ACADEMIA ROMN

INSTITUTUL DE MECANICA SOLIDELOR

STUDII PRIVIND INFLUENA EVOLUIEI

BIOTRIBOSISTEMULUI ENDOPROTEZEI TOTALE
DE OLD ASUPRA DURABILITII I STABILITII
ACESTEIA
REZUMATUL
TEZEI DE DOCTORAT

Doctorand: ing. BURSUC M. Dumitru-Ctlin

Conductor tiinific cercet. t. gr. I dr. ing. Lucian CPITANU

BUCURETI
2014

MULUMIRI

Deschid rezumatul tezei cu mulumiri adresate ndrumtorului de doctorat, domnului Dr.

ing. Lucian Capitanu directorul tiinific al Institutului de Mecanica Solidelor al Academiei
Romne, pentru coordonarea atent,

ndrumarea i sprijinul permanent

acordat pe durata

programului de studii doctorale.

Mulumesc cadrelor didactice, cercettorilor i echipelor din instituiile care m-au ajutat la
realizarea proiectului experimental i care au permis ca cercetarea s aib un nivel tiinific ridicat
i un caracter interdisciplinar profund:
- Domnului conf. univ. dr. ing. Virgil Florescu - directorul Departamentului Tehnologie
Mecanic la Facultatea de Utilaj Tehnologic - Bucuresti pentru datele teoretice i experimentale pe
care mi le-a pus la dispoziie i pentru sprijinul tiinific susinut;
- Domnilor prof. univ. dr. med. Mihai Popescu, seful clinicii de ortopedie de la Spitalul
Clinic de Ortopedie Foisor si Prof. univ. dr. med. Dumitru Stanculescu de la Clinica de ortopedie
a Spitalulului Municipal Bucuresti, pentru materialul de cercetri, aproximativ 20 de proteze totale
de sold de diferite tipuri constructive, recuperate de la pacienti. dar i pentru sprijinul tiinific i de
specialitate;
- Domnului conf.univ. dr. ing. Amado Stefan de la Academia Tehnica Militara, care m-a
ghidat in desfasurarea cercetarilor privind lubrifierea si a utilizarii tehnicii de simulare si calcul
computerizate specifice mecanicii fluidelor;
- Domnului conf. univ.dr.ing. Florin Munteanu si colaboratorilor si de la Facultatea de
Bioinginerie Medicala a Universitatii de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa din Iasi, pentru
asistenta oferit i colaborarea acordat n utilizarea standului experimental realizat de
cercetatorii acestei universiti.
Nu in ultimul rnd, trebuie s mulumesc familiei pentru sprijinul i nelegerea care m-au
nsoit permanenet i m-au ajutat s finalizez aceasta tez.

Cuprins
Scopul lucrarii de doctorat i motivaia alegerii temei
Cap. 1. Elemente de artrologie i biomecanic ale membrului inferior uman
1.1. Scurt descriere a sistemului locomotor
1.2. Elemente de anatomie a articulaiei oldului
1.3. Biomecanica articulaiei oldului
Cap. 2. Tipuri de proteze totale de old i structura acestora n diverse variante
funcionale i constructive
2. 1. Componenta acetabular
2.2. Componenta femural
2.3. Avantaje i dezavantaje ale diferitelor variante funcionale i constructive
Cap. 3. Materiale folosite n construcia protezelor totale de old
3.1. Polietilena cu greutate molecular foarte mare i utilizarea ei pentru cupele acetabulare
3.2. Aliajul Ti-6Al-4V
3.3. Aliajul CoCr
Cap. 4. Lubrifierea n protezele totale de old
4.1. Descrierea fenomenelor n articulaia natural i n nlocuirea total de old
4.2. Caracteristici generale pentru modelarea lubrifierii n proteza total de old
4.3. Regimuri de lubrifiere
Cap. 5. Reconsiderarea protezelor totale de old metal pe metal
5.1. Modificrile microstructurale ale suprafeelor articulate n protezele metal pe metal
5.2. Mecanica contactului i lubrifierea elastohidrodinamica n implantul de sold metal pe
metal cu suprafa de lagr asferic
5.3. Comportamentul tribologic pentru suprafee cu acoperirii de titan la diferite condiii de
contact de alunecare
5.4. Solutii constructive alternative proteze totale de sold cu corpuri de rotatie
Cap. 6. Proteza totala de sold cu bile in miscare autodirijata
6.1. Proiectarea si realizarea protezei totala de sold, cu bile in miscare autodirijata
6.2. Lubrifiantul folosit experimental la testarea protezei totale de sold cu bile in miscare
autodirijata
6.3. Modelari si rezultate experimentale
6.4. Comportarea la frecare a protezei totale de sold cu bile in miscare autodirijata
6.5. Comportarea la uzare a protezei totale de sold cu bile in miscare autodirijata
6.6. Modelarea si analiza regimului de ungere in articulatia protezei cu bile in miscare
autodirijata
6.6.1. Modelul de turbulent Spalart-Allmaras
6.6.1.1. Varianta I
6.6.1.2. Varianta II
6.1.1.3. Varianta III. Modelarea ansamblului articulatiei
6.6.2. Lubrifierea articulatiei in cazul existentei unei suprapresiuni
6.6.2.1. Cazul fluidului newtonian, vscozitatea constant
6.6.2.2. Cazul fluidului newtonian, vscozitatea variabil cu viteza
6.6.3. Aprecieri privind modelarea si analiza regimului de ungere in articulatia protezei
cu bile in miscare autodirijata
6.6.4. Studii experimentale n condiii anatomice, referitoare la frecarea n proteza totala
de sold cu bile n micare autodirijat
Cap. 7. Concluzii, contribuii originale i direcii de dezvoltare a cercetrii
Bibliografie

3
5
5
5
5
7
7
9
10
11
11
12
13
14
14
15
17
18
18
18
19
20
22
22
24
24
25
31
33
34
35
42
44
45
45
47
49
50
55
57

SCOPUL LUCRARII DE DOCTORAT I MOTIVAIA ALEGERII

TEMEI
Proteza total de old reprezint, ca soluie medical, un dispozitiv mecanic proiectat spre a
fi utilizat ntr-un mediu deosebit de agresiv: corpul uman. Pentru aceasta literatura de specialitate a
introdus conceptul protez total de old dispozitiv medical cu eec programat, formulat pentru
prima data de Sir John Charnley, pionierul protezelor totale de sold, in 1953. Prin acest concept, este
surprins astfel faptul, c proteza total de old nu poate avea o durabilitate nelimitat. Limita
durabilitii implantului atrage dup sine revizia protezei cu ntregul cortegiu de suferine care
nsoete acest act medical. Pentru creterea durabilitii dispozitivului se fac eforturi, att din puncte
de vedere medical (chirurgie miniinvaziv, sisteme de navigaie), ct i ingineresc (reproiectare,
soluii constructive noi), dar i de natur tehnologic (materiale, prelucrri, tratamente), cercetrile
n acest domeniu fiind de natur interdisciplinar, realizate n general de colective formate din
specialiti cu formaii tiinifice diverse.
Numai n tara noastr se implanteaz n jur de 7000 de proteze anual (dup datele Registrului
Naional de Endoprotezare), cifra fiind cu mult sub necesitile reale, solicitrile fiind mult mai
numeroase. Creterea numrului situaiilor pentru care este utilizat proteza s-a mrit, iar vrsta de
implantare a sczut mult n ultimele decade. n prezent, n evidena Registrului Naional de
Endoprotezare se afl un numr de aproximativ 50.000 de pacienti endoprotezati cu endoproteze de
old primare, de revizie sau cu implante segmentare de coloan.
Determinrile statistice arat c astzi eecul n timp al artroplastiei de old se datoreaz n
primul rnd uzrii implanturilor i osteolizei, care duc la desprinderea protezei de os. Identificarea
cu precizie a acestui moment din evoluia unei proteze, nu este nc clar stabilit, dar se poate lua n
considerare momentul final, care include revizia chirurgical. De cele mai multe ori decizia
chirurgical de revizie aparine ortopedului, att datorit pierderii de esut osos prin osteoliz, ct i
degradrii implanturilor, dar i de opiunea pacientului, n ceea ce privete gradul de durere pe care
l poate tolera, dup pierderea fixrii protezei. Durata n funcionare i nivelul durerii constituie
factorii pe care Registrul Suedez de Artroplastie i ia n calcul pentru aprecierea calitii vieii
pacienilor, genul masculin i naintarea n vrst sunt determinai statistic ca fiind factorii de risc.
Din punct de vedere tribologic, proteza total de old reprezinta un biotribosistem evolutiv, in
care factorii de intrare (sarcina, viteza relativa dintre elementele in miscare, factorii de material si
cei specifici mediului biologic reprezentat de corpul uman, etc) conditioneaza si interactioneaza cu
factorii de iesire (frecarea elementelor protetice, caldura rezultata in urma frecarii, uzarea si uzura
elementelor protetice).
Am reformulat constatarea facut pentru prima data de Sir John Charnley, proteza totala de
sold reprezinta un biotribosistem medical cu eec programat, deoarece eecul nu poate fi ndepartat,
dar prin diverse soluii tehnice i tehnologice de material, acoperiri cu straturi subiri, tratamente
termice, superfinisri sau modificri ale solutiei constructive, eecul poate fi intarziat. In cadrul
programului de pregatire a tezei pentru doctorat intitulat Studii privind influena evoluiei
biotribosistemului endoprotezei totale de old asupra durabilittii i stabilittii acesteia, am
prezentat in prima parte pe baza unei ample documentari, problematica strict legata de durabilitate
protezelor totale de sold. Procesul a fost concretizat pe trei direcii de documentare:
- elementele de artrologie i biomecanic ale membrului inferior uman, date strict necesare
pentru intelegerea functiilor pe care trebuie sa le suplineasca o proteza totale de sold, dar i a
tipurilor principale de proteze totale de old, astructurii acestora n diverse variante funcionale i
constructive;

- materialele folosite n construcia protezelor totale de sold, polietilena cu greutate molecular

foarte mare i utilizarea ei la cupele acetabulare, aliajul Ti-6Al-4V si aliajul CoCr pentru
confectionarea capului femural, etc.
- problematica lubrifierii n protezele totale de old i reconsiderarea protezelor totale de old
metal pe metal (MOM), actual n literatura de specialitate. Am analizat soluii constructive
alternative, prezentate in literature de specialitate si anume proteze totale de sold cu corpuri de
rotatie, in care am prezentat si proteza totala de sold cu frecare de rostogolire conceputa si realizata
in urma cercetarilor intreprinse la Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Romane, n
perioada 1998 2002.
In cadrul demersului de cercetare tiinific, obiectivul tezei a fost s preiau, s aprofundez i
s dezvolt cercetrile realizate anterior la Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Romane, cu
realizarea practic a unei asfel de proteze cu frecare de rostogolire, pe care s testez procesele de
frecare i uzare, n scopul validrii (sau invalidrii) acestei soluii constructive distincte. Cercetarile
au fost foarte dificile datorita multitudini de probleme de ordin teoretic, tehnic si tehnologic care au
aprut in cursul studiilor pentru validarea rezultatelor de laborator si a gsirii soluiilor concrete.
Aceste studii sunt prezentate n penultimul capitol, intitulat Proteza total de old cu bile in
miscare autodirijat. Acesta este capitolul cu ponderea cea mai mare n economia tezei, datorita
multitudinii de aspect, modelari si rezultate teoretice si experimentale care trebuiau prezentate.
Cercetarile efectuate sunt prezentate in succesiunea lor, impreuna cu rezultatele obinute. In finalul
capitolului am facut prezentarea solutiei finale, cu studiile aferente. Datele prezint soluia tehnic
final adoptat, diferit constructiv i ca rezultate fa de modelul experimental iniial, soluie bazat
pe circulatia autodirijata a unui numar de bile intre capul femural si cupa acetabulara. Micarea
autodorijat ce are ca baz adoptarea unei soluii de micare Omnitrack, n constructie modificat.
Am denumit aceasta proteza MOM, proteza totala de sold cu bile n micare autodirectionata, intr-o
soluie de micare Omnitrack modificata.
Ultimul capitol prezint concluziile lucrarii, elementele de noutate care costituie contributiile
originale ale autorului, contributii care au fost prezentate la manifestari stiintifice interne si
internationale si n articole publicate n reviste de specialitate din ar i strintate. Capitolul
cuprinde i direciile de cercetare viitoare ale autorului, n scopul valorificrii rezultatelor obinute
pe durata planului de cercetare din cadrul programului de studii doctorale.
Pentru documentare a fost analizat o baz bibliografic careconine peste 160 de referinte,
criteriile de selectare fiind relevanta stiintific si importana pentru tem, notorietatea colectivelor de
cercetare sau a autorilor si actualitatea lucrrilor.
n anex sunt prezentate articolele aprute n volume ale unor conferine naionale i
internaionale, precum i n reviste de specialitate cu recunoatere tiinific. Lucrrile au un profund
caracter de interdisciplinaritate, lucru pus n eviden de colectivele care semneaz articolele i
solicitat de complexitatea demersului de cercetare.

Cap.1. Elemente de artrologie i biomecanic ale membrului inferior uman

Teza ncepe cu analiza sistemului locomotor, deoarece acesta va furniza principalele elemente
referitoare la eforturile i solicitrile statice i dinamice regsite n artroplastia de old. Deasemenea,
elementele protetice se monteaz i funcioneaz integrat n acest sistem.
1.1. Scurt descriere a sistemului locomotor
Sistemul locomotor uman reunete elementele organismului care prin interaciuni complexe
ntre componente precum i ntre elemente i mediu genereaz susinerea corpului i deplasarea.
Din punct de vedere anatomic, articulaia este un sistem format din componente pasive i
elemente active. Parametrii cinematici ai articulaiei rezult din forma suprafeelor osoase aflate n
contact. In general, articulaia este o structur mobil, iar ligamentele au rol de a limita mecanic
potenialul de micare, de a ghida suprafaa de contact i de a rigidiza articulaia.
1.2. Elemente de anatomie a articulaiei oldului
Articulaia oldului este reprezentat de o enartroz triaxial cu o conducere de tip ligamentar,
situat la trecerea dintre trunchi i membrul inferior liber, care particip i asigur efectuarea n
condiii funcionale a poziiei ortostatice i a deplasrii. Suprafeele articulare sunt cavitatea
acetabular i capul femural, care formeaz mpreun o articulaie sferoid cu o stabilitate natural
caracteristic ce se suprapune unei mobiliti deosebite (Fig.1.1).

Fig.1.1. Articulaia oldului drept

Spaiul articular coxofemural se prezint inegal dimensionat pe circumferina suprafeei

articulare, mai mic n zona superioar, circa 4 - 6 mm (Fig. 1.1.), i mai mare ncepnd de la
poriunea mijlocie n jos, unde poate atinge 10 mm [5].
Capul femural are structura a dou treimi de sfer cu diametrul ntre 42 i 56 mm, frecvent mai
mare la brbai. Colul este un segment osos cilindric de 50 mm, turtit anteroposterior ce leag capul
de diafiza femural. Sistemul ligamentar al articulaiei oldului are n compunere cele mai puternice
ligamente ale organismului uman.
1.3. Biomecanica articulaiei oldului
Articulaia coxofemural este o enartroz de form sferoid care asigur transmiterea
ligamentar ntre capul femural i acetabul. Ca funcionalitate, reprezint veriga final a lanului
triplei extensii cu rol important n postura biped i locomoie.
Deficiene ale elementelor structurale aprute n timp sau traumatic, precum i afectarea
degenerativ a suprafeelor articulare, modific distribuia forelor pe segmentul inferior al corpului
i determin disfuncionalitii i suferine fizice.

Cinematica elementelor din articulaia oldului

Contracia-relaxarea muchilor periarticulari determin micrile complexe ale elementelor
articulaiei, materializate n cele trei planuri. Acestea se reduc la trei cupluri de micri
fundamentale executate n jurul celor trei axe principale ale articulaiei, sistemul de axe avnd ca
origine centrul capului femural. Cu punctul fix la nivelul bazinului se determin posibilitile
menionate mai jos pentru micri ale femurului pornind de la poziia anatomic, zero (Fig.1.2.).

Fig. 1.2. Amplitudinea micrii de flexieextensie a oldului [2]

Micarea de flexie-extensie este o micare ce se realizeaz fa de un ax perpendicular pe

planul frontal. Micarea nainte a femurului fa de ax genereaz flexie, micarea napoi extensie.
Micarea de abducie-adducie se realizeaz pe o ax orientat sagital. Muchii situai medial
de ax determin adducia i cei plasai lateral realizeaz abducia membrului inferior.
Termenul de circumducie definete micarea circular a membrului inferior, n care se
combin toate tipurile de micri posibile n articulaie.
Geometria suprafeelor articulare
Micarea capului n acetabul fa de sistemul de axe este considerat ca alunecarea suprafeelor
celor dou elemente. Originea sistemului se afl pe axul colului femural a crui prelungire
intersecteaz axul diafizei femurale la un unghi de 1250, denumit unghi cervicodiafizar.
Tranziia dintre fazele mersului determin ca straturile cartilajului i lama de os subcondral s
se deformeze, ducnd la apariia congruenei totale. Aceast situaie genereaz o distribuire n mod
eficient a forelor articulare i asigur lubrifierea cu lichid sinovial.
Cinetica articulaiei coxofemurale
n cinetica oldului se studiaz situaia forelor att pentru sprijinul bipodal, ct i n poziia de
sprijin unipodal succesiv, posturi care parcurse n succesiune alctuiesc mersul. Cinetica mai
analizeaz i forele ce apar n timpul activitilor ce presupun dinamic, sub aciunea solicitrilor
neechilibrate regsite n articulaie.
Statica n poziia de sprijin bipodal este prezent n ortostatism. Verticala intersecteaz axial
scheletul n puncte relativ constante, cu proiecie la nivelul poligonului de susinere la 4 cm naintea
axului gleznelor. Stabilitatea perechii de articulaii coxo-femurale n ortostatism este rezultatul
aciunii combinate a mai multor factori pasivi i activi.
Dinamica articulaiei coxofemurale
Forele n articulaia coxofemural au fost studiate n timpul activitilor dinamice prin metode
variate.Toate aceste msurtori au pus n eviden c timpul mersului apar dou momente de
cretere brusc a forelor intraarticulare. Creterea vitezei de deplasare i a lungimii pasului duc la
majorarea forei de reacie articular.
6

Cap. 2. Tipuri de proteze totale de old i structura acestora n diverse variante

funcionale i constructive
Este important ca proteza de old s permit aceleai domenii de variaie ale micrilor ca i
cele din articulaia natural. Proteza total de old (THP) implic o articulaie dintre o sfer i o
buc semisferic, pentru care au fost elaborai algoritmi matematici [8] care permit calculul
domeniului de variaie teoretic n articulaie. Pentru a putea replica micarea natural a oldului n
domeniul mai sus menionat, proteza total de old este structurat uzual din din patru componente
(Fig. 2.1):

Fig. 2.1. Structura protezei totale de old

- capul protezei cu rol de element articular ce determin axele i centrul de rotaie, realizeaz
transmiterea forelor, lubrifierea i uzarea protezei;
- cupa fixat n cavitatea acetabular, cu diferite structuri i variante constructive, asigur
transmiterea forelor, este supus uzurii i dezancorrii;
- element structural care poziioneaz elementul articular fa de osul de care se ancoreaz;
- tija intramedular care se fixeaz n structura osoas a femurului.
Aceste componente sunt regsite n orice artroplastie total de old, n diverse variante
constructive i funcionale care sunt destinate s substituie funcionarea articulaiei naturale.
2. 1. Componenta acetabular
Soluiile constructive recente utilizate n artroplastia total de old care folosesc modele i
tehnologii recente nu au aceiai rspndire i nu se compar ca durat de funcionare i rezultate
clinice cu proteza Charnley.
Cupe cimentate
Proteza total Charnley a utilizat iniial teflonul, politetrafluoretilena (PTFE), ca material al
cuplei de frecare protetice, un produs cu mare stabilitate chimic i cu un coeficient sczut de
frecare. Materialul utilizat (Fluon G1 i Fluon G2) s-a dovedit complet inadecvat ca rezisten la
uzarea abraziv, cu o penetrare prin uzare liniar, de 710 mm dup 3 ani de funcionare [9].
Ulterior s-a trecut la utilizarea UHMWPE n structura cupei acetabulare, Charnley a utilizat
modelul de artroplastie cu moment redus de frecare la torsiune. Conteaz nu coeficientul de frecare,
ci scderea momentului de rotaie n ntregul sistem, prin modificri geometrice ale capului femural
prin scderea diametrului de la 41,6 mm la 22,25 mm. Un diametru mai mic utilizeaz cupele de
polietilen cu perei groi, cu fixare n acetabul cu ciment acrylic.
Geometria cupei nu s-a schimbat foarte mult fa de cupa original. Dup geometria iniial cu
margine simetric, a fost introdus cupa antiluxaie cu perete alungit posterior i cupa cu margine
angulat bazat pe asimetria acetabulului natural

