediu vor fi comparate cu cele prevzute de normele
legislative n vigoare.
Aspecte privind protecia muncii i paza contra incendiilor
Toate activitile legate de exploatarea unui depozit de deeuri se vor desfura n conformitate
cu prevederile legale referitoare la normele de protecia muncii i paza contra incendiilor.
Vor fi angajate ca operatori n cadrul unui depozit de deeuri numai persoane cu calificare
corespunztoare. Instructajul pentru protecia muncii se face la angajare i apoi periodic.
Construciile i instalaiile, n special cele n cadrul crora sunt stocate sau / i utilizate
materiale inflamabile sau combustibile, vor fi realizate i exploatate n conformitate cu normele
legislative i standardele tehnice pentru paza contra incendiilor. n funcie de natura deeurilor
acceptate i de dimensiunile depozitului, precum i n conformitate cu prevederile legale, operatorul
depozitului poate asigura funcionarea n cadrul acestuia a unei uniti PSI.
1.4.NCHIDEREA DEPOZITELOR DE DEEURI
Sistemul de acoperire trebuie s realizeze o izolare a masei deeurilor fa de apele pluviale i,
n acelai timp, n cazul deeurilor biodegradabile, s asigure o umiditate optim n interiorul masei de
deeuri, care s favorizeze descompunerea materiei organice.
n ceea ce privete gazul de depozit, sistemul de acoperire trebuie s asigure att prevenirea
ptrunderii aerului n masa de deeuri, ct i evacuarea controlat a gazului de fermentare printr-un
sistem de conducte i puuri.
Sistemul de acoperire a unui depozit de deeuri este format din:
- strat pentru acoperirea deeurilor (geotextil);
- strat pentru colectarea i evacuarea gazului de depozit:
- strat de impermeabilizare (argil - geomembran);
- strat pentru colectarea i evacuarea apelor pluviale;
- strat de sol vegetal.

Fig.2. Schema sistemului de acoperire a unui depozit de deeuri
16

Caracteristicile materialelor din care este realizat stratul de acoperire se stabilesc in funcie de:
natura i cantitatea deeurilor depozitate pe amplasament, condiiile de mediu natural, gradul necesar
de reducere a riscurilor pentru toi factorii de mediu, utilizarea ulterioar a terenului.
n plus, pentru asigurarea tuturor condiiilor pentru meninerea stabilitii i integritii stratului
de acoperire, se va ine cont i de urmtoarele aspecte:
- posibilitatea apariiei tasrilor difereniate a deeurilor la limitele dintre celule sau la contactul
cu pereii depozitului, n special n cazul depozitrii deeurilor municipale biodegradabile - se
va proiecta realizarea de grosimi suplimentare de material de acoperire sau de margini
neregulate pentru compensarea tasrilor prognozate;
- necesitatea ca profilul final al depozitului s respecte anumite condiii referitoare la panta
suprafeelor (n corelaie i cu natura deeurilor depozitate) i la ncadrarea n peisaj.
La baza taluzului, geomemebrana trebui s fie ancorat n mod corect, pentru a face fa la
solicitrile mecanice i pentru a realiza o izolare corespunztoare a masei de deeuri.

Monitoring-ul post-nchidere i reconstrucia ecologic a zonei afectate de depozitarea
deeurilor
Conform prevederilor legale, operatorul depozitului este obligat s efectueze monitorizarea
post- nchidere, pe o perioad stabilit de ctre autoritatea de mediu competent (minimum 30 ani).
Aceast perioad poate fi prelungit dac n cursul derulrii programului de monitorizare se constat
ca depozitul nu este nc stabil i poate prezenta riscuri pentru factorii de mediu i sanatatea uman.
Sistemul de monitoring post-nchidere cuprinde:
- determinarea caracteristicilor cantitative i calitative ale levigatului;
- determinarea caracteristicilor cantitative i calitative ale gazului de depozit;
- nregistrarea datelor meteorologice;
- analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafa;
- analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane;
- determinarea concentraiilor indicatorilor specifici n aerul ambiental din zona de influen a
depozitului;
- determinarea concentraiilor specifice de poluani n sol, n zona de influen a depozitului;
- urmrirea topografiei depozitului.



17


Parametrii urmrii pentru caracterizarea levigatului, a apelor de suprafa i a gazului de depozit
Parametrii urmrii Frecvena de analiz
Volumul levigatului O dat la 6 luni
Compoziia levigatului
(*)
O dat la 6 luni
Volumul i compoziia apei de suprafa
(*)
O dat la 6 luni
Volumul i compziia gazului de depozit (CH
4
, CO
2
, H
2
S, H
2
etc.) O dat la 6 luni
(*)
indicatorii de analizat se stabilesc in conformitate cu prevederile autorizaiei de mediu.
Parametrii urmrii pentru caracterizarea apelor subterane
Parametrii urmrii Frecvena de analiz
Nivelul apei subterane O dat la 6 luni
Compoziia apei subterane Se stabilete n fucie de viteza de curgere
Datele meteorologice necesare pentru ntocmirea balanei apei
Parametrii urmrii Frecvena de analiz
Cantitatea de precipitaii Zilnic + valori medii lunare
Temperatura min. i max. la ora 15
00
Valori medii lunare
Direcia dominant i viteza vntului -
Evapotranspiraia Valori medii lunare
Umiditatea atmosferic la ora 15
00
Valori medii lunare
Parametrii necesari pentru urmrirea topografiei balanei apei
Parametrii urmrii Frecvena de analiz
Structura depozitului (suprafaa ocupat de deeuri, volumul i
compoziia deeurilor, metode de depozitare, vrsta depozitului)
-
Comportarea la tasare i urmrirea nivelului depozitului Anual
ncheierea procesului de reconstrucie ecologic a unui depozit de deeuri se stabilete pe baza
unor criterii de evaluare, printre care:
- criterii referitoare la calitatea levigatului: aspecte privind distana depozitului fa de ape
subterane i de suprafa, condiiile de calitate stabilite pentru acestea, atenuarea potenialului
poluant al levigatului prin parcurgerea unor roci nesaturate sau prin diluarea n apele subterane
sau de suprafa;
- criterii referitoare la producia de gaz;
18

- criterii referitoare la tasare: aspecte privind tasarea deeurilor sub propria lor greutate i ca
rezultat al transformrilor chimice i fizice suferite n depozit, precum i stabilitatea pe termen
scurt i lung (stabilirea factorului de siguran la rupturi sau alunecri).
Utilizarea ulterioara a amplasamentului se va face innd seama de condiiile i restriciile
specifice impuse de existena depozitului acoperit, n funcie de stabilitatea terenului i de gradul de
risc pe care acesta l poate prezenta pentru mediu i sanatatea uman.

CAPITOLUL 2
DESCRIEREA AMPLASARII IN ZONA A DEPOZITULUI

2.1.AMPLASAMENTE PENTRU DEPOZITE DE DEEURI SOLIDE
Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea final a deeurilor prin
depozitare pe sol sau n subteran.
n funcie de tipurile de deeuri care sunt acceptate, depozitele de deeuri se clasific dup cum
urmeaz:
depozite pentru deeuri periculoase (clasa a);
depozit pentru deeuri nepericuloase (clasa b);
depozite pentru deeuri inerte (clasa c).
Depozitele ecologice de deeuri reprezint la ora actual singura modalitate de eliminare a
deeurilor. n scopul limitrii efectelor nocive asupra mediului nconjurtor, acestea trebuie proiectate
i executate astfel nct s rspund unor cerine care au ca obiectiv principal limitarea polurii aerului,
pmntului (solului) i apei subterane.
O prim etap (i poate cea mai importanta datorit consecinelor ulterioare) n proiectarea unui
depozit ecologic de deeuri o constituie alegerea amplasamentului. Criteriile de alegere a
amplasamentului, dincolo de cele legate de funcionalitatea depozitului (distanele fa de zonele
deservite, acces etc.), sunt legate n principal de geologia i hidrogeologia amplasamentului. n
practica curent, depozitelor de deeuri le sunt alocate zone cu decliviti naturale accentuate, cu
alunecri active sau stabilizate (dar oricum zone cu poten de alunecare), zone n care se acumuleaz
apa pe perioade de precipitaii abundente sau zone mltinoase. Toate acestea reprezint condiii
dificile de fundare pentru orice structur iar construirea n siguran presupune cunoaterea ct mai
precis a caracteristicilor fizice i mecanice ale terenului de fundare. Prin proiectarea depozitelor de
deeuri trebuie avut n vedere stabilitatea local i general a amplasamentului, tasarea i capacitatea
portant a terenului de fundare, etc. Materialele utilizate n cadrul unui depozit de deeuri sunt cu att
mai eficiente cu ct rspund mai bine la solicitrile la care sunt supuse. Utilizarea unui material cu o
permeabilitate extrem de sczut nu este ntotdeauna benefic exploatrii n siguran a unui depozit pe
toat perioada de via a acestuia. Un exemplu l constituie argila gras care dei are permeabilitate
foarte mic prezint o serie de dezavantaje: punerea n oper este dificil, expunerea la soare conduce
la reduceri de volum i apariia de crpturi ci prefereniale de infiltrare a levigatului n pmnt,
excesul de umiditate conduce la creteri de volum i reducerea parametrilor rezistenei la forfecare i
de compresibilitate, etc.
19

Depozitul ecologic de deeuri este o structur geotehnic a crui proiectare trebuie s asigure
izolarea lui fa de mediul nconjurtor dar i stabilitatea structural a acestuia. n figura urmtoare
sunt prezentate schematic etapele proiectrii unui depozit ecologic de deeuri, n care cerinele privind
etanarea depozitului reprezint problema esenial.
Depozitele ecologice de deeuri au n alctuirea lor urmtoarele elemente componente
principale:
sistemul de etanare-drenaj de baz:
sistemul de etanare de baz;
sistemul de drenare i colectare a levigatului;
sistemul de etanare-drenaj de suprafa:
sistemul de drenare a gazelor (dac e cazul);
sistemul de etanare de suprafa;
sistemul de drenare a apelor din precipitaii;
stratul de acoperire / de redare a amplasamentului ctre terenul nconjurtor.
Criteriile de amplasare trebuie s acopere o gam larg de aspecte tehnice i de mediu, precum
i s asigure conformitatea cu cerinele de reglementare.
Pentru orice depozit de deeuri propus, factorii de alegere i stabilire a amplasamentului includ
aspectele tehnice, de mediu, i utilizarea terenurilor. Dac se constat c un singur factor, de
importan major, nu permite amplasarea n zon a obiectivului, indiferent ct de favorabili ar fi toi
ceilali factori, amplasamentul este exclus.















20

Etapele realizrii unui depozit ecologic de deeuri
Depozitarea deeurilor menajere se face n depozite controlate care reprezint construcii
speciale cu respectarea anumitor condiii: s aib capacitatea suficienta pentru volumul de deeuri
propus s se depoziteze pe ntreaga perioada de funcionare, suprafaa minim pentru un volum de
deeuri maxim; s fie o construcie stabil sa nu prezinte ruperi, prbuiri, alunecri; s nu permit
ptrunderea substanelor nocive n sol i pnza freatic; s nu permit rspndirea n jur a fumului,
mirosului, deeurilor i nici nmulirea roztoarelor i insectelor; s favorizeze descompunerea curat a
prii fermentabile din deeuri; s asigure colectarea gazelor astfel nct s nu se formeze n depozite
acumulri sau pungi de gaze ce pot crea accidente; n final, s nu creeze un impact vizual negativ. O
ramp sanitar trebuie s creeze faciliti pentru recuperarea i reciclarea unor deeuri care pot
constitui surse de materii prime; apa de infiltraie se colecteaz prin reeaua de drenaj a depozitului
prin canale de centur. Apa evacuat din depozitul propriu-zis este epurat n staii proprii sau la staii
oreneti.
Proiectarea unei rampe sanitare presupune parcurgerea unor etape specifice oricrei construcii:
a. Elaborarea studiului de prefezabilitate din care trebuie s rezulte securitatea si oportunitatea
amplasamentului, toate caracteristicile lucrrii, indicatori tehnico-economici. In studiul de fezabilitate
se studiaz variantele de ntocmire a proiectului tehnic i a caietelor de sarcini.
Pentru alegerea amplasamentului se pun condiii fa de cadrul natural si economic: orografice;
geologice; geotehnice; hidrogeologice; hidrologice; climatice; pedologice si agroeconomice sau
speciale.
1. din punct de vedere geomorfologic, amplasarea unui depozit se refer la terenuri care au
depuneri naturale, terenurile care reprezint cariere sau gropi de pmnt, zonele neinundabile pe care
nu sunt cursuri de apa, zone de relief uniform neaccidentat; nu se recomand amplasarea depozitului n
zonele accidentate i nici in spatele unor baraje sau terasamente.
2. criteriile geologice se refer la eliminarea unor amplasamente alctuite din straturi foarte
permeabile, zone cu fluctuaii foarte mari ale nivelului freatic, zone cu prbuiri, zone cu roci, zone cu
goluri subterane, zone cu compresibilitate mare, zone cu terenuri cu capacitate portant lips sau
redus cum sunt zonele de nmol de turb sau mltinoase.
3. din punct de vedere geotehnic, terenul amplasamentului trebui s ndeplineasc urmtoarele
condiii: capacitate portanta ridicat; s nu prezinte alunecri active; tasrile sa fie mai mici si
uniforme; permeabilitatea ct mai redus; sa fie pmnturi coezive.
4. hidrografic: s nu existe izvoare de creast sau la baza terasei; s nu prezinte ap
mineralizat; s nu fie amplasat depozitul peste pnza freatic cu alimentare freatic; se recomand ca
depozitele s nu fie aproape de pnza freatica de suprafa.
5. hidrologic: trebuie ca depozitul sa nu fie in zona unui curs de apa care poate crea inundaii;
6. climatic: direcia vntului dominant s nu fie pe direcia depozit localitate; vntul nu
trebuie sa bat dinspre depozit spre ora; la proiectarea depozitelor se fac i studii climatice privind
temperatura medie zilnic, precipitaiile, etc.
21

