Istoric reciclare

Reciclarea este procesul de refolosire a diferite tipuri de resturi cu scopul prevenirii pierderii meterialelor potential utile si reducerii consumului de energie care ar fi necesar pentru prelucrarea acestor materiale in stare bruta. Sub aceasta forma, reciclarea s-a gasit intotdeauna in natura, in ciclul transformarii care nu permite pierderea resurselor importante. In cadrul societatii umane, exista informatii privind procesul de reciclare din cele mai vechi timpuri. Deoarece resursele erau mai greu de exploatat, deseurile ramase nerefolosite erau mult mai putine decat in prezent. Astfel, se reciclau nu doar deseuri de metale pretioase sau bronz, ci si resturi lemnoase si textile. Industrializarea a adus cu ea din pacate neglijenta si ideea gresita ca resursele planetei noastre sunt inepuizabile, mentalitatea incepand sa se schimbe abia in perioada celor doua Razboaie Mondiale. In special in cel de-al doilea Razboi Mondial guvernele au investit in campanii de informare a opiniei publice in privinta necesitatii reciclarii metalelor. Finalizarea razboaielor nu a insemnat incetarea demersurilor de refolosire a deseurilor, ci tocmai intensificarea acestora in tarile care observasera beneficiile. Anii '70 si criza energiei au marcat o readucere in prim plan a problemelor planetei noastre si o preocupare constanta pentru resursele epuizabile.

Treptat, numeroase tari au demarat campanii de reciclare a resturilor metalice, de hartie sau carton, textile si mai tarziu produse plastice, implementand un sistem de recompensare a celor preocupati de ecologie si de sanctionare a risipitorilor. In prezent guvernele sunt implicate tot mai mult in numeroase proiecte de economisire a energiei, apei si de gestionare a resturilor de materiale periculoase

Sa intelegem reciclarea

Reciclarea este un concept al secolului XX care insumeaza activitatile de colectare, sortare, procesare si valorificare a materialelor cu potential de refolosire, iar in momentul de fata reprezinta singura solutie a contradictiei dintre cerintele procesului de crestere economica si caracterul restrictiv al resurselor. In general, reciclarea previne pierderea unor materiale potential folositoare, reduce consumul de materii prime si de energie si astfel producerea de gaze cu efect de sera.

Mediul natural se ghideaza dupa dictonul: Nimic nu se pierde, totul se transforma. Acest circuit al transformarii naturale continua de milioane de anii in cel mai desavarsit echilibru, independent de nasterea si prabusirea civilizatiilor. In mediul natural totul este prelucrat fara pierderi. Omul modern, dupa zeci de ani in care industria s-a dezvoltat avand la baza axioma ca resursele sunt infinite, a inteles locul sau in circuitul transformarii naturale si a ales sa isi schimbe viata in bine ghidandu-se dupa principiul celor 3 R :

1.REDUCEREA 2.REFOLOSIREA

3.RECICLAREA. Reciclarea, al treilea dintre principii, exista din cele mai vechi timpuri, primele mentionari datand din vremea lui Platon, in 400 i.Hr. In perioadele in care resursele erau mai greu de gasit, studiile arheologice au dovedit ca deseurile casnice erau mult mai putin numeroase, ceea ce implica faptul ca anumite deseuri erau reciclate in absenta unor materiale noi. Cele doua razboaie mondiale au incurajat reciclarea. In al doilea razboi mondial au existat campanii de promovare intensa duse de guvernele tarilor implicate in razboi pentru a-i indemna pe cetateni sa doneze metale. Programele de conservare a resurselor a continuat si dupa razboi in unele tari fara resurse naturale abundente, cum ar fi Japonia. In zilele noastre multe tari au abordat deja problema recuperarii si recircularii resurselor refolosibile si au trecut la o coordonare unitara a acestei activitati. In Olanda, Belgia si Germania, reciclarea este obligatorie inca din anii '80. In prezent si in Romania tot mai multi oameni constientizeaza importanta reciclarii. Un rol important in informarea publicului larg o au si numeroasele campanii de reciclare din ultima vreme. S-au intensificat actiunile pentru actiunile de reglementare a activitatilor de recuperare, cele pentru stabilirea formelor organizatorice de colectare, precum si eforturile de cercetare pentru gasirea celor mai eficiente cai de recuperare si valorificare a materialelor refolosibile. In domeniul reciclarii la noi in tara se impun urmatoarele strategii: 1. Prevenirea formarii deseurilor, 2. Valorificarea deseurilor prin optimizarea sistemelor de colectare - unde Core Mataliat va vine in ajutor si 3. Eliminarea finala a deseurilor care nu si-au gasit o valorificare. Initiativa dumneavoastra conteaza si chiar daca pare numai o mica piesa dintr-un urias puzzle nu trebuie sa va indoiti de importanta gestului pentru siguranta si fericirea generatiilor noastre viitoare. Societatea noastra va fi mereu aici pentru a va sprijini in activitatile dumneavoastra de reciclare si de protejare a mediului inconjurator. Pentru ca impreuna putem schimba multe!!

