Sunteți pe pagina 1din 5

ANATOMIE C. IX Embriologie Dezvoltarea capului si gatului Elemente crts. formarea arcurilor branhiale (faringiene) care contribuie la aspectul crts.

. embrionar. Initial este alcatuit din fragmente de tes. mezenchimal, separate prin spatii profunde fante embrionare.Simultan cu dezv. acestora de-a lungul peretilor laterali ai faringelui apar mai multe invaginatii recesuri faringiene. Arcurile faringiene au imp. in formarea regiunii faciale se formeaza la sfarsitul sapt. IV, cand in zona centrala apar gura primitiva (stomodeum). La embrionul de 42 sapt. apar initial 5 proeminente: 2 muguri mandibulari 2 muguri maxilari 1 mugur fronti-nazal Ulterior, apar mugurii nazali. Diferentierea struct. derivate din arcurile, recesurile, fantele faringiene si din muguri este dependenta de interrelatia dintre epititeliu si mezenchim. Aparatul branhial format din arcuri branhiale, pungi branhiale externe si interne, campul mezibranhial. Arcurile branhiale (viscerale/faringiene) Apar in ziua 24 si se diferentiaza pana in ziua 28. Sunt dispuse si numerotate cranio-caudal: I IV arcuri vizibile V VI arcuri nevizibile Sunt dispuse ventro-lateral la nivelul corpului embrionar intre cavitatea bucala si proeminenta cardiaca. Apar ca niste mase mezodermale. La inceput apar ca niste primordii perechi, ulterior fuzioneaza: pe partea anterioara, de-o parte si de alta a liniei mediene din cauza proliferarii mezodermale; la exterior intre arcurile branhiale se gasesc depresiuni care sunt acoperite de ectoderm (santuri ectodermale pungi branhiale externe) la interior corespunde regiunii faringiene; scobiturile dintre arcuri pungi branhiale interne (pungi faringiene/ectodermale) In grosimea fiecarui arc exista cate un cartilaj care este dispus din partea dorsala spre cea ventrolaterala asezare la arc. brh. I, II, III: Cartilajul arcului brh. I este cartilajul Meckel. Cartilajul arcului brh. II este cartilajul Reichart. Cartilajul arc. brh. IV, V, VI cartilaj doar in portiunea ventrala. Fiecare arc brh. are: 1 cartilaj 1 arc arterial 1 nerv cranian care provine din rombencefal Arcul brh. I nervul trigemen alcat. din - mezenchimul crestelor neurale - mezoderm cefalic nesegmentat cartilaj Meckel degenereaza si dispare, cu o exceptie capul dorsal din care se formeaza ciocanul si nicovala

- se mai pastreza capatul ventral din care se formeaza osiculele mentalie (care sunt incluse in tuberozitatea mentonica) - din pericondrul partii degenerate se formeaza lig. sfenomandibular si lig. ant. al ciocanului - in ectomezenchim se produce o modificare desmala a mandib. - din mezodermul liniei primitive se formeaza pe fiecare parte: m. masticatori (maseter, temporal, pterogoid) m. milohioidian pantec anterior al m. digastric m. tensor al valului palatin m. tensor al timpanului Arcul brh. II nerv facial cartilaj Reichart din care se formeaza: a) portiunea dorsala - scarita - procesul stiloid al temporalului b) portiunea ventrala portiunea sup. a corpului osului hioid - coarnele mici ale hioidului c) portiunea mijlocie - degenereaza si din pericondru se formeaza lig. stilohioidian mezodermul arcului II formeaza: m. mimicii m. scaritei pantec post. al m. digastric din planseul bucal Arcul brh. III nerv glosofaringian cartilajul formeaza partea inf. a osului hioid - coarnele mari ale osului hioid din mezoderm m. stilofaringian - glomusul carotidian (se gaseste la niv. bifurcatiei arterei carotide comune) Arcul brh. IV, V, VI nerv vag cartilajele acestor arcuri formeaza cartilajul laringelui (cricoid, tiroid, aritenoide, corniculate si cuneiforme) mezoderm m. faringelui - m. laringelui Derivatele pungilor brahiale Punga I brahiala interna din care rezulta: cavit. timpanica tuba auditiva (faringotimpanica) ambele captusite de epiteliu endodermal partea interna a membr. timpanice (de origine endodermala) Punga II amigdala palatina (prin infiltrare cu tesut limfoid) muguri endodermali din care rezulta cripte amigdaliene Punga III timusul

