TITULUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE

CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE PRIVIND RELATIILE DE FAMILIE

1. Familia fenomen social1

Inteleasa ca fenomen social, familia este o forma de relatii sociale intre oameni legati intre ei prin casatorie sau rudenie. Din familie fac parte sotii si copii lor, precum si, uneori, alte persoane intre care exista relatii de rudenie. Constituie o familie chiar si sotii singuri, fara copii sau, dupa caz, parintele necasatorit si copilul/copiii sau/sai.

2. Familia - definire sociologica si juridica

Notiunea de familie poate fi abordata atat din perspectiva sociologica, cat si din perspectiva juridica. Definirea familiei comporta dificultati determinate, in primul rand, de faptul ca ea constituie obiect de studiu pentru mai multe discipline, iar in al doilea rand, pentru ca legiuitorul este inconsecvent, dand acceptiuni diferite in diverse acte normative notiunii de "familie"2. Sociologii definesc familia in mod diferit, fiecare punand accentul pe unul sau mai multe aspecte privind structura, functiile si caracteristicile familiei. Din punct de vedere sociologic, familia desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie, care se caracterizeaza prin comunitate de viata, interese si intrajutorare3. Intre cei care formeaza familia exista relatii de familie. Configuratia acestor relatii este determinata de aspecte morale, psihologice, fiziologice si economice, care le confera un caracter de complexitate. Sub aspect juridic, familia desemneaza grupul de persoane intre care exista drepturi si obligatii care izvorasc din casatorie, rudenie (inclusiv adoptie), precum si din alte raporturi asimilate relatiilor de familie . Privita astfel, familia este o realitate juridica prin reglementarea ei de catre normele legale4.

3. Caracterele si functiile familiei 3.1. Caracterele familiei

Familia este elementul natural si fundamental al societatii 5. Prevederile legii noastre fundamentale exprima aceasta realitate, asigurand protectie institutiei juridice analizate. Astfel: - potrivit art.48 alin.1 din Constitutie: "Familia se intemeiaza pe casatoria liber
1

I.P. FILIPESCU, A.I. FILIPESCU "Tratat de dreptul familiei", ediia a Vl-a, Ed. AII Beck, Bucureti, 2001, pag.1; A. PROCOPI "Dreptul familiei", Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2004, pag. 11 i urm.; A. CORHAN "Dreptul familiei -Teorie i practic", Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2001, pag. 37 i urm. 2 A. BACACI, C. HAGEANU, V. DUMITRACHE "Dreptul familiei", Ed. All Beck, Bucureti, 1999, pag. 1 3 A. STNOIU, M. VOINEA "Sociologia familiei" Tipografia Universitii Bucureti, 1983, pag. 5 i urm. 4 n legtur cu noiunea de "familie" n dreptul italian, a se vedea, spre exemplu: G. BONILINI "Nozioni di diritto di familia", terza edizione aggiornata e riveduta, UTET, 2002, pag. 1 i urm. 5 A se vedea art.10 din Pactul internaional cu privire la drepturile economice, sociale i culturale, adoptat de Adunarea general a Naiunilor Unite la 16 decembrie 1966, ratificat de Romnia prin Decretul nr.212/1974, publicat n B.Of. nr.146/20 noiembrie 1974. J.J. Rousseau era de prere c familia este "cea mai veche dintre toate societile i singura natural" (a se vedea: A. PRICOPI - op. cit., pag. 7).

consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor" . Alin.3 al aceluiasi articol prevede "Copii din afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie" . Este garantata astfel libertatea casatoriei liber consimtite, dreptul la casatorie revenind barbatului si femeii incepand de la varsta nubila 6. Totodata, este consacrata obligatia constitutionala a parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor, atat a celor rezultati din casatorie, cat si a celor din afara casatoriei, dandu-se eficienta si principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor, fara vreo discriminare; conform art.49 alin.1 din Constitutie: "Copii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor" . Acest potential uman copii si tinerii are dreptul la o protectie si asistenta aparte. Acestui drept ii corespunde obligatia corelativa a statului de a asigura copiilor si tinerilor conditiile necesare dezvoltarii lor armonioase; art.50 teza I din Constitutie, prevede ca: "Persoanele cu handicap se bucura de protectie speciala". Dreptul persoanelor cu handicap la un regim special de protectie este fundamentat pe caracterul social al statului, prevazut de art.1 alin.3 din Constitutie; potrivit art.29 alin.6 din Constitutie: "Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine". In mod firesc, cresterea si educatia copiilor in familie se fac in concordanta cu ideile si conceptiile parintilor, filiatia fiind, prin ea insasi, si o relatie spirituala, parintii purtand raspunderea morala, sociala si, deseori, juridica pentru faptele si actele, precum si pentru atitudinile copiilor minori. Textul constitutional reprodus mai sus exprima aceste corelatii. Reglementarile enuntate anterior pun in evidenta insusirile fundamentale ale familiei, in dreptul roman actual.

3.2. Functiile familiei

3.2.1. Functia biologica (demografica) Cu drept cuvant s-a sustinut ca, sub un anume aspect, familia este o realitate biologica, prin uniunea dintre un barbat si o femeie, precum si prin procreatie 7. Aceasta functie asigura reproducerea populatiei, care este una dintre cele mai importante conditii de existenta ale societatii. Functia biologica a familiei poate fi influentata, intr-o anumita masura, de catre societate, prin intermediul mijloacelor juridice. Astfel unele tari promoveaza o politica de stimulare a natalitatii, in vreme ce altele se preocupa de franarea sporului de populatie. 3.2.2. Functia economica Aceasta functie isi gaseste expresia in ducerea in comun a gospodariei casnice, comunitatea de bunuri a sotilor si in ajutorul acordat membrilor familiei aflati in nevoie din cauza incapacitatii de a munci8. Ea se exprima si in caracterul de unitate de productie pe care il are familia (de ex: familia din mediul rural, cea a mestesugarilor, familia intreprinzatorilor economici etc). Aceasta functie este influentata de gradul de dezvoltare economica a societatii. 3.2.3. Functia educativa In toate timpurile familia a avut un rol important in educatia copiilor.
6 7 8

Adjectivul "nubil" se refer la persoana care a atins vrsta la care se poate cstori. I.P. FILIPESCU, A.I. FILIPESCU, op. cit., pag. 4-5 I. ALBU "Dreptul familiei", Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1975, pag. 7

Punctul de plecare in opera de educare a copilului se afla in familie. In cadrul acesteia, copilul dobandeste notiuni ale instructiei si educatiei care au o inraurire deosebita asupra formarii caracterului si personalitatii sale. Viata de familie, atmosfera familiala si relatiile dintre membrii familiei au o influenta directa si hotaratoare asupra formarii copilului, astfel ca familia determina personalitatea copilului. Parintii apar in fata copilului ca oameni a caror autoritate si prestigiu, in cele mai diferite domenii, sunt in afara de orice indoiala. Copii urmaresc cu atentie viata parintilor, actiunile lor, isi insusesc vorbele lor si pe baza acestora isi formeaza atitudinile. Tocmai de aceea parintii trebuie sa constituie un exemplu de conduita pentru copii, avand o responsabilitate majora in procesul educativ. Educatia copiilor intereseaza, in cel mai inalt grad, si statul, care stabileste norme juridice menite a raspunde acestui comandament social. Astfel, conform art.261 C.civ.: "parintii sunt cei care au, in primul rand, indatorirea de crestere si educare a copiilor lor minori". De asemenea, art.8 alin.2 din Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului prevede dreptul si indatorirea parintilor de a ingriji, creste si educa minorul. Reglementari speciale stabilesc atributii organelor de stat, in vederea asigurarii derularii corespunzatoare a procesului educativ in familie.

CAPITOLUL II NOTIUNEA, OBIECTUL, IZVOARELE SI PRINCIPIILE GENERALE ALE DREPTULUI FAMILIEI

1. Notiunea dreptului familiei

Dreptul familiei este ramura de drept care cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile personale si patrimoniale ce izvorasc din casatorie, rudenie, adoptie si raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte, cu raporturile de familie, in scopul ocrotirii si intaririi familiei 9. In sistemul nostru de drept, dreptul familiei nu a aparut dintr-o data, prin punerea in aplicare a Codului familiei. Dimpotriva, aparitia sa a fost marcata de o serie de acte normative, care, in succesiunea lor, au evidentiat desprinderea dreptului familiei din dreptul civil. Inceputul acestei dezvoltari il constituie Constitutia din 1948, care cuprindea prevederi si in domeniul relatiilor de familie, in special cea privitoare la egalitatea dintre barbat si femeie. Constitutia din 1952 a dat posibilitatea consacrarii dreptului familiei ca ramura de drept de sine statatoare. Dispozitii privind dreptul familiei sunt cuprinse si in Constitutia din 1991, revizuita, dupa cum se regaseau si in Constitutia din 1965, republicata in 1986.