Impactul deseurilor

La ora actuala atentia opiniei publice se indreapta din ce in ce mai mult spre problemele de mediu deoarece omul modern a realizat ca resursele planetei se vor sfarsi intr-o zi fara o atenta gestionare. Impactul semnificativ al deseurilor se manifesta sub forma modificarilor de peisaj, poluarii aerului prin suspensiile antrenate de vant, a apelor de suprafata care devin bogate in nitriti, nitrati, substante periculoase si a solului care devine infertil si inapt de a sustine formele specifice de viata. O importanta deosebita trebuie acordata resturilor industriale care in anumite amestecuri pot genera deseuri inflamabile, corozive sau chiar explozive care sa puna in pericol asezarile umane. Depozitarea deseurilor, pe langa faptul ca este un proces tehnologic scump, polueaza mediul, iar singura solutie pentru aceasta problema este colectarea selectiva si reciclarea lor. Masuri concrete sunt necesare pentru reciclarea deseurilor deoarece cantitatea de materii prime secundare potential utilizabile si in acelasi timp eliminate, este foarte importanta, antrenand o risipa de materii prime si resurse energetice. De asemenea ar trebui reduse substantele periculoase din deseurile menajere care impiedica buna functionare a instalatiilor de eliminare a deseurilor si respectate conditiile de colectare separata care asigura costuri avantajoase de reciclare.

Cu totii avem responsabilitatea de a menaja resursele limitate si de a reduce cantitatile de deseuri deoarece in momentul de fata producem mult prea multe resturi care contin materii valorificabile sau substante problematice. Din pacate consumatorii neglijenti nu risipesc numai resursele limitate, dar contribuie si la agravarea problemelor mediului, iar oamenii nu pot fi separati de mediul lor de viata, deteriorarea acestuia avand in cele din urma efect si asupra lor.

Stiati ca?

Hartia ar fi mult mai scumpa daca aceasta nu ar fi colectata si reprelucrata? In urma activitatilor umane rezulta o cantitate enorma de deseuri, din care 40% sunt doar deseuri de hartie? Pentru fabricarea unei tone de hartie obisnuite se folosesc intre 2 si 3,5 tone de lemn, adica sunt taiati aproximativ 20 de copaci, dar pentru fiecare tona de hartie reciclata s-ar economisi 30.000 litri apa, consumul de energie fiind redus cu aprox 25%? Poluarea atmosferica este redusa cu 80% pentru fiecare tona de hartie produsa din hartie reciclabila si nu din lemn ? Nivelurile de reciclare a hartiei si cartonului in statele membre UE variaza de la 28% pana la 53% ? Scopurile in care este folosita hartia sunt urmatoarele: 48% din consumul total de hartie pentru ambalaje; 30% pentru tiparit si scris; 12% in presa; 6% in igiena si menaj. Un functionar obisnuit arunca la gunoi 55-70 de kg de hartie pe an? Americanii folosesc cca 4 milioane de tone de hartie la birouri pe an, destula cat sa se construiasca un zid de hartie inalt de 4 metri de la New York pana in California? Efectele dezvoltarii industriei celulozei si hartiei sunt dezastroase asupra mediului inconjurator prin defrisari, poluarea aerului prin fabricile de celuloza, si incineratoarele de deseuri? In ceea ce priveste defrisarea, lumea pierde in prezent peste 14 milioane de hectare de padure in fiecare an, o suprafata mai mare decat Grecia, alte zone imense fiind afectate de efectele secundare ale defrisarii: fragmentarea si degradarea solului, alunecarile de teren, disparitia speciilor exotice si poluarea. O cutie de aluminiu dispare natural in 100 de ani, cojile de banane si cotoarele de mere dispar in 2 ani, mucurile de tigara dispar in 2 ani si contin chimicale periculoase, pungile de plastic dispar in aproape 30 de ani. iar sticlele de plastic nu se biodegradeaza complet niciodata - se descompun in granule care sunt mancate de diverse vietati si raman in stomacul lor pana mor?