Evoluia tehnicii de cimentare a mbuntit durata de funcionare a cupei acetabulare, dar nu la

fel de mult ca pentru componenta femural. Perfecionarea tehnicii de cimentare s-a realizat pe trei
direcii: cimentarea n condiii de hipotensiune controlat; prelucrarea mai elaborat a acetabulului i
utilizarea cimentrii sub presiune.
Cupe necimentate
Rezultatele puin satisfctoare pe termen lung i mediu ale protezelor cimentate au fost puse
n eviden prin creterea numrului de decimentri i revizii. Acest lucru a dus la dou direcii de
cercetare: reconsiderarea protezelor necimentate, elaborarea unor noi tehnici de utilizare a
cimentului acrilic.
Proteza Ring constituie una dintre cele mai cunoscute proteze necimentate MOM la care cupa
era fixat n acetabul cu ajutorul unui urub central lung.
A doua generaie a protezelor necimentate a fost realizat dup mijlocul anilor 1980 cu
mbuntiri tehnice prin acoperiri poroase din titan, cu fixare iniial prin press-fit sau uruburi.
Soluia cu press-fit pentru cupele semisferice realizeaz o compresiune obinut prin
supradimensionarea cupei implantate n acetabulul frezat semisferic. n acest mod forele radiale
periferice realizeaz o fixare a cupei.
Alturi de cupele compacte ntlnim ca variant constructiv cupele cu orificii pentru uruburi
de fixare. Acestea permit deformarea plastic a cupei de polietilen n gurile libere i favorizeaz
migrarea particulelor de uzur spre esutul spongios al osului iliac.
Cupe cu filet
Utilizarea cupelor cu filet montate direct n acetabul a permis obinerea unei stabiliti
mecanice superioare a implantului. Apare condiia operatorie suplimentar de evitare a prelucrrii
excentrice a acetabulului fiind evident ireversibilitatea operaiunii.
Prelucrarea conic a acetabulului contravine formei semisferice naturale, operaiunea
genereaz astfel o scdere de esut osos. Motiv pentru care cupele conice au fost nlocuite treptat
prin cupe semisferice filetate sau cupe dublu conice (Zweymuller).
Experiena a artat c dup introducerea insertului de polietilen, se realizeaz un contact
direct ntre polimer i os cu apariia uzrii i a accesului particulelor de polietilen la os, ce iniiaz
osteoliza i pierderea fixrii. Aceasta explic utilizarea restrns a solutiei.
n momentul actual, cupele filetate din titan cu suprafa rugoas, obinut prin depuneri
metalice sau grit-blasted, sunt utilizate mai mult n Europa.
Analiza comparativ a tipurilor de cupe
n studii privind influena geometriei modelului cupei i a condiiilor fiziologice de ncrcare
asupra stabilitii pe termen lung a nlocuirii cimentate, au fost folosite: un model multistratificat
simplificat pentru un os sintetic [17,18], os animal de origine bovin [18,19]. De asemenea s-a
urmrit conformitatea cu modelul condiiilor de ncarcare cu amplitudine constanta a maximului
forei de contact articulare i a forei fiziologice de contact considerate constante n respectiva
articulaie [19,20].
Pentru protezele de old cimentate stabilitatea pe termen lung depinde de integritatea mecanica
de a interfeei dintre ciment i os. Scderea fixrii nsoit de aciune aseptic reprezint o
simptomatologie de natur multifactorial [21] care genereaz dezancorarea elementului cimentat.
Cupele necimentate, ca soluie modular, constituie un progres n artroplastia total de old.
Avantajul pe care l dezvolt, comparativ cupelor cimentate din polietilen se refer la posibilitatea
de a utiliza un alt insert de polietilen n locul celui uzat, cu pstrarea cupei metalice ancorate.
8

Utilizat pentru cupele necimentate, hidroxiapatita (HA) dezvolt capacitatea de a realiza

conexiuni biologice n structurile osoase.
2.2. Componenta femural
Proteza femural presupune o structur care rspunde elementelor anatomice nlocuite,
componentele elementare fiind:

Fig.2.2. Structura componentei femurale [2]

- elementul articular (capul protezei) care reprezint componenta metalic a cuplei protetice de
frecare, asigur transmiterea forelor, lubrifierea i uzarea controlat a protezei;
- elementul structural (partea central a protezei) cu rol n determinarea poziiei fa de
sistemul osos, realiznd substituirea anatomiei intraarticulare;
- elementul de fixare (tija intramedular a protezei) care se fixeaz n canalul femural.
Elementele prezentate sunt foarte diverse n ceea ce privete forma, dimensiunile i
configuraia.
Elementul articular
Conceptul de artroplastie cu cuplu de frecare sczut demonstreaz c pentru o articulaie
artificial de old, suprafeele portante metal-polietilen, realizeaz micri cu coeficient de frecare
sczut ( = 0,02), dar ia natere un cuplu de friciune crescut prin diferena de raza a componentelor.

Fig.2.3. Schema articular utiliznd cuplul de

frecare sczut a) i cu razele capului i cupei
comparabile b) [28]

Raportul diametrelor dintre cap i gt este direct proporional cu amplitudinea arcului de

rotaie. Tensiunea produs ntre cap i gt, n punctul de contact, luxeaz capul protezei.
Soluii recente utilizeaz noi materiale pentru cupla de frecare care reduc particulele de
polietilen (cap de alumin, zirconiu), sau elimin acest neajuns (utilizarea cuplei MOM sau COC).
Elementul structural
Elementul structural prezint ca parametrii incorporai prin fabricaie o anumit dimensiune a
gtului protezei, dat de lungimea conului Morse i o anumit nclinare a gtului fa de axul tijei
(de obicei 1350), echivalent cu unghiurile cervicodiafizar i de antetorsie ale femurului normal.
9

Modularitatea elementului structural permite variaia dimensiunii gtului, realiznd off-setul

necesar unei reconstrucii adecvate i evitnd trohanterotomia.
Elementul de fixare
Marea majoritate a protezelor femurale se fixeaz prin intermediul unei tije plasate n canalul
medular. Un modulul de elasticitate mare al tijei va duce la un procent mai mare din sarcin care
este preluat de acest subansamblu, n acest fel fenomenul de stress-shielding este mai evident.
Tije cimentate
Experiena i studiile tiinifice anglosaxone stabilesc ca optim o manta de ciment complet i
uniform, cu o grosime minim de 24 mm. n contradicie, este experiena francez recent, cu tije
femurale drepte i masive care ocup ct mai mult din canalul femural. Astfel, stratul de cimentul
rmne o component de umplere a spaiilor restante.
Dezancorarea se realizeaz att datorit numrului de microfracturi care apar (iniierea
fracturii), ct i datorit vitezei cu care acestea evolueaz dimensional. Eliminarea disfunciilor se
realizeaz cu cimentul preparat prin centrifugare n vid care i reduce porozitatea (se reduce
iniierea), iar utilizarea cimentului cu greutate molecular mare reduce propagarea microfracturilor.
Tije necimentate
Protezelor necimentate elimin n practica ortopedic rezultatele generate de boala de ciment i
toate cosecinele asociate acesteia. Eforturile au fost dirijate n sensul utilizrii de noi aliaje, forme
constructive, dar i noi concepte de fixare care s mbunteasc stabilitatea implantului.
Folosirea cu rezultate modeste a protezelor acrilice cu suprafa poroas macro-structurat de
tip Judet i Lord, a fost urmat de tije cu suprafee macro-structurate din aliaje metalice, numite de
generaia I, fabricate din CoCrMo i acoperite n ntregime cu sfere sinterizate, cu design anatomic.
O alt variant asigur fixarea pe gtul femural i transmite forele printr-o tij care se
ancoreaz la regiunea subtrohanterian cu ajutorul unei plci filetate. Printr-un ancoraj foarte
proximal al protezei se asigur un transfer fiziologic al forelor n metafiza femural, iar operaia de
revizie se poate realiza cu orice protez primar convenional.
2.3. Avantaje i dezavantaje ale diferitelor variante funcionale i constructive
Petru cupele cimentate, fixarea s-a dovedit a fi uneori ineficient ca urmare a dislocrii
cimentului acrilic de acetabul. O tehnic destul de larg utilizat care corecteaz aceast deficien o
constituie montarea cupei n cavitatea acetabular prelucrat, n sistem press-fit.
Practica ortopedic a demonstra c suprafeele rugoase sau structuralizate se osteointegreaz,
dar practica a dovedit c protezele necimentate bine fixate iniial pot prezenta n timp osteoliza
focal, fenomen de stress-shielding i durere anterioar de coaps.
La nivel femural, rolul tijei metalice const n transmiterea solicitrilor ciclice ctre partenerul
osos al interfeei, direct sau prin ciment. Aciunea tijei modific semnificativ repartiia sarcinilor n
femur, solicitat cu preponderen diafizar cu tijele cimentate i preponderent metafizar cu cele
necimentate.
Geometria reglabil poate fi rezultatul folosirii unor variante modulare. n aceast situaie
proteza permite realizarea oricrui grad de antetorsie i a braelor de prgie optime. Un dezavantaj
potenial al sistemului este reprezentat posibilitatea producerii de particule mecanice, prin uzare la
interfaa dintre componente.
n concluzie, la nivel general, eecul n timp al artroplastiei de old se datoreaz n primul rnd
uzrii implanturilor i osteolizei, care duc la dezancorarea protezei de os.
10

Cap. 3. Materiale folosite n construcia protezelor totale de old

Sistemele de implant ortopedic sunt realizate dintr-o mare varietate de aliaje. n fabricarea
protezelor totale de old sunt utilizate trei categorii de aliaje, fiecare cu componente caracteristice,
exist ns i dispozitive executate din metale pure:
- titanul, tantalul i aurul:
- aliajele pe baza de fier, cu un coninutul ridicat de crom diverse tipuri de oeluri inoxidabile;
- aliaje pe baza de cobalt, cu un coninutul de 25-30% crom, 5-7% molibden i cantiti mici de alte
metale ca nichel, mangan, zirconiu, staniu, respectiv cele cu aproximativ 20% crom, 10% nichel i
pn la 15% wolfram;
- aliaje pe baz de titan cu 70-90% ce conin alte metale ca: aluminiu, vanadiu, niobiu, tantal,
mangan, zirconiu sau staniu.
Cel mai utilizat material pentru cupa este polietilena cu greutate molecular foarte mare.
3.1. Polietilena cu greutate molecular foarte mare i utilizarea ei la cupele acetabulare
n artroplastia total de old UHMWPE este folosit n fabricarea integral a cupei, a
insertului pentru cup sau a inserturilor tibiale. Comportarea materialului, preul accesibil i
tehnologiile utilizate n fabricaie justific larga utilizare n componente protetice.
Domeniile de interes pentru studiul acestui material urmresc proprieti ca rezistena la
uzare, rezistena la oboseala i viteza de propagare a fisurilor.
Proprietile polietilenei reticulate cu greutate molecular foarta mare
Exist consens, n literatura de specialitate, asupra faptului c viteza de uzare in vivo a unei
componente din polietilen este determinat de un numr mare de variabile endogene i exogene
[35]. Aceste variabilele au fcut obiectul diverselor studii care au produs modificri n tehnologia de
fabricaie i n tehnica chirurgical.
Preocuprile pentru reticularea polietilenei au fost reluate ultimii ani ca urmare a rezultatelor
obinute n studii clinice [52,53,54].
O prim posibilitate de reticulare o reprezint reticularea indus prin radiaii. Prin expunerea
la radiaii ionizante n polimer apar dou schimbri structural: ruperea lanurilor C-C la molecule
ntinse i ruperea legturilor C-H pentru a forma legturi transversale de reticulare, ntre lanurile de
molecula adiacente.
Reticularea chimic folosete un amestec de radicali liberi obinui prin utilizarea pulberii de
rin urmat de consolidarea amestecului. Substanele genereaz la temperaturi ridicate radicali
liberi care preiau atomii de hidrogen n moleculele de polimeri. Reticularea polimerului are loc n
stare topit cu folosirea de peroxizi organici, compui cu azot, peresterii, tetrazenele i silanii.
Analiza studiilor relevante privind utilizarea polietilenei n proteza total de old
Documentarea n domeniu materialelor utilizate n construcia protezelor a evideniat
varietatea studiilor realizate. Studii in vitro pun n eviden proprieti UHMWPE, nainte i dup
procesul de reticulare. Pentru studiile de uzare s-au reinut cele care pun n eviden oboseala, viteza
de propagare a fisurilor de oboseal i tenacitate la rupere [61,62,63,64]. Fenomenul de apariie a
fisurilor generate de oboseala materialului crete la componenta polimeric pentru solicitarea ciclic
total de compresiune.
Cinci sortimente de UHMWPE reticulate total au fost aprobate sau sunt n curs de evaluare
de Food and Drug Administration (FDA) pentru cupe sau bucelor acetabulare. Aprobarea FDA
510 a fost dat pentru produsele DurasulTM, LongevityTM, CrossfireTM i MarathonTM [35].
11

3.2. Aliajul Ti-6Al-4V

Titanul i aliajele de titan sunt utilizate pe scar larg n realizarea de dispozitive i
componente biomedicale, mai ales ca nlocuitori de esuturi dure, dar i n aplicaii cardiace i
cardiovasculare. Proprietile care l recomand sunt modulul de elasticitate relativ sczut, rezistena
la oboseal, formabilitatea, prelucrabilitatea, rezistena la coroziune i biocompatibilitatea.
Utilizri biomedicale ale materialului
Articulaia artificial de old reprezint una din cele mai obinuite aplicaii ale titanului i a
aliajelor acestuia. Lagrul articulat trebuie ca datorit poziiei s reproduc micarea natural din
articulaia oldului. Micarea n elementele nlocuirii la old produce particule microscopice care
sunt circulate n timpul micrilor n capsula articular cu generarea osteolizei.
Tehnologii de modificare a suprafeei, cum ar fi sablarea, gravura chimic sau pulverizarea
cu plasm sunt tratamente care mbuntesc capacitatea de osteointegrare a implanturilor din titan.
De asemenea, aceste materiale sunt folosite n tratarea fracturilor prin restaurare complet timpurie,
avnd n vedere proprietile lor speciale care ndeplinesc cerinele aplicaiilor de osteosinteza [72].
Structura i proprietile suprafeei
Filmul de oxid apare spontan pe suprafa prin expunerea la aer. Caracteristicile materialului
ca: ineria chimica, rezistena la coroziune, capacitatea de repasivare i biocompatibilitatea titanului
si aliajelor de titan duc la stabilitatea chimic i la structura uniform a filmului de oxid de titan, cu
grosime de civa nm. Stratul de oxid amorf sau nanocristalin are uzual o grosime de 3-7 nm i este
compus n principal din oxid TiO2 stabil.
Proprieti, metode de tratare i acoperiri
Dintre proprietile la coroziune intereseaz n principal rezistena la coroziune a
biomaterialelor metalice, care este foarte important datorit tendinei fluidelor corporale de a
interaciona cu suprafeele. Ionii eliberai la contactul cu fluidele corporale declaneaz reaciile de
toxicitate i alergie. Stabilitatea i rezistena la coroziune rezultat din comportarea filmului de
dioxid de titan care protejeaz metalul de oxidarea ulterioar. Contactul la pH-ul aproape neutru al
fluidelor corporale determin acestor materialele viteze de coroziune extrem de sczute i dificil de
msurat experimental.
Titanul este larg utilizat n aplicaii ortopedice pentru rezistena specific ridicat i modulul
de elasticitate mic. Cu toate acestea, titanul are o rezisten la uzura i rezisten la abraziune redus
datorit duritii sale nu foarte ridicate.
Suprafaa materialului are rol determinant n rspunsul biologic de reacie la corp strin.
Pentru protezele de titan procedurile obinuite duc la apariia unui strat de oxid neuniform slab
definit, insuficient pentru aplicaii biomedicale. Tratamentele adecvate ale suprafeei nu pstreaz
doar caracteristicile titanului i aliajelor sale, cum ar fi modulul relativ sczut, rezistenta buna la
oboseala, formabilitatea i prelucrabilitatea, dar mbuntesc i propriettile.
Tratamentul chimic al titanului i aliajelor sale se bazeaz n principal pe reaciile chimice
care apar la interfaa dintre titan i o soluie. Cele mai obinuite soluii sunt: acide, alcaline, H 2O2,
utiliznd cldura i tratamente de pasivizare. Apare ns pericolul exfolierii datorat tribocoroziunii,
efect pun n eviden la explantare [73,74].
Acoperirile de hidroxiapatit sintetizate prin metoda sol-gel sunt de obicei bioactive, dar au
putere slab de adeziune la substrat. Pe de alt parte, acoperirile cu dioxid de titan ader puternic la
titan, dar cu bioactivitate limitat. O acoperire compozit titanit / hidroxiapatit poate profita de
rezistena mare a aderenei TiO2 i de bioactivitatea fosfatului de calciu.
12

3.3. Aliajul CoCr

Printre cele mai utilizate aliaje folosite n implant pentru articulaiile artificiale este aliajul
Co-Cr-Mo care ofer un echilibru ntre proprieti mecanice, rezistena la coroziune i
biocompatibilitate. La fabricarea aliajului cu coninutul ridicat de carbon (HC), carbonul precipit
pentru a forma sfere relativ mari de carbur n matricea cristalin a metalului. Compoziia acestui
aliaj solicita carburile cu cel mai mare raport metal-carbon, cum ar fi matricea n Cr i Mo, pentru a
forma Cr21Mo2C6. Microstructura i compoziia aliajului afecteaz comportamentul la coroziune n
fluidele simulate ale corpului, datorit modificrilor n chimia suprafeei.
Scholes .a., [78], au pus n eviden c pentru probe metal pe metal HC CoCrMo este un
material cu caliti la uzur mai bune dect CoCrMo cu coninut sczut de carbon (LC). Tipper .a.,
[79], au demonstrat uzura crescut a mostrelor cu LC comparativ cu mostrele HC. Studii mai recente
au determinat ca HC CoCrMo a produs cea mai bun performan pentru o vitez de uzare sczut i
stabil, rezisten mare la tribocoroziune i frecare sczut [81].
Comportarea la coroziune i uzare n fluide corporale simulate
Comportarea la coroziune i comportarea tribologic a unui aliaj CoCrMo a fost analizat
prin tehnici electrochimice. Rezultatele au artat c tratamentele termice duc la dizolvarea carburii i
eliminarea precipitatelor la limita particulelor, ct i la aglomerare.
Spectroscopia de impedan electrochimic a investigat modificrile interfeei film
pasiv/electrolit de pe aliajele CoCrMo, n funcie de compoziia soluiei folosite. Condiiile pasive
au constat n aplicarea unui potenial constant de 0,05 V pe Ag/AgCl, timp de o or. Aliajele au fost
supuse unei dizolvri anodice mai mari n NaCl, fa de alte soluii. Urma de uzur evideniaz un
mecanism de uzare preponderent abraziv, manifestat prin zgrieturi pe toat lungimea urmei.
Teste de tribocoroziune i aplicarea acestora
n studiile analizate [83] au fost folosite discuri din aliaj CoCrMo cu suprafeele lefuite pn
la o valoare a rugozitii Ra de 0,02 m. Probele au fost splate i curate, iar experimentele au fost
efectuate pe un tribometru tift pe disc. Determinarea cantitilor de carburi a fost aplicat dup
protocolul experimental al lui Cawley s.a., [80], iar dup decapare toate probele au fost analizate
prin microscopie optic.
Contrapies a fost folosit o bil de alumina, Al2O3, de 6 mm diametru cu o rugozitate
maxim Ra a suprafeei de 0,02 m. Afost folosit un tribometru cu o celul electrochimic integrat.
Mostra a avut o vitez de alunecare a 20 mm /s i o sarcin normal de 5N pe contrapies. Uzura a
fost pus n eviden cu microscopul (Olympus LEXT OLS 3000).
Rezultate i concluzii din studiile de specialitate
Mecanismul de uzare cel mai evident, pe baza aspectului uzurii, a fost abraziunea. Zgrieturi
multiple i anurile de pe suprafeele frecate trebuie s fie generate din cauza microtierii i
microachierii, ambele sunt submecanisme de abraziune, de ctre particule strine sau de particule
inerente sistemului, care pot fi carburi fracturate, particule de uzur etc. Carburile au rol n
comportamentul la tribocoroziune, fiind particule de uzur cu agresivitate.
Studiile citate n subcapitol stabilesc o corelaie ntre fracia de volum a carburii i viteza de
uzare, determinnd fracia de carbur cea mai mare pentru viteza de uzare cea mai mic.
Suplimentar, s-a determinat c factori cum ar fi distribuia fin a carburii, dimensiunea, morfologia
i tipul carburii, vor fecta rezistena la uzare a materialelor. Putem include ntre factori relevani i
natura soluiei care duce la o modificare a chimiei suprafeei ce afecteaz rezistena la uzare a
aliajelor CoCrMo.
13

Cap.4. Lubrifierea in protezele totale de sold

Articulaia oldului este o articulatie sinovial, nfurat n capsula ce reine lichidul
sinovial. Datorit prezenei lichidului i geometriei sfer n cup, articulaia de old poate transmite
sarcini dinamice ridicate, de 7-8 ori greutatea corpului la o gam variat de micri.
4.1. Descrierea fenomenelor n articulaia natural i n nlocuirea total de old
Lichidul sinovial este un fluid fiziologic care asigur lubrifierea articulaiei naturale sau
nlocuirii i acioneaz ca un absorbant de ocuri ntre segmentele corpului [88]. Acidul hialuronic
din lichidul sinovial confer proprieti apreciate ca fiind eseniale pentru lubrifiere [89]:
vscozitatea, elasticitatea i dilataia instantanee la solicitarea de impact, afinitatatea fa de
suprafaa cartilajului, tixotropia i conductibilitate termic bun.
Lubrifierea natural a articulaiei
Lubrifierea limit apare pe suprafeele articulare n contact i realizeaz absorbia complexelor
hialuronat-proteine, ce duce la cptuirea asperitilor pe suprafeele mobile. Se genereaz un film
de separaie limit mono sau multimolecular, ce permite alunecarea cu abraziune minim.
n situaiile de ncrcare ntlnim n articulaie procesul squeeze film lubrication, pus n
eviden de Fein (1967) care presupune un tip de lubrefiere cu un film subire de lichid sinovial ce
se interpune ntre suprafeele articulare care l presurizeaz [90]. Fenomenul determin creterea
vscozitii lichidului pn devine un gel a crui curgere este blocat de vscozitatea foarte mare.
MacConail (1932) a pus n eviden c n timpul deformrii elastice a suprafeelor articulare,
pentru solicitri obinuite ale oldului, se instaleaz lubrefierea elastohidrodinamic [91].
Suprafeele articulare pierd paralelismul i antreneaz n sensul micrii de translaie o cantitate de
lichid sinovial cu rol de pan care determin separarea suprafeelor.
Un model de lubrifiere explicat prin fenomenul de auto-presurizare hidrostatic [92], arat c
esutul hialin este o matrice poroas umplut cu lichid, dac acesteia i se aplic o sarcin de
compresiune va avea loc o presurizare a buzunarelor cu fluid, ca urmare a deformrii suportului
cartilaginos aproape de cota sa minim.
Limitri ale durabilitii endoprotezelor totale de old induse de soluiile constructive
Durabilitate limitat la aprox. 15 ani este puin satisfctoare la pacieni tineri ce solicit o
cretere spre 25 de ani [94]. Pentru aceti pacieni se dezvolt o tehnic alternativ mai puin
invaziv de refacere a suprafeelor MOM [95]. Cupla lagrului implantului de nlocuire total este
meninut cu dimensiuni mari ca n Fig. 4.1.
Reaciile adverse ale esutului la particulele de uzur cauzeaz pierderea fixrii i eecul
implanturilor [97], prin urmare eforturile n biotribologie se concentreaz pe creterea stabilitii i
durabilitii nlocuirilor artificiale.