2. Obiectul dreptului familiei

Obiectul de reglementare al dreptului familiei il constituie raporturile de familie. Aceste raporturi se impart in urmatoarele categorii: a) Raporturile de casatorie Consolidarea familiei impune reglementarea unor aspecte cu privire la casatorie, cum ar fi: incheierea casatoriei; raporturile personale si patrimoniale dintre soti; incetarea, constatarea nulitatii sau anularea ori, dupa caz, desfacerea casatoriei.
9

I.P. FILIPESCU, A.I. FILIPESCU - op. cit., pag. 6

b) Raporturi de rudenie10 In sfera raporturilor de rudenie dreptul familiei reglementeaza, in primul rand, raporturile dintre parinti si copii. Avem in vedere modul de stabilire a filiatiei (fata de mama si fata de tata), raporturile personale dintre parinti si copii, obligatia reciproca de intretinere, protectia si promovarea drepturilor copilului etc. In al doilea rand, in cadrul raporturilor examinate sunt incluse raporturile dintre rude in linie dreapta si, respectiv, raporturile dintre rude in linie colaterala, numai pana la un anumit grad. c) Raporturi de adoptie Adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului11. Efectele adoptiei difera dupa cum este vorba de adoptia cu efecte restranse sau adoptia cu efecte depline. In prezent este reglementata doar adoptia cu efecte depline. d) Raporturi asimilate de lege cu raporturile de familie 12 Referitor la aceasta "asimilare" apartin dreptului familiei: unele raporturi rezultand din luarea unei masuri de protectie speciala a copilului lipsit de ocrotirea parintilor sai; unele raporturi dintre un sot si copii celuilalt sot; unele raporturi dintre mostenitorii unei persoane care a fost obligata la intretinerea unui minor sau care i-a prestat intretinere fara a avea obligatia legala si minorul indreptatit la intretinere; unele relatii dintre fostii soti. Se impune sublinierea ca, nu toate raporturile dintre membrii familiei formeaza obiectul dreptului familiei, ci numai acelea care se nasc din casatorie, rudenie, adoptie sau cele asimilate de lege, sub anumite aspecte, cu acestea. De exemplu, raporturile de natura succesorala dintre membrii familiei nu sunt reglementate de dreptul familiei. Raporturile de familie pot fi personale nepatrimoniale care sunt precumpanitoare si raporturi patrimoniale.

3. Izvoarele dreptului familiei

Prin izvoarele dreptului familiei, in sens formal, se desemneaza forma exterioara pe care o imbraca normele juridice in materie, respectiv sursa in care sunt formulate. Majoritatea normelor dreptului familiei se gasesc in Codul civil, insa dispozitii ale dreptului familiei exista si in alte acte normative, cum ar fi: Codul de procedura civila 13; Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civila 14; Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului 15; Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei16 s.a. In afara izvoarelor interne mentionate cu titlu exemplificativ mai sus, exista si izvoare internationale, precum: Declaratia Universala a Drepturilor Omului 17; Pactul international cu privire la drepturile civile si politice 18; Pactul international cu privire la
10

Prin "rudenie" se nelege legtura dintre mai multe persoane care descind unele din altele, sau care, fr a descinde unele din altele, au un ascendent comun. n primul caz, rudenia este n linie direct, iar n cel de al doilea caz, rudenia este n linie colateral. 11 Art.1 din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adopiei , publicat n M.Of. nr.557/23 iunie 2004, Partea I 12 I.P. FILIPESCU, A.I. FILIPESCU - op. cit., pag. 6-7 13 Codul de procedur civil a fost decretat la 9 septembrie 1865 i promulgat la 11 septembrie 1865. Ulterior a suferit mai multe modificri. 14 Republicat n M.Of. nr.339/18 mai 2012, Partea I, cu modificrile i completrile ulterioare 15 Publicat n M.Of. nr.557/23 iunie 2004, Partea I, cu modificrile i completrile ulterioare 16 Republicat n M.Of. nr.259/19 aprilie 2012, Partea I, cu modificrile i completrile ulterioare 17 Adoptat i proclamat de Adunarea general a Naiunilor Unite prin Rezoluia 217 A (III) din 10 decembrie 1948 18 Adoptat de Adunarea general a Naiunilor Unite la 16 decembrie 1966, ratificat de Romnia prin Decretul nr.212/1974, publicat n B.Of. nr.146/20 noiembrie 1974

drepturile economice, sociale si culturale 19; Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale 20; Conventia cu privire la drepturile copilului21; Protocolul facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului, referitor la vanzarea de copii, prostitutia copiilor si pornografia infantila 22; Conventia privind obtinerea pensiei de intretinere in strainatate 23; Conventia asupra aspectelor civile ale rapirii internationale de copii24; Conventia europeana asupra statutului juridic al copiilor nascuti in afara casatoriei25; Conventia privind consimtamantul la casatorie, varsta minima pentru casatorie si inregistrarea casatoriilor 26; Conventia europeana in materia adoptiei de copii27; Conventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale28; Conventia asupra cetateniei femeii casatorite 29; Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei 30; Conventia europeana privind drepturile omului si biomedicina, semnata la Oviedo la 4 aprilie 1997 si Protocolul aditional referitor la interzicerea clonarii fiintelor umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 199831; Conventia europeana asupra recunoasterii si executarii hotararilor in materie de incredintare a copiilor32. Potrivit art.11 alin.2 din Constitutie: "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern", statul roman avand obligatia de a indeplini intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Totodata, legea fundamentala revizuita prevede in art.20 alin.1 ca "dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si celelalte tratate la care Romania este parte". In situatia existentei unor neconcordante intre reglementarile internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, se aplica in mod prioritar reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile 33.
19

Adoptat de Adunarea general a Naiunilor Unite la 16 decembrie 1966, ratificat de Romnia prin Decretul nr.212/1974, publicat n B.Of. nr.146/20 noiembrie 1974. 20 Adoptat la Roma n 4 noiembrie 1950, amendat prin Protocoalele nr.3,5 i 8 i completat prin Protocolul nr.2. Romnia a ratificat aceast convenie i protocoalele adiionale prin Legea nr.30/1994, publicat n M.Of. nr.135/31 mai 1994, Partea I 21 Adoptat de Adunarea general a Naiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificat de Romnia prin Legea nr.18/1990, publicat n M.Of. nr.109/28 septembrie 1990, Partea I, republicat n M.Of. nr.314/13 iunie 2001, Partea I 22 Semnat la New York la 6 septembrie 2000, ratificat de Romnia prin Legea nr.470/2001, publicat n M.Of. nr.601/25 septembrie 2001, Partea I 23 ncheiat la New York la 20 iunie 1956. La aceast convenie Romnia a aderat prin Legea nr.26/1991, publicat n M.Of. nr.54/19 martie 1991, Partea I 24 ncheiat Haga la 25 octombrie 1980. Romnia a aderat la aceast Convenie prin Legea nr.100/1992, publicat n M.Of. nr.243/30 septembrie 1992, Partea I. A se vedea i Legea nr.369/2004, publicat n M.Of. nr.888/29 septembrie 2004, Partea I 25 Adoptat la Strasbourg n 15 octombrie 1975. Romnia a aderat la aceast Convenie prin Legea nr.101/1992, publicat n M.Of. nr.243/30 septembrie 1992, Partea I 26 Adoptat de Adunarea general a Naiunilor Unite la New York n 10 decembrie 1962, ratificat de Romnia prin Legea nr.116/1992, publicat n M.Of. nr.330/24 decembrie 1992, Partea I (cu rezerva dispoziiilor paragrafului 2 din art.1 din convenie referitoare la celebrarea cstoriei n absena unuia dintre viitorii soi) 27 ncheiat la Strasbourg la 24 aprilie 1967. Romnia a aderat la aceast convenie prin Legea nr.15/1993, publicat n M.Of. nr.67/31 martie 1993, Partea I (cu rezerva c nu vor aplica dispoziiile art. 7, potrivit crora vrsta minim a adoptatorului nu poate fi mai mic de 21 de ani i nici mai mare de 35 de ani, n legislaia romn vrsta minim fiind de 18 ani, fr limit maxim) 28 ncheiat la Haga la 29 mai 1993 i ratificat de Romnia prin Legea nr.84/1994, publicat n M.Of. nr.298/21 octombrie 1994, Partea I 29 Adoptat de Adunare generala Naiunilor Unite la 29 ianuarie 1957. Romnia a aderat la aceast convenie prin Decretul nr.339/1960, publicat n B.Of. nr.20/22 septembrie 1960 30 Adoptat de Adunarea general a Naiunilor Unite la 18 decembrie 1979, ratificat de Romnia prin Decretul nr.342/1981, publicat n B.Of. nr.94/28 noiembrie 1981 31 Ratificate prin Legea nr.17/2001, publicate n M.Of. nr.103/28 februarie 2001, Partea I 32 Adoptat la Luxembourg n 20 mai 1980. Romnia a aderat la aceast convenie prin Legea nr.216/2003, publicat n M.Of. nr.367/29 mai 2003, Partea I (cu urmtoarea rezerv: "n conformitate cu dispoziiile art. 17 paragraful 1 din convenie, n cazurile prevzute la art. 8 i 9, recunoaterea i executarea hotrrilor privind ncredinarea copiilor vor putea fi refuzate pentru motivele cuprinse n art. 10 din convenie" ) 33 A se vedea art.20 alin.2 din Constituie