Gunoaiele de pe plaja ca ace, cioburi sau deseuri toxice pot fi periculoase pt oameni si animale? Sondajele arata ca gunoaiele lasate de turisti pe plaja s-au marit cu 99% fata de anul 1994. In Marea Britanie, intr-o actiune de curatare a plajilor in 2003 s-au adunat peste 17 000 de mucuri de tigara. Se estimeaza ca 4,5 trilioane de mucuri de tigara apar in mediu in fiecare an. Cutiile si foliile de aluminiu reprezinta cam 2% din deseurile domestice ca volum, dar aproape 25% din deseurile reciclabile? Recicland 1 kg de aluminiu se salveaza 8 kg de bauxita , 4 kg de chimicale si 14 kwh de electricitate. Folia de aluminiu reciclata este folosita pentru a face componente pentru masini noi. 3 din 4 conserve pe care le gasim la supermarket sunt facute din otel. Gunoiul dauneaza vietii salbatice si calitatii estetice a mediului? In perioada de 30 de luni in care un copil poarta scutece, se folosesc 4500 de scutece de unica folosinta sau 48 refolosibile si este nevoie de 200 de ani pt un scutec de unica folosinta sa se descompuna? In Marea Britanie se produc 15 milioane de sticle de plastic in fiecare zi; in 2003 doar 3% se reciclau? 35-40% din deseurile domestice provin din primele 5 lanturi de supermarketuri? Plasticul reprezinta 11% din totalul deseurilor domestice? Cantitatea de deseuri produsa intr-o zi in Marea Britanie este suficienta pentru a umple Trafalgar Square? Peste 20000 tone de gunoi sunt aruncate anual in Marea Nordului. din care 70% se depun pe fund? 3500 cosuri de gunoi sunt aruncate in fiecare minut in Europa? Daca ati aduna tot gunoiul pe care il produceti intr-un an , ar cantari de 10 ori mai mult decat dvs.? Anumite telefoane mobile si accesoriile lor contin unele dintre cele mai periculoase substante cunoscute de om si aproximativ 450 milioane de telefoane mobile au fost cumparate in intreaga lume anul trecut? Este nevoie de 1,5 litri de ulei pentru a face un cartus de imprimanta si aproximativ 17 milioane cartuse laser de imprimanta au fost reciclate in Europa in 2002, insemnand 6 milioane de litri de ulei virgin salvat, suficient pentru a umple 3 bazine olimpice? Aproximativ 1,3 milioane cartuse sunt fabricate in Europa in fiecare luna. Acestea puse cap la cap se intind de pana la 5 ori distanta de la la cea mai mare adancime a oceanului pana la suprafata si inapoi. Cerneala de imprimanta costa mai mult decat combustibilul pentru navele spatiale sau sampania veche?

Strategia Naional de Gestionare a Deeurilor (SNGD) Planul Naional de Gestionare a Deeurilor (PNGD)
Directiva privind deeurile are o importan deosebit pentru Romnia avnd n vedere dificultile i costurile pe care le implic acest sector. Directiva Cadru privind Deeurile a fost transpus n legislaia Romniei prin:

OUG nr. 78/2000 privind regimul deeurilor aprobat prin Legea nr. 426/ 2001, modificat i completat de OUG nr. 61/2006, aprobat prin Legea 27/2007; HG nr. 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cupriznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase a abrogat HG 155/1999.

O consecin a transpunerii i implementrii Directivei Cadru a Deeurilor este elaborarea, promovarea, implementarea i monitorizarea implementrii:

Strategiei Naionale de Gestionare a Deeurilor (SNGD); Planului Naional de Gestionare a Deeurilor (PNGD); Planurilor Regionale de Gestionare a Deeurilor (PRGD); Planurilor Judeene de Gestionare a Deeurilor (PJGD).