Figura 4.1. Variante pentru articulaii artificiale de old

[96].

14

Abordrile privind lubrifierea implanturilor le regsim, ndeosebi, la nivel teoretic, deoarece

apar dificulti n realizarea testelor in-vivo [98].
Analiza suprafeelor n contact
n nlocuirea total de old (THR) tija femural este introdus n canalul medular, gtul
conecteaz tija la cap care este articulat cu cupa acetabulara (Fig. 4.1., stnga). Pentru nlocuirea
suprafeelor articulare ale oldului (HRR) regsim cupa acetabular i capul femural (Fig. 4.1.,
dreapta). Materialele uzuale pentru suprafeele articulare, n funcie de tip, plastic (P), metal (M) i
ceramice (C), sunt urmtoarele [99]: cap: M: oel inox, CoCr i aliaj CoCrMo; C: alumin i
zirconiu, sau cupa: P: UHMWPE, M: CoCr i aliaj CoCrMo, C: alumin.
Valorile proprietilor mecanice, modulul de elasticitate E i raportul Poisson pentru
materialele menionate mai sus i rugozitate Ra, sunt prezentate n Tab. 4.1.
Tab. 4.1. Proprietilor mecanice cupa i cap: modulul lui Young E, coeficientul Poisson , rugozitate medie Ra [96].
Material
P
M
C

UHMWPE
Otel inoxidabil
CoCrMo
Alumina
Zirconiu

E (GPa)
1
210
230
380
210

0,4
0,3

Ra (m)
0,1 2,5
0,02 0,05

0,3

0,001

Modelele de ungere i uzare descrise n capitol se refer la cuplele din Tab. 4.1., dar exist i
alte soluii de reducere a uzurii implantului de old. Dou soluii au deja utilizare: polietilena extrem
de reticulat, rezistent la uzare (HXLPE) i acoperiri ale suprafeelor.
O acoperire relativ nou utilizat este cea de carbon cu caracteristici asemntoare
diamantului (DLC) [107].
4.2. Caracteristici generale pentru modelarea lubrifierii n proteza total de old
Definirea parametrilor geometrici i determinarea modelului de micare i ungere permit
descrierea preliminar a problemei i trecerea spre aplicaii experimentale.
Geometria lagrului
Suprafeele n contact ale capului i cupei sunt conforme i modelate dup o geometrie sfer
n cup descris de razele capului R1 i cupei R2, cu o tolerana radial c = R2 - R1 (Fig. 4.2.).
Sfera echivalent

Cupa acetabular

Cap femural

Plan
echivalent

Fig. 4.2. Elementele geometriei sfer n cup (a) i sfer pe plan (b), unde y - direcia vertical,
prelucrat dup [96].

Pentru simplificare se adopt configuraia echivalent sfer pe plan [96], definit prin raza
efectiva R' i modulul de elasticitate E':
15

1
1
1
c

R ' R1 R2 R1 R1 c

(4.1.)

1 1 1 12 1 22

E ' 2 E1
E2

(4.2.)

unde, E1, E2 sunt modulele lui Young, iar 1, 2 sunt coeficienii Poisson pentru materialul capului i
respectiv cupei. Modelul apreciaz raza capului R1 = 14 mm, cu o toleranta radial c care variaz de
la 30 m (MOM) la 150 m (MOP). este orientarea anatomic a cupei acetabulare, nclinat de
uzual la 450 fa de planul orizontal (Fig. 4.2), la modelele simplificate = 00.
Rugozitatea Ra i rugozitatea compozita R a' a cuplei, sunt determinate astfel,

R' a Ra21 Ra22

(4.3.)

Menionm c la ncrcare suprafeele se modific datorit deformaiilor elastice i uzrii.

Reologia lubrifiantului
Lichidul sinovial al persoanelor sntoase i cel periprotetic sunt fluide ne-newtoniene ce
prezint un efect de subiere la forfecare, descris de scderea vscozitii la creterea vitezei de
forfecare, mai ales la viteze mici [111, 112]. n cele mai multe cazuri la presiune de contact mai
mic de 100 MPa, acest efect, ca i piezo-vscozitatea pot fi neglijate [113] i se ia n considerare un
model newtonian simplu, incompresibil, de lubrifiant isovscos. Valorile tipice ale vscozitatii sunt
de 0,9 mPa.s pentru serul bovin diluat 25% i 2,5 mPa.s pentru lichidul sinovial periprotetic.
Condiii de operare
O baz de date operaional a condiiilor de ncrcare este realizat de Bergman .a.,
[14,116], care au msurat forele din old n timpul activitilor zilnice: mersul pe jos lent, normal i
rapid, urcarea i coborrea scrilor, statul n picioare sau aezarea pe un scaun, etc.
n cele mai multe simulri ale lubrifierii tranzitorii sunt analizate numai componenta
principal a ncrcrii i micarea de flexie-extensie a ciclului mersului, variaia lor fiind dat n
conformitate cu standardul ISO 14242-1. Pentru simulrile strii de echilibru, sunt presupuse de
obicei condiii cvasi-statice, corespunztoare unei ncrcri verticale de 2-3 ori greutatea corpului i
unei viteze medii unghiulare de 2 rad/s. Condiiile de operare sunt aplicate modelelelor indiferent de
configuraii: sfer n buc sau sfer pe plan.
Deformarea elastic
Indiferent de tipul cuplei folosit n protez, n suprafeele lagrului sunt prezente deformri
locale datorate ncrcrii. Deformarea poate fi aproximat prin teoria hertzian a contactului static
uscat, determinnd raza zonei de contact a:

a3

eWy R'

(4.4)

2E '

La ungere deformarea elastic poate fi calculat analitic sau cu metode numerice.

Implanturile MOM i COC, configurate sfer pe plan, permit soluia analitic Boussinesq pentru un
spaiu semi-infinit cu ncarcare normal.
16

n cazul MOP, efectul de susinerii de sub insert este luat n considerare prin adoptarea unui
model simplu de coloan restricionat [118] dezvoltat pentru un strat conform de grosime tL lipit pe
un substrat rigid. n model, deformarea normal dc este proporional cu presiunea p conform
ecuaiei:
dc

pt L
E2

2 22
1
1 2

(4.5)

Formula este valabil pentru o buc cu grosime mai mic dect raza cupei (tL R2).
Metodele numerice mbuntesc soluia problemei, modele FE ale componentelor
implantului de old sunt generate separat pentru cap i cup, sau cup-suport, ori chiar cup-suportos, cu noduri pe suprafee care corespund reelei utilizate pentru lubrifiant.
Ecuaii de conducere i metode numerice
Ecuaiile care modeleaz lubrifierea elastohidrodinamic n implanturile de old sunt
complexe de tip ne-liniar. Sistemul este definit de cinci ecuaii: ecuaia Reynolds, ecuaia de
elasticitate, ecuaia reologiei lubrifiantului, ecuaia grosimii peliculei i ecuaia de echilibru a
ncrcrii [96]. Variabile necunoscute sunt distribuia presiunii lubrifiantului care echilibreaz
sarcina extern, deformarea elastic i grosimea filmului.
4.3. Regimuri de lubrifiere
Lubrifierea este descris de ecuaia lui Reynolds generalizat, incluznd antrenarea i
micarerea filmului comprimat, esenial atunci cnd vitezele tind spre zero. Datorit extinderii
deformaiilor elastice se dezvolt un mecanism de lubrifiere elasto-hidrodinamica (EHL). Cnd
grosimea peliculei este foarte apropiat de rugozitatea medie a suprafeelor articulate, dar i n
activiti zilnice simple, apare de asemenea ungerea mixt i ungerea limit. n aceste cazuri
componentele articulare intr n contact i suprafeele sunt supuse procesului inevitabil de uzare.
Determinri teoretice ale regimurilor de ungere au la baz raportul :

hmin
Rq'

(4.6)

unde: hmin corespunde grosimii minime a stratului, iar Rq' este rugozitatea compozit evaluat prin
nlocuirea rugozitii medii Ra din rdcina patrat medie a rugozitii, Rq n ecuaia (4.3). De obicei
Ra i Rq difer cu mai puin de 10%, iar din ecuaia (4.6) este scris ca hmin / R a' , regimul de ungere
este identificat convenional prin limitele:
0,1 1: lubrifiere limita; 1 3: lubrifiere mixt si >3: lubrifiere cu film complet.
Cu toate acestea muli autori sugereaz c grosimea efectiv a filmului este redus de
prezena unui strat de proteine din lichidul sinovial absorbite pe suprafeele articulare. Grosimea
stratului de proteine depinde de material, rugozitatea i capacitatea de nmuiere asuprafetei [124].

17

Cap.5. Reconsiderarea protezelor totale de old metal pe metal

Uzura ridicat a polietilenei determin eecul artroplastiei prin pierderea fixrii cauzat de
reaciile biologice la particulele de uzur. In prima parte a lucrarii, soluia MOM a fost prezentat ca
prima generaie de implanturi de old. Implanturile de acest tip recente prezint o performan
clinic bun pe termen scurt i mediu, uzur mic i durabilitate mare, astfel revin n atenie.
5.1. Modificrile microstructurale ale suprafeelor articulate n protezele metal pe metal
n documentare am inclus studiul pentru un sistem Durom recondiionat (Zimmer, Warsaw,
SUA), de 46 mm, cu microscopul electronic cu transmisie (TEM) i spectroscopia pierderii energiei
electronilor (EELS) cu energie filtrat TEM (EFTEM). S-au ales trei zone pentru prelevarea
probelor, dup geometrie i apariia uzurii: (1) zona articular de contact primar, (2) zona n de
ncrcare a marginii i (3) zona inferioar a cupei [125].
Materiale i metode utilizate
Analiza a avut ca obiect o nlocuire de old extras la revizie (Fig. 5.1.), fabricat din aliaj
CoCrMo forjat, cu coninut ridicat de carbon (C 0,2%), conform ASTM F1537.
Fig. 5.1. Cap i cup din aliaj CoCrMo cu mult
carbon recuperate la revizie [125].

Anterior secionrii s-a realizat cartografierea urmelor de uzare pentru o orientare nainte de
scanarea electronic (SEM) i microscopie cu transmisie de electroni. Probele au fost prelevate att
din zona lustruit (1) ct i zgriat (2). Mai mult, a fost luat o prob din partea cupei care a suferit
schimbarea de culoare (3).
Modificri ale suprafeei i ale substratului
Zonele primare de uzare sunt cele lustruite de pe cap i cup, caracterizate de o alunecare
pur datorat articulrii multidirecionale. Zona zgriat prezint anuri orientate de uzur urmare a
ncrcrii marginilor. Zona lefuit (1) are un strat nanocristalin cu o grosime de 250-400 nm i o
granulaie de 25 50 nm. Zona zgriata (2) prezint un strat nanocristalin cu o grosime de 100-150
nm i o granulaie de 15-35 nm. Pentru proba (3) s-au observat urme de structuri nano-cristaline.
Aprecieri asupra modificrilor microstructurale ale materialului
Capacitatea otelurile austenitice inoxidabile s se transforme n conformitate cu alunecarea
contactului n martensit fost prezentat n mai multe studii [126]. Dei martensita este un
termen folosit pentru oeluri, este utilizat i pentru aliajele pe baz de cobalt n cazul n care are loc
o transformare indus de deformaie.
5.2. Mecanica contactului i lubrifierea elastohidrodinamica n implantul de old
metal pe metal cu suprafa de lagr asferic
Pentru protezele metal pe metal diametrul i toleranta suprafeelor sunt elemente eseniale n
reducerea presiunii la contact uscat i de cretere a lubrifierii hidrodinamice. mbuntirea
conformitii ntre cap i cup prin schimbarea razei de curbur a suprafeei de lagr modific
semnificativ mecanica contactului dar i performana lubrifierii.
18

Studiile au vizat efectele parametrilor geometrici ai acestei suprafee acetabulare, alfarabola,

pentru analiza distribuiei de presiune i a grosimii peliculei de lubrifiant [127].
Modelarea articulaiei
Alfarabola [136] descrie n ecuatia (5.1) suprafaa interioar a unei cupe acetabulare.

y R2 R2 / z 2 1
x2
0 1

(5.1)
R22 /
R22 / 2
R22 /
unde: x, y si z sunt coordonatele carteziene. Sarcina rezultant exercitat n implant este
inclinat medial cu circa 100 fa de vertical [14] i a fost luat n considerare numai componenta
vertical. Raza capului R1 este apreciat egal cu R2 pentru a obine n punctul de contact o toleran
locala egal cu zero. Modelul lubrifierii EHL ia n considerare doar condiiile strii de echilibru.
2

Figura 5.2. Geometrii pentru implantul de old MOM, cu alfarabola suprafaa de lagr pentru cup;
cup nclinat (a) i cup orizontal (b) [127].

Posibilitatea unor viteze de forfecare mai mari n articulaia oldului justific s se considere
lichidul sinovial periprotetic ca newtonian, izovscos i incompresibil [132], cu o vscozitate
adoptat de 0,002 Pa.s.
Mecanica contactului uscat
Modele prezentate n Fig. 5.2. a i b au fost simulate n modele tridimensionale cu FE. Printrun studiu de convergen s-a stabili densitatea corespunztoare reelei de contact uscat. Distribuiile
presiunilor contactului uscat au fost determinate ntr-o reea de 30 x 30 elemente i 60 x 60 elemente
pe suprafaa de contact. Cupla a fost definit ca suprafa pe suprafa. Nu a fost considerat frecarea
dintre suprafeele lagarului pentru c efectul ei ntr-un lagr lubrifiat MOM este neglijabil [127].
Rezultate i concluzii
Poriuni de suprafa pentru cele dou modele au fost descrise n zona de contact conform
ecuaiei (5.1), acestea produc distribuii similare ale presiunii de contact uscat, cu valorile maxime
de 28,6 i 28,4 MPa. La un R2 dat un mare produce o arie conform mrit, modificarea de la
0,9 la 0,99 dubleaz aria de contact. Contactul uscat i presiunea hidrodinamic sunt determinate de
sarcin i aria de contact.
Procesul de fabricaie al cupei Alpharabola este dificil datorit suprafeei nesferice locale.
Erorile de fabricaie i unghiurile nclinare i anteversie la implantare afecteaz poziia contactului.
5.3. Comportamentul tribologic pentru suprafee cu acoperirii de titan la diferite condiii de
contact de alunecare
Proprietile unui tribosistem depind puternic de calitile materialelor folosite, condiiile
externe i natura particulelor de uzur generate n timpul alunecrii. n documentare, a fost analizat
19

efectul diferitelor materiale ale cuplei asupra comportrii la frecare a acoperirilor cu TiN, cu diferite
orientri cristalografice [138]. Se consemneaz c formarea unui strat de oxid de titan pe suprafaa
materialului opus a condus la o valoare redus a frecrii.
Efectul forei i vitezei
Valoarea medie a coeficientului de frecare s-a obinut la trei sarcini i viteze diferite, pentru
toate cele trei cuple folosite. O tendin de scdere a frecrii a fost observat n toate testele, la
creterea vitezei. Valoarea coeficientului de frecare scade mai mult la sarcini mai mari,
comportament observat la bila de alumin. Valorile coeficientului de frecare au fost obinute n
intervalul 0,6-0,9. Modificri ale sarcinii i vitezei nu au generat modificri ale morfologiei i n
natura particulelor de uzur.
5.4. Solutii constructive alternative proteze totale de sold cu corpuri de rotatie
Stabilitatea si durabilitatea protezei totale de sold sunt afectate n principal de fenomenul de
uzare si de actiunea particulelor de uzur rezultate din functionare. n acest mod, protezele care
folosesc corpuri de rulare se dezvolt ca o posibil alternativ la solutiile utilizate n mod curent i
opun frecarea redus, la contactul de rostogolire, alunecrii din solutiile clasice [139].
Proteza total de old cu role
Utilizarea endoprotezelor cu role reprezint una din primele ncercri de scdere a uzurii prin
nlocuirea alunecrii cu miscarea de rostogolire pentru articulatia cu un grad de libertate. Imperial
College din Londra propune un model de protez modular care modific structura standard prin
introducerea unor role conice ntre gulerul gtului femural si cap. Suprafata de pe gtul protezei este
una din suprafetele de rostogolire cealalt este n degajarea din interiorul capului (Fig. 5.3.).

Fig.5.3. Protez total de sold cu role conice dispuse n

jurul gtului protezei [141]

Fig. 5.4. Protez total de sold cu role cilindrice [142]

Se poate considera c solutia cu role conice poate prelua ncrcri axiale si radiale semnificative,
dar rulmentul cu elemente cilindrince asigur o durabilitate mare la oboseal (Fig. 5.7.).
Proteza total de old cu bile cu tren de bile
Proteza totala de sold cu tren de bile [144], care este o proteza metal pe metal (MOM),
introduce miscarea de rotatie intre capul femural si cupa acetabulara prin intermediul unor bile
montate intr-o colivie semisferica (asemanator unui rulment oscilant cu bile).

Fig. 5.5. Proteza de sold cu tren de bile [144]

20

Miscarea n interiorul articulatiei implic contactul punctiform de rostogolire a bilelor pe

calea de rulare exterioar si interioar si un contact cvasi-liniar ntre bile si spatiul restrictiv din
colivie. Se propune si o solutie pentru montarea cupei n fosa acetabular (Fig. 5.5 a) prin filetare,
ca n (Fig. 5.5 b). Problema principala a acestei variante const in prezena coliviei de ghidare a
bilelor, care introduce frecri suplimentare intre bile si periferia gaurilor din colivie.
Proteza total de sold Supertte
Modelul este conceput de "Fondation de l'Avenir" i "La Direction Gnrale de l'Armament
(Ministre de la Dfense)". Autorii francezi sustin c aceast solutie tehnic poate reduce uzura a
protezei cu aproape 99% [146]. Constructiv, proteza integreaz n capul femural un rulment sferic,
cu lubrifiere asigurat de lichidul sinovial (Fig. 5.6).

Fig. 5.6. Proteza total de sold Supertte [146]

Se estimeaz c aceast articulatie artificial dezvolt o durabilitate peste 30 de ani pentru o

frecvent de ncrcare de aproximativ 1 milion de cicluri/an.
Proteza total de sold cu bile, cu frecare de rostogolire
Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Romane a propus in anul 2000, o varianta
constructiva de proteza totala de sold MOM cu frecare de rostogolire. Intre cap si cupa acetabulara
era interpus un pat de bile de 2,5 mm diametru, fara colivie, transformind miscarea dintre cupa si
capul femural in frecare de rostogolire (Fig. 5.7).

Fig. 5.7. Proteza totala de sold cu frecare de rostogolire [147]

Au fost facute teste la diverse solicitari normale, cu cupla de frecare cap femural cupa
acetabulara in pozitie ne-anatomica (verticala), in conditii de frecare uscata si in prezenta unui
lubrifiant (ser fiziologic). Au fost masurati coeficienti de frecare in jur de 0.05, apropiati celor din
articulatia de sold umana.

21

Cap.6. Proteza totala de sold, cu bile in miscare autodirijata

Inca de la inceput, am fost constient ca realizarea, studierea, caracterizarea si incercarile
tribologice implicate de o noua solutie constructiva de proteza totala de sold cu bile in miscare
autodirectionata, va ridica o multitudine de probleme de ordin conceptual, tehnic si tehnologic,
tratamente si acoperiri de suprafata cu straturi subtiri, si nu in ultimul rand de costurile implicate.
Trebuie sa remarc sprijinul permanent al cercetatorilor de la Institutul de Mecanica Solidelor al
Academiei Romane care au initiat primele studii referitoare la o proteza totala de sold cu miscare de
rostogolire (Dr. Ing. Lucian Capitanu si Dr. Ing. Virgil Florescu), carora la multumesc.
Am colaborat permanent si m-am consultat cu medicii ortopezi, care cunosc foarte bine
problemele legate de uzura si pierderea stabilitatii protezelor totale de sold. Le sunt recunoscator
domnilor Prof. Dr. Med. Mihai Popescu, seful clinicii de ortopedie de la Spitalul Clinic de Ortopedie
Foisor si Prof. Dr. Med. Dumitru Stanculescu de la Clinica de ortopedie a Spitalulului Municipal.
6.1. Proiectarea si realizarea protezei totala de sold, cu bile in miscare autodirijata
Din punct de vedere al principiului functional al noii proteze, am adoptat soluia de principiu
prezentat in Fig. 5.7. Din punct de vedere constructiv, am utilizat insa capete femurale protetice,
modulare. Aceasta a costituit un mare avantaj, nemaifiind necesara prelevarea si prelucrarea
mecanica a acestora (foarte dificila datorita duritatii foarte mari) din proteze monobloc. Am folosit
capete femurale protetice din aliaj Co-Cr cu diametru de 28 mm (cel mai utilizat de catre ortopezi).
Realizarea cupei si a piulitei de inchidere - reglare era posibila prin doua proceduri tehnologice:
1 - din aliaj CoCr, material obisnuit pentru protezele totale de sold, realizat printr-un proces
de sinterizare cu laser a pulberii de Co-Cr-Mo prin tehnologia EOSIMT Rapid Prototiping;
2 - prelucrare mecanica prin strunjire din otel inoxidabil SS 316L, grad medical, pe o masina
de prelucrare mecanica in coordonate.
Am optat pentru realizarea protezei prin procedeul de sinterizare cu laser a pulberii de
superaliaj Co-Cr-Mo. Reperele din Co-Cr era planificat sa fie realizate din pulbere EOS Cobalt
Crom MP1, special desinata pentu sistemul de prelucrare EOSIMT M 270, din dotarea INCDMTM.
Am reproiectat in CAD cupa acetabulara si piulita de fixare reglaj a protezei plecnd de la
dimensiunile capului si bilelor. Desenele de executie sunt prezentate in Fig. 6.1 si Fig. 6.2.

b
a
Fig. 6.1. Desene CAD al ansamblului protezei cu bile in miscare auto-dirijata (a) si a piulitei de inchidere-reglaj (b).