4. Principii generale
Principiile generale ale dreptului familiei rezulta din analiza dispozitiilor care reglementeaza relatiile de familie34. Cunoasterea lor permite stabilirea solutiei in acele materii in care legislatia nu este suficient de clara sau nu contine nicio reglementare, precum si determinarea masurii in care dreptul familiei se completeaza cu dreptul comun. Consideram ca sunt principii generale ale dreptului familiei urmatoarele: a) Principiul casatoriei liber consimtite intre soti Codul civil prevede, in art.258 alin.1, ca familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti. De asemenea, art.259 din Codul civil defineste casatoria ca fiind uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie. In acelasi sens este si art.48 alin.1 teza I din Constitutie. Casatoria liber consimtita este proclamata ca principiu si in actele internationale privind drepturile omului, respectiv: Declaratia Universala a Drepturilor Omului; Pactul international cu privire la drepturile civile si politice; Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale; Conventia privind consimtamantul la casatorie, varsta minima pentru casatorie si inregistrarea casatoriilor s.a. b) Principiul egalitatii in drepturi si obligatii intre soti Acest principiu depaseste limitele relatiilor de familie, pentru a se aplica in intregul domeniu al relatiilor sociale. Codul civil se refera la egalitatea femeii cu barbatul si statueaza fara putinta de tagada acest principiu in ceea ce priveste relatiile personale dintre soti, stabilind prin dispozitiile art.258 alin.1 Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora... De asemenea, si in cadrul relatiilor patrimoniale dintre soti, Codul civil arata in cadrul art. 332 alin.2 ca prin conventia matrimoniala nu se poate aduce atingere egalitatii dintre soti. Reglementari specifice intalnim si in Constitutie 35. Egalitatea femeii cu barbatul in diferite domenii de activitate este prevazuta si in unele acte internationale, cum ar fi: Declaratia Universala a Drepturilor Omului; Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale; Pactul international cu privire la drepturile civile si politice s.a. c) Principiul dreptului si indatoririi parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor Acest principiu este consacrat de art.48 alin.1 din Constitutie, care prevede ca familia se intemeiaza, printre altele, "pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor" . Codul civil, in art.261, reglementeaza indatorirea parintilor de crestere si educare a copiilor lor minori. d) Principiul egalitatii in drepturi a copiilor In conformitate cu dispozitiile art.48 alin.3 din Constitutie, republicata: "Copiii din afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie" . Art.260 din Codul civil prevede: "Copiii din afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie, precum si cu cei adoptati ". Tot astfel, art.448 din acelasi cod dispune: "Copilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita potrivit legii are, fata de fiecare parinte si rudele acestuia, aceeasi situatie ca si aceea a unui copil din casatorie". e) Principiul protectiei copiilor si a tinerilor
34

I.P. FILIPESCU, A.I. FILIPESCU - op. cit., pag. 8-10; E. FLORIAN "Dreptul familiei", Ed. Limes, ClujNapoca, 2003, pag. 17-20. 35 A se vedea, spre exemplu: art.16 (egalitatea n drepturi) i art. 48 (familia).

Potrivit art.49 alin.1 din Constitutie: "Copii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor" . Astfel, statul acorda alocatii pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav sau cu handicap. De asemenea, prin diverse reglementari sunt stabilite alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor 36. In realizarea aceluiasi scop, legea fundamentala interzice exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala37, dupa cum este interzisa si angajarea ca salariati a minorilor sub varsta de 15 ani38. Necesitatea ocrotirii copilului este subliniata in mod deosebit in: Conventia cu privire la drepturile copilului; Declaratia Universala a Drepturilor Omului; Pactul international privind drepturile civile si politice. f) Principiul ocrotirii intereselor mamei si copilului Ocrotirea intereselor mamei si copilului se realizeaza si in cadrul masurilor dispuse prin alte norme juridice, cu deosebire cele din dreptul muncii, cele privind acordarea asistentei medicale si a medicamentelor, precum si normele privind organizarea si functionarea creselor, gradinitelor si caminelor de copii. g) Principiul respectarii si promovarii cu prioritate a interesului superior al copilului In cadrul Codului civil existe o multitudinea de dispozitii care promoveaza si garanteaza interesul superior al copilului. Printre acestea se numara art.452 care proclama acest principiu, ca principiu aplicabil in materia incuviintarii adoptiei. De asemenea, art. 454 statueaza ca instanta de tutela va incuviinta adoptia doar daca aceasta se dovedeste ca este in interesul superior copilului. Ramanand tot in sfera adoptiei, regasim art. 456 care prevede ca adoptia fratilor, indiferent de sex, de catre persoane sau familii diferite se poate face numai daca acest lucru este in interesul lor. Acest principiu se mai regaseste, de asemenea, si in materia exercitarii autoritatii parintesti, a decaderii din drepturile parintesti etc. Totodata, art.6 lit.a) din Legea nr.272/2004 instituie prioritatea interesului superior al copilului in ceea ce priveste drepturile sale. Acest principiu are un camp de aplicare extins, care vizeaza reglementari in domeniul drepturilor copilului, acte juridice incheiate sau emise in aceasta materie, drepturi si obligatii ce revin persoanelor care se ocupa de copil, demersurile si deciziile referitoare la copii intreprinse de autoritati publice sau organisme private autorizate. Ocrotirea interesului superior al copilului nu inseamna nesocotirea intereselor parintilor, deoarece in familie nu trebuie sa existe contradictii intre membrii ei. Principiul examinat este consacrat si de dispozitiile art.3 alin.1 din Conventia cu privire la drepturile copilului, care prevede ca "in toate actiunile care privesc copiii, intreprinse de institutiile de asistenta sociala publice sau private, de instantele judecatoresti, autoritatile administrative sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala". h) Principiul ocrotirii casatoriei si familiei Casatoria si familia sunt ocrotite printr-un complex de norme juridice. Astfel, potrivit art.258 alin.2 din Codul civil, familia are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului, iar potrivit alin.3 al aceluiasi articol statul este obligat sa sprijine, prin masuri economice si sociale, incheierea casatoriei, precum si dezvoltarea si consolidarea familiei. Potrivit art.48 alin.2 din Constitutie: "Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. Casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila". De asemenea, actele internationale privind drepturile omului consacra necesitatea
36 37 38

Cu titlu exemplificativ, menionm Legea nr. 272/2004 privind protecia i promovarea drepturilor copilului. Art.49 alin.3 din Constituie Art.49 alin.4 din Constituie

ocrotirii casatoriei si familiei din partea societatii si a statului, familia fiind considerata elementul natural si fundamental al societatii. i) Principiul acordarii sprijinului moral si material de catre membrii familiei Acest principiu este prevazut de art.309 C.civ., potrivit caruia: "sotii isi datoreaza reciproc respect, fidelitate si sprijin moral" . Intre membrii familiei exista o comunitate de interese spirituale si materiale, in concordanta cu interesele societatii. Ca regula, suportul moral si material este oferit in mod voluntar. Cu titlu de exceptie, componenta materiala poate fi obtinuta, la nevoie, pe cale judiciara 39. NU MAI ESTE PREVAZUT EXPRES SPRIJINUL MORAL, CA OBLIGATIE A MEMBRILOR FAMILIEI. j) Principiul monogamiei Potrivit art.273 din Codul CIVIL: "Este interzisa incheierea unei noi casatorii de catre persoana care este casatorita.". Nerespectarea acestui principiu este sanctionata cu nulitatea absoluta a celei de a doua casatorii. Totodata, potrivit art.303 din Codul penal, incheierea unei noi casatorii de catre o persoana deja casatorita constituie infractiunea de bigamie, Fundamentul acestui principiu in constituie sentimentul dragostei, care trebuie sa stea la baza casatoriei; acesta este incompatibil cu existenta altei casatorii.