SNGD i PNGD constituie instrumentele de baz prin care se asigur implementarea n Romnia a politicii Uniunii Europene n domeniul gestionrii deeurilor, fiind aprobate prin HG nr. 1470/2004, anexa 2 fiind modificat prin HG nr. 358/2007 SNGD a fost elaborat pentru perioada 2003 2013, urmnd a fi revizuit periodic n conformitate cu progresul tehnic i cerinele de protecie a mediului. PNGD a fost elaborat pe baza Strategiei Naionale de Gestiune a Deeurilor i a datelor referitoare la deeuri, precum i a necesitilor identificate n planurile judeene de gestionare a deeurilor elaborate de autoritile teritoriale de protecia mediului.
Strategia i Planul Naional [ Arhiva WinRAR, National [ Format PDF, National Waste [ Arhiva WinRAR, 2 Mb ] de 2.24 Waste 164 Management Gestionare a Mb Kb Deeurilor ] Strategy ] Plan

n prezent, aceste documente se afl n procesul de revizuire.

Planurile regionale de gestionare a deeurilor

Planurile regionale de gestionare a deeurilor au fost elaborate de fiecare Agenie Regional pentru Protecia Mediului n colaborare cu reprezentanii autoritilor de mediu de la nivel local i al autoritilor administraiei publice locale i judeene, aceste planuri fiind aprobate prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor i ministrului integrrii europene nr. 1364/1499/2006. Planurile regionale de gestionare a deeurilor se revizuiesc o dat la 5 ani sau ori de cte ori e necesar pe baza raportului de monitorizare anual i a Metodologiei de elaborare a planurilor regionale i judeene de gestionare a deeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 951/ 06.06.2007. Scopul planurilor regionale de gestionare a deeurilor este:

crearea cadrului necesar atingerii obiectivelor de gestionare a deeurilor; condiie necesar pentru asigurarea sprijinului financiar al UE

Colectarea deeurilor menajere

Deeurile sunt un (sub-)produs logic al vieii societii moderne i ca atare sunt generate peste tot; n toate procesele de producie i consum i n cantiti care par din ce n ce mai mari. Deeurile conin de obicei o proporie nsemnat de materiale valorificabile care pot fi (re)utilizate n procesul de producie, ceea ce face sa scad nevoia de a folosi mereu materiale noi. ntr -un sistem sntos, bine organizat, de colectare a deeurilor, mprtierea necontrolat a deeurilor n mediu este prevenit, crendu-se i ntarindu-se posibilitatea reutilizrii acestor materiale.

Produsele noastre

Finalitatea activitatii noastre de reciclare este asigurarea materiei prime formate din resturi metalice feroase si neferoase marilor producatori. In acest fel realizam reintegrarea eficienta a materialelor utile in ciclul de productie economisind energie si resurse pretioase. Calificarea personalului nostru si echipamentele moderne garanteaza produse de exceptie, cu un grad sporit de puritate.

IMPORTANTA RECICLARII
Ati auzit cu siguranta la scoala,la televizor sau ati citit in presa despre reciclare. Reciclarea este procesul de refolosire a materialelor si produselor vechi pentru crearea altora, fara a apela la materii prime noi, reducand astfel consumul de energie necesar extragerii materiilor prime, respectiv distrugerii deseurilor. Materialele reciclabile provin din mediul industrial, birouri sau locuinte, constand din hartie, plastic, sticla, metal si materiale textile. Poate ca nu ne dam seama sau nu ne intereseaza dar anual oamenii produc zeci de tone de gunoaie care sunt depozitate fie in gropi speciale,care sunt apoi acoperite cu pamant,fie aruncate in mari si oceane,fie incinerate.Desigur, gunoaiele degradeaza solul in zonele in care se afla depozitate,au efecte grave asupra faunei acvatice iar gazele care se produc prin incinerarea lor sunt foarte toxice.asadar efectele sunt dezastru oase si duc la poluare. Insa,intotdeauna exista o alternativa,trebuie doar gasita solutia cea mai eficienta.

Una dintre solutii este reciclarea care poate ajuta considerabil mediul inconjurator prin faptul ca s-ar diminua cantitatile de gunoaie depozitate si s-ar reduce poluarea, dar totodata ar avea si un efect benefic asupra economiei mondiale

Nu trebuie sa ramanem indiferenti la acest fenomen care ar trebui sa ne puna serios pe ganduri ci mai bine sa dam atentie beneficiilor reciclarii asupra mediului inconjurator fiti atenti !!! ..:

