1.Caracteristicile efortului sportiv - sportivii au fibre musculare de dimensiuni mai mari(hipertrofie) a) antrenamentul infulenteaza fibrele musculare rapide:1.

antrenamentul creste capacitatea metabolica oxidativa(glicolitica)a fibrelor rapide;2.antrenamentul intens de rezistenta poate transforma mai usor fibrele FT(albe,rapide) in fibre ST (rosii,lente);3.antrenamentele de forta cresc si dimensiunea fibrelor rapide;4.antrenamentele de forta transforma in mica masura fibrele ST I in fibre FT II;odata cu forta cel mai mult se atrofiaza fibrele de tip II , paralel cu pierderea capacitatii oxidative. b) antrenamentul determina asupra fibrelor musculare lente: 1.antrenamentul foarte riguros de rezistenta mareste capacitatea aeroba a fibrelor rosii(lente); 2. fibrele de tip I sunt lezate mai usor in timpul unui efort de intensitate joasa si durata lunga.

2.Rolurile sistemului osos si adaptarea oaselor la efort Roluri: -formeaza axul central al corpului -determina forma,dimensiuniile si proportiile corpului si ale diferitelor sale segmente -alcatuiesc cavitati ce protejeaza anumite organe vitale -servesc ca element de insertie pt muschi -rol de parghii ale aparatului locomotor:participa la formarea articulatiilor -rol antitoxic -sediul principal al hematopoezei prin maduva rosie hematogena -constituie principalul rezervor de minerale-rol in metabolismul Ca,P,electroliti Adaptarea oaselor la efort: Solicitarile create de eforturi sustinute si continue au rol predeominant in procesul de resorbtie reconstructie a meteriei osoase -modificarea structurii arhitecturale in fuctie de axa principala de efort -tensiuniile ridicate prin eforturi repetate= hipertrofie osoasa care permite diminuarea tensiunii asupra oaselor daca sarcina ramane identica -sarcina de antrenament sub sarcina normala = atrofie (pierdere de materie osoasa)

3.Cartilajele: proprietati, roluri, adaptarea la efort Roluri: -sustinerea organismului -cresterea ,dezvoltarea si repararea tesutului osos -asigura prin matrice(condroitina) si principalul depozit de sulf din organism

Adaptarea la efort: Efort de scurta durata: -creste grosimea pt moment (12-13%) , prin absortia de lichid din sinoviala -fenomen mai marcat la tineri -umplerea provizorie-amelioreaza elasticitatea , rezistenta la presiune si forfecare rezulta prevenirea traumatismelor -dupa o ora de refacere, cartilajul revine adimensiunea anterioara efortului

Efort de lunga durata: -se multiplica condrocitele(hiperplazie), creste volumul celular (hipertrofie) si activitatea metabolica celulara -condrocitele sintetizeaza mai multe mucopolizaharide si mai multe fibre de colagen - in final cartilajul se hipertrofiaza rezultand cresterea capacitatii de a suporta solicitariile mecanice

4.Tendoanele, ligamentele si articulatiile: roluri si adaptarea la efort Rolurile Tendoanelor si ligamentelor: Ligamente=mentin contractul intre capetele articulare, sigilate de capsula articulara. Tendoane= capetele cilindrice ale muschilor, formate din fibrele de colagen care se insera pe de-o parte preintre fibrele muschiului si pe de cealalta parte ,pe os

Rolurile articulatiilor:

-realizarea miscariilor segmentelor corpului serviind cu parghii -rezistenta la presiune si tractiune -formarea unor cavitati osoase cu rol de protectie pt organele vitale

Adaptarea la efort a tendoanelor si ligamentelor: -riscuri rapide de leziune pt cartilajele articulare ,tendoane,ligamente -adaptare mult mai lenta (sapt.,luni) - datorita slabei vascularizari si schimburilor metabolice insuficiente -intinderea repetata prin antrenament consolideaza si creste formarea lanturilor de glicoproteine din substanta fundamentala, marind rezistenta la tractiune -creste sectiunea transversala a tendonului