CAPITOLUL III CORELATIA DREPTULUI FAMILIEI CU ALTE RAMURI DE DREPT

Raporturile juridice care formeaza obiectul dreptului familiei sunt complexe, avand, uneori, legaturi cu alte ramuri de drept. a) Corelatia dintre dreptul familiei si dreptul constitutional In Constitutie sunt reglementate unele principii generale ale familiei, si anume: principiul casatoriei liber consimtite intre soti; principiul egalitatii sotilor; principiul dreptului si indatoririi parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor; principiul egalitatii in fata legii a copiilor din afara casatoriei cu cei din casatorie; principiul protectiei copiilor si a tinerilor. Acestor dispozitii constitutionale li se da eficienta deplina prin reglementarea detaliata in cadrul reglementarilor dreptului familiei. b) Corelatia dintre dreptul familiei si dreptul administrativ Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca o serie de autoritati si organe ale administratiei publice au atributii in aplicarea reglementarilor privitoare la institutii ale dreptului familiei. De exemplu, monitorizarea respectarii principiilor si drepturilor stabilite de Legea nr.272/2004 si de Conventia cu privire la drepturile copilului, precum si coordonarea si controlul activitatii de protectie si promovare a drepturilor copilului se realizeaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului 40. La nivel local functioneaza institutii si servicii obligate sa garanteze si sa promoveze respectarea drepturilor copiilor din unitatile administrativ-teritoriale.
39

De exemplu, obligarea soilor de a contribui, n raport cu mijloacele fiecruia, la cheltuielile cstoriei (conform art. 29 din Codul familiei) sau obligaia de ntreinere (art. 86 din Codul familiei). 40 Autoritatea Naional pentru Protecia Drepturilor Copilului este un organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, aflat n subordinea Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei.

c) Corelatia dintre dreptul familiei si dreptul civil Pana in anul 1954, dispozitiile relative la raporturile de familie erau cuprinse in Codul civil. Corelatia dintre dreptul civil si dreptul familiei nu consta in modul de reglementare, ci in modul in care dispozitiile dreptului familiei se completeaza cu cele ale dreptului civil. Astfel, materii precum numele, domiciliul, actele de stare civila, ocrotirea parinteasca, tutela si curatela minorului sunt analizate atat de dreptul civil, cat si de dreptul familiei. Regula este in sensul ca, ori de cate ori, in cadrul relatiilor de familie, se utilizeaza acte juridice, in masura in care nu exista in Codul familiei sau in alte legi apartinatoare dreptului familiei, dispozitii speciale, respectivele acte juridice vor fi supuse reglementarii Codului civil. Revenirea dispozitiilor dreptului familiei in cadrul Noului Cod civil si abrogarea Codului familiei. Acest lucru nu semnifica disparitia dreptului familiei ca ramura de drept, ci crearea unei si mai stranse legaturi cu dreptul civil, deoarece dreptul familiei este o ramura de drept privat. d) Corelatia dintre dreptul familiei si dreptul procesual civil In raport cu dreptul familiei, dreptul procesual civil reprezinta mijlocul prin care se poate ajunge la constatarea existentei sau inexistentei unui drept, la restabilirea unui drept incalcat sau la crearea unor situatii noi in cadrul relatiilor de familie. Pe calea procesului civil se asigura realizarea dreptului familiei, intocmai ca si a altor ramuri de drept. Prin urmare, raportul dintre dreptul familiei si dreptul procesual civil exprima relatia dintre continut si forma. Baza o constituie raportul de drept material; forma se adapteaza intotdeauna continutului, astfel ca, in cele din urma, caracterele dreptului material determina caracterele dreptului procesual. Uneori, fata de specificul si importanta relatiilor de familie, legiuitorul consacra derogari de la procedura de drept comun. Astfel, sfera participantilor la proces este largita, iar o serie de autoritati capata calitate procesuala 41. In ceea ce priveste competenta dupa materie, potrivit art.41 pct.1 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara 42, tribunalele pentru minori si familie43 judeca in prima instanta, in materie civila: cauzele referitoare la drepturile, obligatiile si interesele legitime privind persoana minorilor; decaderea din drepturile parintesti; cererile privind nulitatea, anularea sau desfacerea casatoriei; cererile privind incuviintarea, nulitatea, anularea sau desfacerea adoptiei; cauzele privind raporturile de familie. Procedura divortului si procedura adoptiei (interne si internationale) sunt reglementate ca proceduri speciale, derogatorii de la dreptul comun. In materie de probatiune, potrivit art.5 alin.1 din Decretul nr.32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului nr.31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, dovada ca un bun este propriu se va putea face, intre soti, prin orice mijloc de proba. Autoritatea de lucru judecat a hotararii judecatoresti in materii precum obligatia de intretinere si incredintarea copiilor minori este relativa, in sensul ca se raporteaza la starea de fapt existenta la data pronuntarii ei, iar in situatia in care aceasta se schimba, se poate pronunta o noua hotarare, chiar contrara celei dintai. e) Corelatia dintre dreptul familiei si dreptul muncii Si dreptul muncii contine norme care interfereaza cu dreptul familiei.
41

Spre pild, cauzele privind stabilirea msurilor de protecie special prevzute de Legea nr. 272/2004 se soluioneaz cu citarea direciei generale de asisten social i protecia copilului. 42 Publicat n M.Of. nr.576/29 iunie 2004, Partea I, n vigoare de la 27 septembrie 2004 43 Tribunalele specializate, inclusiv cele n materie de minori i familie vor ncepe s funcioneze cel mai trziu la data de 1 ianuarie 2008. Potrivit art.130 alin.3 din Legea nr.304/2004, tribunalele pentru minori i familie, care se vor nfiina pn la 1 ianuarie 2008, vor judeca numai cauzele prevzute la art.41 i 42 care sunt n competena de prim instan a tribunalului. Pn la nfiinarea tribunalelor specializate, n cadrul tribunalelor, vor funciona secii sau complete specializate.

Astfel, Codul muncii44 consacra principiului egalitatii de tratament si interzicerii oricarei discriminari (art.5), interzice incadrarea in munca a persoanelor sub varsta de 15 ani (art.13 alin.3), interzice munca de noapte a persoanelor sub 18 ani si prevede ca la aceasta munca nu pot fi obligate nici femeile gravide, lauzele si cele care alapteaza (art. 125). f) Corelatia dintre dreptul familiei si dreptul penal Dreptul penal determina infractiunile si sanctiunile aplicabile. In Codul penal actual, infractiunile contra familiei formeaza obiectul de reglementare al art.227-231 45. De lege lata exista si alte dispozitii menite sa apere relatiile de familie 46. Raporturile de familie sunt protejate si de legile speciale, nepenale 47. De asemenea, noul Cod penal 48 reglementeaza, in Capitolul IX, delictele contra familiei (art.227-232). g) Corelatia dintre dreptul familiei si dreptul international privat Dispozitiile dreptului familiei se completeaza cu cele ale dreptului international privat in privinta raporturilor de familie cu elemente de extraneitate. Legea nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat49 cuprinde, printre altele, si dispozitii referitoare la: casatorie si divort; filiatie; obligatia de intretinere; ocrotirea persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau avand capacitate de exercitiu restransa; statutul persoanei fizice; competenta jurisdictionala; efectele hotararilor judecatoresti straine. In masuri diferite, exista legaturi intre dreptul familiei si alte ramuri ale dreptului decat cele mentionate mai sus.