7. pedologice i agroeconomice: se refer la utilizarea pentru depozite, a suprafeei cu potenial
agroeconomic sczut, a suprafeelor nefertile.
8. criteriile speciale se refer la evitarea amplasrii depozitelor pe arii protejate, rezervaii,
situri istorice, situri arheologice; nu se amplaseaz depozite n apropierea cldirilor monumente
istorice; distanta prevzuta fa de localitate este de 1000 m, iar fata de canale izolate de 500 m.
D.p.d.v. constructiv fata de nivelul terenului depozitele pot fi: depozite de debleuri de tip I, depozite de
semidebleu de tip II, depozite de rambleu de tip III, fiind preferate cele n debleu, dar sunt ntlnite i
depozite n semidebleu.
Alegerea amplasamentului i caracteristicile solului sunt legate deopotriv de inginerie
geotehnic i de hidrogeologie. Dei cele dou discipline se suprapun, ingineria geotehnic este legat
de proprietile de inginerie ale solurilor asociate cu excavarea, compactarea, tasarea, stabilitatea,
traficabilitatea, controlul mirosului. Hidrogeologia abordeaz probleme legate de generarea levigatului,
migraia i controlul acestuia, precum i de potenialul de contaminare a apei subterane i de ap de
suprafa. Proprietile hidrogeologice ale unui amplasament constituie baza pentru proiectarea unui
sistemul de monitorizare a mediului n conformitate cu normativele n vigoare.
n timpul procesului de selecie a amplasamentului se face o serie de vizite la faa locului i se
colecteaz o cantitate semnificativ de date. Se ntocmesc hri topografice i hri geologice i se
traseaz seciuni geologice transversale. Sunt localizate caracteristicile amplasamentului, cum ar fi
apele de suprafa, izvoare, surse de ap potabil existente i se face o evaluare general a condiiilor
de amplasare. Aceste date preliminare sunt de obicei suficiente pentru a evalua fezabilitatea
amplasamentului i riscul de mediu, legate de dezvoltarea unui depozit de deeuri n zon.
Se realizeaz, astfel:
- evaluarea, n teren, a solului, condiiilor geologice i a apelor subterane; aceste explorri pot
include anchete geofizice de recunoatere a terenului, foraje i instalare de puuri de monitorizare;
- teste de laborator pentru probe de sol pentru a completa evaluarea proprietile solului;
- teste n cmp i / sau teste de laborator pentru determinarea conductivitii hidraulice a solului
i msuri de monitorizare a nivelului apelor freatice pentru a evalua direciile fluxului de ap n sol;
- se iau probe de ap freatic (i de ap de suprafa) pentru analiza chimic n vederea
furnizrii de date privind condiiile de calitate ale apei i / sau pentru a evalua dac o ramp de deeuri
existent afecteaz n mod negativ calitatea apei;
- datele sunt compilate i analizate pentru a caracteriza condiiile de amplasare, geologice i
hidrogeologice.
- se estimeaz dac sunt necesare i alte date suplimentare pentru caracterizarea impactului
asupra mediului a amplasrii unui astfel de depozit.
Se recomand existena unei rampe la 100.000 300.000 locuitori.
De aceea este recomandabil ca depozitele de reziduuri s fie amplasate n aval de obiectivele de
alimentare cu ap din subteran.

22

Ca amplasamente posibile pentru depozitele de reziduuri se recomand:
- foste cariere sau mine, gropi sau depresiuni naturale;
- zone mltinoase sau bli cu nivel redus de ap, care nu se pot amenaja altfel i care nu au
forme de via rare sau importante;
- zone care permit dezvoltarea pe vertical cu nlimi mari de pn la 100 m a depozitului;
- terenuri degradate total, srturate sau chiar poluate intens, a cror recuperare ecologic este
foarte costisitoare.
Depozitele se vor realiza innd cont de urmtoarele indicaii generale:
- nainte de nceperea depozitrii se vor lua toate msurile indicate n studiul hidrogeologic
privind protecia apelor subterane i de suprafa: ndiguiri, drenri, impermeabilizarea fundului,
anuri de gard pentru protecia depozitului fa de scurgerea apelor de ploaie, etc;
- suprafaa destinat depozitului va fi separat n parcele de 1000 10000 m
2
, n funcie de
cantitatea zilnic de reziduuri ce urmeaz a fi depozitate;
- reziduurile vor fi depozitate n straturi de 1,52 m nlime, separate prin straturi intermediare
de material inert n grosime de 0,20,3 m;
- reziduurile vor fi descrcate ct mai aproape de locul de depozitare, de unde vor fi mprtiate
i compactate cu ajutorul buldozerului; compactarea se face n straturi ct mai subiri, pentru a sfrma
obiectele voluminoase din masa reziduurilor i a micora golurile mari de aer;
- straturile de reziduuri vor fi acoperite zilnic sau cel mai trziu la 48 de ore (n caz de condiii
favorabile, temperatur sczut, aer uscat) cu un strat de 2030 cm material inert uscat (pmnt,
moloz, reziduuri stradale);
- n cazul n care se prevede realizarea depozitului n mai multe straturi de 1,5 2 m nlime
fiecare, urmtorul strat se va realiza numai dup ce temperatura n stratul anterior a sczut pn la
temperatura solului natural;
- dup depozitarea ultimului strat de reziduuri se va face o acoperire final cu un strat de pmnt
vegetal, nisipuri argiloase, reziduuri stradale nefermentabile etc., de 0,61,5 m grosime, mprtiat i
compactat.
La amplasarea rampelor de depozitare controlata trebuie sa fie ndeplinite unele condiii,
precum:
- distanta fata de localitate sa fie mai mare de 1.000 m;
- direcia vnturilor dominante s fie dinspre obiectivele mai importante spre rampa si nu invers;
- sa fie amplasate n aval de sursele de alimentare cu apa din subteran;
- sa fie asigurate contra inundaiilor, pentru a se evita infectarea apei si descompunerea anaeroba
a reziduurilor;
- sa fie realizate mai ales pe nisipuri nealuvionare pentru a nu exista riscul acumularii de apa la
baza depozitului care mpiedic fermentaia aeroba a reziduurilor.
Nu se amplaseaz depozitul n zone care ar putea s afecteze integritatea structural a acestuia,
din punct de vedere geologic (alunecri de teren, n primul rnd).
Nu se amplaseaz depozitul n zone n care distana dintre nivelul pnzei freatice i partea cea
mai de jos a fundului depozitului este mai mic de 3 m, cu excepia cazului n care exist implementat
un sistem de control al nivelului apei subterane. n acest caz, distana de separare minim este de 1,5
metri.
Nu se amplaseaz depozitul deasupra unui strat acvifer care constituie singura surs de ap
potabil n zon.
Nu se amplaseaz depozitul la distane mai mici de 300 metri fa de sursele de captare a apei
potabile aflate n zon.
23

Un depozit de deeuri nu poate fi amplasat la o distan mai mic de 60 de metri, msurat pe
orizontal, de o ap de suprafa sau orice teren care este utilizat de un sistem public de captare a apei
pentru controlul surselor de ap potabil.



2.2.CLASIFICAREA STRUCTURII DEPOZITELOR DE DEEURI
Depozitele de deeuri sunt clasificate n 5 tipuri n funcie de structur aa cum se arat n fig.1
i tabelul 1. n termeni de calitate ai levigatului i gazelor generate de depozitul de deeuri, este de
dorit fie metoda semi-aerob fie metoda aerob de depozit.
24


Fig.1. Tipuri de depozite dup modul de fermentare a deeurilor



Tabelul 1.
Depozit de deeuri solide cu fermentare
anaerob
Deeuri solide sunt completate; zona de spat este plan
sau n vale. Deeurile sunt ncrcate cu ap i
fermentarea are loc n condiii anaerobe
Depozit ecologic (igienic) cu fermentare Depozit de deeuri cu fermentare anaerob cu acoperire
25

anaerob i capac de tip sandwich. Condiia la deeurile solide
este aceeai ca la depozitele de deeuri anaerobe.
Depozit ecologic (igienic) cu fermentare
anaerob modernizat
Acesta are sistem de colectare a levigatului la partea de
jos depozitului. Altele sunt identice cu depozitele
ecologice cu fermentare anaerob. Condiiile sunt
fermentare anaerob continu i un coninut de
umiditate mult mai mic dect la depozitele de deeuri
ecologice fr colectare de levigat.
Depozit cu fermentare semi-aerob
Conducta de colectare a levigatului este mai mare dect
la depozitele de deeuri ecologice modernizate.
Exteriorul conductei este nconjurat de aer i conducta
este acoperit cu piatr selectat. Coninutul de ap n
deeurile solide este mic. Oxigenul este suflat n
deeurile solide prin conducta de colectare a levigatului.
Depozit cu fermentare aerob
n plus fa de sistemul de colectare a levigatului, sunt
prevzute conducte de suflare de aer n deeurile solide,
astfel c fermentarea devine mai mult de aerobic fa
de depozitele de deeuri semi-aerobe.

Un depozit de deeuri i poate ndeplini funcia sa numai atunci cnd avem att o bun proiectare ct
i o funcionare bun a acestuia.















CAPITOLUL 3
ESTIMAREA CANTITATII DE DESEURI DEPOZITATE
26


3.1.CERINE GENERALE LA AMPLASAREA I PROIECTAREA UNUI DEPOZIT

Amplasarea unui depozit de deeuri se face inndu-se seama de planurile de urbanism
general i de planurile de urbanism zonal. Se interzice amplasarea depozitelor de deeuri n
urmtoarele zone:
a) zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru ap; excepiile sunt posibile
doar pentru depozite de tip c, dac din verificrile n fiecare caz rezult c amplasamentul este
corespunztor;
b) zone inundabile sau zone supuse viiturilor;
c) zone ce se constituie n arii naturale protejate i zone de protecie a elementelor
patrimoniului natural i cultural;
d) zone de protecie a surselor de ap potabil sau zone izolate temporar, prevzute n acest
scop de autoritile competente, zone cu izvoare de ap mineral sau termal cu scop terapeutic;
e) n excavaii din care nu este posibil evacuarea levigatului prin cdere liber n conductele
de evacuare plasate n afara zonei de depozitare;
f) zone portuare, zone libere.
Verificarea amplasamentului unui depozit ine seama de:
a) condiiile geologice, hidrogeologice, pedologice i geotehnice de pe amplasamentul
depozitului i n zonele imediat nvecinate;
b) poziionarea fa de zonele locuite existente sau planificate; distana de protecie fa de
corpul depozitului trebuie s fie de cel puin 1.000 m pentru depozitele de deeuri nepericuloase i
periculoase; construciile individuale vor fi luate n considerare separat;
c) poziionarea n zone seismice sau n zone active tectonic;
d) poziionarea n zone n care pot aprea alunecri de teren i cderi de pmnt n mod natural,
respectiv n care exist posibilitatea apariiei acestor fenomene n urma exploatrilor miniere n
subteran sau la suprafa.
Amploarea investigaiilor geologice, pedologice i hidrogeologice depinde de condiiile
specifice fiecrui amplasament i de clasa de depozit ce intenioneaz s se realizeze. n fiecare caz
trebuie s existe posibilitatea unei investigaii a terenului de fundare pn la o adncime destul de
mare.
Terenul de fundare trebuie s aib stabilitatea necesar pentru a prelua sarcinile rezultate din
corpul depozitului, astfel nct s nu apar deteriorri ale sistemului de impermeabilizare la baz i s
nu fie periclitat stabilitatea corpului depozitului.
n analiza amplasamentelor acceptate:
a) se definete clasa de depozit care se intenioneaz a se realiza (depozite pentru deeuri
periculoase - clasa a, depozit pentru deeuri nepericuloase - clasa b, depozite pentru deeuri inerte -
clasa c);
b) se identific i se inventariaz amplasamentele acceptate;
27

c) se analizeaz amplasamentele, n funcie de clasa de depozit i de tipurile de deeuri ce vor fi
acceptate la depozitare, pe baza unei comparaii pluricriteriale;
d) amplasamentul considerat, n urma analizei pluricriteriale, ca fiind cel mai favorabil
realizrii obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic n conformitate cu
prevederile legale n vigoare prin ntocmirea studiului de evaluare a impactului, dup care solicitantul
va parcurge etapele legale pentru obinerea acordului/acordului integrat de mediu;
e) autoritatea competent analizeaz Raportul la studiul de evaluare a impactului i a soluiei de
proiectare i stabilete, dup consultarea publicului, oportunitatea alegerii amplasamentului n funcie
de care se ia decizia realizrii obiectivului.
Distanele minime de amplasare fa de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza
concentraiilor de poluani n atmosfer, estimate n cadrul unor studii de evaluare a impactului asupra
mediului i sntii.
Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt:
1. Criterii geologice, pedologice i hidrogeologice:
a) caracteristicile i dispunerea n adncime a straturilor geologice;
b) folosinele actuale ale terenurilor i clasa de fertilitate, evaluarea lor economic, financiar i
social pentru populaia din zon;
c) structura (caracteristici fizico-chimice i bacteriologice), adncimea i direcia de curgere a
apei subterane;
d) distana fa de cursurile de ap, fa de albiile minore i majore ale acestora, fa de apele
stttoare, fa de apele cu regim special i fa de sursele de alimentare cu ap;
e) starea de inundabilitate a zonei;
f) aportul de ap de pe versani la precipitaii.
2. Criterii climatice:
a) direcia dominant a vnturilor n raport cu aezrile umane sau cu alte obiective ce pot fi
afectate de emisii de poluani n atmosfer;
b) regimul precipitaiilor.
3. Criterii economice:
a) capacitatea depozitului i durata de exploatare;
b) distana pe care se efectueaz transportul deeurilor de la sursa de producere/colectare la
locul de depozitare;
c) necesitatea unor amenajri secundare pentru depozit (drumuri de acces, utiliti).

4. Criterii suplimentare:
a) vizibilitatea amplasamentului;
b) accesul la amplasament;
28

c) topografia terenului.
Depozitul poate fi autorizat numai n cazul n care caracteristicile amplasamentului din punct
de vedere al condiiilor menionate anterior sau al msurilor de remediere care trebuie luate respect
legislaia de mediu n vigoare.