Sinterizarea metalica directa cu laser DLMS este un proces de fabricaie aditiv. Se incepe cu
un fiier CAD care definete fiecare strat fata de un model sectionat transversal. Sunt depuse straturi
subiri de 20 - 40 m de pulbere de metal pe o platform de construire, unde sunt sinterizate cu laser,
de catre un fascicul laser concentrat. EOS CobaltCrome MP1 este un sistem multi-scop pe baz de
pulbere de superaliaj cobalt-crom-molibden, care a fost optimizat special pentru sistemele de
22

procesare pe EOSINT M 270. Sunt disponibile de asemenea si alte materiale pentru sistemele
EOSINT M, incluzand un superaliaj special cobalt-crom-molibden pentru aplicarea faetarii dentare,
i alte materiale care sunt dezvoltate continuu.
Din pacate tehnologia de sinterizare metalica directa cu laser, DLMS, nu permite obtinerea
unor suprafete slefuite. Pentru aceasta trebuie facuta o rectificare cu laser. Acest lucru este posibil
doar in cadrul Institutul Central de Fizica Horia Hulubei, Bucuresti Magurele, la Institutul
National de Fizica Laserilor Plasmei si Radiatiilor (INFLPR). In discutiile si contactele initiale avute
cu cercetatorii de la INFLPR, au aparut indoieli privind posibilitatile aparaturii de a rectifica o
suprafata concava cu raza mare (R = 16.5 mm). De aceea s-a hotarat o rectificare de proba pe o cupa
din otel C120. Din pacate rezultatele aceator probe au fost total nemultumitoare, necesitand unele
adaptari costisitoare ale aparaturii ezistente.
S-a impus ca singura solutie tehnologica ramasa realizarea pieselor prin prelucrare mecanica
pe o masina de prelucrare in coordonate. Prelucrarea a fost convenita cu RODAX IMPEX SRL, dar
a fost necesara schimbarea materialului cu otelul inoxidabil in grad medical ASTM SS 316L,
superaliajul CoCrMo fiind mult prea dur pentru prelucrarea mecanica. De asemenea, pentru
obtinerea rugozitatii necesare a suprafetelor concave a fost necesara adoptarea variantei slefuirii
manuale, metoda consumatoare de timp si resurse, dar sigura.
In final a rezultat modelul experimental de proteza totala de sold cu bile in miscare
autodirijata prezentat in Fig. 6.2 si Fig. 6.3.

Fig. 6.2. Cupa acetabulara si bilele confectionate din

SS316L

Fig. 6.3. Tija, capul femural, cupa cu bilele aflate in ea si

piulita de inchidere-reglaj

Luand in considerare cercetarile anterioare, patul de bile a fost constituit din 199 de bile cu
diametrul de 2.5 mm.
In conformitate cu referinta [151], in studiile de modelare a protezei cu bile, au fost
considerate elemente de contact unidimensional ntre centrul fiecarei bile i suprafeele active ale
elementelor protetice femural i acetabular.
Folosind un model mare cu mai multe neliniariti, in loc de un model simplificat, modelul a
fost construit pe baza urmtoarelor ipoteze:
1. Capul femural i bilele au fost considerate rigide (rigiditate lor este mult mai mare dect
rigiditatea cupei acetabulare).
2. Fora de compresiune i momentul miscarii de flexie au fost meninute constante.
3. A fost presupusa o comportarea liniar elastica a cupei acetabulare.
4. Fortele de compresiune care acioneaz la suprafetele contactului bila-pe-bila sunt mai
mici dect forele la compresiune dintre bile i capului femural, respectiv dintre bile i cupa
acetabulara.

23

Modelul FE 3D a fost ncrcat printr-o forta de compresie de 1 kN si a fost considerata o

flexie a articulatiei pentru ~37.60 (adic o deplasare relativ maxim a punctelor circumferentiale
situate pe capul femural i cupa acetabulara egala cu de 4 ori diametrul unei bile in rostogolire).
Dup efectuarea evalurii geometrice, pe baza metodologiei prezentate n [153], rezult c
numrul maxim de bile necesar pentru articulatia sferica este 199, distribuite pe 12 rnduri
consecutive (Fig. 6.4), dup cum urmeaz:

(b)
(a)
(c)
Fig. 6.4. Aranjamentul bilelor de rostogolire pentru studiul de caz (a) vedere laterala 15 0; (b) vedere frontala; (c)
vedere laterala - 150

In figura 6.5 este redata o imagine comparativa a protezei propuse cu cea a unei proteze
curente obisnuita, din aliaj Co-Cr pe polietilena cu densitate ridicata (UHMWPE).

Fig. 6.5. Imagine comparativa a unei proteze de uz curent si a noii proteze cu bile cu miscare auto-dirijata

Piulita de inchidere reglaj din Fig. 6.3 are rolul de a mentine bilele in spatiul lor de lucru,
dar si de a asigura prestrangerea si jocul optim dintre bile, capul femural si cupa acetabulara.
6.2. Lubrifiantul folosit experimental la testarea protezei totale de sold cu bile in
miscare autodirijata
Compozitia chimica a lichidului sinovial este asemanatoare plasmei si are in plus acid
hialuronic produs de celulele sinoviale. Lichidul sinovial normal are o concentratie de proteine de 1,
8 grame / decilitru. In derularea studiilor experimentale din cadrul prezentului program de doctorat
am folosit de lubrifiant BSF (fluid simulat al corpului uman) cu densitate 1118 kg/m3 si
vascozitate de 0.8 Pas (HyClone, SH30212.03).
6.3. Modelari si rezultate experimentale
Pentru a verifica functionalitatea protezei modul de miscare a bilelor am facut o simulare in
softwear-ul 3D StudioMax, a functionarii ansamblului cap femural - bile cupa acetabulara.
Animatia a fost realizata in principal pentru a observa daca exista blocaje in miscarea bilelor, in
special la contactul cu piulita de blocare reglare si pentru a verifica dimensional cotele si
tolerantele din desenele de executie din Fig. 6.1.
24

In pozitia initiala, cand ansamblul nu este incarcat, bilele nu intra in contact cu capul. La
miscarea si incarcarea ansamblului, capul femural si bilele urca, intra in contact cu cupa acetabulara
si se rotesc, pana in pozitia finala, atunci cand capul femural nu mai oscileaza incarcarea dispare si
bilele ies din contactul cu cupa.
Pentru testare, proteza a fost supusa unei miscari oscilanta in plan vertical de 300, la o
sarcina normala de 1000 N, timp de 5 ore, in conditii de lubrifiere cu BSF.
Dupa testare, proteza a fost spalata in alcool si uscata pe silicagel, dupa care a fost supusa
inspectarii suprafetei interioare. Inspectata cu un obiectiv microscopic, la o marire de 50 de ori, a
permis fotografia imaginilor privind fenomenele aparute in spatiul de lucru. Fig. 6.6.

(b)
(a)
Fig. 6.6. Imagini fotografice x 50: (a) domul cupei acetabulare si (b) partea laterala a calotei.

Aceste imagini demonstreaza tendintele de blocare si gripaj ale bilelor pe suprafata cupei
acetabulare. Petele de culoare galbena sunt de lubrifiant uscat. Observm urmele de miscare
spiralata a bilelor, dar si tendintele de blocare ale bilelor in partea de sus a calotei si la marginea
calotei, unde bilele schimba sensul de miscare. Toate acestea demonstreaza ca numarul de bile a fost
prea mare. In final numarul de bile a fost stabilit la 110, dovedind ca este necesar un spatiu
constructiv mai mare decat s-a crezut initial.
Referitor la transferul sarcinii s-a remarcat asemanarea cu imaginile privitoare la transferul
sarcinii de compresiune prin bile catre capul femural, obtinute anterior prin simulare computerizata,
in timpul miscarii de flexie extensie aplicata protezei cu bile [154]. Dup aplicarea unei sarcini de
compresiune de 1 kN pe articulaia artificial cu bile configurata ca rezultat al analizei geometrice,
au fost determinate incarcarile pe fiecare bila n timpul flexiei de 37.60.
Prin analiza incrcarii fiecarui rnd de bile, s-a determinat (pentru poziia iniial, flexie 0)
c rndurile cele mai incrcate sunt cele situate aproape de 400 - 600 de planul. Distribuia incrcarii
bilelor functie de poziionarea unghiului bilei din varf, este prezentata n Fig. 6.7.

Fig. 6.7. Incarcarea bilelor functie unghiul de pozitionare a bilei fata de cea din varf

Se demonstreaza astfel ca urmele bilelor lasate pe suprafata cupei acetabulare se datoreaza

incarcarilor cele mai ridicate, justificand si tendintele de blocare ale bilelor in partea de sus calotei si
la marginea calotei, acolo unde bilele isi schimba sensul de miscare.
6.4. Comportarea la frecare a protezei totale de sold cu bile in miscare autodirijata
Aparitia gripajului a constituit o noua dificultate majora in derularea programului de
cercetare. Ca urmare, se impunea studierea aprofundata a acestui fenomen de gripaj si gasirea unor
modalitati de evitare a acestuia in conditiile concrete de functionare a protezei.
25

In aceasta situatie, considerand cupa acetabulara ca avand o raza interioara infinita, ceea ce
insemna ca aceasta este o suprafata plana, s-au facut incercariari experimentale pe o instalatie bila
pe plan, frecarea acestui contact fiind tipica fenomenului de gripaj. Aceasta instalatie ofera
posibilitatea urmaririi continuitatii sau ruperii peliculei de lubrifiant BSF cu vascozitatea 0.8 Pa.s
(fluid simulat al corpului), prin inregistrarea pe osciloscop a rezistentei de contact.

Fig. 6.8. Cupla de frecare utilizata in modelarea experimentala.

Pentru mai multa claritate, Fig. 6.8 prezinta o imagine cuplei de frecare cu contact
punctiform (bucsa sferica pe disc plan) utilizate. In contactul static, eforturile de compresiune
datorate contactului punctiform, pmax si pmed (presiunea maxima de contact si presiunea medie de
contact) sunt:
3
p max
1.5 PE2 / r2 (1 2)2

p med

(6.1)
(6.2)

P
a 2

iar raza suprafetei de contact circulare, a, este:

a 3 1.51 2 P

(6.3)
r
E
unde P este sarcina; a - raza cercului suprafetei de contact, iar r raza sferei. In cazul in care piesele
cuplei de frecare sunt confectionate din otel, marimile din ecuatiile (6.1), (6.2) si (6.3) devin:
p max 5800

(6.4)

p med 1700

(6.5)

a 0.09

(6.6)

S-a acordat o mare atentie prelucrarii suprafetelor de lucru ale pieselor cuplelor. Starea
suprafetei, definita prin topografia acesteia, microstructura stratului suprficial si starea de oxidare,
au o influenta major asupra procesului de uzare. Datorita complexitatii procesului de realizare prin
abraziune a starii de suprafata, calea cea mai sigura de a asigura o suprafata reproductibila este
respectarea cu strictete a tuturor fazelor procesului de prelucrare.
Rugozitatea suprafetelor a fost determinata cu un rugozimetru cu traductor
parametric si inregistrare grafica. Instrumentul permite atat inregistrarea profilului suprafetei, cat si
determinarea marimilor Ra si r.m.s., definite astfel:
l
1
Ra y dx
(6.7)
l0
26

1 2
r.m.s
y dx
l 0

(6.8)

Teza prezint in extenso, n finalul acestui subcapitol profilurile si microfotografiile celor

patru suprafete ale mostrelor din SS 316l, cu diferite rugozitati (0.015 m, 0.019 m, 0.045 m,
0.075 m). Prezentm n rezumat pentru Ra = 0.015 m Fig. 6.9 i Ra = 0.075 m Fig. 6.10.

A1
Fig. 6.9. Profilul si microfotografia suprafetei cu rugozitatea Ra = 0.015 m.

A5
Fig. 6.10. Profilul si microfotografia suprafetei cu rugozitatea Ra = 0.075 m.

A2

A6

Au fost efectuate teste de gripaj pe mostre cu cele patru rugozitati ale suprafetei din SS
316L, pentru diferite durate de testare. Mai jos sunt prezentate profilurile transversale si
microfotografiile optice ale urmelor de uzare a suprafetelor dupa 5 minute de testare, dup aceiai
selecie ca la figurile anterioare (Fig. 6.11 i 6.12).

Fig. 6.11. Profilul central transversal si imaginea amprentei de uzura. Ra = 0.015 m, t = 5 min. Proba 1058.

Fig. 6.12. Profilul central transversal si imaginea amprentei de uzura. Ra= 0.075 m, t = 5 min. Proba 830.

27

Pentru a limita posibilitatea aparitiei gripajului prin durificarea suprafetei, s-au realizat
acoperiri de TiN pe mostre din SS 316L. Structura stratului depus a fost analizata prin difractie cu
raze X. Difractogramele sunt prezentate in Fig. 6.13.

Fig. 6.13. Analiza cu raze X a otelului inoxidabil austenitic (energie vs. unghi de incidenta)

Din Fig. 6.13 se observa la unghiul 43.50 austenita Fe (111), la 50.60 Fe (200), iar la
74.70 Fe (220). Se observa si prezenta feritei in acest otel, la unghiul 44.60 - Fe (110).
Piesa pe care s-a depus TiN s-a incercat la coroziune prin imersare in solutie NaCl 3%, la
temperatura de 25 0C. Dupa 3 saptamani nu s-a observat nici o urma de coroziune. Rezulta ca aceste
straturi au o rezistenta la coroziune foarte buna si o duritate foarte ridicata.
S-au facut modelari pe instalatia bila pe plan (disc), care au aratat tendinte de gripaj si in
cazul cuplelor SS 316L (bila) pe mostre disc din SS 316L acoperite cu TiN. Suprafetele acoperite cu
TiN au fost slefuite la aceiasi stare de rugozitate ca si ale mostrelor neacoperite.
Prezentm profilurile si microfotografiile dupa gripaj ale suprafetelor mostrelor din SS
316L, pe care s-a depus o acoperire de TiN cu o microduritate a acoperirii de 2000 HV 0.02. Pentru
exemplificare, Fig. 6.14 i 6.15 prezinta profilul central transversal si imaginea amprentei de uzura
TiN.

A10
A9
Fig. 6.14. Profilul central transversal si imaginea amprentei de uzura TiN. Ra =0.015 m, t =5 min. Proba
1057.

A48
A47
Fig. 6.15. Profil central transversal si amprenta de uzura TiN. Ra= 0.075 m, t = 5 min. Proba 831

Pentru verificarea adeziunii acoperirii de TiN pe substratul din SS316L, s-au efectuat teste
de zgariere pe un tester din dotarea Institutului de Mecanica Solidelor al Academiei Romane.
Testerul foloseste un indentor conic din diamant, cu un segment sferic cu raza de 2 mm in varf, iar
sarcinile aplicate au fost in domeniul (2,5 125) N.

28

In acest caz, miscarea este de alunecare pura, obisnuita in multe tribometre cu miscare
continua sau alternative, iar mostra testate este o mostra circulara mica. Atunci cnd se efectueaz
un test cu sarcin progresiv, ncrcarea critic este definita ca sarcina cea mai mic la care are loc
un esec recunoscut. n caz unei testari la sarcin constant, ncrcarea critic corespunde sarcinii la
care se observ un esec regulat de-a lungul traseului liniar. Daca testul se repeat ciclic pe aceiasi
urma de zgariere si in aceleasi conditii de sarcina si viteza, acesta reprezinta un test de rezistenta la
oboseala a acoperirii.
Ca si amprentele de gripaj, fiecare zgarietura a fost analizata prin microscopie optica, cu un
microscop de tip EPIQUANT, din dotarea Institutului de Mecanica Solidelor Bucuresti al
Academiei Romne.
S-au trasat diagrame ale fortei aplicate, functie de lungimea de zgariere, pentru evidentierea
evenimentelor critice. Pentru acoperirea de TiN, acestea sunt prezentate in figurile ce urmeaza.
Testul de zgariere ofer date cantitative foarte reproductibile care pot fi utilizate pentru a compara
comportamentul diferitelor acoperiri.
De asemenea, nregistrrile despre adncimea pre i post zgariere, pot da informaii asupra
deformrii plastice fata de cea elastica pe durata ncercrii. Imagistica 3D fara-contact, cum ar fi
tehnica cromatismului axial cu lumin alb i AFM, pot fi utile pentru msurarea exact a adncimii
de zgariere dup ncercare.
In Fig. 6.16 i 6.17 sunt prezentate cateva dintre profilurile si microfotografiile dupa gripaj
ale suprafetelor mostrelor din SS 316L, pe care s-a depus, prin procedeul PLD, o acoperire de CrN
cu o microduritate a acoperirii de 627 HV 5. S-au facut deasemenea teste pe instalatia bila pe plan
(disc), care au aratat si in cazul acestor cuple tendinte de gripaj. Si in acest caz s-au fotografiat
urmele de gripaj si au fost facute inregistari profilometrice ale acestora, care sunt prezentate in cele
ce urmeaza. Mostrele metalice acoperite cu CrN au fost slefuite la aceiasi rugozitate a suprafetei ca
si in cazul celor acoperite cu TiN.

A20
A19
Fig. 6.16. Profilul central transversal si imaginea amprentei de uzura CrN. Ra = 0.015 m, t = 5 min. Proba 987.

A44
A43
Fig. 6.17. Profilul central transversal si imaginea amprentei de uzura CrN. Ra = 0.075 m, t = 5 min. Proba 829.

Inregistrarile pe osciloscop ale rezistentei de contact au aratat tendinte de gripaj atat in cazul
acoperirilor de TiN cat si de a celor de CrN, iar examinarile si microfotografiile microscopice au
confirmat acest fapt. In Fig. 6.18 este redat cazul mostrei din SS 316L acoperita cu CrN. Se observa
ca dupa 48 minute a aparut tendinta de rupere a filmului lubrifiant, iar dupa 66 minute s-a produs
gripajul efectiv.
29

Fig. 6.18. Inregistrare pe osciloscop a rezistentei de contact (ruperea peliculei de lubrifiant BSF) in cazul
probei de acoperire CrN pe SS 316L, Proba 1067.

In aceasta situatie, s-au facut teste de zgariere pe testerul prezentat anterior, pentru evaluarea
rezistentei adeziunii acoperirilor de TiN pe substratul din SS 316L. S-au facut deasemenea si
microfotografii ale urmelor de zgariere si inregistrari ale variatiei fortei de frecare in functie de
distanta de zgariere. S-au evidentiat in toate cazurile, evenimentele critice.
Pentru exemplificare, prezentam rezultatele testelor de zgariere pentru acoperirea de TiN
pentru mostra 1. Parametrii testului au fost:
Tipul sarcinii
Sarcina maxima
Lungimea zgarieturii
Viteza de zgariere dv/dt
Geometria indentorului
Materialul varfului indentorului
Raza varfului indentorului

constanta
7.000 N
10 mm
10 mm/min
Rockwell (con 1200)
Diamant
2 mm
Mostra #1 TiN (Buna)

Tipul zgarieturii
Deformatia initiala a acoperirii
Prima spartura
Aschiere initiala
Aschiere continua
Delaminare initiala
Delaminare completa

Sarcina (N)
0.622
1.186
1.853
2.405
2.405
5.403

1
Fig. 6.19. Microfotografie a deformarii initiale a
acoperirii. Marire 500x.

2
Fig. 6.20. Microfotografia primei sparturi. Marire 500x.

3
Fig. 6.21. Microfotografia aschierii initiale.
Marire 500x.

4
Fig. 6.22. Microfotografia aschierii continue. Marire
500x.
30

5
Fig. 6.23. Microfotografia delaminarii initiale.
Marire 500x.

6
Fig. 6.24. Microfotografia delaminarii complete. Marire 500x.

Fig. 6.25. Graficul fortei functie de deplasare pentru mostra

#1 TiN

Fig. 6.26. Diagrama distanta de zgariere / forta de frecare

Toate evenimentele critice conduc la cresterea brusca a fortei de frecare, care este evidentiata
in inregistrarea diagramei variatiei fortei de frecare in functie de distanta de zgariere (sau timpul de
zgariere la viteza constanta).
6.5. Comportarea la uzare a protezei totale de sold cu bile in miscare autodirijata
Determinarea uzurii in cazul protezei de sold cu bile in miscare autodirijata este practic
imposibila prin metode analitice. Aceasta se datoreaza multitudinii de contacte punctiforme de
rostogolire dintre bile, capul femural si cupa acetabulara care sunt intr-o deplasare aleatorie
continua, sub influenta unei forte de frecare de rostogolire globale dintre capul femural, bile si cupa
acetabulara. In cazul modelarii bila pe plan, la existena datelor de gripaj si in urma unui calcul
deosebit de indelungat, se pot determina volumele de material indepartat prin uzare de catre bile din
cupa acetabulara, care insumate ar putea de volumul de material indepartat din suprafata cupei
acetabulare. Practic, metoda posibil teoretic, este inaplicabila datorit multitudinii de factori.
n cazul testelor de uzare (gripaj), simultan cu uzura suprafetelor s-a masurat si coeficientul
de frecare. S-a constatat c un coeficient de frecare minim nu coincide cu uzura minima. In Fig.
6.27 sunt prezentate punctele obtinute in reprezentare Vu / , pentru cele patru rugozitati folosite.
Diferitele rugozitati folosite au determinat nu numai o diferenta intre valorile volumului uzat,
ci si in aspectul urmei de uzare (tipul de uzare). In cazul suprafetelor cu Ra = 0.015 m, Ra = 0.075
m, (t =3 sec.) si Ra = 0.19 m, (t =3 sec.), uzura este de tip adeziv (aspect metalic cu rizuri
pronuntate). In cazul suprafetelor cu Ra = 0.045 m, predomina uzura de tip oxidativ. Odata cu
reducerea vitezei de uzare, ca urmare a conformarii suprafetelor, suprafetele cu Ra = 0.075 m si Ra
= 0.19 m, trec si ele in regim de uzura.
Valorile medii ale volumului de material uzat pentru cele patru rugozitati sunt:
Ra = 0.015 m; Vu = 7.0 x 10-5 mm3 = 0.038;
Ra = 0.045 m; Vu = 7.0 x 10-6 mm3 = 0.050;
Ra = 0.075 m; Vu = 3.7 x 10-5 mm3 = 0.038;
Ra = 0.190 m; Vu = 1.0 x 10-3 mm3 = 0.078.
31

Fig. 6.27. Variatia volumului de material uzat, functie de coeficientul de frecare.