44

Aprobat prin Legea nr.53/2003, publicat n M.Of. nr.72/5 februarie 2003, Partea I, cu modificrile ulterioare 45 Sunt incluse aici: bigamia (art.227); abandonul de familie (art.228); relele tratamente aplicate minorului (art.229); nerespectarea msurilor privind ncredinarea minorului (art.230); fapte de corupie n legptur cu adopia (art.231). 46 Cum ar fi, spre pild, msura de siguran a interdiciei de a reveni n locuina familiei pe o perioad determinat, prevzut de art.1181 din C.pen, instituit prin Legea nr.197/2000, publicat n M.Of. nr.568/15 noiembrie 2000, Partea I 47 De exemplu, legile nr.272/2004 i nr.273/2004 conin i norme penale 48 Adoptat prin Legea nr.301/2004, publicat n M.Of. nr.575/29 iunie 2004, Partea I 49 Publicat n M.Of nr.245/1 octombrie 1992, Partea I, cu modificrile ulterioare.

10

TITLUL II LOGODNA SI CASATORIA

Cap. 1 LOGODNA
Potrivit art. 266. Cod civil Logodna este promisiunea reciproca de a incheia casatoria. (2) Dispozitiile privind conditiile de fond pentru incheierea casatoriei sunt aplicabile in mod corespunzator, cu exceptia avizului medical si a autorizarii instantei de tutela. (3) Incheierea logodnei nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba. (4) Incheierea casatoriei nu este conditionata de incheierea logodnei. (5) Logodna se poate incheia doar intre barbat si femeie. Art. 267. Ruperea logodnei (1) Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrans sa incheie casatoria. (2) Clauza penala stipulata pentru ruperea logodnei este considerata nescrisa. (3) Ruperea logodnei nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba. Art. 268. Restituirea darurilor (1) In cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit in considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, in vederea casatoriei, cu exceptia darurilor obisnuite. (2) Darurile se restituie in natura sau, daca aceasta nu mai este cu putinta, in masura imbogatirii. (3) Obligatia de restituire nu exista daca logodna a incetat prin moartea unuia dintre logodnici. Art. 269. Raspunderea pentru ruperea logodnei (1) Partea care rupe logodna in mod abuziv poate fi obligata la despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate in vederea casatoriei, in masura in care au fost potrivite cu imprejurarile, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate. (2) Partea care, in mod culpabil, l-a determinat pe celalalt sa rupa logodna poate fi obligata la despagubiri in conditiile alin. (1). Art. 270. Termenul de prescriptie - Dreptul la actiune intemeiat pe dispozitiile art. 268 si 269 se prescrie intr-un an de la ruperea logodnei.

CAPITOLUL I NOTIUNEA, NATURA JURIDICA SI CARACTERELE CASATORIEI

1. Casatoria notiune
Prin incheierea casatoriei persoanele in cauza dobandesc o noua stare civila, aceea de soti, stare din care decurg o serie de consecinte stabilite de lege. Casatoria raspunde anumitor scopuri si prezinta, din punct de vedere al necesitatilor sociale si al menirii sale, caractere extrem de variate. Din acest motiv, este dificil sa se dea o definitie a casatoriei, care sa satisfaca toate conceptiile, atat cele juridice, cat si cele religioase, sociale sau de alta natura, cu atat mai mult cu cat nu exista o definitie legala in acest sens. Termenul "casatorie" are mai multe acceptiuni. In primul rand, "casatorie" inseamna actul juridic pe care il incheie cei care vor sa se casatoreasca, exprimand acordul de vointa al persoanelor respective. In inteles de act juridic, Codul civil foloseste termenul "casatorie" in mai multe articole. Spre exemplu, art.259 alin.1 face vorbire de "Casatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie, incheiata in conditiile legii". In al doilea rand, "casatoria" desemneaza situatia juridica, in principiu permanenta, a celor casatoriti, adica statutul legal al sotilor. In acest sens, de exemplu, in art.311 alin.1 C.civil. se prevede ca, "sotii sunt obligati sa poarte numele declarat la incheierea casatoriei" . Termenul "casatorie" poate avea si intelesul de institutie juridica, adica ansamblul normelor juridice care reglementeaza casatoria. Avand in vedere cele ce preced, dintre numeroasele definitii existente in doctrina juridica romana privitoare la casatorie, retinem aceea potrivit careia: "casatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie,
11

incheiata potrivit dispozitiilor legale, cu scopul de a intemeia o familie si reglementata de normele imperative ale legii" .

2. Natura juridica
In perioada romana casatoria era o institutie pur civila, insa, din cauza influentei mereu crescande a bisericii crestine, a dobandit, treptat, un caracter religios. Legislatia civila, sub influenta dreptului canonic, a capatat din ce in ce mai mult dispozitii bisericesti, asa ca, in preajma secolului al X-lea, reglementarea casatoriei a iesit complet din domeniul dreptului civil. Secole in sir autoritatile bisericesti in tarile catolice au pastrat competenta exclusiva a bisericii de a se pronunta in orice chestiuni care interesau raporturile matrimoniale. Casatoria a dobandit astfel un caracter pur religios, transformandu-se intr-o institutie de drept canonic, carmuita de o legislatie speciala, elaborata de soboarele bisericesti si de juristii bisericii catolice. Incepand din secolul al XVI-lea, autoritatile civile din Franta au reactionat impotriva atotputerniciei bisericii in aceasta materie. Urmare a acestei reactii, autoritatile civile, ajutate de ordonantele regilor francezi, au recastigat, incetul cu incetul, anumite drepturi, cum ar fi acela de a judeca procesele privitoare la interesele patrimoniale izvorand din casatorie sau la nulitatea casatoriei. Constitutia franceza din 1791 declara ca legea considera casatoria drept un contract civil. Legiuitorul revolutionar a atribuit ofiterului starii civile competenta de a celebra casatoriile. Aceasta organizare a trecut in Codul Napoleon, de unde a fost imprumutata si de legiuitorul roman. In tarile romanesti, pana la laicizarea casatoriei efectuata prin promulgarea Codului civil din 1864 casatoria era o institutie pur religioasa; numai celebrarea casatoriei de catre ministrul cultului putea sa dea persoanelor care se casatoreau calitatea de soti. Intrarea in vigoare a Codului civil a insemnat o noua era in dreptul matrimonial roman. Casatoria s-a transformat, dupa modelul legislatiei franceze, intr-un contract civil, iar ofiterii de stare civila erau singurii competenti sa o celebreze. Casatoria religioasa are radacini adanci in traditia populara, astfel ca, in Constitutia din 1866 s-a prevazut, cu privire la actele de casatorie, ca ele trebuie intocmite, intotdeauna, inaintea slujbei religioase, care, pentru casatorie va fi obligatorie, afara de cazurile prevazute de lege. In acest fel, textul constitutional a transformat casatoria intr-un contract mixt: casatoria civila trebuia sa fie celebrata mai intai, dupa care sotii erau obligati sa se casatoreasca si la biserica. Fata de imprejurarea ca legea speciala anuntata nu a fost votata niciodata, s-a pus problema daca o casatorie celebrata numai inaintea ofiterului starii civile este valabila. Majoritatea doctrinei si jurisprudentei din acea vreme au dat un raspuns afirmativ. Prin urmare, legiuitorul constituant a prevazut o obligatie, pe care n-a sanctionat-o, ramanand astfel o simpla declaratie de principii, care n-a fost pusa in concordanta cu prevederile Codului civil. Si nicinu putea fi altfel, caci, odata admisa teoria contractului civil, era imposibil a se introduce in legislatia civila dispozitii de drept canonic, fara a viola principiul libertatii constiintei. Controversa a fost curmata definitiv prin Constitutia din 1923, care, in art. 23, prevedea: "Actele starii civile sunt de atributia legii civile. intocmirea acestor acte va trebui sa preceada totdeauna binecuvantarea religioasa" . In forma reprodusa mai sus, textul constitutional nu suprima celebrarea religioasa, dar nu o mai declara obligatorie, aceasta avand doar caracter de recomandare. In peisajul legislativ international casatoria are, fie un caracter exclusiv laic, fie un caracter exclusiv religios, fie un caracter mixt. In legatura cu natura juridica a casatoriei, in doctrina juridica s-au conturat trei teorii, si anume: - teoria contractuala care considera casatoria fie un contract civil "sui generis", fie un act juridic-conditie, fie un act juridic-uniune;
12

- teoria institutionala potrivit careia casatoria este o institutie juridica, un statut reglementat de lege; - teoria mixta (contractual-institutionala) dominanta in doctrina juridica occidentala. In opinia noastra, casatoria este un act juridic bilateral, solemn si irevocabil, de dreptul familiei. Imprejurarea ca are caracter bilateral, nu transforma acest act intr-un contract. Intre casatorie si contract exista mai multe deosebiri, si anume: 1) in cazul contractului, fiecare parte urmareste un scop diferit de al celeilalte parti, in vreme ce, in cazul casatoriei, ambele parti urmaresc un scop comun, respectiv intemeierea unei familii; 2) efectele juridice ale contractului sunt determinate de parti, in limitele legii, pe cand, in cazul casatoriei, vointa partilor are doar rolul de a determina aplicarea statutului legal al casatoriei; 3) in principiu, contractul este susceptibil de modalitati (conditia si termenul), fata de casatorie, care nu poate fi afectata de modalitati; 4) contractul, rezultand din vointa partilor (mutuus consensus), poate inceta prin acordul lor de vointa exprimat in acest sens ( mutuus dissensus), pe cand casatoria numai exceptional poate fi desfacuta prin acordul sotilor; 5) neexecutarea unei obligatii contractuale atrage rezolutiunea (sau, dupa caz, rezilierea), pe cand casatoria poate fi desfacuta numai prin divort; 6) nulitatea casatoriei prezinta anumite particularitati fata de cele ale contractului si ale celorlalte acte juridice.

