ELVETIA

Elvetia este constituita intr-un stat parlamentar si are capitala la Berna. Se intinde pe o suprafata de 41285 km patrati si are o populatie de 7.3 milioane de locuitori.Limbile vorbite sunt germana ,franceza si italiana. Moneda nationala este francul elvetian inpartit in 100 rappen(centimi).Tara are un tinut dominat de muntii Alpi care ating o inaltime de 4634m (Monte Rosa). Cele mai mari lacuri sunt Bodensee si lacul Geneva. Clima este continentala-alpina cu veri calde si pline de precipitatii (30 vara in Berna) si ieri reci si pline de zapada.80% din populatia tarii sunt elvetieni si 20% straini. Cele mai dominante minoritati sunt nemtii italienii si francezii. 45% sunt catolici iar 40% sunt protestanti. Tara este strabatuta n lung si-n lat de cai ferate electricate n ntregime; pe muntele Jungfrau trenul urca la naltimea de 4 100 m. De asemnea, o curiozitate o constituie si lungimea unor tuneluri (Simplon I - 19 730 m; Simplon II - 19 823 m; Gotthard 15 000 m). Renumita este statiunea balneo-climaterica Saint Moritz, situata la 1 856 m si avnd o vechime de 175 ani. Are o economie dezvoltata, antrennd n industrie (aparate de precizie, masini eceltrice, ceasuri - locul I pe glob, masini textile, produse chimice) 50% din populatia activa. Se cresc cornute mari, de rasa superioara, folosindu-se pasunile alpine care au suprafete ntinse (39%). Elvetia are trei denumiri oficiale : Schweiz (n limba germana); Suisse (n limba franceza); Svizzera (n italiana). n legatura cu originea denumirii (este vorba de Helvetia si Schweiz), cercetatorii au dat urmatoarele explicatii : Schweiz reptoduce numele unui canton ai carui locuitori, pentru a-si apara independenta mpotriva habsburgilor, au ncheiat n 1291 alianta cu cantoanele Uri si Unterwalden. Mai trziu (secolul al XIV-lea), alte 5 cantoane s-au raliat, constituind mpreuna o confederatie. Helvetia - de la vecha populatie celtica - helvetii care se instalasera n aceasta zona n timpul mparatului Caesar.

Localizare Europa Centrala si de Est, la est de Franta, la nord de Italia Coordonate geografice 47 00 N, 8 00 E Clima -temperata, dar variaza cu altitudinea; frig, nnorat, ploios / ierni cu zapada; la rece la cald, tulbure, umeda Teren- mai ales munti (Alpi n sud, Jura n nord-vest), cu Podisul Central de rulare dealuri, campii, mari si lacuri Altitudini extreme cel mai scazut punct: Lacul Maggiore 195 m mai nalt punct: 4.634 m Dufourspitze /Varful micul Matterhorn Resurse naturale hidroenergie potential, cherestea, sare

Populatia 7,581,520 (iulie 2008) Capitala nume: Berna Coordonate geografice: 46 57 N, 7 26 E diferenta de timp: UTC +1 ora de vara: +1 ora, ncepe ultima duminica din martie; se termina ultima duminica din octombrie Subdiviziunile 26 cantoane (cantoane, singular - canton n franceza; cantoni, singular - cantone n italiana; Kantone, singular Kanton n limba germana); Aargau, Appenzell Ausser-Rhoden, Appenzell Inner-Rhoden, Basel-Landschaft, BaselStadt, Bern, Freiburg, Geneva, Glarus, Graubnden, Jura, Luzern, Neuchatel, Nidwalden, Obwalden, Sankt Gallen, Schaffhausen, Schwyz, Solothurn, Thurgau, Ticino, Uri, Valais, Vaud, Zug, Zrich Independenta 1 august 1291 (fondatorea Confederatiei Elvetiene) Ziua Nationala Fondatorea Confederatiei Elvetiene, 1 august (1291) Ramuri executive sef de stat: Presedintele Pascal Couchepin (de la 1 ianuarie 2008); Vice President Hans-Rudolf Merz (de la 1 ianuarie 2008); nota - presedintele este atat sef de stat cat si sef al guvernului Consiliului Federal Grupuri etnice Germani de 65%, francezi 18%, italieni 10%, Romansch de 1%, alte 6% Religii Romano-catolica 41,8%, Protestanti 35,3%, Musulmani 4,3%, 1,8% ortodocsi, 0,4% alte crestin, altele 1%, nespecificate 4.3%, nici unul 11,1% (2000 recensamnt) Limbi Germana (oficial) 63.7%, Franceza (oficial) 20.4%, Italiana (oficial) 6.5%, srbo-croata 1,5%, Albaneza 1,3%, 1,2%, portugheza, spaniola, de 1,1%, English 1%, Romansch (oficial) 0.5%, alte 2,8% (2000 recensamnt) Nota: germana, franceza, italiana, si de Romansch sunt toate limbile oficiale nationale Tara denumirea forma conventionala lunga: Confederatia Elvetiana conventionale scurt formular: Elvetia locala de mult timp forma: Schweizerische Eidgenossenschaft (germana); Confederatia Suisse (franceza); Confederazione Svizzera (italiana); Confederaziun Svizra (romaneza) locala scurta formala: Schweiz (germana); Suisse (franceza); Svizzera (italiana); Svizra (romaneza)