Pentru rugozitatile Ra = 0.015 m, Ra = 0.075 m si Ra = 0.19 m, rezultatele obtinute pentru

volumul de material uzat, sunt in concordanta cu gradul de solicitare al contactului, determinat de
parametrul h min / , al filmului de lubrifiant.
In privinta influentei rugozitatii initiale asupra uzurii si coeficientului de frecare, trebuie
remarcat ca uzura suprafetelor este o marime determinata de fractiunea de suprafata aflata in
contact, si ar trebui sa fie o functie monotona de parametrul filmului h / . Valoarea minima a uzurii
trebuie sa coincida cu valoarea minima a rugozitatii suprafetelor. Din determinarile asupra evolutiei
in timp a uzurii, a rezultat ca, in conditiile experimentale folosite, uzura minima se obtine la o
anumita valoare a rugozitatii si nu la rugozitatea minima. Pentru verificarea acestui rezultat, s-au
efectuat un numar foarte mare de determinari, cu patru rugozitati diferite: Ra = 0.015 m; Ra = 0.045
m; Ra = 0.075 m si Ra = 0.19 m.
Referitor la transferul de material, trebuie discutat si fenomenul a doua suprafete solide in
contact, aflate in miscare relativa una fata de cealalta, care interactioneaza in mai multe moduri:
- interactiunea mecanica intre varfurile asperitatilor, in cazul unei rugozitati mari a
suprafetelor. Procesul este accentuat atunci cand exista diferenta intre cele doua suprafete ale cuplei.
- interactiunea prin adeziune, la suprafete cu rugozitate redusa interactiunea preponderenta
este cea prin adeziune. In punctele unde suprafetele conjugate se apropie sub raza de actiune
atomica, intervine adeziunea intre suprafete. Ca urmare a deplasarii uneia dintre suprafete, are loc
smulgerea de material din una dintre suprafete. Particula de material ramane aderenta pe cealalta
32

suprafata. Suprafata de pe care are loc smulgerea, este determinata de structura celor doua suprafete
si de propietatile lor mecanice (duritate, r, r).
Adeziunea este insotita, in functie de conditiile existente in zona de contact, de difuzia
reciproca a elementelor componente ale celor doua suprafete. Procesul de difuzie, daca are loc,
conduce la cresterea rezistentei la forfecare a jonctiunii. Acest fapt va avea drept consecinta,
desprinderea materialului din profunzimea suprafetei.
Ca urmare a procesului de uzare prin adeziune, are loc un transfer de material, in cea mi
mare parte unidirectional. Una dintre suprafete se acopera cu material din cealalta suprafata, astfel
incat dupa un timp de functionare, frecarea are loc intre doua suprafete de aceiasi natura. Desi
transferul de material este inevitabil in cazul frecarii mixte, intensitatea lui poate fi influentata de
conditiile de lubrifiere, de prezenta in lubrifiant a substantelor active, compozitia aliajelor care
formeaza cupla, .a. Reducerea cantitatii de material transferat, dupa stabilirea echilibrului dinamic,
indica o viteza de uzare si o tendinta de gripaj mai redusa. Interventia unor procese noi ca
abraziunea, influenteaza puternic relatia dintre transfer si viteza de uzare, sau limita de gripaj.
Problemele de mai sus sunt confirmate de datele semnalate in referinta bibliografica [156]
referitoare la Uzura si micrpittingul bilei de otel in alunecare impotriva unei placi de otel acoperite
cu TiN, in conditii uscate si lubrifiate.
Metoda acceptabila pentru determinarea transferului de material, mai ales cand piesele cuplei
sunt confectionate din acelasi material, este metoda trasorilor radioactivi. ns, aceasta metoda,
dintre cele mai precise, inventata la Institutul de Mecanica Solidelor nu mai este disponibila.
6.6. Modelarea si analiza regimului de ungere in articulatia protezei cu bile in miscare
autodirijata
Acest subcapitol se impune deoarece regimul de frecare ungere nu poate fi limita sau mixt
(ca la protezele metal / UHMWPE), dar nu poate fi nici un regim de curgere fluida de tip elastohidro-dinamic (EHD) asa cum se intampla la varianta clasica MOM (cap femural/cupa acetabulara).
Patul de bile aflat intre cap si cupa este in continua miscare, cu schimbare permanenta a sensului de
rotatie al capului, deci si a bilelor, care se misca in sens opus. Privind lucrurile din acest punct de
vedere, apare ca logica varianta regimului de frecare lubrifiere permanent tranzitoriu. De aceea
studiul curgerii fluidului in articulatie a reprezentat o mare provocare, acest tip de curgere nefiind
amintit in literatura tehnica de specialitate. Exprim multumiri colegului Conf. Dr. Ing. Amado
tefan de la Academia Tehnica Militara, care m-a ghidat in desfasurarea cercetarilor privind
lubrifierea si a utilizarii tehnicii de simulare si calcul computerizate specifice.
Pentru studiul curgerii fuluidului n articulatie, am considerat trei variante de calcul:
Varianta I se studiaz curgerea pentru o bil situat ntre cup si capul femural al
articulatiei, cu considerarea geometriei nedeformate a suprafetelor care intr n contact. Bila este
tangent suprafetelor sferice ale capului si cupei.
Varianta II se studiaz curgerea pentru o bil n zona de contact cu capul, cu considerarea
deformrii celor dou suprafete, datorit unei forte de interactiune ntre bil si cap de 30 N. Se
consider c desi deformata, bila nu este n contact cu capul, ntre ele fiind un interstitiu de 0.01
mm. Ipotezele care s-au adoptat sunt: geometriile rmn sferice cu exceptia zonei de contact care se
consider ca fiind o suprafata plana normal pe linia centrelor (ca o tesitur).
Varianta III se studiaz curgerea n intreaga articulatie cu considerarea unor geometrii
nedeformate. Datorit dificulttilor de meare, s-au considerat bilele cu raz mai mic cu 0,01 mm.
n toate cazurile prezentate mai sus peretele cupei este stationar, peretele capului este n
miscare de rotatie, iar peretii bilelor se rotesc deasemenea n jurul centrelor lor dup directii care
sunt specificate n fiecare caz de calcul. Fluidul de lucru este incompresibil, avand densitatea de
1118 kg/m3 si vscozitea de 0,8 kg/ms.
33

6.6.1. Modelul de turbulent modelul Spalart-Allmaras

In cazul nostru, curgerea este considerat turbulent, modelul de turbulent fiind modelul
Spalart-Allmaras. Spalart Allmars (SA) este un model pentru turbulen ce modeleaz diferite
tipuri de curgere turbulent specifice curgerii aerodinamice [157]. Modelul liniar utilizat de ipoteza
Businesq este:
(6.9)

2
1 u h
ij 2 t S ij
ij k ij
3 x h

3
Ecuatiile urmatoare reprezint punerea n aplicare cea mai frecvent utilizata a modelului
Spalart-Allmaras (scris n form scurta).
v
v
uj
cb1 1 f t 2 Sv
(6.10)
t
x j
2
cb1
1
v
v v

c
f

w
1
w
t
2
b
2

x j
xi xi
2 d x j

vscozitatea vartejului turbulent fiind calculata din:

t vf v1
unde
f v1

(6.11)

3
c
3

(6.12)
3
v1

(6.13)
v
v
iar este densitatea, v = / este viscozitatea cinematica moleculara si este viscozitatea dinanica
moleculara. Definitii suplimentare sunt date de urmtoarele ecuatii:
(6.14)
v
S 2 2 f v 2
d
in care 2WijWij este magnitudinea este magnitudinea turbulentei, iar d este distana de la

punctul fluxului la peretele cel mai apropiat i

f v2

1 c6

1
; f w g 6 w36
1 f v1
g c w3
g r c w2 r 6 r
v

r min 2 2 ,10

S d

f t 2 ct 3 exp ct 4 2

Wij

1 u i u j

2 x j xi

1/ 6

(6.15)

(6.16)
(6.17)

(6.18)
(6.19)

Conditiile la limita sunt :

34

vwall 0; v farfield 3v : t 0 : 5v

(6.20)

Constantele sunt :
cb1 0.1355; 2 / 3; cb 2 0.662; 0.41
cw2 0.3; c w3 2; cv1 7.1; ct 4 0.5
(6.21)
cb1 1 cb 2
c w1 2

In primul rand am studiat curgerea pentru cazul unei bile situat ntre cup si capul
articulatiei, cu considerarea geometriei nedeformate a suprafetelor care intr n contact.
6.6.1.1. Varianta I
Se consider sase viteze unghiulare ale capului: 0,5; 1; 1,5; 2; 2,5; 3 rad/s si sase unghiuri de
nclinare ale vitezei unghiulare a bilei fat de cap: 0, 15, 30, 45, 60 si 75 0. Corespunztor acestor
valori rezult viteza unghiular a bilei fat de centrul ei din conditia cinematic ca viteza periferic a
capului n zona de contact proiectat pe directia normal fat de axa de rotatie a bilei s fie egal cu
viteza periferic a bilei.
Cazurile n care viteza de rotatie a capului este de 0,5 rad/s.
Subcapitolul 6.6.1.1.1. al tezei conine cazuri pentru sase unghiuri de nclinare ale vitezei
unghiulare a bilei fat de cap la 0, 15, 30, 45, 60 si 750, la o vitez unghiular a capului de 0,5 rad/s,
ntruct tendina distribuiilor analizate se pstreaz, prezentm n rezumat doar situaia la 0 i 750:
- Viteza de rotaie a capului este 0,5 rad/s, axa de rotaie a bilei paralel cu axa de rotaie a
capului
Distributia de viteze (m/s)

Distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de

contact cu cupa

Distribua de presiuni (Pa) pe bila

n zona de contact cu capul

Fig. 6.28. Distributia de viteze (m/s), distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de contact cu cupa si n
zona de contact cu capul
35

Viteza de rotaie a capului este 0,5 rad/s, axa de rotaie a bilei nclinat cu 750 fa de axa de
rotaie a capului.
Distributia de viteze (m/s)

Distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de

contact cu cupa

Distribua de presiuni (Pa) pe bila

n zona de contact cu capul

Fig. 6.29. Distributia de viteze (m/s), distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de contact cu cupa si n
zona de contact cu capul

Cazurile n care viteza de rotatie a capului este de 1 rad/s

Subcapitolul 6.6.1.1.2. al tezei conine cazuri pentru sase unghiuri de nclinare ale vitezei
unghiulare a bilei fat de cap la 0, 15, 30, 45, 60 si 750, la o vitez unghiular a capului de 1 rad/s,
ntruct tendina distribuiilor analizate se pstreaz, prezentm n rezumat doar situaia la 0 i 750:
-

Viteza de rotaie a capului 1 rad/s, axa de rotaie a bilei paralel cu axa de rotaie a capului
Distributia de viteze (m/s)

Distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de

contact cu cupa

Distribua de presiuni (Pa) pe bila

n zona de contact cu capul

Fig. 6.30. Distributia de viteze (m/s), distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de contact cu cupa si n
zona de contact cu capul
36

Viteza de rotaie a capului 1 rad/s, axa de rotaie a bilei nclinat cu 75 0 fa de axa de rotaie
a capului.
Distributia de viteze (m/s)

Distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de

contact cu cupa

Distribua de presiuni (Pa) pe bila

n zona de contact cu capul

Fig. 6.31. Distributia de viteze (m/s), distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de contact cu cupa si n
zona de contact cu capul

Cazurile n care viteza de rotatie a capului este de 1,5 rad/s

Subcapitolul 6.6.1.1.3. al tezei conine cazuri pentru sase unghiuri de nclinare ale vitezei
unghiulare a bilei fat de cap la 0, 15, 30, 45, 60 si 750, la o vitez unghiular a capului de 1,5 rad/s,
ntruct tendina distribuiilor analizate se pstreaz, prezentm n rezumat doar situaia la 0 i 750:
- Viteza de rotaie a capului 1,5 rad/s, axa de rotaie a bilei paralel cu axa de rotaie a capului
Distributia de viteze (m/s)

Distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de

contact cu cupa

Distribua de presiuni (Pa) pe bila

n zona de contact cu capul

Fig. 6.32. Distributia de viteze (m/s), distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de contact cu cupa si n
zona de contact cu capul

37

Viteza de rotaie a capului 1,5 rad/s, axa de rotaie a bilei nclinat cu 750 fa de axa de
rotaie a capului.
Distributia de viteze (m/s)

Distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de

contact cu cupa

Distribua de presiuni (Pa) pe bila

n zona de contact cu capul

Fig. 6.33. Distributia de viteze (m/s), distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de contact cu cupa si n
zona de contact cu capul

Cazurile n care viteza de rotatie a capului este de 2 rad/s

Subcapitolul 6.6.1.1.4. al tezei conine cazuri pentru sase unghiuri de nclinare ale vitezei
unghiulare a bilei fat de cap la 0, 15, 30, 45, 60 si 750, la o vitez unghiular a capului de 2 rad/s,
ntruct tendina distribuiilor analizate se pstreaz, prezentm n rezumat doar situaia la 0 i 750:
- Viteza de rotaie a capului 2 rad/s, axa de rotaie a bilei paralel cu axa de rotaie a capului
Distributia de viteze (m/s)

Distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de

contact cu cupa

Distribua de presiuni (Pa) pe bila

n zona de contact cu capul

Fig. 6.34. Distributia de viteze (m/s), distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de contact cu cupa si n
zona de contact cu capul

38

Viteza de rotaie a capului 2 rad/s, axa de rotaie a bilei nclinat cu 750 fa de axa de rotaie
a capului.
Distributia de viteze (m/s)

Distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de

contact cu cupa

Distribua de presiuni (Pa) pe bila

n zona de contact cu capul

Fig. 6.35. Distributia de viteze (m/s), distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de contact cu cupa si n
zona de contact cu capul

Cazurile n care viteza de rotatie a capului este de 2,5 rad/s.

Subcapitolul 6.6.1.1.5. al tezei conine cazuri pentru sase unghiuri de nclinare ale vitezei
unghiulare a bilei fat de cap la 0, 15, 30, 45, 60 si 750, la o vitez unghiular a capului de 2,5 rad/s,
ntruct tendina distribuiilor analizate se pstreaz, prezentm n rezumat doar situaia la 0 i 750:
- Viteza de rotaie a capului 2,5 rad/s, axa de rotaie a bilei paralel cu axa de rotaie a capului
Distributia de viteze (m/s)

Distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de

contact cu cupa

Distribua de presiuni (Pa) pe bila

n zona de contact cu capul

Fig. 6.36. Distributia de viteze (m/s), distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de contact cu cupa si n
zona de contact cu capul

39

Viteza de rotaie a capului 2,5 rad/s, axa de rotaie a bilei nclinat cu 750 fa de axa de
rotaie a capului.
Distributia de viteze (m/s)

Distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de

contact cu cupa

Distribua de presiuni (Pa) pe bila

n zona de contact cu capul

Fig. 6.37. Distributia de viteze (m/s), distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de contact cu cupa si n
zona de contact cu capul

Cazurile n care viteza de rotatie a capului este de 3 rad/s.

Subcapitolul 6.6.1.1.6. al tezei conine cazuri pentru sase unghiuri de nclinare ale vitezei
unghiulare a bilei fat de cap la 0, 15, 30, 45, 60 si 750, la o vitez unghiular a capului de 3 rad/s,
ntruct tendina distribuiilor analizate se pstreaz, prezentm n rezumat doar situaia la 0 i 750:
-

Viteza de rotaie a capului 3 rad/s, axa de rotaie a bilei paralel cu axa de rotaie a capului
Distributia de viteze (m/s)

Distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de

contact cu cupa

Distribua de presiuni (Pa) pe bila

n zona de contact cu capul

Fig. 6.38. Distributia de viteze (m/s), distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de contact cu cupa si n
zona de contact cu capul

40

Viteza de rotaie a capului 3 rad/s, axa de rotaie bil nclinat cu 750 fa de axa capului.
Distributia de viteze (m/s)

Distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de

contact cu cupa

Distribua de presiuni (Pa) pe bila

n zona de contact cu capul

Fig. 6.39. Distributia de viteze (m/s), distributia de presiuni (Pa) pe bila n zona de contact cu cupa si n
zona de contact cu capul

Fig. 6.40 prezinta variatia presiunii manometrice maxime din zona de contact, in functie de
unghiul de inclinatie dintre axa de rotatie a bilei si a capului femural, precum si de viteza unghiulara
a capului.

Fig. 6.40. Variatia presiunii manometrice maxime din zona de contact in functie de unghiul de dintre axa de rotatie a
bilei si a capului si de viteza unghiulara a capului

Analizand diagramele din Fig. 6.40, se observa cu claritate ca un unghi de inclinare mai
mare dintre axele bilei si capului conduce la o presiune maxima mai scazuta, iar cresterea vitezei
unghiulare duce la cresterea presiunii maxime.

Fig. 6.41. Variatia presiunii manometrice minime din zona de contact in functie de unghiul de dintre axa de rotatie a
bilei si a capului si de viteza unghiulara a capului
41

Fig. 6.41. ilustreaza variatia presiunii manometrice minime din zona de contact in functie de
unghiul de dintre axa de rotatie a bilei si a capului si de viteza unghiulara a capului. Se remarc o
scdere a presiunii manometrice maxime si o crestere a presiunii manometrice minime, din zona de
contact odat cu cresterea unghiului dintre cele dou axe de rotatie.
Dac creste viteza unghiulara a capului, creste presiunea maxim manometric n zona de
contact si scade presiunea manometric minim. n cmpul de presiune reprezentat pe suprafata
bilei, att n zona de contact cu capul ct si cu cupa, suprapresiunea are o zon de repartitie
aproximativ egal cu depresiunea, rezultanta fortelor fiind foarte mic.
6.1.1.2. Varianta II
Pentru a surprinde mai bine curgerea n zona deformat, s-au cosiderat axele de rotatie ale
bilei si a capului ca fiind paralele, cu urmtoarele trei scenarii:
- bila sa se rostogoleasc fr alunecare pe suprafata capului (viteza unghiular bil max.);
- bila s alunece si s se rostogoleasc pe suprafata capului;
- bila s nu se rostogoleasc pe suprafata capului ci doar alunec (viteza unghiular bil 0).
Am utilizat pentru simulari urmatoarele cinci valori ale vitezei unghiulare a bilei:
bila = 0 rad/s (alunecare fara rostogolire a bilei pe cap sau alunecare pura);
bila = 1,167 rad/s (alunecare cu rostogolire a bilei pe cap);
bila = 2,333 rad/s (alunecare cu rostogolire a bilei pe cap);
bila = 3,5 rad/s (alunecare cu rostogolire a bilei pe cap);
bila = 0 rad/s (rostogolire fara alunecare a bilei pe cap sau rostogolire pura).
Pentru toate cazurile, viteza unghiular a capului este de 0,5 rad/s, vectorul vitez unghiular
fiind orientat n sensul pozitiv al axei Oz. Prezentm n rezumat cte un caz din fiecare scenariu, mai
exact 1, 3 i 5.
Cazul: bila = 0 rad/s (alunecare fara rostogolire a bilei pe cap)

Conturul vitezei rezultante pe planul de simetrie

(m/s)

Conturul vitezei rezultante pe planul perpendicular

pe planul de simetrie (m/s)

Conturul presiunilor pe planul de simetrie (Pa)

Conturul presiunilor pe peretele bilei (Pa)

Fig. 6.42. Conturul vitezei rezultante pe planul de simetrie (m/s). Forta net pe suprafata bilei luat n calcul este de
1.3150898 e - 05 N.
42

Cazul: bila = 2,333 rad/s (rostogolire cu alunecare a bilei pe cap)

Conturul vitezei rezultante pe planul de simetrie

(m/s)

Conturul vitezei rezultante pe planul perpendicular

pe planul de simetrie (m/s)

Conturul presiunilor pe planul de simetrie (Pa)

Conturul presiunilor pe peretele bilei (Pa)

Fig. 6.43. Conturul vitezei rezultante pe planul de simetrie (m/s). Forta net pe suprafata bilei luat n calcul este de
2.6076468 e - 05 N.

Cazul: bila = 0 rad/s (rostogolire fara alunecare a bilei pe cap sau rostogolire pura)

Conturul vitezei rezultante pe planul de simetrie

(m/s)

Conturul vitezei rezultante pe planul perpendicular

pe planul de simetrie (m/s)

Conturul presiunilor pe planul de simetrie (Pa)

Conturul presiunilor pe peretele bilei (Pa)

Fig. 6.44. Conturul vitezei rezultante pe planul de simetrie (m/s). Forta net pe suprafata bilei luat n calcul este de
4.219546 e 05.