3.2.EVALUAREA CANTITATIV A DEEURILOR URBANE NTR-O LOCALITATE
1. Determinarea cantitii zilnice de deeuri menajere (Q
men
)
Determinarea cantitii medii zilnice de deeuri menajere Q
men
, se face cu relaia:
Q
men
= N x I
men
x 10
-3
= 198 t/zi
unde: N este numrul de locuitori deservii, iar I
med
indicele mediu de producere a deeurilor
menajere (I
med
= 0,5 0,8 kg/loc/zi)
N=220000 locuitori
I
men
=0,9
2. Determinarea cantitii zilnice de deeuri asimilabile celor menajere (Q
a
)
Q
a
= N/50000 x (I
si
x T
i.med
) =467.5 t/zi

unde: T
i
este capacitatea fizic pe diferite tipuri de cldiri (administrative, industriale, magazine,
restaurante, coli, spitale, grdinie, hoteluri); n funcie de populaia activ (T
i.med
~ 80 90 t/zi pentru
o populaie de 45000 50000 locuitori); I
si
indicele de producere a deeurilor asimilabile celor
menajere, care poate fi considerat n limitele I
si
~ 1,2 1,3.
3. Determinarea cantitii zilnice de deeuri rezultate din construcii (Q
c
)
Pentru o localitate cu circa 50.000 locuitori, se poate estima de 250 m
3
/lun ~ 14 t/zi
Q
c
= N/50000 x qc =61.6 t/zi
4. Determinarea cantitilor de deeuri voluminoase (Q
v
)
Determinarea se face statistic, n funcie de datele furnizate de ctre societile de colectare. (se
estimeaz 0,5 t/lun la circa 50.000 locuitori).
Q
v
= N/50000 x qv =0.072 t/zi
5. Determinarea cantitii de deeuri rezultate din grdini (Q
g
)
Q
g
= 10
-3
x N x sN x ssv x I
g
= 2.404 t/zi
unde: S este suprafaa curat (contractat a se cura) n ha; I
g
indicele mediu de producere a
deeurilor de grdin, n kg/ha/zi; Q
g
deeurile produse n parcuri, alei, zone verzi; Suprafata specific
sN [ha/loc], pe cap de locuitor a locolittilor, cu valori recomandate ntre 0,005 - 0,02 ha/loc; Ponderea ssv [%]
a suprafetei ocupate cu spatii verzi din totalul suprafetei localittii, cu valori recomandate ntre 10 - 40 %.

6. Determinarea cantitilor de deeuri stradale (Q
s
)
29

Q
s
= 10
-3
x N x sN x ssp x I
p
= 39.847 t/zi
unde: Q
s
este cantitatea zilnic a deeurilor stradale colectate de pe suprafaa contractat n kg/zi;
Suprafata specific sN [ha/loc], pe cap de locuitor a locolittilor, cu valori recomandate ntre 0,005 - 0,02
ha/loc; Ponderea ssp [%] a suprafetei ocupate cu strzi si piete publice din totalul suprafetei localittii, cu valori
recomandate ntre 25 - 40 % I
s.i
indice mediu de producere a deeurilor stradale, n funcie de natura
mbrcmintei stradale (Q
s1
= S x I
s1
) i de numrul de locuitori (Q
s2
= S x I
s2
), n kg/ha/zi.
7. Determinarea cantitatii zilnice Qind [t/zi] de deseuri industriale care se pot depozita n depozite
ecologice
Q
ind
= 10
-3
x N x q
ind
= 165 t/zi

8. Determinarea cantitilor de deeuri urbane zilnice (Q
u
)
Q
u
= Q
i
(kg/zi)
unde: Q
u
cantitatea total de deeuri n t/zi; Q
i
cantitatea pe categorii de deeuri n t/zi
Q
u
= Q
men
+ Q
a
+ Q
c
+ Q
v
+ Q
g
+ Q
s
+ Q
ind
= 934.423 t/zi

3.3.STABILIREA CAPACITII DEPOZITULUI I A DURATEI DE FOLOSIN A
ACESTUIA
Avnd cantitatea total de reziduuri necesar a se depozita zilnic i lund n considerare c
masa volumic global
dp
= 200 kg/m
3
pentru ara noastr, volumul reziduurilor colectate zilnic, la
locul de colectare a acestora, se calculeaz cu relaia:

= 4.672 x 10
3
m
3
/zi
unde: Q
u
este cantitilor de deeuri urbane zilnice, n t/zi;
dp
masa volumic a reziduurilor la locul
de colectare, n kg/m
3
.
Volumul reziduurilor depozitate zilnic la ramp i compactate va fi:
168 . 1 Vrezzi = =
dc
dp
Vdepzi

x 10
3
m
3
/zi
unde: V
c
rez
este volumul reziduurilor colectate zilnic;
dc
= 800 - masa volumic a reziduurilor dup
depozitare i compactare, n kg/m
3
.
Normativul tehnic privind depozitarea reziduurilor sugereaz c o valoare a densitii
reziduurilor compactate de 0,8 t/m
3
este optim pentru desfurarea normal a proceselor de
biodegradare n reziduuri menajere;


CAPITOLUL 4
STABILIREA FORMEI DEPOZITULUI
30

Depozitul proiectat v-a afea forma unui trunchi de piramida , baza mica a acesteia reprezentand
suprafata inferioara a depozitului.
Suprainaltarea depozitului v-a avea forma unui trunchi de piramida, baza mica a acesteia
reprezentand baza superioara a depozitului.
Dimensiunile trunchiurilor de piramida au fost determinate cu ajutorul unui soft, acestea fiind:
- Sneha= 4.05*10
5
ha (Suprafata depozitului)
- l
1
=373.441 m (Latimea suprafetei inferioare a depozitului)
- L1= 977.166 m (Lungimea suprafetei inferioare a depozitului)
- l=400 m (Latimea la suprafata a depozitului)
- L=1.006 * 10
-3
m (Lungimea la suprafata a depozitului)
- l
2
=385,645m (Latimea suprainaltarii depozitului)
- L2=303.74 m (Lungimea suprainaltarii depozitului)
- h
1
=5 m adancimea depozitului
-h
2
=17 m -inaltimea suprainaltarii depozitului
- =19
o
unghiul de taluz al depozitului
- =19
o
unghiul de taluz al suprainaltarii depozitului
- Suprafaa bazei depozitului: Sb 1 = 493900m
2
;
- Suprafaa lateral a bazei depozitului: Slat 1 = 97390 m
2
;
- Suprafaa prii superioare: Sb 2 = 424800 m
2
;
- Suprafaa lateral a prii superioare: Slat 2 = 185500 m
2
.











CAPITOLUL 5
31

ESTIMAREA CANTITATII DE MATERIAL NECESARE CONSTRUIRII
DEPOZITULUI

5.1.PROIECTAREA I CONSTRUCIA SISTEMULUI DE ETANARE INFERIOR

Depozitele ecologice de deeuri reprezint la ora actual singura modalitate de eliminare a
deeurilor. n scopul limitrii efectelor nocive asupra mediului nconjurtor, acestea trebuie proiectate
i executate astfel nct s rspund unor cerine care au ca obiectiv principal limitarea polurii aerului,
pmntului (solului) i apei subterane.
Un depozit ecologic ca depozit definitiv pentru deeuri trebuie s fie dotat cu toate sistemele de
reinere a eventualilor poluani pentru a rspunde cerinelor. In vederea minimizrii emisiilor rezultate
de la depozite, este utilizat conceptul de bariere multiple, care presupun bariere la locul de
amplasare al depozitului, in corpul de depozitare, sisteme de izolare la baz, sisteme de izolare la
suprafa. Tot aici sunt incluse i ntreinerea ulterioar, posibilitatea de control i de reparare. Cea mai
important bariera o reprezint nsui corpul de depozit, ceea ce arat c, pentru reducerea emisiilor,
trebuie sa aib loc neutralizarea deeurilor depozitate, prin metode de tratare stabilite in prealabil.
De-a lungul perioadei de funcionare trebuie s existe bariere eficiente ntre corpul de deeu i
apa freatic, sol i aer. Pe lng barierele pasive, dac este necesar, trebuie s se utilizeze i sisteme
active (de ex. evacuarea obligatorie a gazelor).
Emisia de substane toxice dintr-un corp de depozit pe calea apei se face n special pe baza a
dou mecanisme eseniale de transport:
-apa din precipitaii se infiltreaz prin corpul de deeu, dizolv sau antreneaz substanele
toxice in suspensie i, n cel mai ru caz, le transport pn la urmtorul strat permeabil pentru apele
subterane;
- apa subteran trece direct prin corpul de deeu i preia astfel substane toxice.
In faza de funcionare, apa de infiltraii trebuie colectat i ndeprtat printr-un sistem de
drenaj practicat la baza depozitului, n scopul evacurii apei.
La depozitarea corpului de deeu, n apa subteran este de cele mai multe ori necesar o
decuplare hidraulic (de ex. prin perei hidroizolani), pentru a stopa un schimb de substane.
Izolarea tehnic a bazei depozitului trebuie s fie funcional n principal n faza de funcionare
i pn la 50 de ani dup nchiderea acestuia. Prin izolarea tehnic, mpreun cu sistemul de la baz de
evacuare a apei (drenaj), apa de infiltraii este colectat n intervalul de timp n care se produce.
Cea mai important barier pe termen lung este reprezentat de bariera geologic sau tehnic.
Aici sunt evaluate capacitile subsolului depozitului de a reine i stoca substanele toxice. Criteriile
de evaluare sunt:
- gradul de permeabilitate (transport convectiv al substanelor)
- capacitatea reactiv a substanelor duntoare (capacitatea de interschimbare de cationi sau de
levigare).
Eficacitatea acestei bariere devine relevant de-abia dup distrugerea izolrilor tehnice (de ex.
dup 100 de ani de la construcie).
32

Depozitele ecologice de deeuri au n alctuirea lor urmtoarele elemente componente
principale:
sistemul de etanare-drenaj de baz:
sistemul de etanare de baz;
sistemul de drenare i colectare a levigatului;
sistemul de etanare-drenaj de suprafa:
sistemul de drenare a gazelor (dac e cazul);
sistemul de etanare de suprafa;
sistemul de drenare a apelor din precipitaii;
stratul de acoperire / de redare a amplasamentului ctre terenul nconjurtor.
Soluia de impermeabilizare trebuie s in seama de caracteristicile naturale ale
amplasamentului ales, i n mod special de condiiile geologice i hidrogeologice care formeaz bariera
geologic. Se consider c bariera geologic ndeplinete condiiile necesare pentru impermeabilizare
dac ea are urmtoarele caracteristici:
grosime 1 m, coeficient de permeabilitate (k) 10
-7
m/s pentru depozitele de deeuri inerte;
grosime 1 m, k 10
-9
m/s pentru depozitele de deeuri nepericuloase;
grosime 5 m, k 10
-9
m/s pentru depozitele de deeuri periculoase.

5.2.SCHEMA SISTEMULUI DE IMPERMEABILIZARE A UNUI DEPOZIT DE DEEURI
Dac aceste condiii nu sunt ndeplinite n mod natural, bariera geologic va fi completat cu un
strat de argil sau alt material natural cu proprieti echivalente.
Alegerea sistemului optim de impermeabilizare se face, pentru fiecare caz n parte, innd
seama de o serie de factori, printre care cei mai importani sunt:
natura deeurilor ce urmeaz a fi depozitate;
condiiile hidrogeologice i natura suprafeei amplasamentului;
solicitrile ce pot aprea n timpul exploatrii;
natura i caracteristicile materialului utilizat.
Sistemul de impermeabilizare trebuie s asigure att etaneitatea ntregului depozit, ct i:
stabilitate chimic i termic fa de deeurile depozitate i fa de solul de dedesubt (inclusiv
fa de umezeala i activitatea microorganismelor);
rezistena mecanic la eforturile care apar n timpul construciei i n timpul exploatrii;
rezistena la fenomenele meteorologice (inclusiv la nghe, la temperaturi ridicate i la raze
ultraviolete);
stabilitate dimensional la variaiile de temperatur;
rezistena la mbtrnire, elasticitate suficient i rezisten la rupere.
33