3. Caractere juridice ale casatoriei

Fata de reglementarea legala, suntem de parere ca institutia juridica a casatoriei prezinta urmatoarele caractere juridice: a) Casatoria este o uniune intre un barbat si o femeie In scopul intemeierii unei familii, barbatul si femeia are dreptul de a se casatori. Cum unul dintre principalele scopuri ale casatoriei este procreatia, nu se poate concepe o casatorie intre doua persoane de acelasi sex. Aceasta afirmatie este insa contrazisa de existenta unor reglementari din alte state, care permit casatoria intre persoane de acelasi sex. b) Casatoria este liber consimtita de viitorii soti Exprimarea consimtamantului liber al celor ce se casatoresc este garantata prin dispozitii constitutionale si legale. c) Casatoria este monogama Acest caracter decurge firesc din fundamentul casatoriei, anume afectiunea reciproca a sotilor. Caracterul exclusiv al dragostei implica monogamia. d) Casatoria se incheie in formele cerute de lege, avand caracter solemn Solemnitatea casatoriei este pusa in evidenta de faptul ca se incheie intr-un anumit loc, in fata unei anume autoritati de fapt, intr-o zi dinainte fixata si in prezenta viitorilor soti si a martorilor, cu posibilitatea asistarii publice. e) Casatoria are caracter civil Incheierea si inregistrarea casatoriei sunt de competenta exclusiva a autoritatii de stat. Este garantata constitutional si casatoria religioasa, insa numai dupa casatoria civila. Casatoria religioasa nu produce insa efecte juridice. f) Casatoria se incheie pe viata
13

In principiu, legatura casatoriei este menita sa dainuiasca intre soti pe tot timpul vietii lor. g) Casatoria se intemeiaza pe egalitatea in drepturi si obligatii intre soti Aceasta egalitate se refera atat la conditiile in care se incheie casatoria, cat si la relatiile dintre soti sau dintre acestia si copiii lor. Egalitatea dintre barbat si femeie depaseste relatiile de familie, existand in toate domeniile vietii sociale. h) Casatoria se incheie in scopul intemeierii unei familii Casatoria este ocrotita de lege, deoarece constituie baza familiei. Intemeierea relatiilor de familie constituie continutul casatoriei, cauza necesara si determinanta a acesteia. Dreptul la casatorie este un drept fundamental al omului si nicio autoritate nu-l poate limita. Clauzele de celibat sunt considerate nule de drept. Libertatea de a se casatori confera persoanei si dreptul de a refuza sa se casatoreasca, nefiind admisa nicio limitare a acestuia. Dreptul la casatorie este consacrat prin reglementari internationale, precum: Declaratia Universala a Drepturilor Omului; Pactul international cu privire la drepturile civile si politice; Conventia Europeana a Drepturilor Omului, s.a.. Legislatia noastra actuala nu consacra expres dreptul la casatorie. De remarcat insa ca, potrivit art.11 alin.2 din Constitutie "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern".

CAPITOLUL II CONDITIILE INCHEIERII CASATORIEI

1. Notiuni introductive
Incheierea casatoriei este supusa anumitor conditii exprese prevazute de lege. Aceste conditii pot fi impartite in: conditii de fond; impedimente la casatorie; conditii de forma, toate intelese stricto sensu. Conditiile de fond se infatiseaza sub forma pozitiva, adica aceste conditii trebuie sa existe pentru a se putea incheia casatoria. Impedimentele la casatorie sunt imprejurari de fapt sau de drept care impiedica incheierea casatoriei. Codul familiei le mentioneaza sub denumirea "piedici legale la casatorie". Casatoria se poate incheia numai daca ele nu exista. Prin urmare, acestea pot fi considerate conditii de fond negative. Conditiile de forma sunt mijloacele care realizeaza solemnitatea actului juridic al casatoriei. Lato sensu, conditiile de fond le includ atat pe cele pozitive, cat si pe cele negative. Tot in sens larg, prin impedimente la casatorie se inteleg imprejurarile care se opun incheierii acesteia/adica oricare dintre cele trei categorii de cerinte, intelese stricto sensu, infatisate mai sus.

2. Conditiile de fond 2.1. Diferenta de sex

De lege lata, casatoria se poate incheia numai intre persoane de sex diferit, intrucat unul dintre principalele scopuri ale casatoriei este procreatia. Aceasta conditie poate interesa, in mod practic, in cazul persoanelor al caror sex nu este suficient diferentiat, fiind o problema medicala. In cazul persoanelor cu anumite tulburari, care au sexul incert sau ulterior
14

inregistrarii nasterii au loc modificari importante pe planul sexualizarii si in cazul tulburarilor psihologice de sexualizare este admisibila actiunea in stabilirea exacta a sexului ori actiunea in schimbarea sexului. In principiu, sexul viitorilor soti se stabileste cu ajutorul certificatului de nastere, care are o rubrica in acest sens.

2.2. Varsta matrimoniala (nubila)

a) Varsta minima Pentru consideratii biologice, in toate legislatiile exista dispozitii prohibitive, care impiedica incheierea casatoriei intre persoanele care nu au atins o anumita varsta, intrucat posibilitatea de a procrea nu incepe decat la sfarsitul adolescentei. Aceasta perioada, cand omul devine apt de a procrea, poarta denumirea de "pubertate". De asemenea, impunerea unei varste minime se justifica si eugenic, psihic, moral si juridic. Actualmente, la noi varsta minima pentru casatorie este de 18 ani impliniti atat pentru barbat cat si pentru femeie. b) Dispensa de varsta Legea in noua sa forma prevede ca, in anumite imprejurari, minorul care doreste sa se casatoreasca inainte de implinirea varstei minime legale poate obtine dispensa pentru incheierea casatoriei. Obtinerea acestei dispense presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: minorul sa fi implinit varsta de 16 ani; sa existe motive temeinice care sa justifice dispensa; sa existe un aviz dat de un medic oficial; sa existe incuviintarea parintilor sai, ori, dupa caz a tutorelui; sa existe autorizarea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului in a carei raza teritoriala isi are domiciliul. c) Varsta maxima Casatoria se poate incheia oricand, chiar in extremis vitae momentis (in pragul mortii). d) Diferenta de varsta Legea nu impune o atare conditie. Diferenta de varsta prea mare intre soti poate fi insa un indiciu ca s-a incheiat o casatorie fictiva.