43

In Fig. 6.45 este prezentata variatia presiunii manometrice minime si maxime n zona de
contact

Fig. 6.45. Variatia presiunii manometrice minime si maxime n zona de contact

Ca si n cazul considerrii geometriei nedeformate, distributia de presiuni n zona de contact

este cu aproximatie simetric, conducnd la o anulare a efectelor presiunii. Se remarc c pentru
alunecarea bilei pe cap, presiunea manometric maxim are cea mai mic valoare dintre toate
cazurile studiate. Odat cu cresterea vitezei unghiulare, valoarea presiunii manometrice creste,
valoarea cea mai mare atingndu-se pentru cazul rostogolirii fr alunecare a bilei peste cap.
6.1.1.3. Varianta III. Modelarea ansamblului articulatiei
n modelare se consider spatiul articulatiei format din peretiI fixi si mobili. Peretele mobil
care imprim miscarea ntregului ansamblu este capul. Ca si n cazurile studiate precedent se
consider sase cazuri: viteza unghiular a capului are valorile 0,5; 1; 1,5; 2; de ro 2,5; 3 rad/s,
vectorul viteza unghiulara fiind orientat n lungul axei Ox, n sensul pozitiv. Bilele situate intre cap
si cupa sunt antrenate in miscare de rotatie de catre capul articular, rotindu-se in jurul unor axe care
depind de pozita bilelor si de intensitatea fortelor de contact dintre ele. Considerandu-se ca
intensitatea fortei de contact dintre bile este mai mare cu bila vecin situat ctre baza capului, axa
de rotatie a bilei se stabileste pe directia centrului si a punctului de contact cu bila vecin, cea mai
apropiat de baza capului. Astfel bila se roteste n jurul acestei directii, fiind antrenat n miscare de
ctre cap. Viteza unghiular a bilei este determinat ca la varianta I-a de calcul.
Se prezint n rezumat doar cazurile de viteza unghiular a capului cu valorile 0,5 i 3 rad/s:
- Viteza de rotaie a capului 0,5 rad/s, axa de rotaie a capului fiind Ox

(a) Distribuia de viteze (m/s) pe suprafata

bilelor si a capului

(c) Distribua de presiuni (Pa) pe bile

(b) Distribuia de presiuni (Pa) pe cap

(d) Distribua de presiuni (Pa) pe cupa

Fig. 6.46. (a) Distribuia de viteze (m/s) pe suprafata bilelor si a capului, (b) distribuia de presiuni (Pa) pe cap, (c)
distribua de presiuni (Pa) pe bile si (d) distribua de presiuni (Pa) pe cupa
44

Viteza de rotaie a capului 3,0 rad/s, axa de rotaie a capului fiind Ox

(a) Distribuia de viteze (m/s) pe suprafata

bilelor si a capului

(c) Distribua de presiuni (Pa) pe bile

(b) Distribuia de presiuni (Pa) pe cap

(d) Distribua de presiuni (Pa) pe cupa

Fig. 6.47. (a) Distribuia de viteze (m/s) pe suprafata bilelor si a capului, (b) distribuia de presiuni (Pa) pe cap, (c)
distribua de presiuni (Pa) pe bile si (d) distribua de presiuni (Pa) pe cupa

Se remarc o crestere a presiunii n ntreg ansamblul n sensul vitezei unghiulare a capului,

datorit antrenrii fluidului ctre zona respectiv de miscarea de rotatie a capului si o scdere a
presiunii n zona opus, datorat aceluiasi aspect fluidul este scos din acest zon de miscarea de
rotatie a capului.
Am continuat simularile tinand seama ca in organism, articulatia naturala sau protetica este
inchisa in capsula sinoviala, care este limitata de membrana sinoviala. Aceasta are rolul de a secreta
lichidul sinovial (lubrifiantul articular) si de a asigura astfel ungerea articulatiei. Exista chiar cateva
lucrari in literatura de specialitate care iau in considerare posibilitatea lubrifierii hidrostatice a
articulatiei.
In aceasta situatie, am luat in considerare o supra-presiune exercitate de lubrifiant asupra
componentelor articulare, cand lubrifiantul are o comportare newtoniana sau ne-newtoniana.
6.6.2. Lubrifierea articulatiei in cazul existentei unei suprapresiuni
Pentru a reprezenta variatia presiunii n zonele de contact dintre bil, cap si cup, au fost
definite dou suprafete cu ltimea de 0,2 mm, situate n planul yOz (axa Oz trece prin centrul
capului, punctul de contact dintre cap si bil, centrul bilei si punctul de contact dintre bil si cup).
Variatiile presiunii vor fi reprezentate n functie de variabila y. Zona de contact dintre cap si bil,
respectiv dintre cup si bil este caracterizat de y = 0.
Se studiaz mai multe cazuri: cazul fluidului consideat newtonian, cu vscozitatea constant,
respectiv cazul fluidului nenewtonian cu vscozitatea funcie de vitez. Deasemenea pe suprafetele
laterale ale domeniului de fluid se consider presiunea cunoscut pornind de la o presiune de 1,1 atm
pn la 1,4 atmosfere, cu un pas de 0,1 atm.
6.6.2.1. Cazul fluidului newtonian, vscozitatea constant
Consideram aceleasi valori ale densitatii de 1118 kg m3 si vscozitea de 0,8 kg/ms si
consideram cteva cresteri incrementale de 0,1 atm a presiunii lubrifiantului in articulatie. n
rezumat se prezint doar cazurile pentru valorile de capt de interval ale presiunilor analizate:

45

Presiunea 1,1 atm

(a) Presiunea absolul (Pa)

(c) Presiunea pe suprafata bilei 1 n zona de

contact cu cupa (Pa)

(b) Presiunea pe suprafata bilei l n zona de

contact cu capul (Pa)

(d) Distribua de presiuni (Pa) pe bile

(e) Distribua de presiuni (Pa) pe cupa

Fig. 6.48. (a) presiunea absolul (Pa), (b) presiunea pe suprafata bilei l n zona de contact cu capul (Pa), (c)
presiunea pe suprafata bilei 1 n zona de contact cu cupa (Pa), (d) distribua de presiuni (Pa) pe bile si (e)
distribua de presiuni (Pa) pe cupa

(a) Variaia presiunii n zona de contact

(b) Variaia presiunii n zona de contact
cu capul
cu cupa
Fig. 6.49. Variatiile presiunii locale in zonele de contact: (a) cu capul si (b) cu cupa, la presiunea 1,1 atm

Presiunea 1,4 atm

(a) Presiunea absolul (Pa)

(b) Presiunea pe suprafata bilei l n zona de contact

cu capul (Pa)
46

(c) Presiunea pe suprafata bilei 1 n zona de contact

cu cupa (Pa)

(d) Distribua de presiuni (Pa) pe bile

(e) Distribua de presiuni (Pa) pe cupa

Fig. 6.50. (a) presiunea absolul (Pa), (b) presiunea pe suprafata bilei l n zona de contact cu capul (Pa), (c)
presiunea pe suprafaa bilei 1 n zona de contact cu cupa (Pa), (d) distribua de presiuni (Pa) pe bile si (e)
distribua de presiuni (Pa) pe cupa

(b)Variatia presiunii n zona de contact cu cupa

(a) Variatia presiunii n zona de contact cu capul
Fig. 6.51. Variatiile presiunii locale in zonele de contact: (a) cu capul si (b) cu cupa, la presiunea 1,4 atm

6.6.2.2. Cazul fluidului newtonian, vscozitatea variabil cu viteza

Vscozitatea lichidului sinovial din corpul uman este direct proporional cu concentraia de
acid hialuronic.

Fig. 6.52. Variatia vscozittii lichidului sinovial n functie de gradientul de vitez si de concentratia acidului hialuronic

Legea de variatie a vascozittii considerat este de tip putere, de forma:

k g n1 T ,

(6.22)

unde :
vascozitatea fluidului ;
k reprezint o msur a vscozittii medii (indicele de consistent) ;
n este o msur a abaterii fat de fluidul newtonian (exponentul legii), fiind egal cu 1 pentru
fluidul newtonian ;
47

 (T) functie care tine cont de influenta temperaturii asupra vscozittii.

In acest caz viscozitatea este mrginit inferior si superior. Pentru calculele care urmeaz s-a
considerat o concentratie de 4,93 mg AH/ml, n care k = 0.7, n = 0.2, hmax 0.8 m,
hmin 0.08 m.
n rezumat se prezint doar cazurile pentru valorile de capt de interval ale presiunilor
analizate:
- Presiunea 1,1 atm

Presiunea absolul (Pa)

(a) Presiunea pe suprafata bilei l

n zona de contact cu capul

(b) Presiunea pe suprafata bilei 1

n zona de contact cu cupa

(c) Variatia presiunii n zona de contact cu capul

(d)Variatia presiunii n zona de contact cu cupa

Fig. 6.53. Variatia presiunii pe suprafata bilei l n zona de contact cu capul (a) si in zona de contact cu cupa (b) si
inregistari ale valorilor variatiei presiunii n zona de contact cu capul (c) cupa (d) la 1,1 atm.

Presiunea 1,4 atm

Presiunea absolul (Pa)

(a)Presiunea pe suprafaa bilei l

n zona de contact cu capul

(b) Presiunea pe suprafaa bilei

n zona de contact cu cupa
48

(c) Variatia presiunii n zona de contact cu capul

(d)Variatia presiunii n zona de contact cu cupa

Fig. 6.54. Variatia presiunii pe suprafata bilei l n zona de contact cu capul (a) si in zona de contact cu cupa (b) si
inregistari ale valorilor variatiei presiunii n zona de contact cu capul (c) cupa (d) la 1,3 atm.

In toate situatiile studiate se constat o distributie simetric a presiunilor fat de punctul de

contact geometric, att n zona de contact dintre cap si bil, ct si n zona de contact dintre cup si
bil, conducnd la valori reduse ale fortelor hidrodinamice.
Din analiza valorilor presiunii din zonele de contact a rezultat c presiunile maxime cnd
fluidul este considerat newtonian, cu vscozitate constant, sunt mai mari dect valorile determinate
pentru fluidul considerat nenewtonian. n ceea ce priveste valoarea minim a presiunii, se remarc
c valorile minime n cazul fluidului nenewtonian sunt mai mari dect cele determinate n cazul
fluidului newtonian.
6.6.3. Aprecieri privind modelarea si analiza regimului de ungere in articulatia protezei cu bile
in miscare autodirijata
In totalitate, rezultatele privind si analiza regimului de ungere in articulatia protezei cu bile
in miscare autodirijata prin modelare matematica, indiferent de ipotezele luate in considerare, au fost
descurajatoare. Toate simularile au evidentiat existenta unei curgeri a lubrifiantului preponderent in
regim tranzitoriu, cu ruperea si refacerea foarte rapida si permanenta a peliculei de lubrifiant.
Am facut o testare continua de 144 de ore (6 zile) a articulatiei protetice, in conditiile folosita
la probele de frecare ale articulatiei pe standul cu miscare oscilanta prezentat n cap. 5, dupa care am
inspectat articulatia pentru a vedea efectele produse asupra acesteia.
Cu toata lubrifierea continua cu BSF, proteza a nregistrat temperaturi foarte ridicate (inainte
de oprirea standului a fost masurata o temperatura de 146 0C a cupei acetabulare), suprafata
interioara a cupei si suprafata capului femural au fost deteriorate iremediabil, aspectul
componentelor articulare a devenit de culoare bruna, iar lubrifiantul devenise foarte consistent.
S-a constatat deteriorarea iremediabila a capului femural, schimbarea culorii acestuia,
precum si deteriorarea dispozitivului de fixare ca urmare a griparii rulmentilor in urma topirii
unsorii lubrifiante datorate temperaturii foarte ridicate atinse.
Analiza critica a modelului i a ipotezelor utilizate a furnizat urmtoarele concluzii:
- la testare, incarcarea articulatiei se face cu o sarcina concentrata repartizata gaussian pe
punctele de contact ale bilelor cu capul femural. Astfel testarea protezei prin miscare oscilanta in
plan vertical nu este adecvata, deoarece numai unele si acelesi bile suporta intreaga incarcare.
- miscarea doar a unor bile este autodirijata de forta de frecare, celelalte ramanand imobile si
alunecand pe suprafetele capului si cupei. Cu alte cuvinte, nu era indeplinita ideea principala a
acestui tip de articulatie si anume miscarea autodirijata.
Apare ca fiind strict necesara testarea in conditiile unei miscari fiziologice. Etapa de
documentare a inclus lucrari apartin Domnului conf. univ.dr.ing. Florin Munteanu si colaboratorilor
si de la Facultatea de Bioinginerie Medicala a Universitatii de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa
din Iasi, care descriau rezultate pe un astfel de stand. in s-i multumesc pentru asistenta oferit i
colaborarea acordat n utilizarea standului experimental realizat de cercetatorii de la Iasi.
49

6.6.4. Studii experimentale in conditii anatomice, referitoare la frecarea in proteza totala de

sold cu bile in miscare autodirijata
Studiile experimentale in conditii anatomice, privind frecarea in proteza totala de sold cu
bile in miscare autodirijata, au fost derulate pe standul pus la dispozitie de catre Dl. Profesor Florin
Munteanu si colaboratorii sai de la Facultatea de Bioinginerie Medicala a Universitatii de Medicina
si Farmacie Gr. T. Popa din Iasi. Standul a fost construit initial pentru studii de frecare ale
protezelor totale de sold clasice, metal pe polietilena. Facilitile oferite de acest stand constau in
posibilitatea realizarii urmtoarelor studii: msurtori simultane sau alternative ale coeficientului de
frecare si a uzurii; sincronizare perfect a simularii cinematice si dinamice a articulatiei de old;
respectarea unghiului dintre axa de ncrcare si axa de oscilatie.
Dispozitivul respect condiiile fiziologice: ncrcare variabila cu o sarcina maxima de 2100
N; viteza unghiular similara cu cea a miscarii de flexie - extensie pentru o articulatie de old.
Pentru a obine variaia coeficientului de frecare pentru un ciclu de mers, trebuie s fie parcurse mai
multe etape. Prima este calculul teoretic al momentului de frecare, care combinat cu variatia vitezei
unghiulare a capului femural, ar permite calcularea puterii disipate corespunztoare acestui moment.
A doua este concentrata pe msurarea coeficientului de frecare n timp i pe calculul puterii disipate,
corespunztoare momentului masurat. Calculand raportul dintre cele dou puteri disipate, este
dedusa variaia coeficientului de frecare pentru un ciclu de mers.
Dupa cum se stie, in mersulul normal, aciunea musculara i greutatea pacientului contribuie
la rezultanta R care acioneaz asupra capului femural. De asemenea, miscarea relativ a capului
femurului pe cupa acetabulara (cu o viteza unghiular ) se datoreaz in principal miscarii de flexie
- extensie (Fig. 6.55).

Fig. 6.55 Axa incarcarii si axa flexiei - extensiei la o articulatie naturala de old [159]

Articulatia de sold efectueaz trei feluri de micri: flexie - extensie, abducie - adducie i
rotaie intern. Variaia unghiular a flexiei - extensie (micarea principala) este prezentat n Fig.
6.56 a, la mers normal. Este foarte dificil s se estimeze aciunea fortei rezultante pe articulatie in
timpul mersului normal. Curbele raportului dintre variaia forei de reaciune R i greutatea corpului
G, n timpul unui pas uman, sunt prezentata n Fig. 6.56 b. O variant similar a fost determinat de
Franek [160].

Fig. 6.56. (a). Variatia flexiei extensiei n timpul a dou

cicluri de mers; (b) Variaia raportul R / G n timpul unui
ciclu de mers normal [159]

Pentru a asigura cerinele biomecanicii oldului, a fost adaptat standul de testare, a crui
imagine este reprezentata n Fig. 6.57. Pe acesta au fost montate in pozitie anatomica, doua
articulatii de proteze totale de sold cu bile in miscare autodirijata.
50

Fig. 6.57. Vedere de ansamblu a standului pentru testarea la frecare a protezelor totale de sold, in pozitie anatomica

Standul de incercari a fost construit n aa fel, incat doar cele dou capete femurale care
oscileaz n dou direcii, similar cu articulatia de sold, sa susinut piesa dublu acetabulara.
Dispozitivul ofer facilitile: msurtori simultane sau alternative ale coeficientului de frecare si a
uzurii; sincronizare perfect a simularii cinematice si dinamice a articulatiei de old; respectarea
unghiului dintre axa de ncrcare si axa de oscilatie.
Piesa acetabulara dubla se deplaseaz simultan cu capetele din cauza frecarii. Momentul de
frecare msurat este o proiecie a momentului real, acesta din urma rezultand din calcule. Micarea a
avut o frecven de 1 Hz din reducerea vitezei unghiulare a motorului electric, prin curelele
trapezoidale de transmisie i angrenajul reductor.
Scopul principal al acestui studiu a fost de a determina coeficientul de frecare si de a incerca
sa stabilim conditiile de lubrifiere. Determinarea experimentala a coeficientului de frecare poate fi
stabilita pe baza puterii disipate prin frecare n timpul unui ciclu de mers. Aceasta este de fapt
caldura produsa si pierduta in timpul frecarii. Puterea disipata corespunztoare unui ciclu de mers,
determinata experimental, ar putea fi exprimat ca:

PDE M fE pa

(6.23)

n care: PDE - puterea disipata experimentala, corespunztoare unui ciclu de mers;

MfE - momentul de frecare experimental;
pa - viteza unghiular (variabila) a piesei acetabulare.
Metoda a fost bazata pe deplasarea lamelei rigide care poate deforma un arc, fapt ce d o
variaie de tensiune electric a unui traductor de deplasare care a fost considerat drept placa de
achizitie a computerului.
Experimentele au folosit SBF (simulated body fluid), cu densitate de 1118 kg/m3 si
vascozitate de 0.8 kg/ms. Variaia deplasarii este prezentata n Fig. 6.58.

Fig. 6.58. Variatia deplasarii x in timpul unui ciclu complet pasire.

Momentul de frecare masurat este:

M fm k x l

(6.24)
51

unde: k parametrul de elasticitate al arcului (k =14 N/mm);

x deformatia arcului, egala cu deplasarea lamelei;
l lungimea lamelei rigide (l = 63 mm).
Deplasarea lamelei rigide, x, a fost determinat experimental, reprezentnd dublul lui Mfx.
Unghiul dintre direcia rezultanteu R si axa micarii de flexie - extensie este de 700, iar momentul de
frecare determinat experimental, MfE, este:
(6.25)
1
k x l
M fE
M fm
0
0
2 cos 70
2 cos 70
Puterea disipata experimentala este produsul scalar dintre momentul de frecare i viteza
unghiular a piesei acetabulare duble, pc:
PDE M fE pc M fE pc cos 700
(6.26)
1
PDE k x l pc
2
Viteza unghiular a piesei acetabulare duble, a fost exprimat referitor la extremitatea
lamelei rigide v r :
(6.27)
v x
pc l
.
l t
Rezulta ca expresia puterii disipate experimentale este:
(6.28)
k x x
PDE

.
2 t
Puterea experimentala disipata trebuie s fie egal cu cea teoretica:
(6.29)
PDT PDE
Din egalitate de mai sus a fost obtinuta expresia coeficientului de frecare:
(6.30)
PDE

PfTE PfTV PfTP

1

PfTE PfTV PfTP

(6.31)

PDE
E V P
unde: E - componenta elastica a coeficientului de frecare;
V - componenta histeretica (viscoasa) a coeficientului de frecare;
P - componenta plastica a coeficientului de frecare.
Trebuie precizat ca, spre deosebire de standul de proba cu miscare oscilant folosit anterior,
care masura un coeficient de frecare local instantaneu, standul utilizat acum masoara un coeficient
de frecare global al articulatiei.
Intre timp am finalizat si realizarea unei proteze totale de sold, bazata pe acelasi principiu
bile cu miscare autodirijata, prin adoptarea si adaptarea unei variante de miscare de rostogolire cu
frecare redusa, dupa Omni Directional Movement Solutions de la Omnitrack si anume
articulatia Omnitrack de tip 9030.
Pentru a deosebi cele doua modele experimentale, am denumit varianta initiala articulatie
cu bile in miscare autodirijata Self Directed Balls Joint, prescurtat SDBJ, iar varianta realizata pe
solutia de miscare cu frecare redusa Omnitrack, adaptata pentru proteza articulatie cu miscare
autodirijata bazata pe o solutie de miscare Omnitrack modificata: Self - Directed Movement Joint
with Modified Motion Omnitrack Solution, prescurtat SDMOS. Varianta de articulatie, modificata
si adaptata pentru proteza totala de sold cu bile in miscare autodirijata, este prezentata in Fig. 6.59.
52

Fig. 6.59. Noua articulatie acetabular femurala (SDMOS) bazata pe o solutie de miscare cu frecare redusa Omnitrack
movement solution: 1 ghidaj mobil al bilelor; 2 caseta exterioara; 3 suport superior; 4 - bila; 5 support inferior; 6 cap
femural; 7 garniture din cauciuc siliconic; 8 capac de inchidere; 9 arc Spiralax.

Dificultatea a fost realizarea casetei exterioare, poz. 2. Cum nu aveam posibilitati tehnice de
ambutisare si de prelucrari ulterioare, am folosit caseta exterioara a capului unei proteze monobloc
de tip Lord, cu tija cu acoperire din semisfere, destinata implanturilor cu tija cimentata.
Variatia in timp (un ciclu de pasire) a coeficientului de frecare inregistrata la cele doua
variante constructive cu bile in miscare autodirijata a fost reprezentat n Fig. 6.60 (pentru varianta
SDBJ) si n Fig. 6.61 (pentru varianta SDMOS).
In aceste reprezentari, ncrcarea a fost imprita la 105, iar modulul vitezei unghiulare a
capului femural a fost imprita la 25, pentru a obine aceeai categorie de domeniu. Este de
remarcat in ambele cazuri, dependena invers cu variaia ncrcarii i dependen direct cu
modulul vitezei unghiulare, pentru momentul 75% din timpul unui ciclu de mers.Comparativ, sunt
prezent ate variatiile in timp ale sarcinii normale N(t) normalizate la 10000 si ale vitezei unghiulare
(t) normalizate la 25. Normalizarea a fost necesara pentru aceste valori sa poata fi reprezentate pe
aceiasi scala a ordonatelor.

Fig. 6.60. Comparatie intre coeficientul de frecare si modulul vitezei unghiulare in cazul variantei constructive
initiale (SDBJ). Este de notat dependenta inversa dintre coeficientul de frecare si sarcina si dependent directa de
viteza unghiulara.
(t); N (t) / 10000 [N]; (t) / 25 [rad /s]

Monitorizarea coeficientului de frecare a fost continua, pentru fiecare proteza testata. Foarte
incurajator, valoarea masurata maxima a coeficientului de frecare a fost de 0.027, iar valoarea
minim masurata a fost de 0.008, rezultand o valoare medie de 0.0175. Cu toate acestea, scaderea
destul de abrupta a coeficientullui de frecare produce socuri in functionarea articulatiei (Fig. 6.60).
De aceea am optat in paralel si pentru adoptarea unei variante de miscare dupa Omni
Directional Movement Solutions de la Omnitrack (varianta SDMOS) si anume articulatia
Omnitrack de tip 9030. Aceasta solutie de miscare cu frecare scazuta in articulatie, a fost modificata
si adaptata prin modificari constructive, pentru utilizarea ca articulatie acetabular - femurala intr-o
proteza totala de sold cu frecare de rostogolire (Fig.6.59).
Toate componentele articulatiei sunt fabricate din otel inoxidabil SS316L in grad medical,
ceea ce inseamna ca sunt compatibile mediului din corpul uman.
Articulatia asigura o frecare foarte scazuta ( = 0.005), o viteza maxima de 2 m/s, suporta o
incarcare maxima de 375 kg si poate functiona in conditii optime intr-un domeniu de temperatura de

53

la - 30 0C la + 160 0C, avand o rezistenta foarte ridicata la soc si fiind prevazuta cu canale de drenare
a lubrifiantului. Aceste date sunt conforme cu specificatia tehnica 9020 Omnitrack.