Se analizeaz urmtoarele variante:
a) impermeabilizarea cu argil;
b) impermeabilizarea cu geosintetice, geomembrane, geocompozite;
c) combinat (a+b)
a) Impermeabilizarea cu argil se recomand pentru depozite mici, depozite aflate pe terenuri
impermeabile n care se face o compactare a stratului de argila i depozite situate n cariere cnd
depozitul de argil este n apropierea amplasamentului. Argila se aeaz n 4-5 straturi compactate
astfel nct grosimea final s fie de minim 1 m.
b) Impermeabilizarea cu geosintetice se face cu membrane din polietilena de nalta densitate.
Pentru impermeabilizare se niveleaz ampriza conform planurilor de nivelare, se ndeprteaz toate
corpurile strine care ar putea s zgrie sau sa nepe geomembrana. Pentru siguran se pune (aterne)
un strat de pmnt de 5-10 cm care se compacteaz bine. Se aterne geomembrana conform planurilor
de aezare a geomembranei. Se suprapune rola a 2-a peste prima rol pe o lime de 20 cm, dup care
se face sudarea geomembranei.
Dup aternerea geomembranei aceasta se protejeaz cu un strat de geotextil. Grosimea
geomembranei se alege n funcie de nlimea final a depozitelor. La depozitele care depesc 20 m,
grosimea este de 3 mm. Geomembrana poate avea suprafaa neted sau rugoasa, cea cu suprafaa
rugoas alegndu-se pentru taluzuri ca s limiteze tendina de alunecare a geotextilului peste
geomembran.
Geocompozitele reprezint combinaii de materiale care au n componenta lor cel puin un
produs geosintetic. Geocompozitele sunt alctuite din straturi de protecie i straturi de
impermeabilizare. Straturile de protecie sunt, de regul, din geotextil subire acoperit cu un material
mineral (bentonita). Geocompozitele bentonitice sunt produse prefabricate care asociaz materialele
geosintetice i bentonita, formnd o barier etan i eficace, printr-un material uor de pus n aplicare,
omogen i rezistent la nepare. Aceste produse aliaz un material natural, bentonita, care prezint o
permeabilitate foarte sczut datorat capacitii ei de umflare, cu materialele geosintetice care au rol
de protecie i eventual de etanare.
Geocompozitele bentonitice sunt formate din trei straturi: un strat suport din geotextil esut din
polipropilena sau o geomembran de nalt densitate, un strat de bentonit sub form de pulbere sau
granule, un strat de acoperire din geotextil neesut din polipropilen.
Funcia de etanare este asigurat n general de bentonit, care este supus unui efort normal de
compresiune in timpul hidratrii pentru a permite controlul variaiei de volum.
c) Bariera pentru impermeabilizarea combinat este alctuit dintr-un strat de argil mai
subire i o geomembran sau un geocompozit.
Dup impermeabilizarea cu argil se poate aduga un strat de geotextil pentru protejarea
geomembranei, apoi peste geotextil se pune un strat de cca. 40 cm piatr selectat (15 30 mm) n
care se amplaseaz sistemul de drenaj (care colecteaz levigatul ce trebuie s mearg la staia de
epurare trecnd iniial printr-un bazin colector).
Impermeabilizarea poate s fie realizat i printr-o membran subire protejat cu geotextil sau
un geocompozit aezate deasupra unui strat de argil de 40-50 cm. Uneori se protejeaz stratul drenant
din piatr selectat tot cu geotextil pentru ca pmntul de deasupra sa nu afecteze stratul drenant.
Standardul Romn SR 13399 stabilete cerinele pentru izolarea de la suprafa i de la baz a
depozitelor pentru deeuri din localiti. Este prevzut un sistem comun pentru toate depozitele,
34

indiferent de deeul propriu-zis depozitat i nu se face diferena n funcie de condiiile specifice
locului de amplasare.
n unele cazuri, stratul natural de impermeabilizare se completeaz cu un strat polimeric format
din geomembran, geotextile i straturi de drenare, astfel nct impermeabilizarea cuvetei depozitului
va avea o structur de tipul celei din figura de mai sus.
n funcie de natura deeurilor ce urmeaz a fi depozitate, implicit de gradul de etanare dorit,
impermeabilizarea se poate realiza prin:
etanare simpl prin geomembran;
etanare simpl prin geocompozit cu strat mineral etan;
etanare combinat cu geomembran i material argilos;
etanare dubl cu geomembran;
etanare combinat, dubl sau tripl, cu geomembran i material argilos.
La partea superioar a taluzului, geomembrana trebuie s fie ancorat n mod corespunztor,
pentru a face fa la solicitrile mecanice i pentru a mpiedica alunecarea acesteia.
Materialele geosintetice (geomembrane i geotextile) utilizate pentru amenajarea depozitelor de
deeuri trebuie s aib anumite caracteristici de baz prin care s se asigure ndeplinirea anumitor
exigene specifice:
exigene funcionale legate de ndeplinirea funciilor pentru care sunt utilizate;
exigene constructive legate de operaiile de construcie i de amplasare n teren, care trebuie
s nu afecteze caracteristicile funcionale;
exigene de durabilitate legate de faptul c materialul trebuie s-i pstreze caracteristicile
funcionale pe toat durata de exploatare a depozitului.
Pentru izolarea tehnic primar de la baza depozitului se utilizeaz un strat izolant mineral
(argil) cu D > 3 x 25 = 75 cm i benzi izolante din material plastic (suprafa plan) cu D > 1,5 mm.
Sistemul obinuit are urmtoare structur:

Structura etanrii de la suprafaa i de la baza depozitului, conform SR 13339
1.strat de sol vegetal; 2.strat drenant ape meteorice; 3.geomembrana rugoas; 4.argil; 5.strat filtrant
gaze de fermentare; 6.geotextil; 7.corp depozit; 8.geotextil; 9.dren; 10.strat drenant levigat;
11.geomembran rugoas; 12.argil; 13.teren natural

Soluii de impermeabilizare (etanare) a depozitelor de deeuri solide municipale
35





Structura vertical la baza i la suprafaa unui depozit de reziduuri
Exemplu de impermeabilizare a bazei unui depozit pentru deeuri periculoase





36



Exemplu de impermeabilizare a bazei unui depozit de cenu
Cu ajutorul softului s-au obtinut urmatoarele date:
Cantitate de geotextil de drenaj:
Snecgtd= 8.863 *10
5
m
2

Cantitatea de piatra selectata cu granulatie 15-32mm care alcatuieste startul de drenaj este :
m
sdl
=301469,2065 t
Cantitatea de geotextil de protectie:
Sgtp1=609028,7 m
2
Cantitastea de geomembrana:
Sgm1=620854,5 m
2
Cantitatea de argila compactata:
m
bc1
=1132793,382t
Cantitatea de geotextil de drenaj gaze:
Sgtd2=628609 m
2
Cantitatea de nisip pentru startul de drenaj gaze de fermentare:
m
sdg
=286017095kg
Cantitatea de argila compactata:
m
be2
=779475160kg
Cantitatea geomembrana rugoasa:
Sgm2=640815 m
2
37

Numarul de suluri de geomembrana rugoasa: 2103 (100:6)
Cantitatea de geotextil de protectie:
Sgtp2=628609 m
2
Numarul de suluri geotextil:2475 (100:5)
Cantitatea de nisip pentru stratul de drenaj al apelor meteorice:
m
sda
=204297925 m
2
Cantitatea de sol pentru staratul vegetal:
m
sv
=768978000kg
Stot1=591300 m
2
Vbe1=443500m
3
Vsdl=177400 m
3
Stot2=610300 m
2
Vbe2=305100 m
3
Vsdg=213600 m
3
Vsda=152600 m
3
Vsv=549200 m
3
m
atot
=1912000000kg
m
ps
=301500000kg
m
ntot
=490300000kg
m
sv
=79200000kg
Suparfata necesara de geomembrana rugoasa =1262000 m
2
Suprafata necesara de geotextil de protective = suprafata necesara de geotextil de drenaj= 1238000m
2

5.3.PROIECTAREA RIGOLEI DE ANCORARE A GEOMEMBRANEI

Proiectarea ancorrii geomembranei ar trebui s previn ruperea acesteia datorat tensiunii de
ntindere. Raportul de ancorare, care este determinat de raportul dintre tensiunea admisibil a
geomembranei i tensiunea de ntindere la ancorare este, de asemenea, dat de acest calcul:
Pot s apar urmtoarele situaii:

Raportul de Ancorare RA > 1 Geomembrana rezist condiiilor de lucru
Raportul de Ancorare RA = 1 Proiectare echilibrat
Raportul de Ancorare RA < 1 Geomembrana se poate rupe datorit tensiunii de ntindere
38

()





n n

n Kp n Ka


)/ L
Kp (n + con dAT)


Ka (n + con dAT)


1. Ancorare orizontal: De asemenea denumit Proiectarea ancorei de ieire. Aceast configurare
este utilizat de obicei pentru garniturile de canal.
2. Ancorare n "V": Aceasta este utilizat pentru depozitele de deeuri i pentru rezervoare, dac
exist spaiu suficient.
3. Ancorare n rigol/an de ancorare: Aceasta este utilizat de obicei pentru depozitele de deeuri
si pentru rezervoare. Geomembrana vine de sus de pe panta lateral i apoi trece peste partea de sus
pentru o distan scurt. Apoi se termin pe vertical n jos ntr-un an spat de un excavator sau
main pentru realizarea traneelor.
4. Ancorare n beton: Ancorele de beton au fost folosite ca un bloc de ancorare, dar rareori este
justificat tensiunea.
4. Calculul sistemului de fixare cu ancor de beton

Ancorarea este proiectat pentru a preveni umflarea vntului i micarea apei sub
geomembran i este proiectat pentru a nu permite ntinderea geomembranei. Proiectarea ancorrii n
beton trebuie s permit tragerea i ntinderea geomembranei la o tensiune sub tensiunea de rupere.























Fig.4. Seciunea transversal a ancorei din beton, precum i tensiunile si forele corespunztoare

O bun proiectare a ancorrii este direct reflectat n valoarea raportului de ancorare:
adm TA
adm GM
T
T
RA
.
.
=
=1,015
unde: RA raportul de ancorare
39

T
GM.adm
tensiunea admisibil a geomembranei dat de normative
T
TA adm
tensiunea admisibil dat de calcul pentru ancorarea n V

Pot s apar urmtoarele situaii:
Raportul de Ancorare > 1 Geomembrana rezist condiiilor de lucru
Raportul de Ancorare = 1 Proiectare echilibrat
Raportul de Ancorare < 1 Geomembrana se poate rupe datorit tensiunii de ntindere

t T
adm adm GM
=o
.
=14000
FS
fin
adm
o
o =
=70000000
( ) ( ) | | ( ) ( )
L
AT beton AT beton a p L U
adm TA
d d d K K L d
T
o | |
o o
tan sin cos
5 . 0 tan tan
2
.

+ + +
= =5145
De reinut c factorul de siguran este plasat pe fora T a geomembranei, care este folosit ca o
valoare admisibil.
unde: o
adm
tensiunea admisibil a geomembranei;
t grosimea geomembranei;
o
fin
tensiunea de rupere;
greutatea specific a solului;

con
=
beton
greutatea specific a betonului;
d grosimea solului de acoperire;
L lungimea de ancorare (ncastrare);
d
AT
adncimea anului/rigolei de ancorare din beton;

L
- unghiul de frecare a solului cu geomembrana (sub aceasta);

U
unghiul de frecare sol de acoperire / geomembran (deasupra geomembranei);
unghiul de frecare intern a solului
unghiul de nclinare a pantei laterale;
K
p
coeficientul presiunii pasive a pmntului = tan
2
(45
o
+/2)
K
a
coeficientul presiunii active a pmntului = tan
2
(45
o
/2)
FS factor de siguran pentru geomembran mpotriva ruperii la traciune;
F
Uo
fora de forfecare de deasupra geomembranei datorat solului de acoperire (pentru solurile de
acoperire subiri, va aprea fisurarea acestora la ntindere i aceast valoare va fi neglijat)
F
Lo
fora de forfecare de sub geomembran datorat solului de acoperire;
40

F
LT
fora de forfecare de sub geomembran datorat componentei pe vertical a lui T
adm
;
o
n
tensiunea normal aplicat, dat de solul de acoperire.
5.4.SISTEMUL DE CONDUCTE PENTRU COLECTARE
A LEVIGATULUI

nainte de nceperea construirii impermeabilizrii bazei, trebuie sa se demonstreze ca
materialele care urmeaz a fi utilizate sunt conforme cu cerinele legale in vigoare. Acest lucru se
realizeaz prin testarea comportrii materialelor utilizate in cmpuri de testare in care sunt simulate
condiiile specifice dintr-un depozit. Bariera construita trebuie s ndeplineasc cel puin cerinele de
mai jos.
Varianta de impermeabilizare a bazei pentru depozitele de deeuri nepericuloase (clasa b)


Etanrile din materiale sintetice trebuie sa fie construite cu geomembrane din polietilena de
nalt densitate (PEHD), de grosime mai mare sau egala cu 2,5 mm pentru depozitele de clasa a,
respectiv 2,0 mm pentru depozitele de clasa b. Se accepta soluii tehnice alternative de etanare cu
ajutorul altor materiale , numai daca acestea respecta condiiile necesare privind protecia subsolului si
apei subterane, in mod echivalent cu etanrile cu geomembrane .Caracteristicile fizice, mecanice,
hidraulice si de durabilitate a geomembranelor se determin in conformitate cu prevederile
Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrrile de construcii indicativ, NP 075-
02. Caracteristicile impuse pentru utilizarea geomembranelor la depozitele de deeuri trebuie sa fie in
conformitate cu SR EN 13257: 2001
Stratul de drenaj este constituit din pietri splat cu coninut de carbonat de calciu 10%.
Dispunerea acestuia trebuie s fie proiectat pe baza principiului filtrelor inverse n aa fel nct s nu
41