2.3. Consimtamantul la casatorie

a) Existenta consimtamantului liber Potrivit Codului civil, casatoria se incheie prin consimtamantul liber al viitorilor soti. Aceasta conditie este prevazuta si de art.48 alin.1 din Constitutie, precum si de art.16 pct.2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. In sens larg, consimtamantul liber la casatorie semnifica faptul ca au fost inlaturate limitarile de casta, rasiale, religioase, juridice sau de alta natura in ce priveste alegerea intre viitorii soti. In sens juridic, consimtamantul liber la casatorie presupune ca acest consimtamant nu este afectat de niciun viciu. b) Conditiile consimtamantului 1 Existenta consimtamantului liber sau, in alti termeni, lipsa viciilor de consimtamant; 2 Consimtamantul trebuie sa fie actual, adica sa fie exprimat in momentul incheierii casatoriei. Promisiunile de casatorie nu au valoare juridica. Spre deosebire de dreptul comun, in aceasta materie nu se poate vorbi de un "antecontract";
15

3 Consimtamantul trebuie exprimat personal, fiind exclusa incheierea casatoriei prin reprezentare; 4 Consimtamantul trebuie exprimat simultan, in sensul ca sotii trebuie sa consimta la casatorie in cadrul aceluiasi context, unul imediat dupa celalalt; 5 Consimtamantul trebuie sa fie solemn, adica sa fie constatat in mod direct de catre ofiterul de stare civila care oficiaza casatoria. Aceasta intocmeste de indata actul de casatorie. c) Lipsa consimtamantului Lipsa consimtamantului poate fi materiala sau psihica. Lipsa materiala exista in situatia erorii ofiterului de stare civila in constatarea incheierii casatoriei. De exemplu, atunci cand unul dintre parteneri raspunde negativ sau nu raspunde deloc la intrebarea privind incheierea casatoriei. Lipsa psihica exista in situatia in care unul dintre viitorii soti raspunde afirmativ la intrebarea ofiterului de stare civila, dar, in acel moment, este lipsit de facultatile sale mintale. Se afla in aceasta situatie alienatul sau debilul mintal. Din consideratii de ordin medical, acestia nu se pot casatori nici in momente de luciditate pasagera. De asemenea, starea de ebrietate, delir, hipnoza sau sugestie determina lipsa unui consimtamant constient. Eroarea asupra consimtamantului obiectiv al manifestarii de vointa, adica faptul de a nu fi stiut ca se casatoreste, este destructiva de vointa. Casatoria fictiva adica aceea incheiata in alte scopuri decat al intemeierii unei familii este un alt exemplu de lipsa de consimtamant. d) Viciile consimtamantului Fata de dreptul comun, in materia casatoriei reglementarea viciilor consimtamant prezinta anumite particularitati, dupa cum se va arata in continuare. In primul rand, in aceasta materie nu-si gaseste aplicare leziunea. de

Eroarea Eroarea constituie viciu de consimtamant numai daca poarta asupra identitatii fizice a celuilalt sot. Aceasta limitare face ca anularea casatoriei pe acest motiv sa fie aproape cu neputinta, date fiind conditiile in care se incheie casatoria. Nu constituie viciu de consimtamant eroarea asupra calitatii ori a insusirilor viitorului sot, chiar daca a fost determinanta la incheierea casatoriei. Tot astfel, nu constituie viciu de consimtamant eroarea asupra starii civile a celuilalt viitor sot (de exemplu, acesta este divortat, desi celalalt a crezut ca este celibatar). Dolul (viclenia) Dolul viciaza consimtamantul viitorului sot prin eroarea provocata ca urmare a mijloacelor viclene folosite impotriva sa. Dolul cuprinde un element subiectiv eroarea si un element obiectiv mijloacele dolosive. Dolul constituie viciu de consimtamant si in cazul in care manoperele dolosive se manifesta sub forma reticentei. Domeniul de aplicare al dolului este mai intins decat cel al erorii, putand purta si asupra altor elemente decat identitatea fizica a celuilalt sot, si anume asupra unor calitati ale viitorului sot, pe care, daca le-ar fi cunoscut, nu ar fi incheiat casatoria. Subliniem insa ca aceste calitati trebuie sa fie necesare si esentiale pentru incheierea unei casatorii, De aici consecinta de exemplu, daca viitorul sot a fost indus in eroare, prin mijloace viclene, de catre celalalt cu privire la starea sa materiala, nu suntem in prezenta vicierii consimtamantului. Dimpotriva, eroarea provocata prin mijloace viclene asupra starii sanatatii viitorului sot, constituie viciu de consimtamant la casatorie, deoarece viitorii soti sunt obligati sa-si comunice reciproc starea sanatatii. Violenta Violenta viciaza consimtamantul viitorului sot prin teama ce i-a fost provocata ca urmare a constrangerii fizice sau morale exercitate impotriva sa.
16

Violenta cuprinde un element obiectiv constrangerea, si un element subiectiv teama insuflata, care, conjugate, lipsesc de libertate consimtamantul. "Temerea reverentioasa" nu constituie viciu de consimtamant.

2.4. Comunicarea reciproca a starii sanatatii

Potrivit art.278 din Codul civil "Casatoria nu se incheie daca viitorii soti nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor. Dispozitiile legale prin care este oprita casatoria celor care sufera de anumite boli raman aplicabile". Impunerea acestei cerinte se justifica din ratiuni medicale si eugenice. Pe de alta parte, fiecare din viitorii soti trebuie sa cunoasca starea sanatatii celuilalt pentru a aprecia liber daca doreste sau nu incheierea casatoriei in conditiile date. Declaratia de casatorie cuprinde mentiunea ca persoanele care vor sa se casatoreasca au luat cunostinta reciproc de starea sanatatii lor. Aceasta comunicare se realizeaza partial prin certificate medicale, care se anexeaza la declaratia de casatorie. Certificatul medical prenuptial se refera la examenele medicale: serologic, veneric, pulmonar si neuropsihic. Informarea completa implica luarea la cunostinta reciproca de orice alte maladii. Persoanele suferinde se pot casatori, afara de cele care sufera de vreuna din bolile in cazul carora legea opreste casatoria.

3. Impedimentele la casatorie 3.1. Notiune

In reglementarea actuala sunt prevazute urmatoarele impedimente la casatorie: existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soti; rudenia; adoptia; tutela; alienatia sau debilitatea mintala ori lipsa temporara a facultatilor mintale; lipsa aprobarii prealabile a ministrului apararii nationale in cazul casatoriei unui cadru militar cu o persoana apatrida sau care nu are exclusiv cetatenie romana; lipsa aprobarii prealabile a conducatorului institutiei in care sunt incadrati preoti militari in cazul casatoriei preotului militar cu o persoana apatrida sau care nu are exclusiv cetatenie romana.

3.2. Clasificarea impedimentelor la casatorie

Impedimentele la casatorie pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: a) dupa criteriul sanctiunii Distingem impedimente dirimante acelea a caror incalcare atrage nulitatea casatoriei si impedimente prohibitive acelea care nu atrag nulitatea casatoriei, ci, eventual, sanctiuni pentru ofiterul de stare civila care a instrumentat incheierea casatoriei ignorand existenta impedimentelor. Sunt impedimente dirimante: existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soti; rudenia (in gradul prevazut de lege); adoptia; alienatia si debilitatea mintala. Sunt impedimente prohibitive: tutela; lipsa aprobarii ministrului apararii nationale; lipsa aprobarii conducatorului institutiei la care este angajat preotul militar. b) dupa criteriul persoanelor intre care este oprita casatoria unei persoane cu o alta persoana, impedimentele se impart in absolute si relative. Impedimentele absolute sunt acelea care opresc incheierea casatoriei cu orice
17

persoana. Acestea sunt: starea de persoana casatorita; alienatia sau debilitatea mintala ori lipsa temporara a facultatilor mintale. Impedimentele relative sunt acelea care opresc numai casatoria unei persoane cu o anumita alta persoana. Intra in aceasta categorie celelalte impedimente.