Fig. 6.61. Comparatie intre coeficientul de frecare si modulul vitezei unghiulare in cazul variantei constructive
Omnitrack cu frecare redusa (varianta SDMOS) Si aici este de notat dependenta inversa dintre coeficientul de
frecare si sarcina si dependent directa de viteza unghiulara.
(t); N (t) / 10000 [N]; (t) / 25 [rad /s]

La proteza SDMOS, valoarea masurata maxima a coeficientului de frecare a fost de 0.021,

iar valoarea minim masurata a fost de 0.004 rezultand o valoare medie de 0.0125, mai mica cu
0.0050 fata de varianta initiala (SDBJ). Dar principalul lucru remarcat la proteza SDMOS este ca
variatia coeficientului de frecare este mult mai amortizata, fara socuri (v. Fig. 6.61).
Parametrii de incercare au avut valori credibile. Astfel, sarcina maxima pentru care s-au
efectuat incercarile a fost de 3000 N iar viteza unghiulara a fost aceea corespunzatoare unei miscari
a fost de un pas/secunda.
Daca caracterul periodic al variatiei coeficientului de frecare este pus in evidenta, limitele de
variatie ale acestuia difera de ordinul a 0.005. Explicatia consta in faptul ca valorile inregistrate
pentru coeficientul de frecare reprezinta insumarea efectelor miscarii de rostogolire a bilelor cu
aceea de alunecare relativa dintre bile si suprafetele cu care se afla in contact. Putem spune ca avem
de a face cu un coeficient de frecare global, care insumeaza efectele celor doua tipuri de miscari.
Suprapunerea celor doua efecte este mai vizibila in cazul cuplei de frecare SBDJ, la care alunecarea
bilelor ce degajeaza in spatiile compensatorii, constructiv create pentru a nu aparea blocarea lantului
de corpuri de rostogolire, conduce la valoari mai ridicate ale coeficientului de frecare global.
Se poate concluziona faptul ca in cazul celor doua variante constructive, ponderea miscarii
de alunecare este diferita, acest lucru fiind susutinut de valorile minime apropiate ale coeficientului
de frecare.
Se poate observa si faptul ca in cazul protezei tip SDBJ, aparent, viteza unghiulara nu
reprezinta un factor de influenta important asupra valorilor coeficientului frecare, acestea fiind de
fapt in opozitie de faza cu incarcarea (se inregistreaza valori minime ale cf frecare atat pentru viteza
unghiulara maxima cat si minima). In cazul SDBJ, prin suprapunerea efectului alunecarii peste
rostogolire, viteza unghiulara devine un factor de influenta important. In acest caz, pentru viteze
maxime si incarcari importante se inregistreaza scaderi bruste ale coeficientului de frecare, ceea ce
ar corespunde unei miscari preponderant de rostogolire.

54

Cap. 7 Concluzii, contributii originale i direcii de dezvoltare a cercetrii

Realizarea programului de pregatire pentru doctorat finalizat prin lucrarea de doctorat
intitulata Studii privind influena evoluiei biotribosistemului endoprotezei totale de sold asupra
durabilittii i stabilittii acesteia, a presupus o activitate intensa de documentare, in primul rand
asupra biotribologiei endoprotezelor de sold, a problematicii legate de durabilitatea protezei totale
de sold, privita ca biotribosistem evolutiv.
Programul de cercetare pentru doctorat a constat din lucrul efectiv in cadrul activitilor
derulate de departamentul de tribologie din Institutul de Mecanica Solidelor pe probleme de
tribologie a protezelor de sold, contribuind si eu intr-o oarecare masura la rezultatelor obtinute,
rezultate prezentate la unele manifestari stiintifice din tara si din strainatate, cum ar fi:
L. Capitanu, C.D. Bursuc: A studies synthesis regarding the total hip prosthesis motion and
pressure exertion. Proceedings of SISOM 2010, May 27-28, 2010, Bucharest, Romania;
L. Capitanu, L.L.Badita, D.C.Bursuc: Damage of the Co-Cr-Mo femoral head of a total
hip prosthesis and its influence on the wear mechanism. Proceedings of Serbiatrib 2011, 11-13
May 2011, Kragujevac, Serbia;
L.L. Badita, D.C. Bursuc, L. Capitanu: About the wear process of the Co-Cr-Mo femoral
head of a total hip prosthesis. SISOM 2011, Bucuresti, 25-26 May 2011;
Lucrarea prezentata la Serbiatrib 2011 a fost publicata ca articol in Journal of Materials
Science and Engineering A1 (2011) 662-670.
n contextul preocuprilor moderne de cretere a durabilitii protezei de old, ideea solutiilor
constructive alternative proteze totale de sold cu frecare de rostogolire, mi-a captat atentia. Mi-am
dat seama ca inlocuirea frecarii de alunecare cu cea de rostogolire, daca este posibila, poate
reprezenta un progres enorm in acest domeniu. Cunoscand ca in trecut au existat astfel de preocupari
la Institutul de Mecanica Solidelor, am studiat tot ce publicat cercetatorii de aici, referitor la aceasta
problema. Avand avantajul ca insasi conducatorul de doctorat era unul dintre initiatorii acestor
studii, am avut privilegiul de a cunoaste de la sursa ideile iniiale, ipotezele facute, care au fost
simularile experimentale si de calcul realizate, dar in special care au fost dificultile intmpinate.
La recomandarea conducatorului de doctorat am decis sa continui cercetarile in aceasta
problema. Am admis ca nu trebuie sa am idei preconcepute, sa preiau ce consider bun si util din
ceea ce s-a facut inainte, sa am permanent o privire si in special o gandire critica in privinta
problemelor aparute. Am denumit obiectivul urmarit Proteza totala de sold cu bile in miscare
autodirijata, delimitnd astfel domeniul studiilor i fixnd direcia de dezvoltare.
In consecinta am procedat la o reproiectare a acestei proteze pornind si pastrand principiul
constructiv initial propus de cercetatorii de la Institutul de Mecanica Solidelor, si anume obtinerea
frecarii de rostogolire prin miscarea de rotatie a unui strat de bile intre capul femural si cupa
acetabulara. Ideea de a obtine miscarea de rostogolire dintre capul femural si cupa acetabulara ca
urmare a fortei de frecare de rostogolire a unui strat de bile interpus intre cele doua elemente si prin
degajarea bilelor intr-un spatiu liber pre-existent, creat din constructie m-a captivat.
Dupa dificultati de ordin tehnic i de ordin tehnologic, prima mea contributie originala
notabila a fost realizarea fizica a unor modele experimentale de proteze totale de sold cu bile in
miscare autodirijata.
In cadrul cercetarilor asupra frecarii n aceast protez, modelarea si analiza regimului de
ungere in articulatia protezei cu bile in miscare autodirijata constitue o noua contributie originala in
dezvoltarea cercetarii. Este prima data cand s-a raportat despre regimul de frecare si lubrifiere intrun astfel de dispozitiv medical (Lucian Capitanu, Virgil Florescu, Dumitru-Catalin Bursuc.
Preliminary study on the seizure trend of a MOM-THP with self directed balls. Proceedings of
Serbiatrib13, Kragujevac, Serbia, 15 17 May, 2013, lucrare publicata apoi in Jourmal of
Mechanics Engineering and Automation. Vol. 3, No. 9, 2013.
55

 Studiul curgerii lubrifiantului intr-o articulatie complet sferica cu bile, considerand

lubrifiantul ca avand comportare newtoniana sau ne-newtoniana, este de noutate absoluta. Unele
rezultate au fost publicate in lucrarea D.C. Bursuc, L. Capitanu, V. Florescu. New stydy on friction
in a MOM total hip prosthesis with balls in self-directed motion. International Journal of Research
in Engineering and Technology (IJRET), Volume 03, 2014, India.
Modelarea ansamblului articulatiei folosind modelul de turbulent Spalart-Allmaras este o
alta contributie originala de noutate absoluta in studierea biotribosistemului protezei totale de sold.
De asemenea trebuie sa mentionez ca o contibutie originala realizarea uor studii de lubrifiere
a articulatiei in cazul existentei unei suprapresiuni in capsula sinoviala.
Studiile experimentale de laborator in conditii anatomice, referitoare la frecarea in proteza
totala de sold cu bile in miscare autodirijata, constituie o noua contributie originala.
Un alt element de originalitate il constitue finalizarea conceptiei si realizarea ca varianta
constructiva alternativa, a unui model de proteza totala de sold, bazata pe acelasi principiu bile cu
miscare autodirijata. Aceasta am realizat-o prin adoptarea si adaptarea unei variante de miscare de
rostogolire cu frecare redusa, dupa Omni Directional Movement Solutions de la Omnitrack si
anume articulatia Omnitrack de tip 9030.
In urma activitatii de cercetare desfasurate in timpul programului de pregatire pentru doctorat,
au rezultat 8 participari la simpozioane si conferinte de specialitate, in tara si in strainatate, dupa
cum urmeaza: SISOM 2010, Serbiatrib 2011, Kraguevac Serbia, SISOM 2011, Balkantrib 2011,
Salonik Grecia, SISOM 2012, Congresul European de Biomecanica ESB 2012, Lisabona
Portugalia, BULTRIB 12 Sofia, Bulgaria, Serbiatrib 2013, Kraguevac Serbia. Lucrarile au fost
publicate in volume ale conferintelor, dar si in reviste dedicate acestor manifestari stiintifice
(Journal of the Balkan Tribological Association, cotat ISI si Tribological Journal BULTRIB).
Lucrarea sustinuta la May 2011 n Serbia, a fost publicata in Journal of the Balkan Tribological
Association, revista cotata ISI: L. Capitanu, L.L.Badita, D.C.Bursuc: Damage of the femoral head
of total hip prosthesis. Journal of the Balkan Tribological Association, Vol. 18, No. 4, 642-653
(2012), ca si lucrarea sustinuta la Lisabona Lucian Capitanu, Virgil Florescu, Liliana Laura
Badita, Dumitru Catalin Bursuc. About failure uncemented hip replacements from fracture stem
prosthesis. ESB, Lisabona, Portugalia, Journal of Biomechanics - revista cotata ISI, Volume 45,
Supp. 1, S79, July 2012.
Deasemenea, am publicat alte 7 articole stiintifice in alte reviste internationale de specialitate:
- Journal of Materials Science and Engineering A1 (2011) 662-670. Formely part of Journal of
Materials Science and Engineering, USA;
- Science Journal of Medicine and Clinical Trials, ISSN: 2276-7487, Volume 2012, Jourmal of
Mechanics Engineering and Automation. Vol. 3, No. 9, 2013.
- Journal of Mechanics and Automation, 2014, 4(1): 10-42, International Journal of Research
in Engineering and Technology (IJRET), Volume 03, Issue 04, 1-7, 2014,
- International Journal of Engineering Science & Research Technology, 3(7):July, 2014.
Diseminarea rezultatelor cercetrii a presupus publicarea unui numr total de 18 articole.
Ca directii de cercetare viitoare, mi propun sa aprofundez cercetarile privind varianta
constructiva alternativa conceputa in cadrul programului de pregatire pentru doctorat si prezentata
sumar in cadrul tezei de doctorat, anume proteza totala de sold, bazata pe acelasi principiu bile cu
miscare autodirijata si pe care am realizat-o prin adoptarea si adaptarea unei variante de miscare de
rostogolire cu frecare redusa, dupa Omni Directional Movement Solutions de la Omnitrack si
anume articulatia Omnitrack de tip 9030. Articulatia acestei proteze are un coeficient de frecare
deosebit d scazut (0.005) si poate fi utila in multe alte domenii de aplicatii practice, printre care s-ar
putea enumera si domeniul militar.

56

Bibliografie
1. Popescu M., Trandafir T., Artrologie i biomecanic, Editura Scaiul, Bucureti, 1998;
2. Popescu M., Cpitanu L., Proteze totale de sold. Inginerie i ortopedie, Editura Bren, Bucureti, 2006;
3. Papilian V., Anatomia omului, volumul I - Aparatul locomotor, Ediia a XII-a, Editura BIC ALL,
Bucureti, 2006;
4. Bursuc D.C., Solicitri mecanice ale biotribosistemului articular al oldului- referat de cercetare
tiinific, Academia Romn Institutul pentru mecanica solidelor, Bucureti, 2011;
5. Pan I., Rovena N., ldreanu M., Radiodiagnostic osteo-articular, Editura medical, Bucureti, 1977;
6. Chapmans, Orthopaedic Surgery, Lippincot Williams & Wilkins, 2001, PA, USA;
7. Cpitanu L., Florescu V., Aspects of the stainless Steel Friction, Annual Symposium of the Institute of
solid Mechanics, SISOM 95, Bucureti 1995, pp. 393-401;
8. Yoshimine F., Ginbayashi K., A mathematical formula to calculate the theoretical range of motion for
total hip replacement. Journal of Biomechanics 35, 2002, pp. 989-993;
9. Cpitanu L., Bdi L.L., Gheorghe I., Artroplastia total de old. Dinamica pierderii stabilitii
protezelor totale de old, Editura Agir, Bucureti, 2011;
10. Campbells, Operative Orthopaedics, Elsevier, ed. 9, 2005;
11. Bursuc D.C., Analiza componentelor protezelor totale de old, - referat de cercetare tiinific, Academia
Romn Institutul pentru mecanica solidelor, Bucureti, 2012;
12. Willert H.G., Buchhorn G.H., Particle Disease Due to Wear Ultrahigh Molecular Weight Polyethylene,
Findings from Retrieval Studies, in Morrey B.: Biological, Material and Mechanical Considerations of Joint
Replacement, Raven Press, 1989, pp 87-102;
13. Cpitanu L., Bursuc D.C., A studies synthesis regarding the total hip prosthesis motion and pressure
exertion, Proceedings of SISOM 2010, May 27-28, Bucharest, Romania 2010, pp. 302-311.
14. Bergmann G., Deuretzbracher G., Heller M., Graichen F., Rohlmann A., Strauss J., Duda G. N., Hip
contact forces and gait patterns from routine activities. Journal of Biomechanics 34 (2001) 859-871;
15. Graichen F., Bergmann G., Rohlmann A., Hip endoprosthesis for in vivo measurement of joint force and
temperature. Journal of Biomechanics 32 (1999) 1113-1117;
16. Taylor S.J.G., Walker P.S.: Forces and moments telemetred from two distal femoral replacements during
various activities. Journal of Biomechanics 34 (2001) 839-848;
17. Heaton-Adegbile P., Zant N.P., Tong J., In-vitro fatigue behaviour of a cemented acetabular
reconstruction .Journal of Biomechanics 39 (2006) 28822886;
18. Zant N.P., Wongk.Y., Tong J. Fatigue fracture in cement mantle in a simplified acetabular replacement
model. International Journal of Fatigue 29 (7) (2008a) 12451252;
19. Zant N.P., Heaton-Adegbile P., Hussell J.G., Tong J. In-vitro fatigue failure of cemented acetabular
replacements - a hip simulator study. Journal of Biomechanical Engineering, Transactions of the ASME 130
(2008) 021019-1021019-9;
20. Tong J., Zant N.P., Wang J-Y., Heaton-Adegbile P., Hussell J.G., Fatigue in cemented acetabulum.
International Journal of Fatigue 30(8) (2008) 13661375;
21. Sundfeldt M., Carlsson L.V., Johanssonc.B., Thomsen P., Gretzer C., Aseptic loosening, not only a
question of wear: a review of different theories. Acta Orthopaedica 77(2) (2006) 177197;
22. Huiskes, R., Failed innovation in total hip replacement: diagnosi and proposals fracture. Acta
Orthopaedica Scandinavia 64 (1993a) 699716;
23. Huiskes, R., Mechanical failure in total hip arthroplasty with cement. Current Orthopaedics 7 (1993b)
239247;
24. Schmalzried T.P., Kwong L.M., Jasty M., Sedlacek R.C., Haire T.C. ,OConnor D.O., Bragdon C.R.,
Kabo J.M., Malcolm A.J., Harris W.H., The mechanism of loosening of cemented acetabular components in
total hip arthroplasty. Analysis of specimens retrieved at autopsy. Clinical Orthopaedics and Related
Research 274 (1992) 6078;
25. Collier J.P., Michael D.E., Mayor B., Mechanisms of failure of modular prostheses. Clinical
Orthopaedics and Related Research 285 (1992) 129139;

57

26. Schulte KR., Callaghan JJ., Kelley SS., Johnston RC., The outcome of Charnley total hip arthroplasty
with cement after a minimum twentyyear follow-up. The results of one surgeon. J Bone Joint Surg Am 75
(1993) 96175;
27. National Institute for Health and Clinical Excellence Guidance, Centre for Health Technology Evaluation
at NICE, U.K. 2013;
28. Popescu M., Atasiei T., Artroplastii; n Gh. Panait: Ortopedie, Traumatologie practic, Ed. Publistar,
Bucureti, 2002, pp. 233-272;
29. Sadeghi-Mehr M., Investigations of Rolling Element Bearings for Hip Joint Prothesis. These for the
Degree of Doctor of Philosophy. Imperial College of Science, Tehnology and Medicine, University of
London, 1997;
30. Swedish Hip Arthroplasty Register Annual Report 2011, http://www. shpr.se Libraries/Documents
/rsrapport_2011_eng_webb.sflb.ashx;
31. Kerboul L., Hamadouche M., Kerboul M., Impaction Grafting in Association with the CharnleyKerboull Cemented Femoral Component: operative technique and two- to 16-year follow-up results. Journal
of Bone and Joint Surgery - British Volume, 04/2009; 91(3):304-313, doi:10.1302/0301-620X.91B3.21489;
32. Evans D.C., Polymers Fluid Interactions in Relation to Wear Proceedings thr 3-rd Leeds-Lyons
Symposium on Tribology, MEP, paper III, 1978;
33. The Norwegian Arthroplasty Register, Annual Report, Centre of Excellence of Joint Replacements, June
2010, http://www.haukeland.no/nrl;
34. Dowson D., The Lubrication of Synovial Joints, Proceedings of 9-th Canadian Congress of Applied
Mechanics, Univ. of Saskatchewan, Canada, 1983;
35. Lewis G., Properties of crosslinked ultra-high-molecular-weight polyethylene. Biomaterials 22 (2001)
371- 401;
36. Harris W.H., The problem is osteolysis. Clinical Orthopaedics and Related Research 311 (1995) 46-53;
37. Saikko V.O., Ahlroos T., Wear simulation of UHMWPE for total hip replacement with a multidirectional
motion pin-on-disk device: effects of counterface material, contact area, and lubricant. J Biomed Mater Res
2000;49:147-54;
38. Saikko V.O., Wear of the polyethylene acetabular cup: the effect of head material, head diameter, and
cup thickness studied with a hip simulator. Acta Orthop Scand 1995;66:501-6;
39. Goldman M., Pruitt L., Comparison of the e!ects of gamma radiation and low temperature hydrogen
peroxide gas plasma sterilization on the molecular structure, fatigue resistance, and wear behavior of
UHMWPE. J Biomed Mater Res 1998;40:378-84;
40. McKellop HA, Shen F-W, Campbell P, Ota T., Effect of molecular weight, calcium stearate, and
sterilization methods on the wear of ultra high molecular weight polyethylene acetabular cups in a hip
simulator. J Orthop Res 1999;17: 329-39;
41. Muratoglu O.K., Bragdon C.R., O'Connor D.O., Jasty M,. Harris W.H., A comparison of 5 different
types of highly crosslinked UHMWPEs: physical properties and wear. In: Transactions of the 25th Annual
Meeting of the Society for Biomaterials, Providence, RI, USA, April 28-May 2, 1999. p. 326;
42. McKellop H., Shen F-W., Surface gradient reticularizate to reduce wear of UHMW polyethylene
acetabular cups. In: Transactions of the 25th Annual Meeting of the Society for Biomaterials, Providence, RI,
USA, April 28-May 2, 1999. p. 324;
43. Muratoglu O.K., Bragdon C.R., O'Connor D.O., Jasty M., Harris W.H., The mechanism of marked
improvement of wear in highly crosslinked UHMWPEs. In: Transactions of the 25th Annual Meeting of the
Society for Biomaterials, Providence, RI, USA,April 28-May 2, 1999. p. 500;
44. Livermore J., Ilstrup D., Morrey B., E!ect of femoral head size on wear of the polyethylene acetabular
component. J Bone Jt Surg 1990;72-A:518-28;
45. Devane P.A., Bourne R.B., Rorabeck C.H., MacDonald S., Robinson E.J., Measurement of polyethylene
wear in metal-backedacetabular cups. In Clinical application. Clinical Orthopaedics and Related Research
1995;319:317-26;
46. Livingston B.J., Chmell M.J., Spector M., Poss R., Complications of total hip arthroplasty associated
with the use of an acetabular component with a Hylamer liner. J Bone Jt Surg 1997; 79-A:1529-38;
47. Tanner M.G., Whiteside L.A., White S.E., Effect of polyethyelene quality on wear in total knee
arthroplasty. Clin Orthop Relat Res 1995;317:83-8;
58