fie posibil colmatarea acestuia cu particule provenite din corpul deeurilor. Grosimea stratului
mineral de drenaj nu trebuie s fie mai mic de 50 cm, iar permeabilitatea acestuia 10
-3
m/s.
Grosimea stratului de drenaj deasupra generatoarei superioare a conductelor de drenaj, trebuie s fie
cel puin egala cu doua diametre nominale a conductei, (g 2 DN), dar nu mai mica de 50 cm
Amplasarea depozitelor n zone caracterizate de condiii meteorologice predominant ploioase
genereaz o cantitate i o calitate a levigatului mai mare dac acoperirea nu este cea adecvat.
Condiiile climatice duc i la variaii sezoniere.
Levigatul este considerat o ap rezidual foarte ncrcat fizic i biologic i care trebuie epurat
corespunztor. Gradul de epurare necesar urmrete, n funcie de soluia final dat efluentului,
atingerea unor valori ale indicatorilor pH, CBO
5
, CCO, NH4-N, metale grele (Cd, Cu, Hg, Ni, Cr, Zn)
care s se ncadreze n limitele stabilite de HG nr. 352/2005.
Analizat prin proveniena sa, ca ap uzat, levigatul este un lichid contaminat fiind identificat
conform HG nr. 856/2002 cu codul 190701, considerat conform Legii nr. 426/2001, modificat de
OUG nr. 61/2006, un deeu periculos.
Levigatul rezult prin efectul cumulat al precipitaiilor czute pe suprafaa depozitului, lichidul
produs din descompunerea deeurilor biodegradabile i din umiditatea existent n deeuri. Apa
dizolv i spal masa deeurilor i se nfiltreaz ctre baza depozitului modificndu-i compoziia i
pH-ul n funcie de solubilitatea materialelor i rata de deplasare prin depozit. Descompunerea
deeurilor are loc sub influena unor procese chimice, fizice i biologice. n Romnia datorit
componentei organice ridicate a deeurilor, levigatul se caracterizeaz prin ncrcri organice mari i
ncrcrii anorganice mici.
Procesele care guverneaz caracteristicile levigatului sunt:
descompunerea biologic aerob n afara corpului de deeu;
descompunerea biologic anaerob n cea mai mare parte a corpului de deeu;
precipitarea metalelor ca hidroxizi, carbonai, silicai, oxizi;
mobilizarea metalelor prin formarea unor legturi complexe sau scderea pH-ului;
modificri chimice cu baz microbian.
Cantitatea de levigat i gradul de impurificare al acestuia sunt dependente de: tipul deeurilor
depozitate, vrsta, nlimea depozitului, caracteristicile meteorologice ale zonei de amplasare,
calitatea izolaiei de la suprafaa depozitului.
Reeaua de conducte pentru colectarea levigatului se construiete deasupra sistemului de
etanare a bazei depozitului. Diametrul nominal al conductelor de drenaj (DN) nu trebuie sa fie mai
mic de 200 mm, materialul pentru fabricarea acestora fiind polietilena de nalt densitate (PEHD).
Dimensiunile fantelor conductelor de drenaj se proiecteaz in funcie de diametrul particulelor
materialului de filtru in care acestea sunt nglobate. Conductele trebuie sa aib perforaii numai pe 2/3
din seciunea transversala, rmnnd la partea inferioara 1/3 din seciunea transversala neperforata,
pentru a fi asigurata astfel si funcia de transport a levigatului. Lungimea maxima a unei conducte ce
constituie o ramura a reelei de drenaj este de 200 m. Pantele finale, innd cont de greutatea corpului
depozitului si de tasarea subsolului, trebuie sa fie de minimum 1% de-a lungul conductelor de drenaj si
de minimum 3 % in seciune transversala, de-o parte si de alta a conductelor.
Primul strat de deeuri de deasupra stratului de drenaj, in grosime de 1 m, se depune cu atentie,
fara compactare si cu evitarea circulatiei excesive a mijloacelor de transport pe acesta. Compactarea
deseurilor depozitate incepe numai dupa ce stratul de deseuri depaseste 1 m grosime. Primul metru de
deseuri depozitate trebuie sa fie constituit din deseuri menajere cu granulozitate medie. Deseurile
masive, voluminoase, cele sub forma semilichida, maloasa, nisipurile fine si alte tipuri de deseuri
carepot penetra in sistemul de drenaj colmatandu-l sunt interzise a se depune in primul metru de
deseuri deasupra drenajului.
42

Construcia barierelor din material argilos necesit urmtoarele condiii i etape de lucru: -
condiii climatice corespunztoare, fr soare puternic, ploaie si temperaturi mai mici de 50
o
C,
respectiv mai mari de 28
o
C; - materialul necesita un coninut de apa conform cu ecuaia w
DPR
w
w
95%DPr
; acest coninut de ap se corecteaz prin uscare, respectiv udare, in urma testelor efectuate cu
echipamente speciale; - compactarea materialului argilos se face cu un compactor picior de oaie; la
sfritul unei zile de lucru, gurile ramase in urma trecerii cu compactorul picior de oaie se acoper cu
ajutorul unui compactor obinuit utilizat in construcii (compactor cu role). Numrul de treceri ale
compactorului, coninutul de apa, grosimea necesara pentru stratul necompactat se testeaz in-situ,
conform prevederilor din normative.

Schema sistemului de colectare a levigatului
1.bariera geologica; 2.impermeabilizare; 3.strat de drenaj pentru levigat; 4.conducta de drenaj pentru
levigat; 5.camin pentru levigat; 6.conducta de captare pentru levigat; 6a.zona in care se amplaseaza
sistemele de control al scurgerilor; 7.statie de pompare pentru levigat; 8.rezervor pentru levigat;
9.conducta de eliminare pentru levigat; 10.instalatie de transvazare pentru levigat

Sistemul de colectare a levigatului cuprinde: stratul de drenaj pentru levigat, conductele de
drenaj pentru levigat, conductele de captare pentru levigat, caminele, statia de pompare, rezervorul de
stocare, conducta de eliminare pentru levigat, instalatia de transvazare - in cazul tratarii pe un alt
amplasament
Conductele de captare pentru levigat trebuie sa fie confecionate din PEHD si sa aiba un
diametru nominal DN200 mm.
Cminele pentru levigat se amplaseaz n afara suprafetei impermeabilizate de depozitare si se
construiesc din PEHD sau beton captusit la interior cu un strat de protectie impotriva actiunii corozive
a levigatului. Diametrul interior al caminelor pentru levigat trebuie sa fie de minimum 1 m, iar
instalatiile se amplaseaza astfel incat sa permita controlarea si curatarea conductelor de captare si a
celor de eliminare.
Statiile de pompare pentru levigat trebuie sa indeplineasca aceleasi cerinte ca si caminele
pentru levigat. Pompele pentru levigat trebuie sa fie confectionate din materiale rezistente la actiunea
coroziva a levigatului.
Rezervoarele subterane se confectioneaza din PEHD sau beton. Rezervoarele supraterane se
confectioneaza din beton sau otel si se captusesc la interior cu un strat de protectie rezistent la actiunea
43

coroziva a levigatului. Rezervoarele supraterane se izoleaza la exterior impotriva inghetului.
Rezervoarele pentru levigat se dimensioneaza astfel incat sa aiba capacitate suficienta pentru stocare a
unui volum de levigat egal cu diferenta dintre volumul maxim de levigat generat si capacitatea
instalatiei de tratare / transvazare.
Conductele de eliminare pentru levigat trebuie sa fie confectionate din PEHD si sa aiba un
diametru nominal DN200 mm.
Instalatia de transvazare pentru levigat se realizeaza din beton captusit la interior cu un strat de
protectie rezistent la actiunea coroziva a levigatului. Pompa de transvazare se confectioneaza dintr-un
material rezistent la actiunea coroziva a levigatului.
Sistemele de control pentru detectarea scurgerilor de levigat sunt necesare, in cazul depozitelor
de deseuri periculoase si nepericuloase (clasa a, respectiv b), pentru a preveni scurgerea levigatului din
instalatiile aflate in afara zonei impermeabilizate. Ele trebuie amplasate in zonele in care, din cauza
sarcinilor statice, exista riscul cel mai mare de rupere a conductelor
Sistemul de colectare a levigatului are rolul de a asigura mentinerea levigatului in corpul
depozitului la un nivel minim. Sistemul de colectare a levigatului se proiecteaza si se dimesioneaza
conform cu:
- prognoza de generare a levigatului;
- tehnica de gestionare a acestuia: tratare intr-o instalatie proprie sau evacuare catre o alta
instalatiede tratare.
Dimensionarea elementelor componente ale sistemului de colectare a levigatului se realizeaza
pornind de la o valoare medie a volumului de levigat generat de 6 l/s/ha. Aceasta valoare este
acoperitoare pentru dimensionarea conductelor de drenaj atat din punct de vedere hidraulic, cat si
static. Celelalte componente (pompele, conductele de captare, rezervorul de stocare etc.) se
dimensioneaza tinand contde valoarea mentionata anterior si de dimensiunile depozitului. Cantitatea de
levigat se calculeaza pentru toate fazele de operare, astfel incat sa se determine valorile critice necesare
pentru dimensionare
Soluiile tehnice, utilizate la ora actual i recomandate de ageniile de mediu, aplicate n
scopul drenrii, colectrii i epurrii levigatului produs n corpul depozitelor de deeuri sunt: strat
drenant, reea de drenuri i colectoare, rezervor tampon i staie de epurare a levigatului. Sistemul de
drenare a levigatului este dispus deasupra sistemului de etanare de baz i, de cele mai multe ori, a
celui de pe taluz. Este alctuit n general dintr-un strat de material granular cu permeabilitate ridicat, o
alternativ la aceast soluie constituind-o utilizarea geocompozitelor de drenaj.
Alctuirea sistemului de drenare i colectare a levigatului
Sistemul de drenaj alctuit din material granular (pietri) are un coeficient de permeabilitate
recomandat de 10
-4
10
-2
m/s i o grosime de cca. 50 cm. Prin dispunerea materialului granular peste
sistemul de etanare, trebuie avut n vedere posibilitatea perforrii geomembranei, respectiv, trebuie
luate msuri n scopul pstrrii integritii acesteia. Astfel, la interfaa strat drenant geomembran
este obligatorie dispunerea unui geotextil cu rol de protecie a geomembranei. Deasupra stratului
drenant este dispus n general un geotextil cu rol att de filtrare a levigatului ct i de separare a
stratului drenant de corpul depozitului. Sistemul de colectare a levigatului este dispus n stratul drenant
i este alctuit dintr-o reea de drenuri (conducte perforate) i colectoare (conducte neperforate)
dispuse astfel nct s preia levigatul astfel nct sarcina hidraulic deasupra sistemului de etanare de
baz s fie minim, iar curgerea spre staia de epurare (sau rezervorul tampon) s aib loc
gravitaional.

44


Proiectarea sistemului de drenare i colectare a levigatului
Aspectele de proiectare a sistemului de drenaj constau n:
a. Estimarea debitului de levigat
Cantitatea i debitul de levigat produs n corpul depozitului de deeuri este influenat de o
mulime de factori, motiv pentru care nu se poate elabora o metod unic de estimare a acestor
parametrii. Un rol important l au natura i caracteristicile fizice i chimice ale deeurilor depozitate.
Spre exemplu, deeurile menajere vor genera o cantitate suplimentar de levigat ca urmare a
descompunerii lor. Alegerea sistemului de drenare i colectare a levigatului poate modifica n mod
semnificativ, nu cantitatea de levigat, dar debitul acestuia. Un sistem de drenaj cu drenuri verticale
suplimentar fa de cel de baz va contribui la drenarea rapid a apelor din precipitaii fapt care va
conduce la debite foarte mari pe perioada precipitaiilor (sau n perioade imediat urmtoare). Lipsa
acestui sistem suplimentar poate avea ca efect uniformizarea debitului i chiar a concentraiilor de
levigat, dar poate influena n mod negativ creterea sarcinii hidraulice deasupra sistemului de etanare
de baz. Precipitaiile au cu siguran cel mai mare rol n producerea levigatului, motiv pentru care
metodele de estimare a cantitii de levigat difer semnificativ n funcie de amplasamentul depozitului
de deeuri. Alegerea ca valoare de calcul a unei precipitaii de o anumit intensitate, durat i frecven
trebuie fcut dup o atent analiz a tuturor factorilor care contribuie la generarea levigatului. n
paralel cu precipitaiile, perioada de nchidere a depozitului (sau a unei celule a depozitului) poate
reduce cantitatea de levigat produs, dar n detrimentul unui chimism ridicat al deeurilor depozitate.
nchiderea unei celule dup o perioad mare de timp conduce la drenarea unei cantiti mari de levigat
pe perioada de exploatare a depozitului.
Analiza bilanului apei dintr-un depozit rezult din nsumare algebric a cantitilor de ap care
ptrund n depozit, a cantitii de ap rezultat din reaciile biochimice i a cantitii care se transform
n vapori de apa.
Msurtori n teren efectuate la depozite ecologice de deeuri au artat c debitul de levigat
este maxim n momentul nceperii depozitrii deeurilor i scade pe perioada exploatrii depozitului,
debitele nregistrate n momentul instalrii sistemului de etanare de suprafa fiind de cca.25% din
debitul maxim nregistrat. Acelea i msurtori au artat c, dup nchiderea depozitului, debitul de
levigat colectat rmne aproximativ constant pentru o perioad de timp semnificativ. Valoarea de
calcul a debitului de levigat pentru care se vor dimensiona sistemul de drenare i colectare, bazinele
tampon sau staiile de epurare, este exprimat pe unitatea de suprafa de depozit [m
3
/s/m
2
] i se mai
numete i rat de percolare [m/s].
Prin proiectarea sistemului de drenare i colectare a levigatului se urmrete stabilirea grosimii
stratului drenant (n cazul utilizrii pietriului-balastului), dispunerea drenurilor i a colectoarelor,
determinarea distanei dintre drenuri i a nclinrii acestora, precum i proiectarea lor, respectiv
stabilirea diametrului nominal i alegerea materialelor, la ora actual prezente pe pia ntr-o
diversitate foarte mare
Cantitatea de levigat se calculeaz pentru toate fazele de operare, astfel nct s se determine
valorile critice necesare pentru dimensionare.
Utiliznd relaia de mai jos determinarea nlimii maxime a levigatului n lungul drenurilor
(T
max
) este:
|
|
cos
tg
2
1 4 1
max
+
= j
L
T
dren

45

unde: L
dren
este lungimea drenurilor, determinat din planul iniial de dispunere; | panta
longitudinal a drenului; j gradient hidraulic.
|

2
tg
/ k q
i
=

q
i
rata de percolare, l/s/ha; k coeficient de permeabilitate al stratului drenant, m/s;

(
(
(

|
.
|

\
|

=
2
8
5
5
8
lg
12 . 0 1

e j =0.918
Pentru calculul debitului de levigat care se evacueaz din depozit este necesar determinarea
nlimii medii a coloanei de levigat.
O serie de acte normative i ghiduri tehnice din diverse ri recomand nlimea medie a
coloanei de levigat de 30 cm i grosimea stratului drenant de 50 cm. Pe baza unei diagrame de calcul
se pot aprecia rapoartele T
max
/L i T
med
/T
max
. Distana dintre drenuri recomandat este de maximum 30
m.
Stabilirea distanei dintre drenuri
Estimarea distanei dintre drenuri (l) si a nlimii maxime a coloanei de levigat (h
max
) permite
calculul debitului preluat de drenuri.
l q Q
i
=
=0,156m
3

Pentru cazul suprafeei dintre dou drenuri nclinat distana dintre drenuri se obine pe baza
unei metodologii stabilit de Moore n 1980.
(

+
|
|
.
|

\
|
+
|
|
.
|

\
|
=
k q
k k
c
h
l
i
/ tg
/ q
tg
1
/ q
tg
2
2
i i
2
max
o
o o
=30m
Conductele de drenaj utilizate se realizeaz din PVC sau HDPE. Pentru a mri rezistena la
sarcinile verticale, se recomand ca tuburile de drenaj s fie riflate, cu perei dubli, la interior netezi i
la exterior riflai. Fantele dispuse lateral preiau levigatul pe toat circumferina. Evitarea colmatrii se
face prin protejarea conductelor cu material geotextil.
Coborrea nivelului apei de infiltraie prin stratul de material este:
m c
c c
c l
h 761 , 3 tg
tg tg
1
2
2
2
max
=
|
|
.
|

\
|
+ + = o
o o

unde: h
max
este nlimea valului, m; l spaiul ntre drenuri, m; c = q/k (q rata de infiltraie, m/s; k
conductivitatea hidraulic a stratului de drenaj, m/s); o - unghiul pantei suprafeei dintre conductele de
drenaj.
Alegerea conductelor de drenaj se face pe baz relaiei lui Manning.
i R C A Q
h
=
46

unde: A este aria seciunii de curgere, n m
2
; R
h
= A/P raza hidraulic a seciunii, n m; i panta
hidraulic; C coeficientul lui Chezy:
6 / 1
1
h
R
n
C =
n coeficientul de rugozitate al materialului conductei de drenaj (1/n = 95-100 pentru PEHD). innd
cont de valorile raportului T
med
/T
max
i recomandarea din diverse ghiduri tehnice care dau T
med
= 30 m,
s-au determinat matematic valorile lui T
max
.



