Reciclarea reduce cantitatea de deseuri ce trebuie depozitata in gropi de gunoi sau incinerata Fiecare tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci Energia pe care o recuperam cand reciclam un pahar de sticla poate alimenta un bec pentru patru ore Reciclarea reduce numarul de agenti poluanti din aer si apa Reciclarea reduce semnificati cantitatea de emisii de CO2 realizata prin extragerea si prelucrarea minereurilor Se foloseste cu 95% mai putina energie pentru reciclarea aluminiului fata de cea necesara producerii din materii prime (60% in cazul otelului, 40% in cazul hartiei, 70% pentru plastic si 40% pentru sticla) In America, o rata de reciclare de 30% ar fi echivalenta cu a scoate 25 de milioane de masini de pe strazi Reciclarea ajuta la conservarea resurselor naturale precum lemn, apa si minereuri Reciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor, a biodiversitatii si previne eroziunea solului .

Interesant,nu? Vreau sa atrag atentia unui fenomen care se petrece sub ochii fiecaruia dintre noi dar asupra caruia nu acordam nici cea mai mica importanat : folosirea pungilor din plastic. Comform datelor relatate de Agentia Protectiei Mediului din SUA, anual sunt folosite in lumea intreaga intre 500 miliarde si un trilion de pungi din plastic.Dintre acestea mai putin de 1 % sunt reciclate,asadar costul reciclarii unei sacose este mai mare decat producerea uneia noi.Exista o economie rigida in spatele reciclarii astfel incat reciclarea unei tone de pungi costa 4000 $ iar pungile obtinute in urma procesului de reciclare sunt vandute apoi pe piata pentru 32$.

Un studiu efectuat in anul 1975 de catre Academia Nationala de Stiinte din SUA a dezvaluit ca vasele transoceanice descarca anual 8 milioane livre de pungi din plastic.Pungile sunt luate de vant si imprastiate in diferite zone, in marile,raurile si lacurile noastre sau ajung in ape prin canalele de scurgere.Dintre deseurile luate de apa un procent de 10 % este acoperit de pungile din plastic.In cele din urma pungile din plastic se descompun in polimeri toxici care ajung sa contamineze solurile si sursele de apa.Ca o consecinta particulele microscopice contamineaza sursele de hrana iar acest lucru are un efect catastrofal asupra vietii salbatice.Aproape 200 de specii din mediul acvatic printre care delfini, balene, pescarusi si testoase mor anual din pricina pungilor de plastic pe care le ingera din greseala o data cu mancarea sau sunt pur si simplu sufocate de acestea. Asadar, revenind la reciclare,daca am folosi o punga de panza in locul uneia din plastic am putea salva 6 pungi pe saptamana,ceea ce inseamna 24 pungi pe luna sau 288 pe an sau 22.176 pungi intr-o viata. Daca 1 din 5 oameni din tara noastra ar face asta am economisi 1 330 560 000 000 pungi intr-o viata intreaga. Pe 27 martie 2007 San Francisco a devenit primul oras care a interzis pungile din plastic . Printre tarile care au interzis pungile din plastic se numara Bangladesh, Irlada,Israel,Canada,Botswana,Kenya,Tanzania si Taiwan.. Daca oamenii din aceste tari au putut spune nu folosirii pungilor din plastic in favoarea celor din panza sau hartie,noi de ce nu am putea??? Pana la urma reciclarea face parte din procesul de modernizare,de civilizatie, asa incat ,acordand importanta acestui fenomen nu numai ca folosim intr-un mod eficient resursele,nu facem risipa si poluam mai putin,dar dam si dovada de un popor civilizat, deschis pentru dezvoltarea unor procese si tehnologii

menite sa vina in sprijinul mediului care ne inconjoara si din care,ne place sau nu,facem parte si noi. Ce trebuie sa facem noi? e simplu Sortam gunoaiele separandu-le pe cele organice de cele anorganice. Separam hartia,sticla,metalul,textilele,plasticul. Nu aruncam gunoaiele la intamplare ci numai in spatiile destinate aruncarii lui si nu oricum ci sortate dupa tip. Sustinem eforturile membrilor comunitatilor ecologice care cauta solutii pentru conservarea mediului natural . Ne exprimam opinia cu privire la activitatea prestata la nivel de tara in ceea ce priveste protectia mediului natural si putem veni oricand cu idei noi. Ca tot vorbeam de solutii.cautand informatii pe Internet am gasit cateva articole din diverse ziare postate pe sitte-ul www.ziare.com care mi-au atras atentia in mod deosebit. Spre exemplu am citit ca un student din Greenwich in varsta de 22 de ani a construit o turbina eoliana in valoare de 20 de lire sterline,dar nu oricum ci din gunoaie pentru a veni astfel in sprijinul oamenilor din tarile in curs de dezvoltare.Prototipul a fost construit folosind resturi,inclusiv cadre si spite de la biciclete vechi,magneti de la motor Vespa,o baterie de la un Ford Fiesta si cateva bucati de lemn.Studentul sustine ca turbina eoliana este relative usor de construit si ca este in masura sa faca viata oamenilor mai usoara.Turbina produce 11.3 watti ,cantitate suficienta pentru a lumina un bec timp de 63 de ore sau un radio timp de 30 de ore.