5.Sarcomerul: definitie, structura, modificari in contractie

Este unitatea morfo functionala a miofibrilelor, delimitata intre doua membrane Z succesive Dimensiune:lungime-repaus 2,5um, contractie maxima 1,6 um

Structura la microscopul optic: -aternanta transversala de zone(discuri)clare si intunecate avand un aspect striat longitudinal -elemente structurale:2membrane Z; 2 jumatati discuri clare; un disc intunecat cu zona H si membrana M

Strctura la microscopul electronic: -constitutia miofibrilelor rezulta miofilamente -dispozitia miofilamentelor in sarcomer -elemente ultrastructurale:a)discul clar: miofilamente de actina , fixate pe membrana Z; b)Discul intunecat:miofilamente de miozina+ capetele miofilamentelor de actina, care nu vin in contact in repaus, delimitand zona H; c)linia M: fixeaza filamentele de miozina -dispozitia in sectiunea transversala:filamentele au dispozitie cu simetrie hexagonala

-miofilamentele contractile:miofilamentul de miozina este gros , format din cap globular, brat si coada -miofilamentul de actina este subtire , format din actina fibrilara si proteinele reglatoare asezate:trapomiozina fibrilara ; troponina globulara

6.Unitatea mo torie Unitatea motorie= -unitatea morfofunctionala a sistemului neuromuscular -un motoneuron + toatalitatea fibreleor musculare inervate Muschiul +nervul motor este un ansablu de Unitatea motorie :fibrele au inervatie motorie directa

Clasificarea UM dupa numarul fibrelor musculare arondate : -UM mici (3-10 fibre) = muschiul globului ocular -UM medii(50-150 fibre) -UM mari (1000-2000 fibre) = muschi posturali

Placa motorie sau sau sinapsa neuro-musculara este amplasata in regiunea centrala a fibrei musculare cumprinde 3 zone: -zona presinaptica(cu vezicule de acetilcalina si mitocondrii) -fanta sinaptica (reprezentate de sarcolina cu numeroase cute si receptori pe care se fixeaza acetilcolina)

Placa motorie este o sinapsa intre un neuron motor sinaptic si fibra musculara striata. torie si placa motorie

7.Rolurile sistemului muscular, adaptarea la efort Roluri:

-confera forma generala a corpului 9rol estetic) -determina evolutia anatomica filagenetica -elemente active ale aparatului locomotor cu rol in: mentinerea in contact a oaselor din articulatii,contractii voluntare, activitatea statica de postura , activitatea dinamica de deplasare,activitatea motrica. -transformatori energetici:energia chimica se transforma in energie actuala -rol in circulatia venoasa si limfatica

Adaptarea muschilor la efort: -activitatea dinamica sau izotonica este rezultatul contractiei atat izotonice cat si auxotonice -activitatea statica izometrica sau posturala duce la contractii izometrice -se realizeaza prin coordonarea sistemului nervos,aparatului circulator,aaratului respirator si a sistemului sanguin

8.Reactiile biochimice din cursul contractiei, metabolismul muscular, consumul de O2 Metabolismul muscular este definit de consumul de oxigen si substraturile utilizate pentru activitatea contractiei Consumul de oxigen se instaleaza la inceputul contractiei musulare si se numeste datoria de O2.Este necesarul crescut de O2 la inceputul contractiei,cauzele fiind:cerintele crescute de O2,adaptarea cu inarziere a circulatiei si metabolismului l efort. Plata datoriei se face dupa terminarea efortului pentru indepartarea acidului lactic,refacerea rezervelor energetice,activarea metabolismului general,refacerea saturatiei sangelui cu O2. Substratul energetic utilizat pentru metabolism: -repaus is efort moderata:2/3 din energie asigurat de lipide,1/3 din energie asigurate de glucide -efort sustinut:energia asigurata predominant de glucide -efort intens,de scurta durata:energia asigurata de glucoza-glicoliza anaeroba -efort de intensitate moderata si prelungita:energie asigurata de lipide-AGL-catabolizare oxidativa