47







Amplasarea drenurilor

Amenajarea unei celule de depozitare
Cerine privind dimensionarea sistemului de colectare a levigatului:
Sistemul de colectare a levigatului are rolul de a asigura meninerea levigatului n corpul
depozitului la un nivel minim.
Sistemul de colectare a levigatului se proiecteaz i se dimensioneaz conform cu:
- prognoza de generare a levigatului;
- tehnica de gestionare a acestuia: tratare intr-o instalaie proprie sau evacuare ctre o alta
instalaie de tratare.
Dimensionarea elementelor componente ale sistemului de colectare a levigatului se realizeaz
n funcie de caracteristicile climatice ale zonei, de sistemul de etanare drenaj proiectat i de tipul de
deeu depozitat i gradul de compactare a acestuia, considernd ca valoare minim 6 l/(sha).
Cantitatea de levigat se calculeaz pentru toate fazele de operare pe timpul de funcionare a
depozitului, astfel nct s se determine valorile critice necesare pentru dimensionare.
Lungimea maxim a unei conducte ce constituie o ramur a reelei de drenaj este de 200 m.
n urma calculelor s-au obinut urmtoarele rezultate:
- nlimea maxim transversal (hmaxtr) egal cu nlimea maxim longitudinal (hmaxlo): hmaxtr =
hmaxlo = 0,207 m;
- distana dintre drenuri (l): l = 11,28 m;
- debitul total captat de drenuri (Qdren): Qdren = 0,355m
3

- debitul captat de un dren (Q1dren90): Q1dren90 = 0,003796
- numrul de drenuri (nrdren90): nrdren90 = 93,463 94.
5.5.CALCULUL RAMPEI DE ACCES LA DEPOZITELE
DE DEEURI

Proiectarea i construirea porii i a drumului principal de acces se realizeaz n funcie de o
serie de factori, cum ar fi: numrul vehiculelor de transport deeuri i frecvena cu care acestea intr n
depozit, mrimea i tipul vehiculelor, caracteristicile drumului public din care se face accesul la
depozit.
48


Fig.1. Seciune transversal tipic a drumului de acces



Fig.2. Ancorarea drumului de acces n depozit


Fig.3. Soluii constructive pentru drumul de acces n depozitele de deeuri
49

Pentru depozitele de deeuri solide, rampele de acces n depozit trebuie construite deasupra
ntregului sistem de etanare. Calculele de proiectare sunt necesare pentru a asigura stabilitatea
drumului de acces, un drenaj adecvat i protecia stratului de dedesubtul geomembranei.
- Stabilitatea rampei de acces la depozitele de deeuri evalueaz alunecarea rampei, astfel c
se verific stabilitatea sub sarcini statice i dinamice.
- Proiectarea hidraulic a rampei presupune calculul de verificare a asigurrii unui drenaj
eficient al apelor din precipitaii de ctre aceasta.
o Calculul scurgerii n cazul unei presupuse furtuni (precipitaii).
o Evaluarea capacitii de drenare a seciunii rampei.
o Creterea grosimii i transmisivitii sau proiectarea unui canal de scurgere dac este
necesar.
- Protecia geomembranei se efectueaz n vederea verificrii deteriorrii acesteia sub
ncrcarea roilor vehiculelor.

Stabilitatea rampei de acces la depozitele de deeuri

Acest calcul evalueaz nclinarea rampei de acces sau verific dac structura rampei este stabil
la ncrcare (sarcin). O seciune transversal tipic a unei rampe de acces este prezentat mai jos:









Fig.4. Forele care acioneaz asupra rampei la deplasarea vehiculelor
Factorul de siguran (FS) poate fi calculat dup cum urmeaz:

=
actionare de Forte
rezistenta de Forte
FS

cu recomandarea ca FS minim s fie:

Factor de siguran Tip de ncrcare
3,0 Static
2,0 Dinamic

|
50

( )
731 , 1
sin
=
+
=
|
v s
forfecare
STATIC
W W
F
FS

( )
413 , 1
sin
=
+ +
=
incetinire v s
forfecare
DINAMIC
F W W
F
FS
|


unde: W
S
reprezint greutatea drumului
( ) t L w W
s
=
, N;
W
v
greutatea vehiculului, N;
F
incetinire
fora de frnare a autovehiculului (= 0,3W
v
), N;
F
forfecare
forele de forfecare de la baza rampei
( ) o | tan cos + =
s v
W W
, N;
greutatea specific a stratului de baz, N/m
3
;
w limea rampei, m;
L lungimea rampei de acces, m;
t grosimea rampei, m;
| nclinarea pantei, grade;
o unghiul de frecare la interfaa dintre ramp i fundaie, grade.
Acolo unde cea mai mic for de forfecare va fi utilizat n calcule, aceasta este cea mai
sczut fora rezultat de la diferite unghiuri de frecare de la interfee diferite.
Proiectarea hidraulic
Acest calcul evalueaz dac rampa de acces poate drena n mod adecvat apa provenit din
precipitaii. Apa care se adun n apropierea bazinului receptor i se scurge n apropierea rampei
trebuie drenat mai departe.


51




Fig.5. Schem de calcul pentru drenajul rampei
Factorul de siguran (FS) este prezentat dup cum urmeaz:

acces de rampa in Debitul
acces de rampei a curgere de a Capacitate
= FS


Q
Q Q
FS
drum strat
+
= =1,077
cu recomandarea ca factorul de siguran minim s fie cuprins ntre 2 3. Dac debitul de scurgere de-
a lungul drumului de acces este insuficient, atunci se poate alege un geocompozit de drenaj cu
transmisivitate mai mare sau un canal de scurgere de suprafa care pot realiza o capacitate
suplimentar de drenare.

52





Fig.6. Rampa de acces n seciune transversal cu asigurarea scurgerii apei
Estimarea debitului de curgere de-a lungul structurii rampei:
. .c b
A I C Q =
=1,094x10
-3
m
3
C = 1
I Precipitaii (cm/or);
A
b.c.
suprafaa ariei receptoare (m
2
);
w i Q
strat
=u
=7,367x10
-4
m
3
n care:
u transmisivitatea stratului de baz (m
3
/sm);
i gradientul (nclinarea) pantei (tan |);
w limea pantei (m).
Capacitatea de scurgere a materialului de baz al drumului se determin cu:
T w i k Q
drum
=
=4,42x10
-4
m
3
k coeficient de permeabilitate a drumului (m/s)
i gradientul (nclinarea) pantei (tan |)
w limea pantei (m)
T grosimea rampei (m).
Protecia geomembranei
Acest calcul evalueaz dac greutatea roii vehiculului de pe rampa de acces va duna sau va
conduce la deteriorarea geomembranei.
Factorul de siguran (FS) se calculeaz dup cum urmeaz:
contact de Tensiune
10% deformare la e compresiun la Rezistenta
= FS

contact
penetrare
FS
o
o
=
=11.525
cu recomandarea ca factorul de siguran minim s fie 3, la deformare 10%.
53

Estimarea tensiunii de contact a drumului o
contact
:
( ) (
(

+
=
2
2
t R
R
pneu contact
o o
=3,037x10
4
Raza efectiv a contactului pneului este definit ca fiind:
2
1
(
(

=
pneu
P
R
o t
=0,202m
unde:o
contact
tensiunea de contact, (kN/m
2
)
o
pneu
presiunea pe pneuri, (kN/m
2
)
R raza efectiv, (m)
t grosimea rampei (m)
P greutatea pe roat (kN)
Estimarea rezistenei la compresiune la deformare 10% (o
penetrare
):
De la un test n teren cu comportri reprezentative s-a determinat rezistena la compresiune,
dup cum se observ n graficul de mai jos care arat deformarea n funcie de tensiunea de
comprimare.

Fig.7. Variaia deformaiei cu tensiunea de comprimare a geomembranei
In cazul n care nici un test n teren nu este disponibil sau n cazul n care sistemul de acoperire
urmeaz conturul rampei, este recomandat folosirea unui geotextil pentru a consolida rampa i pentru
a proteja geomembrana la penetrare.
54



5.6.SISTEMUL DE COLECTARE SI TRATARE A GAZULUI
Cerinte generale

Pricipalul scop al degazarii la depozitele care accepta deseuri biodegradabile este de a preveni
emisia degaz in atmosfera datorita consecintelor ei negative asupra mediului (gaz cu efect de
sera).Dimensionarea instalatiei de degazare se face pe baza prognozei producerii gazului de depozit.
Pentru depozitele existente, este necesara efectuarea testelor de aspirare, iar rezultatele acestora
se coreleaza cuprognoza teoretica, in masura in care aceasta poate fi realizata.Sistemul de degazare
trebuie sa fie construit astfel incat sa se garanteze siguranta costructiei si sanatateapersonalului de
operare. Intregul sistem de colectare a gazului trebuie construit perfect etans fata demediul exterior si
trebuie sa fie amplasat izolat fata de sistemele de drenaj si evacuare a levigatului,respectiv a apelor din
precipitatii.Pozitionarea elementelor componente ale sistemului de colectare a gazului nu trebuie sa
afectezefunctionarea celorlalte echipamente, a stratului de baza ori a sistemului de acoperire al
depozitului.Materialele din care sunt construite instalatiile trebuie sa fie rezistente impotriva actiunilor
agresivegenerate de:- temperatura ridicata din corpul depozitului (pana la 70
0
C);- incarcarea provenita
din greutatea corpului deseurilor, a acoperirii de suprafata a depozitului, si ceaprovenita din traficul
utilajelor (compactorul, camioane etc.);- levigat si condensat;- microorganisme, animale sau
ciuperci.Sistemul de colectare si transport al gazului trebuie amplasat astfel incat sa nu obstructioneze
operareadepozitului . O instalatie activa de extractie, colectare si tratare a gazului este alcatuita din
urmatoarele componente(figura 3.5.1):- put de extractie a gazului, cuprinzand conducte de drenaj-
conducte de captare a gazului- statii de colectare a gazului- conducte de eliminare si conducta
principala de eliminare a gazului- separator de condensat- instalatie de ardere controlata a gazului /
instalatie pentru valorificarea gazului instalatie desiguranta pentru arderea controlata- componente de
siguranta


55


Fig. Schema sistemului de colectare a gazului de depozit

La proiectarea, constructia si operarea instalatiei trebuie respectate urmatoarele cerinte
tehnice:
Puturi pentru extractia gazului
Puturile pentru extractia gazului trebuie sa fie pozitionate in mod uniform in masa de deseuri
caregenereaza gaz. Puturile de gaz se amplaseaza pe cat posibil simetric si la distanta egala intre ele
(decirca 50 m). Puturile se amplaseaza cat mai aproape de berme si de caile de circulatie, iar distanta
de laputuri pana la limita exterioara a corpului depozitului trebuie sa fie > 40 m, pentru a cuprinde in
zona deaspirare si marginea depozitului.Puturile de gaz trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite
patrunderea aerului in interior; ele trebuie safie rezistente, pentru a suporta tasarea corpului depozitului
si, de asemenea, sa poata fi usor reparate sicontrolate.Putul de gaz este alcatuit dintr-un filtru vertical
cu diametrul > 80 cm, pozitionat in interiorul corpuluidepozitului, realizat din pietris sau criblura, si in
care este inglobata conducta de drenaj cu diametrulinterior de minimum 200 mm. Aceasta dispunere a
elementelor asigura o extractie uniforma a gazuluigenerat in corpul depozitului cu o suprapresiune de
aproximativ 40 hPa. Pentru a acoperi un volumsuficient din corpul depozitului si pentru a putea dirija
gazul captat in directia dorita este necesaragenerarea unei subpresiuni efective de 30 hPa la capatul
superior al putului de gaz (figura 3.5.2 a). Pentru calcularea numarului de puturi de gaz se tine seama
de faptul ca 1 metru de conducta filtranta cuo sectiune minima de >250 cm2 capteaza aprox. 2m3 de
gaz pe ora.Peretii conductelor filtrante trebuie sa fie perforati, diametrul perforatiilor depinde de
dimensiunilegranulelor din filtrul cu pietris sau criblura. Deoarece permeabilitatea materialului filtrant
trebuie sa fiede cel putin 1x10-3 m/s, se foloseste un material cu d=16-32 mm. Diametrul perforatiilor
trebuie sa fiemai mic de 0,5xd, adica 8-12 mm. Se utilizeaza conducte cu perforatii rotunde, deoarece
au rezistentamai mare la deformare, sunt mai stabile fata de fortele rezultate din procesele de tasare in
corpuldepozitului si rezista mai bine la fortele de forfecare. Conductele trebuie sa fie prevazute cu
sisteme deinfiletare, pentru a asigura prelungirea putului de gaz pe perioada de operare a depozitului.
In timpul operarii, la suprafata depozitului, constructia putului consta dintr-o instalatie speciala
(figura3.5.2 a). Acest sistem de constructie este necesar pentru a putea suporta tasarile din corpul
depozituluifara deteriorarea putului de gaz si a sistemului de impermeabilizare la suprafata
depozitului.Dupa inchidere, trebuie sa se evite atat patrunderea aerului si a apei din precipitatii in
corpul depozituluiin jurul puturilor de extractie a gazului, cat si emisiile de gaz in stratul de recultivare.
La extremitateasuperioara a putului de gaz se aplica o conducta etansa peste conducta filtranta.
Conducta etansa trebuiesa aiba un capac cu sistem de infiletare, pentru a se asigura controlul conductei
filtrante, care sescurteaza periodic, corespunzator tasarilor din corpul depozitului. Capacul este
prevazut cu o instalatiepentru prelevarea probelor de gaz si masurarea temperaturii (figura 3.5.2 b).In
forma sa finala putul de gaz este prevazut cu un dispozitiv de acoperire si inchidere, pentru
evitareainfluentelor climatice si a manipularilor nepermise ale instalatiilor de siguranta.In cazul
depozitelor nou construite se incepe instalarea puturilor de gaz dupa ce stratul de deseuri aatins
inaltimea de aproximativ 4 m. Baza putului trebuie sa fie amplasata la cel putin 2 - 3 m
deasuprastratului de drenaj pentru levigat, pentru a se evita aparitia unor forte de presiune peste limita
admisa pestratul de drenaj pentru levigat si pe stratul de impermeabilizare a bazei depozitului. Cu
ajutorul unor dispozitive de tragere in forma de cupola puturile de gaz sunt inaltate o data cu cresterea
in inaltime acorpului depozitului pana la nivelul maxim de umplere a acestuia (figura 3.5.2 c)