Asadar, a recicla inseamna sa consumi eficient,sa refolosesti ,sa transformi materia, astfel incat sa existe permanent un circuit al materiei care poate fi refolosita mereu si care sa produca efecte benefice atat pentru oameni cat si pentru mediul inconjurator. Surse: INTERNET, RECYCLING REVOLUTION, NATIONAL GEOGRAPHIC NEWS 2 sept. 2008, U.S. NATIONAL ACADEMY OF SCIENCES , PLANETSAVE.COM .

Patrula de reciclare Un program pentru educaie ecologic i comportament etic Patrula de reciclare este un proiect realizat de Asociaia Romn pentru Reciclare RoRec n parteneriat cu Primriile i/sau Inspectoratele colare Judeene din judeele n care Primriile i Asociaia RoRec colaboreaz, prin implementarea de campanii de colectare a deeurilor de echipamente electrice i electronice (DEEE) i n vederea crerii unei infrastructuri coerente de colectare a acestui tip de deeuri. Patrula de reciclare se desfoar sub forma unui program educaional de protecie a mediului, centrat pe colectarea i reciclarea DEEE n unitile de nvmnt, pentru a contribui la atingerea obiectivelor cantitative impuse de normele europene, anume de 4 kilograme/locuitor anual. Ediia 2012-2013 a proiectului Patrula de reciclare debuteaz pe 20 septembrie 2012 i se desfoar ntr-un numr extins de uniti de nvmnt pre-colar i pre-universitar pn pe 15 iunie 2013. Estimm implementarea proiectului n peste 20 de judee din ar, cu participarea a circa 650 de uniti de nvmnt, respectiv a peste 23.000 de copii. Prin intermediul acestui program, organizatorii pun la dispoziie un sistem de colectare DEEE accesibil i urmresc ncurajarea obiceiului de colectare selectiv. n plus, programul are i o component educaional puternic, prin care ajut elevii s neleag unele dintre cauzele polurii mediului i s contientizeze faptul c reducerea acestora depinde de fiecare dintre noi. Mai mult, copiii pot deveni ambasadori ai unui mesaj ecologic i modele pentru cei din jur. Chiar dac au vrste fragede, ei pot comunica n mediul familial informaii aflate la coal i au puterea de a i educa prinii n sensul unei atitudini ecologice responsabile. n toate unitile de nvmnt implicate, grdinie, coli i licee, vor fi instalate kit -uri de colectare DEEE, compuse din 3 containere de carton pentru colectarea aparaturii electrice, electronice i electrocasnice de mici dimensiuni, becurilor/neoanelor i bateriilor. Toi copiii nscrii n program vor primi broura programului, ntr-una dintre cele 3 variante create special pentru cele 3 tipuri de grupe de elevi vizate: precolari, colari i liceeni. De asemenea, unitile de nvmnt nscrise n program vor primi pliante informative, postere i insigne pentru membrii Patrulei de reciclare. Profesorii coordonatori i elevii vor fi ncurajai s dezvolte proiecte proprii de creaie sau de promovare a colectrii selective. Profesorii coordonatori vor avea la dispoziie Ghidul profesorului care cuprinde materiale informative i exemple de proiecte practice i creative care pot fi desfurate n cadrul programului. Pe tot parcursul proiectului, o echip RoRec va sta la dispoziia profesorilor coordonatori pentru informaii, preluarea containerelor pline sau suplimentarea materialelor informative la telefon: 0756.026.919, fax 021 252.22.61, email: patruladereciclare@rorec.org.