9.Functiile sangelui, modificari adaptative la efort Functiile sangelui - rol esential in homeostazie a)Transport:transportul O2 de la plamani spre tesuturisi CO2 de la tesuturi spre plaman unde rezulta functia respiratorie , transportl nutrimentelor si altor substante necesare ca electroliti(saruri)si vitamine spre tesuturi unde rezulta functia nutritiva,transportul de cataboliti celulari,transportul de hormoni de la locul de origine spre organele si tesuturile tinta unde rezulta functia endocrina. b)Reglare:mentinerea constanta a echilibrului ionic ,a presiunii osmotice,a echilibrului acidobazic , a volumului sanguin; transportul de caldura unde rezulta functia termoreglatorie;transportul de hormoni sau cataboliti in tot organismul cu functia de reglare umorala. c)Protectie-aparare:antimicrobiana,antihemoragica d)Unitatea organismului prin legatura umorala intre sisteme si tesuturi,simultaneitatea raspunsurilor adaptative la conditiile de mediu(impreuna cu sistemul nervos)

Modificari adaptive la efort: Modificari adaptive pe termen scurt se constata: -cresterea vascozitatii plasmei,ca urmare a transferului de apa intravsculara spre spatiul extracascular ,la nivelul capilarelor. -cresterea relativa prompta a elementelor figurate ca urmare a hemoconcentratiei si prin mecanism refelx,ca urmare a lansarii in circulatie a elementelor figurate din depozite(splin,ficat).

Modificari pe termen lung: -antrenamentul determina modificari ale volumului sanguin si componentelor sale, modificari ale proprietatilor sangelui, a;e elementelor figurate si compozitiei plasmei.

10.Modificari adaptative cardio-vasculare in efort-modificari importante dimensionale si functionale in solicitari maxime si mari -modificari mici in solicitari medii -modificari doar in solicitari intense in antrenamente sportive in solicitarile speciale -lipsa modificarilor;ssporturi care pot fi practicate pana a varsta a III a

Sporturi: -solicitare maxima:ciclism,canotaj,ski fond,400 m atletism -solicitare mare:alergare semifond si fond,jocuri sportive,natatie,patinaj viteza,biatlon si pentatlon -solicitare medie:alergare de viteza,sarituri -solicitare speciala:gimnastica,box,scrima,innot subacvatic,lupte,haltere,judo -solicitare mica:sali,calire,tir,marsh sportiv : consideratii generale, tipuri de sporturi

11.Modificari adaptative respiratorii in efort: consideratii generale, etape Consideratii generale: -sistemul respirator si sistemul cardio-vascular intervin cuplat in raspunsul la efortu fizic acut si antrenament:asigura intensificarea adecvata a metabolismului energetic,asigura adaptarea rapida si de durata. -sistemul respirator are rol important in efortul de anduranta si rol redus in efortul de viteza -sistemul respirator este foarte sensibil la efectele antrenamentului asupra tipului respirator,ventilatiei,schimbului de gaze si respiratiei tisulare.

Etapele Modificarii: Faza 1: La inceputul efortului fizic sau raspunsul on sau de acrosaj-crestere rapida a VCR,uramta de crestere lenta la 15+20 sec a VCR; po2 si pco2 din sangele venos incep sa se modifice. Faza 2: In cursul efortului fizic cu crestere treptata a DR(debitului respirator) in raport de durata si intensitatea efortului ; po2 si pco2 ajung la vaori de echilibru. faza 3: In sfarsitul efortului fizic sau a raspunsului off,aceleasi faze in ordine inversa si cu desfasurare mai lenta

12.Modificari adaptative endocrine in efort: caracteristici, axele implicate Consideratii generale: sistemul endocrin indeplineste 3 functii: -integrarea functilor diferitelor sisteme cardio-vascular,digestiv,renal

-mentinerea homeostazei-glicemia, tensiunea arteriala(TA),volumul sanguin,concentratia ionilor -adaptarea adecvata si rapida impreuna cu SN a organismului la solicitari

Sistemul endocrin este format din totalitatea organelor si tesuturilor care sintetizeaza hormoni

Axele implicate: -sistemul simpatoadrenal -hipotalamohipofizocorticosuprarenal -axul hipotalamohipofizogonadic -axul hipotalamohipofizotiroidian -parahormonul si calcitonina -sistemul insulina-glicogen -sistemul renino-angiostenina-algosteron -pectidele hopioidei, edorfina -eritropoetina -antidiuretic hormonul si reasorburina -somatotrophormon