48. James S.P., Lee K.R., Beauregard G.P., Rentfrow E.D., Mclaughlin J.R., Clinical wear of 63 ultrahigh
molecular weight polyethylene acetabular components: effect of starting resin and forming method. J Biomed
Mater Res (Appl Biomater) 1999; 48:374-84;
49. Devane P.A., Horne J.G., Martin K., Coldhan G., Krause B., Threedimensional polyethylene wear of a
press-"t titanium prosthesis. J Arthroplasty 1997;12:256-66;
50. Woolson S.T., Murphy M.G., Wear of the polyethylene of Harris-Galante acetabular components
inserted without cement. J Bone Jt Surg 1995;77-A:1311-4;
51. Sochart D.H., Role of acetabular wear to osteolysis and loosening in total hip arthroplasties. Clin Orthop
Relat Res 1999; 363:135-50;
52. Wroblewski B.M., Siney P.D., Dowson D., Collins S.N., Prospective clinical and joint simulator studies
of a new total hip arthroplasty using alumina ceramic heads and cross-linked polyethylene, cups. J Bone Jt
Surg 1996;78-B:280-5
53. Grobbelaar C.J., Long term performance of gamma-irradiated HDPE cups in total hip replacement: a 14
to 18 year follow up. In: Abstracts of the Second South African Combined Hip, Knee and Shoulder Congress,
March 1997;
54. Oonishi H., Saito M., Kadoya Y., Wear of high-dose gammairradiated polyethylene in total joint
replacement-long term radiologic evaluation. In: Transactions of the 44th Annual Meeting of the Orthopaedic
Research Society, New Orleans, LA, USA, March 16-19, 1998. p. 97;
55. Patel G.N., Keller A., Crystallinity and the efect of ionizing radiation in polyethylene. J Polym Sci Phys
Ed 1975;13: 323-31;
56. O'Neil P.O., Birknshaw C., Leahy J.J., Barklie R., The role of long lived free radicals in the ageing of
irradiated ultra high molecular weight polyethylene. Polym Degradation Stability 1999;63:31-9;
57. Joyce T.J., Unsworth A., Catwright T.M., Monk D., Preliminary comparison of the wear of silane XLPE
with that of UHMWPE, both polymers rubbing against hard interfaces. In: Transactionsof the Annual
Meeting of the British Orthopaedic Research Society, Dubliln, Ireland, October 5-6, 1998. p. 19;
58. Shen F-W., McKellop H.A., Salovey R., Irradiation of chemically crosslinked ultrahigh molecular weight
polyethylene. J Polym Sci Part B: Polym Phys 1996;34:1063-77;
59. Kurtz S.M., Pruitt L.A., Jewett C.W., Foulds J.R., Edidin A.A., Radiation and chemical crosslinking
promote strain hardening behavior and molecular alignment in ultra high molecular weight polyethylene
during multi-axial loading conditions. Biomaterials 1999;20:1449-62;
60. Muratoglu OK, Bragdon CR, O'Connor DO, Jasty M, Harris WH, Gul R, McGarry F., Unifed wear
model for highly crosslinked ultra-high molecular weight polyethylenes (UHMWPE). Biomaterials
1999;20:1463-70;
61. O'Connor D.O., Muratoglu O., Bragdon C.R., Lowenstein J., Jasty M., Harris W.H., Wear and high cycle
fatigue of a highly crosslinked UHMWPE. In: Transactions of the 45th Annual Meeting of the Orthopaedic
Research Society, Anaheim, CA, USA, February 1-4, 1999. p. 816;
62. Baker D.A., Hastings R.S., Pruitt L., Study of fatigue resistance of chemical and radiation crosslinked
medical grade ultrahigh molecular weight polyethylene. J Biomed Mater Res 1999;46:573-81;
63. Gillis A.M., Schmieg J.J., Bhattacharyya S., Li S., An independent evaluation of the mechanical,
chemical, and fracture properties of UHMWPE cross linked by 34 different conditions. In: Transactions of
the 25th Annual Meeting of the Society for Biomaterials Providence, RI, USA, April 28-May 2, 1999. p. 216;
64. O'Connor D.O., Bragdon C.R., Lowenstein J., Jasty M., Harris W.H., Wear and high cycle fatigue of a
highly crosslinked UHMWPE. In: Transactions of the 25th Annual Meeting of the Society for Biomaterials,
Providence, RI, USA, April 28-May 2, 1999. p. 508;
65. Koizumi M., Tomita N., Tamai S., Oonishi H., Ikada Y., An observation of subsurface cracks in retrieved
polyethylene knee components. In: Transactions of the 44th Annual Meeting of the Orthopaedic Research
Society, New Orleans, LA, USA, March 16-19, 1998. p. 811;
66. Oonishi H., Takayama Y., Tsui E., Improvement of polyethylene by irradiation in artifcial joints. Radiat
Phys Chem 1992; 39:495-504;
67. McKellop H., Shen F-W., Salovey R., Extremely low wear of gamma-crosslinked remelted UHMW
polyethylene acetabular cups. In: Transactions of the 44th Annual Meeting of the Orthopaedic Research
Society, New Orleans, LA, USA, March 16-19, 1998. p. 98 117. 17:157-67;

59

68. Edidin A.A., Jewett C.W., Foulds J.R., Kurtz S.M., Direct correlation of abrasive wear for irradiationcrosslinked UHMWPE withlarge-deformation mechanical behavior determined at the articulating surface. In:
Transactions of the 45th Annual Meeting of the Orthopaedic Research Society, Anaheim, CA, USA,
February 1-4, 1999. p. 101;
69. Rapp S.M., Polyethylene: the hip articulation material of choice, for now. Orthop Today 1999;19(6):26;
70. Bdi L.L., Bursuc D.C., Cpitanu L., About the wear process of the Co-Cr-Mo femoral head of a total
hip prosthesis, Proceedings of SISOM 2011, Bucuresti, 25-26 May 2011, p. 154-163;
71. Cpitanu L., Bdi L.L., Bursuc D.C., Damage of the femoral head of total hip prosthesis, Journal of
the Balkan Tribological Association, Vol. 18, No. 4, 642-653 (2012);
72. Liu X., Chu P.K., Ding C., Surface modification of titanium, titanium alloys, and related materials for
biomedical applications. Materials Science and Engineering R 47 (2007) 49-121;
73. Badi L-L., Cpitanu L., Bursuc D.C., Thin coatings durability of the femoral heads, Proceedings of
SISOM 2012 and Session of the Commission of Acoustics, Bucharest 30-31 May 2012, pp. 215-225;
74. Cpitanu L., Bdi L.L., Bursuc D.C., Damage of the femoral head of total hip prosthesis,
PROCEEDINGS BALKANTRIB 2011, October 2011, Salonic, Grecia p.217-225, ISBN 978-960-98780-6-7;
75. Hiromoto S., Onodera E., Chiba A., Asami K., Hanawa T., Biomaterials 26 (2005) 491223;
76. Dobbs H.S., Robertson J.L.M., Journal of Materials Science 18(2), (1983) 391401;
77. Cawley J., Metcalf J.E.P, Jones A.H., Band T.J., Skupien D.S., A tribological study of cobalt chromium
molybdenum alloys used in metal-on-metal resurfacing hip arthroplasty. Wear 255(712), (2003) 9991006;
78. Scholes S.C., Unsworth A., Journal of Materials Science: Materials in Medicine 12 (2001) 299303;
79. Tipper J.L., Firkins P.J., Ingham E, Fischer J., Journal of Materials Science: Materials in Medicine 10
(1999) 35362;
80. Yan Y, Neville A, Dowson D, Williams S., Tribology International 39(12), (2006) 150917;
81. Yan Y, Neville A, Dowson D., Journal of Physics D: Applied Physics 39 (2006) 32005;
82. Yan Y, Neville A, Dowson D., Tribology International 40 (2007) 14929;
83. Leandre C. J., Munoz I. A., Influence of microstructure of HC CoCrMo biomedical alloys on the
corrosion and wear behaviour in simulated body fluids, Tribology International 44 (2011) 318-329;
84. Capitanu L., Mirescu R., Florescu V., Badita L. L., Bursuc D. C., About Failure Uncemented Hip
Replacements from Fracture Stem Prosthesis. Science Journal of Medicine and Clinical Trials, ISSN: 22767487, Volume 2012, Article ID sjmct-108, 2012. doi:10.7237 sjmct/108;
85. Cpitanu L, Mirescu R., Florescu V., Badi L.L., Du L., Mihilescu, I. N., Bursuc D. C., The failure
uncemented hip replacements from fracture stem prostheses. Tribological Journal BULTRIB, Vol. III, 2013,
Papers from International Conference BULTRIB 12, October 18-20, 2012 Sofia, Bulgaria Society of
Bulgarian Tribologists, 83-97;
86. Cpitanu L., Bdi L.L., Bursuc D.C., Damage of the Co-Cr-Mo femoral head of a total hip prosthesis
and its influence on the wear mechanism . Proceedings of Serbiatrib 2011, 11-13 May 2011, Kragujevac,
Serbia, p. 267-273, ISBN 978-86-86663-74-0;
87. Cpitanu L., Bdi L.L., Bursuc D.C., Damage of the Co-Cr-Mo femoral head of a total hip prosthesis
and its influence on the wear mechanism, Journal of Materials Science and Engineering A1 (2011) 662-670.
Formely part of Journal of Materials Science and Engineering, (ISSN 2161-6213, USA);
88. Nordin M., Frankel V.H., Basic biomechanics of the musculoskeletal system; 3rd ed. Lippincott Williams
& Wilkins; 2001;
89. Bursuc D.C., Comportarea tribologic a materialelor biocompatibile pentru proteze totale de old, referat
de cercetare tiinific, Academia Romn Institutul pentru mecanica solidelor, Bucureti, 2013;
90. Fein R.S., Are Synovial Squeeze lubricated? Proc. Inst. Mech. Engrs., 181,66-67, pp.125-128;
91. MaCconail M.A., Function of intra-articular Fibrocartilages with Special Reference to the Knee and
inferior-radio-ulnar Joints, J. of Anat. 66,1932, pp.210-255;
92. Maroudas A., Hyaluronic Acid Films. Proc. Instn. Mech. Engrs, 181, 1967, pp. 122-124;
93. Kurtz S., Lau E., Mowat F., Halpern M., Projections of primary and revision hip and knee arthroplasty in
the United States from 2005 to 2030. J Bone Jt Surg 2007; 89:7805;
94. Brown A.S., Hip new world, ASME Mech Eng 2006; 128:2833;
95. Amstutz H., Grigoris P., Doney F., Evolution and future of surface replacement of the hip, J Orthop Sci
1998; 3:16986;
60

96. Mattei L., Dipuccio F., Piccigallo, B. Ciulli E., Modelarea lubrifierii i uzrii ariculaiilor artificiale de
old: O trecere n revist, Tribology International 44 (2011) 532-549;
97. Dowson D., McNie C., Goldsmith A. A. J., Direct experimental evidence of lubrication inmetal-on-metal
total hip replacement. J Mech Eng Sci 2000; 214:7586;
98. Ingham E., Fisher J., The role of macrophages in osteolysis of total joint replacement, Biomaterials 2005;
26:127186;
99. Callaghan J.J., Rosenberg A.G., Rubash H.E., The adult hip, Philadelphia, USA: Lippincott Williams and
Wilkins; 2007;
100. Dearnaley G., Arps J. H., Biomedical applications of diamond-like carbon(DLC) coatings: a review.
Surf Coat Technol 2005; 200: 251824;
101. Ries M.D., Pruitt L., Effect of cross-linking on the microstructure and mechanical properties of ultrahigh molecular weight polyethylene. Clin Orthop Relat Res 2005; 440:14956;
102. Dumbleton J., DAntonio J., Manley M., Capello W., Wang A., The basis for a second-generation
highly cross-linked UHMWPE. Clin Orthop Relat Res 2006; 453:26571;
103. Campbell D.G., Field J.R., Callary S.A., Second-generation highly cross-linked X3 polyethylene wear:
a preliminary radiostereometric analysis study. Clin Orthop Relat Res 2010, doi: 10.1007/s11999-010-1259y;
104. Fisher J., Hux. Q., Stewart T.D., Williams S., Tipper J.L., Ingham E., Wear of surface engineered
metal-on-metal hip-prostheses, J. of Mater. Sci. Mater. Med. 2004; 15: 22535;
105. Fisher J., Hu X.Q., Tipper J.L., Stewart T. D., Williams S., Stone M. H., An in vitro study of the
reduction in wear of metal-on-metal hip prostheses using surface-engineered femoral heads. Proc Inst Mech
Eng H 2002; 216: 21930;
106. Gispert M. P., Serro A. P., Pires E., Saramago B., Wear of ceramic coated metal-on-metal bearings
used for hip replacement.Wear 2007; 263: 10605;
107. Hauert R., An overview on the tribological behavior of diamond-like carbon in technical and medical
applications. Tribol. Int. 2004; 37: 9911003;
108. Piscanec S., Colombi Ciacchi L., Vesselli E., Comelli G., Sbaizero O., Meriani S., et al., Bioactivity of
TiN-coated titanium implants. Acta Mater 2004; 52: 123745;
109. Gandhi R., Davey J. R., Mahomed N. N., Hydroxyapatite coated femoral stems in primary total hip
arthroplasty: a meta-analysis. J of Arthroplasty 2009; 24: 3842;
110. Lee J.M., Lee C.W., Comparison of hydroxyapatite coated and non-hydroxyapatite coated non
cemented total hip arthroplasty in same patients. J of Arthroplasty 2007; 22:101923;
111. Cooke A., Dowson D., Wrigth V., The rheology of synovial fluid and some potential synthetic
lubricants for degenerate synovial fluid, J Eng Med 1978; 7:6672;
112. Yao J.Q., Laurent M.P., Johnson T.S., Blanchard C.R., Crowninshield R.D., The influences of
lubricant and material on polymer / CoCr sliding friction. Wear 2003; 255:7804;
113. Jin Z.M., Dowson D., Fisher J., Analysis of fluid film lubrication in artificiall hip joint replacements
with surfaces of high elastic modulus. Proc Inst Mech Eng H 1997; 211:24756;
114. Wang W.Z., Jin Z.M., Dowson D., Hu Y.Z., A study of the effect of model geometry and lubricant
rheology upon the elastohydrodynamic lubrication performance of metal-on-metal hip joints. Proc Inst Mech
Eng Part J. J Eng Tribol 2008; 222:493501;
115. Kren J., Hyncik L., Modelling of non-Newtonian fluids. Math Comput Simul 2007; 76: 11623;
116. Bergmann G., Graichen F., Rohlmann A., Hip joint loading during walking and running, measured in
two patients. J of Biomech. 1993; 26:96990;
117. Gohar R., Elastohydrodynamics. 2ed.. World Scientific Publishing Company; 2002;
118. Jalali-Vahid D., Jagatia M., Jin Z. M., Dowson D., Prediction of lubricating film thickness in a ball-insocket model with a soft lining representing human natural and artificiall hip joints. Proc Inst Mech Eng Part
J, J Eng Tribol 2001; 215:36372;
119. Bartel D., Burstein A., Toda M., Edwards D., The effect of conformity and plastic thickness on contact
stresses in metal-backed plastic implants. J Biomech Eng 1985; 107:1939;
120. Wang F.C., Jin Z.M., Effect of non-spherical bearing geometry on transient elastohydrodynamic
lubrication in metal-on-metal-hipjoints implants. Proc Inst Mech Eng PartJ. J Eng Tribol 2007; 221:37989.

61

121. Wang F.C, Jin Z.M., Prediction of elastic deformation of acetabular cups and femoral heads for
lubrication analysis of artificial hip joints. Proc Inst Mech Eng Part J. J EngT ribol 2004; 218:2019;
122. Venner C., Lubrecht A., Multilevel methods in lubrication: Dowson, D. Elsevier; 2000;
123. Hamrock B., Dowson D., Elastohydrodynamic lubrication of elliptical contacts for material o flow
elastic modulus. J Lubr Technol Trans ASME 1978; 100:23645;
124. Heuberger M.P., Widmer M.R., Zobeley E., Glockshuber R., Spencer N.D., Protein - mediated
boundary lubrication in arthroplasty. Biomaterials 2005; 26: 116573;
125. Pourzal R., Theissmann R., Morlock M., Fischer A., Micro-structural alterations within different areas
of articulating surfaces of a metal-on-metal hip resurfacing system, Wear 267 (2009) 689-694;
126. Buckley D.H., Johnson R.L., The influence of crystal structure and some properties of hexagonal
metals on friction and adhesion. Wear 11 (6), (1968) 405419;
127. Meng Q., Gao L., Liu F., Yang P., Fisher J., Jin Z.M., Contact mechanics and elastohydrodynamic
lubrication in a novel metal-on-metal hip implant with an aspherical bearing surface, Journal of
Biomechanics 43 (2010) 849-857;
128. Medley J.B., Bobyn J.D., Krygier J.J., Chan F.W., Tanzer M., Roter G.E., Elastohydrodynamic
lubricationandwearofmetalon-metal hip implants In:Claude, Rieker (Ed.), World Tribology Forum in
Arthroplasty. Hans Huver (2001)15136;
129. Smith S.L., Dowson D., Goldsmith A.A.J., The lubrication of metal on metal total hip joints: a slide
down the Stribeck curve. Proceedings of the Institution of Mechanical Engineers, Part H: Journal of
Engineering in Medicine 215 (2001) 483493;
130. Dowson D., Hardaker C., Flett M., Isaac G.H., A hip joint simulator study of the performance of
metal-on-metal joints. Part II: design 19, S124 S130 Journal of Arthroplasty 19 (2004) S124S130;
131. Rieker C.B., Schon R., Konrad R., Liebentritt G., Gnepf P., Shen M., Roberts P., Grigoris P.,
Influence of the clearance on in vitro tribology of large diameter metal- on- metal articulation spertaining to
resurfacing hip implants. Orthopedic Clinics of North America 36 (2005) 135142;
132. Jin Z.M., Meakins S., Morlock M.M., Parsons P., Hardaker C., Flettm., Isaac G., Deformation of press
fitted metallic resurfacing cups. Part1: experimental simulation. Proceedings of the Institution of Mechanical
Engineers, Part H: Journal of Engineering in Medicine 220 (2006) 299309;
133. Liu F., Jin Z.M., Roberts P., Grigoris P., Importance of head diameter, clearance, and cup wall
thickness in elastohydrodynamic lubrication an alysis of metal on metal hip resurfacing prostheses.
Proceedings of the Institution of Mechanical Engineers, Part H: Journal of Engineering in Medicine 220
(2006) 695704;
134. Jagatia M., Jin Z.M., Elastohydrodynamic lubrication analysis of metal-on-metal hip prostheses under
steady state entraining motion. Proc IMECHE, J Eng Med 215(H6), (2001) 53141;
135. Dowson D., Tribological principles in metal-on-metal hip joint design. Proceedings of the Institution of
Mechanical Engineers, Part H: Journal of Engineering in Medicine 220 (2006) 161171;
136. Fisher J., Issued 8. Acetabular cup. World Intellectual Property Organization patent, N.WO 95/23566
(1995);
137. Kataria S., Kumar N., Dash S., Tyagi A.K., Tribological and deformation behaviour of titanium
coating under different sliding contact conditions. Wear 269 (2010) 797-803;
138. Tanno Y., Azushima A., Effect of counter materials on coefficients of friction of TiN coatings with
preferred grain orientations. Wear 266 (2009) 1178 1184;
139. Cpitanu L., Florescu V., Bursuc D.C., Preliminary study on the seizure trend of a MOM-THP with
self directed balls. Proceedings of Serbiatrib13, Kragujevac, Serbia, 15 17 May, 2013, pp. 331-340,
ISBN 978-86-86663-98-6;
140. Cpitanu L., Florescu V., Bdit L. L., New concepts in durability improvement of hip joints
endoprostheses. American Journal of Materialas Science (Vol.2, No. 6, December 2012), DOI:
20.5923/j.materials.20120206.05;
141. Sadeghi-Mehr M., Investigations of Rolling Element Bearing for Hip Joiunt Prosthesis. These for
Degree of Doctor in Philosopy. Imperial College of Science, Technology and Medicine University, London,
1997;
142. Capitanu L., Florescu V., Biotribology of hip prostesis, BREN Publishing, Bucharest, 1-200, 2002;

62

143. Iarovici A., Capitanu L., Florescu V., Baubec M., Hip Joint Prosthesis with rolling bodies, Proceedings
of the Romanian Academy Series A: Mathematics and Physics, Technical Sciences, Information Science, 1,
1-2, pp. 37-44, S. 2001;
144. Katsutoshi B., S. Kiyoshi, US Patent 5092898 / 03.03.1992;
145. Iarovici A., Capitanu L., Onisoru J., Florescu V., Baubec M., Stresses and deformations analysis for
Hip Joint Prostheses with rolling bodies, Proceedings of the Annual Symposium of the Institute of Solid
Mechanics SISOM 2002, pp. 263-268;
146. Davant, J.P., Chirurgie de la hance. Mieux vivre avec une prosthesis, Fonder lavenir, 23, pp. 53-56,
1995;
147. Capitanu L., Florescu V., Bdit L. L. New concept in durability improvement of hip total joint
endoprostheses. Acta of Bioengineering and Biomechanics, Vol. 16, No. 1, 2014
148. Capitanu L., Florescu V. New Concepts for Improved Durability of MOM Total Hip Endoprostheses.
A
Review.
American
Journal
of
Materials
Science
2012,
2(6):
185-201
DOI:
10.5923/j.materials.20120206.05
149. Iarovici A., Capitanu L., Onisoru J., Studies regarding Dynamics of a Total Hip Prosthesis with rolling
balls. SISOM 2013
150. Brockett Claire, Williams Sophie, Jin Zhong, Issac Graham, Fisher John. Friction of Total Hip
Replacements With Different Bearings and Loading Conditions. Journal of Biomedical Materials Research
Part B: Applied Biomaterials DOI 10.1002/jbmb
151. Iarovici Aron, Onisoru Justin. Preliminary studies regarding load transfer mechanism in total hip
prostheses with rolling balls. Rev. Roum. Sci. Techn. Mc. Appl., Tome 55, No 1, P. 19-30, Bucarest, 2010.
152. Johnson K. L. Contact Mechanics. Cambridge University Press, 1985.
153. Iarovici A., Capitanu L., Florescu V., Baubec M., Petrescu F. Hip Joint Prosthesis with Rolling Bodies,
Part I The Balls Arangement Analysis, Proceedings of the Annual Symposium of the Institute of Solid
Mechanics SISOM 2001, pp. 251-258.
154. Capitanu L., Florescu V., Badita L-L. Studies Regarding Load Transfer Mechanism in MOM Total Hip
Prostheses with Self-Directed Rolling Balls. Journal of Materials Science and Engineering A 3 (5) (2013)
355-362.
155. Duta L., Badita L.L., Capitanu L., Popescu-Pelin G., Luculescu C.R., Moga S., Negrea D., Serban N.,
Mihailescu I. N.. Morpho-structural and tribological characterization of TiN films synthesized by PLD.
European Materials Research Society Conference, EMRS 2012, Strasbourg, France, 14-18 May 2012.
156. Iliuc I. Wear and micropitting of steel ball sliding against TiN coated steel plate in dry and lubricated
conditions. Tribology International 39 (2006) 607-615.
157. Rumsey C. Turbulence Modeling Resource. NASA, Langley Research Center (2013).
turbmodels.larc.nasa.gov/spalart.html.
158. Munteanu F., Botez P. Variation of Friction Factor Through the Gait Cycle in an UHMWPE-CoCrMo
Hip Endoprosthesis. MATERIALE PLASTICE , Vol. 45. Nr. 2. 2008, pp. 131-136
159. Munteanu F., Botez P., Munteanu A., Srbu P. UHMWPE Wear by Plastic Deformation in Hip
Endoprosthesis. MATERIALE PLASTICE, Vol. 46. Nr. 2. 2009. pp 158 -161
160. Franek F, Pauschitz A., Kelman P., Proc. of 10th International Colloquium, Technische Akademie
Esslingen, 1996 p. 1495

63