56






Put de gaz
Figura 3 . Partea superioara a unui put de gaz intr-un depozit acoperit
Conducte de captare a gazului
57


Fiecare put de extractie a gazului trebuie sa fie conectat la una dintre statiile de colectare a
gazului prinintermediul unei conducte de captare.In cazul in care o conducta de captare a gazului nu
mai functioneaza, ea se inlocuieste cu o nouaconducta, pentru a se asigura o extractie continua si a se
evita efectele negative ale gazului de depozitasupra sanatatii personalului de operare a
depozitului.Conductele de captare a gazului se instaleaza cu o panta de cel putin 5% fata de statia de
colectare agazului, pentru a se evacua apa provenita din condens in interiorul conductei. Se recomanda
pantele maimari, pentru a suporta eventualele tasari si surpari din corpul depozitului, fara a provoca
deteriorari aleconductelor.Trebuie sa se evite acumularile de apa in conductele de captare a gazului.
Aceste conducte trebuie sa fie prevazute cu sisteme flexibile de conectare la puturile de
extractie, la capatul superior definitiv alputului si la statiile de colectare a gazului, pentru a se
minimiza deteriorarile prin tasari, forte depresiune, forte transversale si forte de torsiune. Conductele si
conexiunile flexibile trebuie sa fieasigurate impotriva incarcarii cu electricitate statica, sau sa fie
executate din material cu conductibilitateelectrica (de ex. PE cu conductibilitate electrica). Calitatea
materialului din care sunt facute conducteletrebuie sa asigure o rezistenta la presiune > PN6. Diametrul
conductei de captare trebuie sa fie > 90 mm. Conductele de colectare a gazului trebuie sapoata fi
inchise ermetic cu ajutorul unor sisteme de inchidere prin culisare, pentru a se putea efectuareparatii la
conducte fara riscul emanatiilor necontrolate de gaz.Conductele trebuie sa fie acoperite si protejate de
inghet la suprafata depozitului, printr-un strat depamant sau deseuri cu o grosime > 80 cm, pentru a
evita inghetarea apei provenite din condensat carepoate duce la deteriorarea armaturilor si a
echipamentelor, si la deformarea sau obturarea sectiuniiconductei
Statii de colectare a gazului
In statiile de colectare a gazului conductele individuale de colectare sunt conectate la conducta
deeliminare a gazului.Numarul statiilor de colectare se stabileste in functie de dimensiunea
depozitului, numarul puturilor decolectare si distributia lor.In incinta statiilor de colectare a gazului,
fiecare conducta de colectare trebuie sa fie prevazuta cu oportiune speciala pentru prelevarea probelor.
Aceasta portiune se realizeaza din teava cu diametrul deDN 50, pentru a asigura o viteza
constanta de circulatie a gazului > 2 m/s; viteza optima a gazului estede aprox. 6-8 m/s. Lungimea
acestei tevi trebuie sa fie 10 x DN inainte de stutul de masurare, respectiv5 x DN dupa stutul de
masurare. Intre zona de masurare si cilindrul de colectare (in care se terminaconductele de captare
individuale) se amplaseaza un dispozitiv culisant pentru inchidere si reglare, cupozitionare verticala
pe sectiunea conductei, pentru a se evita depunerile pe lagarele sistemului derotatie. Intre cilindrul de
colectare si conducta principala de eliminare se monteaza un dispozitivculisant de inchidere.
Constructiile care constituie statiile de colectare a gazului trebuie sa fie complet inchise,
58

prevazute cuspatii de aerisire (in pereti se monteaza cel putin 2 gratare de aerisire cu dimensiunile 50 x
50 cm) siasigurate impotriva accesului persoanelor neautorizate.In zona statiilor de colectare a gazului
se monteaza panouri de avertizare asupra pericolelor legate deprezenta gazului de depozit, pe care se
mentioneaza si interdictiile legate de fumat si de foc.La proiectarea si constructia statiilor de colectare
a gazului trebuie sa se tina seama de faptul ca acesteatrebuie sa fie intotdeauna in afara zonei
impermeabilizate a bazei, respectiv suprafetei depozitului sitrebuie sa fie accesibile direct de pe
drumul perimetral. Rigolele pentru colectarea apei din precipitatiise amplaseaza intre corpul
depozitului si statiile de colectare.
Conducta principala de eliminare a gazului (conducta perimetrala de gaz)
Statiile de colectare a gazului sunt conectate intre ele printr-o conducta principala de eliminare
agazului (conducta perimetrala).Conducta principala de eliminare trebuie sa poata fi reglata de la
caminele in care sunt amplasateseparatoarele de condensat, pentru a putea interveni in cazul in care
apar defectiuni. Panta conducteiprincipale de eliminare trebuie sa fie de cel putin 0,5%, pentru a putea
evacua particulele minerale dincondensat. Diametrul nominal al conductei (DN) trebuie sa fie de cel
putin 200 mm. La cantitati maimari de gaz (> 750 m3/h) si conducte mai lungi (> 1000 m) diametrul
minim trebuie sa fie > 250 mm,deoarece se formeaza mai mult condensat.Toate conductele se
instaleaza la adancimi mai mari decat adancimea de inghet specifica zonei, dar nula mai putin de 80
cm. La proiectare trebuie sa se tina seama de pozitionarea sistemelor deimpermeabilizare, a drumurilor
de acces si a instalatiilor de drenaj. Conducta principala de eliminare agazului trebuie sa fie amplasata
in afara zonei de impermeabilizare a suprafetei, si in nici un caz pe subinstalatii de colectare a apei din
precipitatii (rigole) si pe sub drumurile de acces (din cauza sarcinilor dinamice si statice care apar in
aceste zone).
Separatorul de condensat/colectarea condensatului
Gazul de depozit saturat cu vapori de apa duce la formarea de condensat in sistemul de
conducte. Ca baza de calcul pentru cantitatea de condensat se considera cantitatea de apa care se
formeaza la racireade la 55C la 20C. Aceasta inseamna aprox. 100 ml de condensat la fiecare m3 de
gaz de depozit. De aceea in conducta principala de eliminare a gazului se instaleaza, in punctele cele
mai joase, in caminesubterane cu acces, separatoare de condensat. Caminele de separare a
condensatului, precum si toateinstalatiile din interior care pot veni in contact cu condensatul, se
confectioneaza din materialerezistente la coroziune. Caminele trebuie sa fie impermeabile fata de apa
freatica si sa fie calculatestatic pentru a fi rezistente la fortele care le-ar putea deplasa.Condensatul se
evacueaza printr-un dispozitiv tip sifon, intr-un recipient care trebuie sa fie intotdeaunaplin cu
condensat, pentru evitarea patrunderii aerului in conducta principala de gaz, atunci cand sepompeaza
condensatul (figura 3.5.3). Distanta intre separatorul de condensat si rezervorul de condensattrebuie
calculata astfel incat sa se asigure ca vacuumul din conducta principala de eliminarea a gazuluinu
determina absorbtia condensatului inapoi in sistemul de conducte. Caminele trebuie sa poata
ficontrolate in orice moment, pentru a supraveghea nivelul condensatului.Condensatul se evacueaza
intr-un rezervor la care sunt conectate toate separatoarele de condensat, saudirect in statia de tratare a
levigatului. Este interzisa recircularea condensatului in corpul depozitului.Daca topografia depozitului
permite, condensatul poate fi evacuat si prin cadere libera direct intr-unseparator de condensat
amplasat la capatul conductei principale de eliminare a gazului.Rezervorul pentru condensat trebuie sa
fie calculat pentru a cuprinde cel putin cantitatea de condensatcare se aduna in 14 zile, si sa fie
impermeabil si rezistent pe termen lung, astfel incat sa se evitepatrunderea condensatului in sol sau in
apa freatica. Rezervorul trebuie sa fie prevazut cu un indicator de preaplin.
59




5.7.INCHIDEREA DEPOZITELOR DE DESEURI NEPERICULOASE
Imediat dupa umplerea completa si nivelarea unei celule de depozit, se aplica un sistem de
impermeabilizare conform alternativelor prezentate in fig.1. Sistemul de impermeabilizare trebuie sa
indeplineasca urmatoarele cerinte:
- sa fie rezistent pe termen lung si etans fata de gazul de depozit,
- sa retina si sa asigure scurgerea apei din precipitatii,
- sa formeze o baza stabila si rezistenta pentru vegetatie,
- sa prezinte siguranta impotriva deteriorarilor provocate de eroziuni,
- sa fie rezistent la variatii mari de temperatura (inghet, temperaturi ridicate),
- sa impiedice inmultirea animalelor (soareci, cartite),
- sa fie circulabil,- sa fie usor de intretinut.
Asezarea ultimului strat al sistemului de impermeabilizare la suprafata se realizeaza numai
atunci cand tasarile corpului depozitului sunt intr-un stadiu la care nu mai pot determina deteriorarea
acestui sistem. In perioada principala de tasare se poate realiza o acoperire temporara. Capul putului de
gaz trebuie insa demontat conform fig.2. Conductele de gaz trebuie sa fie confectionate dintr-un
material rezistent la inghet, si sa fie pozitionate sub un strat de pamant cugrosime cel putin egala cu
adancimea maxima de inghet, dar nu mai mica de 80 cm. La proiectarea si realizarea sistemului trebuie
sa se respecte cerintele minime prevazute in cele ce urmeaza
60







Stratul de sustinere
Pe suprafata nivelata a deseurilor se aplica un strat de sustinere cu o grosime de 50-100 cm,
care se niveleaza. Stratul de sustinere trebuie sa permita patrunderea gazului, iar valoarea
61

coeficientului de permeabilitate trebuie sa fie 110
-4
m/s. Stratul trebuie sa asigure preluarea
sarcinilor statice si dinamice, care apar o data cu realizarea sistemului deimpermeabilizare. Modulul de
elasticitate la suprafata trebuie sa fie de minim 40 MN/m. Ca material pentru stratul de sustinere se
pot utiliza deseurile din constructii si demolari, pamantul excavat, cenusa, deseurile minerale adecvate
sau materiale naturale. Continutul de carbonat de calciu nu poate depasi 10% (masa). Stratul de
sustinere nu are voie sa contina componente organice (lemn), materiale plastice, asfalt cu continut de
gudron, fier / otel si metale. Marimea maxima a granulelor materialului nu poate depasi 10 cm. Stratul
de sustinere trebuie sa fie omogen si rezistent la eforturi in mod uniform, suprafata trebuie sa fie plana
si nivelata. Nu se poate utiliza material coeziv.
Colectarea gazului de depozit
Pe stratul de sustinere se aplica un strat de drenare a gazului cu o grosime >0,30 m. Suprafata
trebuie sa fie nivelata. Materialul de drenare trebuie sa aiba un coeficient de permeabilitate de minim
110
-4
m/s. Marimea granulelor nu trebuie sa fie mai mare de 32 mm, domeniul optim al diametrului
granulelor este intre 8 si 32 mm. Procentul de granule superioare si inferioare nu poate depasi 5%.
Continutul de carbonat de calciu trebuie sa fie mai mic de 10 % (masa). Siguranta la sufoziune fata de
stratul de sustinere trebuie sa fie asigurata.
La utilizarea materialelor de drenare artificiale trebuie dovedita atat rezistenta acestora fata de
apa dincondens si gazul de depozit, precum si rezistenta pe termen lung la eforturile pe care le preia
stratul dedrenaj
Stratul de impermeabilizare mineral
Stratul de impermeabilizare minerala a suprafetei trebuie sa aiba o grosime minima de 0,50 m
si un coeficient de permeabilitate <510
-9
m/s. Continutul de carbonat de calciu trebuie sa fie mai mic
de 10% (masa), continutul de argila cu diametrul granulelor <0,005 mm sa fie minim 20% (masa).
Marimea maxima a granulelor este limitata la 63 mm. Continutul de componente organice din
argilaeste limitat la maxim 5 % (masa), iar componentele din lemn (radacini, crengi etc.) nu sunt
permise. Impermeabilizarea cu material argilos se aplica in 2 straturi compactate cu compactorul cu
role. Stratul de impermeabilizare trebuie sa aiba toleranta la planeitate de maximum 2 cm / 4,0 m.
Densitatea Proctor trebuie sa fie >92%. Alternativ se poate utiliza o impermeabilizare echivalenta.
Caracteristicile materialului, rezistenta acestora pe termen lung si gradul de echivalenta trebuie
dovedite autoritatii competente inainte de aplicare.
Stratul de drenaj pentru apa din precipitaii
Stratul de drenaj se realizeaz cu o grosime minima de 0,30 m. Coeficientul de permeabilitate
trebuie safie >110
-3
m/s, proportia de carbonat de calciu nu poate depasi 10 % (masa). Materialul de
drenare trebuie sa fie stabil pe taluzuri si sa se aplice uniform pe intreaga suprafata a depozitului.
Marimea granulelor materialului de drenare trebuie sa fie cuprinsa intre 4 mm si 32 mm. La utilizarea
materialelor de drenare artificiale trebuie sa se probeze functionalitatea hidraulica si rezistenta pe
termen lung a materialului.
Pe stratul de drenaj pentru apa din precipitatii se aplica un strat separator, pentru a impiedica
patrunderea componentelor din stratul de recultivare in stratul de drenaj. Geotextilele utilizate sunt din
materiale rezistente pe termen lung, cum ar fi polipropilena (PP) sau polietilena de inalta densitate
(PEHD), cu masa pe unitatea de suprafata >400 g/m.Geotextilele trebuie sa permita patrunderea apei
si sa respecte cerintele de calitate conform prevederilor standardelor in vigoare.Nu este permisa
utilizarea materialelor reciclate. Se poate renunta la utilizarea stratului de separare, daca este probata
siguranta la sufoziune.
Stratul de recultivare
62