De ce sa reciclam

Pentru c fiecare dintre noi este responsabil pentru deeurile pe care le produce. Nu putem arunca orice, oriunde, indifereni la ce lsm n urm i la efectele dezastruoase pe care deeurile le au asupra mediului n care trim. Ne dorim cu toii orae, strzi, drumuri mai bune i mai curate. Este momentul ca fiecare dintre noi s fac ceva n acest sens. Pentru c reciclarea nseamn respect pentru lege i pentru noi nine. Legislaia ne oblig s reciclm pentru a reduce efectele polurii, ns dincolo de obligativitatea aceasta, trebuie s tim c natura are o capacitate limitat de preluare a deeurilor noastre. Pentru c fiecare copil are dreptul s respire aer curat, s se plimbe prin parcuri i pduri curate, s se joace n spaii ngrijite i s creasc ntr-un mediu sntos, iar noi adulii suntem responsabili s le asigurm aceste condiii. Pentru c deeurile capt valoare atunci cnd sunt reciclate corect. Dezasamblate i tratate conform standardelor de mediu, deeurile devin materie prim secundar. Acest lucru nseamn c resursele naturale sunt folosite eficient. Pentru c deeurile de echipamentele electrice i electronice pot avea n componena lor substante periculoase care, eliberate n aer, ap sau sol au efecte duntoare, pe termen lung, asupra hranei noastre, a apei pe care o bem sau a aerului pe care l respirm.

i acestea sunt doar cteva dintre motivele pentru care este obligatoriu ca reciclarea s devin un obicei, depind stadiul unui subiect de conversaie la mod.

Ce sa reciclam
Orice aparat electric, electronic sau electrocasnic, baterii non-auto sau corpuri de iluminat. Toate acestea intr n categoria DEEE i trebuie s fie reciclate.

Categorii DEEE pentru care Asociatia RoRec este autorizata:

Aparate de uz casnic de mari dimensiuni Aparate de uz casnic de mici dimensiuni Echipamente informatice i de telecomunicaii Echipamente de larg consum Aparate de iluminat pentru lmpi fluorescente (cu excepia aparatelor casnice de iluminat) Unelte electrice i electronice (cu excepia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni) Jucrii, echipamente sportive i de agrement Dispozitive medicale (cu excepia tuturor produselor implantate sau infectate) Instrumente de supraveghere i control Distribuitoare automate

Se pot astfel recupera materiale utile cum ar fi metalele, sticla, plasticul, care mai pot fi folosite. Trebui s fim contieni de faptul c unele componente din majoritatea acestor produse pot conine materiale periculoase precum plumb, mercur, arseniu i cadmiu. Aceste substane toxice nu reprezint o problem pentru cei care utilizeaz aparatele conform scopului pentru care au fost create, ns vor polua consistent mediul nconjurtor dac sunt aruncate laolalt cu alte deeuri. Orice deeu electric recuperat din gospodriile i din birourile noastre nseamn mai puine materiale periculoase eliminate la ntmplare, mai mult spaiu disponibil i mai puine materii prime cheltuite. Dar mai ales nseamn costuri mai mici la utiliti, cci noua generaie de echipamente electrice i electronice respect ultimele standarde de eficien energetic, asumate de ctre toi productorii mondiali.

Cum sa reciclam

Este foarte simplu: adun aparatele electrice i electrocasnice uzate i vino cu ele la punctele de colectare special amenajate. Colectarea este primul pas pentru un proces eficient i corect de reciclare. Exist sisteme diferite pe care Asociaia RoRec le dezvolt pentru a stimula colectarea deeurilor DEEE:

Colectarea in centrele de colectare RoRec sau ale partenerilor acreditati

Caut pe hart locaia cea mai apropiat de tine i vino s predai acolo deeurile electrice i electronice

Campanii de informare si constientizare a publicului

Asociaia Rorec deruleaz campanii de informare i contientizare a publicului asupra efectelor nocive pe care echipamentele electrice le au asupra mediului nconjurtor. Urmrete pe site-ul nostru campaniile Asociaiei RoRec sau nscrie-te n baza noastr de date i te vom informa constant asupra modului n care poi contribui activ la aciunile noastre.

Partener RoRec

Poi deveni companie partener RoRec. Scrie-ne pe pagina Vreau s fiu partener RoRec i poi deveni membru n programul de colectare corporatist realizat de RoRec.

Cum gestioneaza RoRec deseurile de electrice si electronice?

Acestea sunt preluate din centrele municipale de colectare, sunt transportate n condiii de maxim siguran, apoi sortate, tratate, iar fraciile rezultate sunt reciclate sau eliminate n mod nepoluant pentru mediul nconjurtor.