parotida inf. ambele coborand sub punga IV; pierd legatura cu faringele Punga IV parotida sup. corpul ultimobranhial (fuzioneaza cu tiroida si produce calcetonia) Derivatele campului mezobrahial Structura de forma triunghiulara dispusa pe linia mediana, localiz. de la baza faringelui primitiv si pana la nivelul epiglotei din care rezulta: mugurii linguali laterali gl. tiroida epiglota eminenta hipobranhiala care ulterior degenereaza Malformatii congenitale det. de dezv. arc. brh. 1. Fistule branhiale prezenta unui traiect fistulos de la faringe ajungand sub piele, sub m. platysmal. 2. Sinus cervical, branhial sau lateral deschidere exterioara pe partea laterala a gatului sau ca infundatura sau sub forma diverticulara (rezulta din persistenta pungii brh. II externe); localizat ;a marginea postero-inf. a m. sternocleiodomastoidian (SCM). 3. Chiste branhiale (cervicale laterale) rezulta din persistenta pungii brh. II externe sau interne si este localiz. sub unghiul mandibular. 4. Resturi brh. (resturi de cartilaj sau os) localiz., de regula, subcutanat in 1/3 inf. a m. SCM. 5. Timusul cervical tesut timic accesor in regiunea cervicala, care nu a coborat in mediastin. 6. Gl. paratiroide ectopice fie langa timus, tiroida sau in interiorul lor. 7. Gl. tiroida ectopica tesut tiroidian si in alte parti decat este normal.

Nervii cranieni I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII nervii olfactivi nervul optic nervul oculomotor nervul trohlear nervul trigemen nervul abducens (oculomotor extern) nervul facial nervul acustico-vestibular nervul glosofaringian nervul vag (pneumogastric) nervul accesor nervul hipoglos

Dupa structura si functiile pe care le indeplinesc, cele 12 perechi de nervi cranieni se grupeaza astfel : Nervii senzitivi, formati numai din fibre nervoase, aferente: I (olfactivi) II (optici) VIII (acustico-vestibulari) Nervii motori, avand numai fibre eferente: III(oculomotori) IV (trohleari) VI (abducens) XI (accesori) XII (hipoglosi) Nervii micsti, formati atat din fibre eferente, cat si din fibre aferente: V (trigemeni) VII (faciali) IX (glosofaringieni) X (vagi) Tb. stiut: originea reala (OR) originea aparenta (OA) gaura de unde iese din craniu traiectul extracranian ramuri/teritorii de distributie Nervii motori Perechea III oculomotori: OR- nerv motor contine fibre somatomotorii OR - in nucleul oculomotor situat in mezencefal - fibre visceromotorii OR in nucleul accesor al n.III situat in mezencefal OA in trigonul interpeduncular

iese din craniu prin fisura orbitala sup. prin care ajunge in orbita impreuna cu n. trohlear, n. abducens si ramura oftalmica a n. V (trigemen) merge prin orbita, trece sup. de n. optic, dupa care se imparte in 2 ramuri : sup. subtire, se distribuie m. ridicator al pleoapei sup. si m. dr. sup. - inf. groasa, se distribuie m. dr. medial, dr. inf. si oblic inf.

Perechea IV trohlear: OR nucleul motor al n. IV din mezencefal OA pe fata post. a mez. ajunge in orbita, trece sup. de n. optic inerveaza m. oblic sup. Perechea VI abducens: OR in nucleul motor al abducensului din punte OA santul bulbopontin iese din craniu prin fisura orbitala sup. si ajunge in in orbita trece lateral de n. optic si inerveaza m. dr. extern Perechea XI accesor: OR pt. radacina craniana in nucleul ambiguu din bulb (in 1/3 inf.) - pt. radacina medulara in cornul ant. al subst. cenusii medulare din seg.med. C1- C2 OA pt. radacina craniana in santul lateral posterior al bulbului - pt. rad. spinala in canalul vertebral; aceasta patrunde in craniu prin gaura occipitala mare si se uneste cu radacina craniana iese prin gaura jugulara, impreuna cu n. IX si X; ajunge la baza craniului se gaseste post. de artera carotida interna si vena jugulara interna, lateral de de n. IX si X are traiect descendent si lateral pana pe fata interna a SCM, pe care il traverseaza spre m. trapez Perechea XII hipoglos: OR nucleul motor al hipoglosului din bulb OA santul preolivar iese din craniu prin canalul n. hipoglos; ajunge la baza craniului aici se gaseste post. de n. IX, X, XI, de carotida si jugulara interna are traiect descendent spre ant. si medial, trece pe deasupra n. hioid, dupa care se indreapta spre radacina limbii si inerveaza musculatura subhioidiana(m. limbii).