Stratul de recultivare se realizeaza cu o grosime totala >1,00 m. La realizarea stratului de
recultivare, utilajele pot circula numai pe caile de circulatie amenajate in acest scop. Stratul de
recultivare nu se compacteaza. Stratul de recultivare consta dintr-un strat de retinere a apei (d >85 cm),
din stratul de sol vegetal (d > 15 cm), precum si din vegetatie (gazon). Plantarea tufisurilor este
permisa numai dupa 2 ani de la plantarea gazonului. Pot fi plantate numai specii de tufisuri cu radacini
scurte. Materialul pentru stratul de retinere a apei consta din nisip usor coeziv si din pietris.
Nivelarea depozitelor
Nivelarea ultimului strat de deseuri, inainte de aplicarea sistemului de impermeabilizare a
suprafetei, trebuie sa se realizeze in conformitate cu proiectul aprobat. Pentru a evita aparitia
deteriorarilor stratului de impermeabilizare, pe o adancime de 1 m sub stratul de sustinere nu se depun
deseuri de namol, deseuri voluminoase sau de materiale dure (lemn, fier, pietre dure cu dimensiuni mai
mari de 10cm). Panta minima a suprafetei deseurilor nivelate trebuie sa fie calculata in functie de
marimea prognozata atasarilor, astfel incat panta finala, dupa stingerea tasarilor, sa fie minimum 5%.
Pe suprafetele realizate cu panta minima se prevad numai santuri scurte de scurgere pentru apa
din precipitatii, de circa 50 80 m. Daca se realizeaza santuri mai lungi pentru scurgerea apei din
precipitatii, atunci trebuie prevazuta o rigola din masa plastica, pentru a proteja stratul de
impermeabilizare impotriva eroziunii. Panta maxima a suprafetelor de depozit este 1 : 3 (33%).
Impermeabilizarea, stratul de drenaj pentru apa din precipitatii si stratul de recultivare se realizeaza
asigurand posibilitatea de circulare pe suprafata in vederea controlului si posibilitatea de reparare a
taluzurilor si tinand cont de aspectele specifice protectiei municii (alunecari, utilaje care lucreaza pe
pante etc.). Depozitele cu inclinari ale taluzului intre 1:3 si 1:5 trebuie sa prezinte berme speciale in
vederea realizarii drumurilor de acces. Bermele se proiecteaza conform figurii 3 si se construiesc la
fiecare10 metri inaltime si executate cu o panta de 2,5 3% inspre interiorul corpului depozitului,
pentru a preintampina posibile accidente.
Inspre partea exterioara a bermelor se aplica o delimitare din pietre sau o banda de limitare si
atentionare vizibila (in rosu / alb). Latimea minima a bermelor este de 5m; pe berme se circula
numaiintr-o singura directie (sens unic), deoarece intalnirea utilajelor unele cu altele este permisa
numai la olatime mai mare a caii de circulatie. Drumurile bermelor trebuie sa prezinte pante in directia
de mers de maxim 8%, iar panta minima nu poate fi mai mica de 1,5% (pentru a asigura scurgerea apei
dinprecipitatii).
Apa provenita din precipitatii trebuie sa fie colectata si evacuata cat mai repede de pe
suprafata impermeabilizata a depozitului, pentru a evita toate efectelor negative. Apa din precipitatii
trebuie sa fie readusa in circuitul natural prin intermediul unor instalatii de drenaj si colectare a apei,
care se proiecteaza si se construiesc in conformitate cu normele specifice pentru construirea sistemelor
de colectare si evacuare a apelor din precipitatii. Apa provenita din precipitatii poate fi redata
circuitului natural in cursuri de apa (parauri si rauri), in ape statatoare (lacuri si balti). Apa din
precipitatii evacuata in apele naturale, indiferent de natura lor,trebuie sa fie nepoluata, cu caracteristici
similare apelor naturale si trebuie analizata inainte deevacuarea in apele naturale. Sistemul de colectare
a apei provenite din precipitatii se compune din:- strat de drenaj deasupra stratului de
impermeabilizare- rigole pe marginea interioara a bermelor - rigola perimetrala la baza taluzului-
decantor - bazin de colectare a apei din precipitatii- rigola de evacuare- punct de evacuare in apa de
suprafata
In cazul in care autorizatia de gopodarire a apelor impune un anumit debit de evacuare, trebuie
sa fie prevazut un echipament pentru masurarea debitului evacuat. Toate instalatiile de colectare a apei
trebuie sa fie construite in asa fel incat lucrarile de intretinere sicontrol necesare sa fie minime. Trebuie
sa fie evitate pagubele care pot aparea din cauza materialelor de constructie necorespunzatoare sau a
erorilor de proiectare. Rigolele, bazinele de colectare, instalatiile de scurgere in apa freatica si punctele
de evacuare in apelede suprafata trebuie sa fie construite pe cat posibil din materiale naturale. Foliile
din materiale plasticesi materialele artificiale pentru drenaj trebuie sa fie rezistente in timp. Conductele
63

de pe corpul depozitului trebuie sa fie din materiale usoare (ex: polietilena). Nu suntpermise
conductele din beton, din cauza greutatii si a caracteristicilor de tasare necorespunzatoare.
Drenajul pe stratul de impermeabilizare de suprafata
Pentru colectarea si evacuarea rapida a apei din precipitatii infiltrata prin stratul de recultivare,
esteabsolut necesara amenajarea unui strat de drenaj. Stratul mineral de drenaj trebuie sa aiba o
grosimeuniforma minima de 30 cm, pe toata suprafata corpului depozitului. Acest strat de drenaj se
aplica directpeste geotextilul de protectie de deasupra stratului de impermeabilizare minerala sau de
deasupra stratului sintetic de impermeabilizare (PEHD). Pe durata constructiei trebuie sa se tina seama
ca straturile de impermeabilizare sa nu fie deteriorateprin trecerea cu masini peste ele. Amenajarea se
face prin intermediul unor drumuri de acces specialamenajate si cu utilaje usoare, cu senile.
Permeabilitatea stratului mineral de drenaj trebuie sa aiba valoarea de cel putin 1x10
-3
m/s. Materialul
pentru stratul de drenaj este alcatuit din pietris 8 - 32 mm sau criblura. Continutul de granule < 8mm
este limitat la 5 % (masa). Continutul de carbonat de calciu nu trebuie sa fie mai mare de 10% (masa).
Panta stratului de drenaj trebuie sa fie de cel putin 5%, panta maxima admisa este de 33%. La
o pantamai mare de 10% trebuie sa fie prezentata dovada stabilitatii stratului in functie de
caracteristicile efective ale materialelor din care este alcatuit. Nu este permisa instalarea de conducte
de colectare a gazului in interiorul stratului de drenaj pentru apa din precipitatii. Acoperisurile
puturilor de gaz trebuie sa fie instalate deasupra stratului de drenaj. Stratul de drenaj se amenajeaza
pana la marginea rigolei perimetrale a sistemului de colectare a apei dela baza depozitului (figura 4).
In cazul depozitelor cu suprafata mare, panta mica si timp lung de scurgere a apei din precipitatii, se
amenajeaza conducte de scurgere in stratul de drenaj, pentru ca apa sa poata fi evacuata direct in rigola
perimetrala. Panta conductelor de scurgere trebuie sa fie >1,5%, dupa stingerea tasarilor. Intre stratul
de recultivare si stratul de drenaj trebuie sa nu existe pericolul de sufoziune, astfel incat in stratul de
drenaj sa nu ajunga granule sau particule foarte fine, care sa modifice valoarea permeabilitatii. Dupa
caz se aplica un geotextil de filtrare pe stratul de drenaj.


Rigole perimetrale
Pentru o evacuare rapida si fara efecte negative a apei provenite din precipitatii din stratul de
drenaj si de pe suprafata depozitului se amenajeaza in jurul intregului depozit o rigola perimetrala.
Profilul si dimensiunile rigolei se calculeaza in functie de indicele de ploaie maxima intr-un interval de
5 ani. Rigola poate fi amenajata din criblura sau pietris rezistent la eroziune, sau sub forma unei rigole
dalate sau pereate. Trebuie sa fie evitate pe termen lung eventualele antrenari ale materialului de
constructie arigolei prin actiunea apei. Zona de actiune a apei de deasupra rigolei trebuie sa fie de
asemenea rezistenta la eroziune. In acest scop se pot folosi criblura sau dale de piatra fixate in gazon.
64

(figura de mai sus). Pe rigolele perimetrale nu este permisa recultivarea; acestea trebuie sa fie
permanent in stare de operare. De asemenea trebuie sa fie rezistente la inghet. Rigolele perimetrale
trebuie sa fie prevazute cu o izolatie la baza. Izolatia poate fi alcatuita dintr-o foliede polietilena cu
grosimea > 1,0 mm, acoperita cu un strat de criblura sau pietris rezistent la eroziune. Panta rigolelor
perimetrale trebuie sa fie de cel putin 1,5%, luand in considerare si tasarea corpului depozitului.
Trebuie sa se evite pante > 8%, pentru a nu permite aparitia unor forte de eroziune preamari. Spatiile
prevazute pentru conducte pe sub drumurile de acces pe corpul depozitului se dimensioneaza luand in
considerare cantitatile de apa calculate, si trebuie sa fie destul de rezistente pentru a evita antrenarea
materialului de constructie prin actiunea apei. La amenajarea conductelor se realizeaza calcule statice.
Stabilitatea pantei. Acoperire ntrit (ranforsat)

Acest calcul al stabilitii pantei utilizeaz un model analitic pentru a determina factorul de
siguran a unei pante acoperite cu un geosintetic armat. Calculul presupune c nu sunt prezente fore
de infiltraie, metoda gradientului (pantei hidraulice) putnd fi utilizat pentru a determina
transmisivitatea necesara geocompositului de drenaj.
| tan
h
x =
992 , 45 ~ = x L L
a
m
644 , 0 1
tan cos 2
2
2
=

= =
sol p p
h
W N
| |

4 . 301 1 tg
2
2
=
|
|
.
|

\
|
=
sol a A
h
h L W |
| cos =
A a
W N
=4,713x10
5
|
|

o sin
cos
tan
tan
a p a a
W N C N > + +


Rezistena admisibil la traciune a geosinteticului armat (T
adm
) se calculeaz dup cum
urmeaz:
sm cbd cr id
final
adm
RF RF RF RF
T
T

=

Fora de ranforsare unitar se determin
cu relaia:
1 = =
adm R
T F T
=1.322 (N/m)

Caracteristicile pantei
Grosimea solului de acoperire, h = 0,6 m
Lungimea pantei L = 30 m
Unghiul pantei | = 17
o


Caracteristicile solului
65

Greutatea specific a solului de acoperire
sol
= 18 kN/m
3

Unghiul de frecare al stratului de acoperire = 30
o

Coeziunea solului de acoperire, c = 0 kN/m
2

Unghiul de frecare la interfaa sol de acoperire / partea de jos o = 22
o

Adeziunea la interfa, C
a
= 0 kN/m
2


Caracteristicile de ranforsare
Rezistena la traciune a geosinteticului de armare, T
final
= 40 kN/m
Factorul de reducere pentru daune de instalare, RF
id
= 1,3
Factorul de reducere pentru fluaj, RF
cr
= 2,4
Factorul de reducere pentru colmatare chimic/ biologic, RF
cbd
= 1,3
Factorul de reducere pentru custuri, RF
sm
= 1
Factorul de siguran n caz de ranforsare, FS = 1.39

Stabilitatea pantei la forele seismice

Calculul stabilitii pantei utilizeaz o analiza pseudo-static pentru a determina factorul de
siguran (FS) al unei pante acoperite cu geosintetic. Aceasta presupune c nu sunt prezente fore de
infiltraie. Poate fi folosit metoda gradientului pentru a calcula transmisivitatea necesar a
geocompozitului de drenaj pentru a asigura drenajul i scurgerea adecvate.
Este necesar o analiz seismic n cazul n care site-ul a cunoscut o acceleraie orizontal de
0,1g sau mai mult, n ultimii 250 de ani.




Coeficientul seismic corespunztor fiecrei zone, C
S

66

Numr de daune Scara Mercalli
Daune minore

V i VI 0,03 0,07
Daune moderate VII 0,13
Daune majore VIII i mai mult 0,27

Caracteristicile pantei
Grosimea solului de acoperire, h = 0,6 m
Lungimea pantei msurat n lungul geomembranei, L = 30 m
Unghiul pantei | = 17
o

Caracteristicile solului
Greutatea specific a solului de acoperire,
sol
= 18 kN/m
3

Unghiul de frecare al stratului de acoperire (sol-sol), = 30
o

Coeziunea solului de acoperire, c = 0 kN/m
2

Unghiul de frecare la interfaa sol de acoperire / geomembran, o = 22
o

Fora de adeziune la interfa, C
a
= 0 kN/m