3.3. Analiza impedimentelor la casatorie

a) Starea civila de persoana casatorita Potrivit art.273 C.civil "Este interzisa incheierea unei noi casatorii de catre persoana care este casatorita." . Asadar, pentru a se putea casatori, fiecare dintre viitorii soti trebuie sa fie necasatorit. Este consacrat astfel principiul monogamiei, care se gaseste la baza casatoriei. b) Rudenia Legatura de rudenie din ratiuni de ordin biologic si moral constituie cea mai veche piedica la casatorie. Conform art.274 alin.1 C.civil " Este interzisa incheierea casatoriei intre rudele in linie dreapta, precum si intre cele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv. " . Este oprita astfel casatoria dintre: tata si fiica; mama si fiu; bunic si nepoata; bunica si nepot; strabunic si stranepoata; strabunica si stranepot; frate si sora (fara deosebire daca sunt frati buni ori numai consagvini sau uterini); unchi si nepoata; matusa si nepot; var primar si verisoara primara. Impedimentul ce rezulta din rudenie se refera atat la rudenia din casatorie, cat si la rudenia din afara casatoriei, chiar daca aceasta din urma nu a fost stabilita. Pentru motive temeinice, casatoria intre rudele in linie colaterala de gradul al patrulea poate fi incuviintata de presedintele consiliului judetean sau, dupa caz, de primarul general al municipiului Bucuresti in circumscriptia caruia cel care cere aceasta incuviintare isi are domiciliul. In sens larg, incalcarea impedimentului rezultand din rudenie este considerat incest. c) Adoptia In conformitate cu art.274 alin.3 C.civil., este oprita casatoria: intre cel care adopta sau ascendentii lui, pe de o parte, si cel adoptat ori descendentii acestuia, pe de alta; intre copiii celui care adopta, pe de o parte, si cel adoptat sau copiii acestuia, pe de alta; intre cei adoptati de aceeasi persoana. Ca si cazul rudeniei colaterale de gradul al patrulea, primarul general al municipiului Bucuresti sau presedintele consiliului judetean in a carui raza teritoriala isi are domiciliul solicitantul poate incuviinta, pentru motive temeinice, casatoria intre copiii adoptatorului si cel adoptat sau copiii acestuia si intre cei adoptati de aceeasi persoana (art.7 alin.2 C.fam). Acest impediment se referea doar la adoptia cu efecte restranse existenta pana la data adoptarii O.U.G. nr.25/1997 cu privire la adoptie. In prezent, cum adoptatul devine ruda cu rudele adoptatorului, ca un copil firesc al acestuia, iar drepturile si indatoririle izvorate din filiatie intre adoptat si parintii sai firesti si rudele acestuia inceteaza, casatoria este oprita intre adoptat si rudele sale din adoptie, in aceleasi conditii ca si intre rudele firesti. Se impune precizarea ca, adoptiile cu efecte restranse incheiate in mod legal, in raport de reglementarile in vigoare la data incuviintarii acestora se mentin, astfel ca si impedimentul analizat isi gaseste aplicarea. d) Tutela
18

Art.275 din Codul civil prevede : "Casatoria este oprita intre tutore si persoana minora care se afla sub tutela sa." . Impedimentul urmareste protejarea intereselor celui aflat sub tutela, fundamentandu-se pe considerente morale. e) Alienatia sau debilitatea mintala ori lipsa temporara a facultatilor mintale Art.276 din Codul civil prevede ca: " Este interzis sa se casatoreasca alienatul mintal si debilul mintal.". Cum legea nu distinge, alienatia si debilitatea mintala constituie un impediment la casatorie atat in cazul care au fost constatate prin procedura speciala a interdictiei, cat si in alte cazuri. Alienatul si debilul mintal nu se pot casatori atat in momentele in care nu se gasesc in stare de luciditate, cat si atunci cand au luciditate pasagera. In cazul celor lipsiti vremelnic de facultatile lor mintale, este oprita casatoria numai cat timp nu au discernamantul faptelor lor. f) Lipsa aprobarii prealabile a ministrului apararii nationale Potrivit dispozitiilor Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, casatoria unei cadru militar in activitate cu o persoana apatrida sau care nu are exclusiv cetatenia romana este conditionata de obtinerea prealabila a aprobarii ministrului apararii nationale. Potrivit Legii nr.81/2007 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, a fost abrogat art.29 lit f) prin care casatoria unei cadru militar in activitate cu o persoana apatrida sau care nu are exclusiv cetatenia romana era conditionata de obtinerea prealabila a aprobarii ministrului apararii nationale. g) Lipsa aprobarii prealabile a conducatorului institutiei in care este angajat preotul militar Potrivit dispozitiilor Legii nr.195/2000 privind constituirea si organizarea clerului militar, casatoria preotului militar cu o persoana apatrida sau care nu are exclusiv cetatenia romana este conditionata de obtinerea aprobarii prealabile a conducatorului institutiei in care este incadrat.

In Noul Cod Civil legiuitorul a introdus doua noi tipuri de regim matrimonial, acestea constituie o alternativa al regimului comunitatii legale de bunuri. La casatorie sotii pot sa-si aleaga regimul matrimonial dorit dintre urmatoarele trei tipuri: comunitatea legala; separatia de bunuri; comunitatea conventionala. De mentionat ca si sotii care s-au casatorit inainte de intrare in vigoare al Noului Cod civil, acum pot sa-si aleaga unul dintre regimurile matrimoniale. Daca sotii nu au solicitat un alt regim matrimonial in mod expres, se considera ca ei au optat pentru comunitatea legala de bunuri. Alegerea unui alt regim decat cel al comunitatii legale se face prin incheierea unei conventii matrimoniale, act solemn, incheiat in forma autentica in fata notarului public, cu consimtamantul tuturor partilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica speciala si continut predeterminat. Conventia matrimoniala incheiata inainte de casatorie isi produce efecte de la data incheierii casatoriei iar conventia incheiata in timpul casatoriei produce efecte de la data prevazuta de parti sau, in lipsa, de la data incheierii ei. In timpul casatoriei, regimul matrimonial poate fi modificat, in conditiile legii. Daca nu au fost indeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege, sotii vor fi considerati, in raport cu persoanele terte de buna-credinta, ca fiind casatoriti sub regim matrimonial al comunitatii legale. Astfel observam ca regimul matrimonial este opozabil, fata de terti, numai de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate prin inscrierea in Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale, exceptie este cazul in care tertii l-au cunoscut pe alta cale.
19

Prin conventie matrimoniala se poate stipula ca sotul supravietuitor sa preia fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, detinute in devalmasie sau in coproprietate. Clauza de preciput poate fi stipulata in beneficiul fiecaruia dintre soti sau numai in favoarea unuia dintre ei. Un sot poate sa dea mandat celuilalt sot sa il reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. In cazul in care unul dintre soti se afla in imposibilitate de a-si manifesta vointa, celalalt sot poate cere instantei de tutela incuviintarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. Prin hotararea pronuntata se stabilesc conditiile, limitele si perioada de valabilitate a acestui mandat. Mandatul inceteaza atunci cand sotul reprezentat nu se mai afla in imposibilitate de a-si manifesta vointa sau cand este numit un tutore ori, dupa caz, un curator. Daca unul dintre soti incheie acte juridice prin care pune in pericol grav interesele familiei, celalalt sot poate cere instantei de tutela ca, pentru o durata determinata, dreptul de a dispune de anumite bunuri sa poata fi exercitata numai cu consimtamantul sau expres. Aceasta masura poate fi prelungita, insa fara a depasi 2 ani. Actele incheiate cu nerespectarea hotararii judecatoresti sunt anulabile. Dreptul la actiune se prescrie in termen de un an, care incepe sa curga de la data cand sotul vatamat a luat cunostinta de existenta actului. Daca legea nu prevede altfel, fiecare sot poate: sa incheie orice acte juridice cu celalalt sot sau cu terte persoane; sa faca depozite bancare, precum si orice alte operatiuni in legatura cu acestea. In raport cu societatea bancara, sotul titular al contului are, chiar si dupa desfacerea sau incetarea casatoriei, dreptul de a dispune de fondurile depuse, daca prin hotarare judecatoreasca executorie nu sa decis altfel. Fiecare sot poate sa ii ceara celuilalt sa il informeze cu privire la bunurile, veniturile si datoriile sale, iar in caz de refuz nejustificat, se poate adresa instantei de tutela care-l poate obliga pe sotul celui care a sesizat-o sau pe orice tert sa furnizeze informatiile cerute si sa depuna probele necesare in acest sens. Tertii pot sa refuze furnizarea informatiilor cerute atunci cand, potrivit legii, refuzul este justificat de pastrarea secretului profesional. Atunci cand informatiile solicitate de un sot pot fi obtinute, potrivit legii, numai la cererea celuilalt sot, refuzul acestuia de a le solicita naste prezumtia relativa ca sustinerile sotului reclamant sunt adevarate. Regimul matrimonial produce efecte, intre soti, numai de la data incheierii casatoriei si inceteaza prin constatarea nulitatii, prin anulare, desfacere sau prin incetarea casatoriei. Minorul care a implinit varsta matrimoniala poate incheia sau modifica o conventie matrimoniala numai cu incuviintarea ocrotitorului sau legal si cu autorizarea instantei de tutela. In lipsa incuviintarii sau a autorizarii instantei de tutela, conventia incheiata de minor poate fi anulata. Actiunea in anulare nu poate fi formulata daca a trecut un an de la incheierea casatoriei. In caz de incetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichideaza potrivit legii, prin buna invoiala sau, in caz de neintelegere, pe cale judiciara. Hotararea judecatoreascade finitiva sau, dupa caz, inscrisul intocmit in forma autentica notariala constituie act de lichidare.

20