13.Invatarea motorie Programarea actului motor include procese corticale complexe: -reprezentarea mentala:vizuala, kinestezica; si se activeaza scoarta parictala si frontala dar si nucleii bazali si cerebelul -vizualizarea mentala a desfasurarii corecte a unei miscari se recomanda atletilor in cursul antrenamentelor

Anticiparea miscarii:este un fenomen cortical caracteristic: -in zona parietala precentrala si in lobul frontal

-apare un "potential de pregatire" cu 0,1 sec. inainte de momentul executarii miscarii.

Invatarea motorie trece prin 3 faze: -faza de coordonare globala: predomina iradierea executiei ; miscarea se caracterizeaza prin actiuni spatio-temporale globale difuze si in parte neeconomice -faza elaborata,a coordonarilor fine: procesele de excitatie si inhibatie se concentreaza asupra muschilor necesari desfasurarii miscarilor; miscarea devine mai precis reglata si executata sub controlul constient -faza de automatism: cosolidarea invatarii motorii; implica memoria pe termen lung; miscarea devine un act automat si economic sub raport energetic ; nu mai necesita interventia constienta a vointei.

14.Reflexele somatice Clasificarea reflexelor somatice:

1.dupa sediul centrului nevrax: -segmentare:calea aferenta,centrul si aclea eferenta in acelasi neuromer(ex: reflexul de extensie ,flexiune ) -intersegmentare:motoneuronii in alt segment decat cel in care patrund caile aferente(ex: reflexul de grataj,de locomotie,stergere) -suprasegmentare:calea aferenta si eferenta medulara,centrul encefalic

2.dupa receptorul care initiaza raspunsul motor somatic Reflexe proprioceptice = miotatice = de intindere = de extensie = osteotendinoase( ex: reflexul rotulian) -receptorii si efectorii se situeaza in acelasi organ -este monosinaptic

Reflexele exteroceptive= nociceptive = de flexiune = de aparare -receptorii(ex:din piele)si efectorii(un muschi)sunt situati in organe diferite

-este polisinaptic,implica mai multi neuroni intercalari.

15.Efortul fizic in mediul cald Efortul acut in mediu cald:aici intervin urmatoarele mecanisme fizice -sistemul circulator cu rol in transportul caldurii de la organele termogenetice ,muschi si ficat spre suprafat corpului.Mecanismul de sudoratie , este dependent de umiditate care determina pierderi de apa si saruri.Deshidratarea poate duce la reducearea performantelor. -cresteri ale motabolismului anaerob cu prductie de lactat -riscuri termici in efortul acut -crampe musculare datorita pierderii de substante minerale -socul caloric cu acumalarea excesiva de caldura -staza calorica in care pierderiile sunt mai mici ca productia.

Activitatea fizica si aclimatizarea in mediul cald: -aici intervin mecansime fizice in cursul aclimatizarii si anume 2 mecanisme principale:mecanismul cardiovascular si mecanismul sudoral -mecanismul fiziologic post aclimatizare,aici intervin sistemul cardiovascular(cresterea pulsului,modificari a tensiunii arteriale), mecanismul sudoral si mecanismul metabolic.

16.Efortul fizic in mediul rece In mediul rece pot fi desfasurate activitati sportive:schi ,alergari sau studii experimentale.

Caracteristici: -expunerea la frig elimitata, se asigura protectie prin imbracaminte si adaposturi si predomina termogeneza musculara; -efortul acut este asociat cu mecanisme fizio-cardio-vasculare,endocrine si musculare.

Se descrie si aclimatizarea in expuneri acute controlate cand conservarea caldurii se face prin vasoconstrictie si producere de caldura prin termogeneza chimica. Pentru aclimatizarea pt expuneri in mediul rece intervin mecanismele de termoreglare chimica si mecanisme nervoase centrale adaptative. Antrenamentul in mediu rece implica un echipament adecvat.

Riscurile expunerii la rece: -locale(degeraturi) -hipotermia daca temperatura ambianta este mai mica decat mecanismele termogenetice.