Sunteți pe pagina 1din 3

lntroducere

Parodont ta reprezintd o boalZ infeclioasd care, netra-

tatd, duce la p erderea progresiva a ataqamentului gi a

osu ui9i, in final, la pierderea dintelui. Rezultatele unor

stud i c nice longitudinale au evidenliat faptul ca boala parodontalS cronicd poate fi Iratatd cu succes printr-un

controi meticulos al placii, completat cu un tratament

pa rodonta I nech i ru rgica I sa u ch i ru rgica l, av6 nd ca scop

dislocarea biofilmului plScii subgingivale 9i reducerea

pungilor parodontale.l De asemenea, existd dovezicla-

re cd dinliicu implica!ii parodontale au o bund gansi la

supravie!uire pe termen lung, cu condilia ca tratamen- tul, compleanla pacientului giintrelinerea dinlilor sb fie

corespu nzdt oare.r'2

Degi tehnicile parodontale nechirurgicale gi chirur- gicale conventionale pot duce la reducerea pungilor

parondontale gi la oprirea progresiei bolii, aceste trata-

mente sunt, de obicei, asociate cu o mbrire a retracliei

lesutului moale gi cu pierdere de os. Tratamentele paro-

dontale conventionale sunt caracterizale,in general, de

refacere parodontald, ceea ce implicZ vindecarea fZri

restaurarea aparatului de atagament al dintelui, fiind deseori asociate cu formarea unui epiteliu jonclional

lu ng.3

Obiectivul final gi probabilincd ideal al terapiei paro-

dontale il reprezintd restaurarea completa a structurii qi

functiei lesuturilor parodontale pierdute. Regenerarea

este definiti ca fiind reproducerea sau reconstruclia

unei parti pierdute sau lezate a corpului, in aga fel

incdt arhitectura gi funclia lesutului pierdut sau lezat sd

fie complet restaurata. Aceasta presupune restaurarea

structurii 9i func!iei gingiei, a osului alveolar, cementu- lu radicuiar gi a ligamentului parodontal.3 in ultimele decade, s-au fdcut eforturi deosebite in

ceea ce prrvegte dezvoltarea unor materiale regenerati-

ve 9i a unor tehnici chirurgicale care pot sd intensifice previz bil regenerarea parodontald. Aceste proceduri

nclud grefe de lesut moale, grefe osoase repozitionate,

l omodificari radiculare, regenerare tisulard ghidata, 'actor de diferenliere gi de cregtere, 9i combinatii ale

::estora, pentru defecte osoase, furcatii gi retraclii gin-

= ,

AI

C.'-

I in c, rezultatul tratamentului parodontal regene-

se efectueazd prin evaluarea parametrilor clinici :,-:are parodontala, radiografii, reevaluarea chirur- = -? a',. Cu toate acestea, metodele mentionate sunt

necorespunzZtoare pentru a demonstra c2gtigu .::

de atagament, astfel incdt, histologia conttnu- su '=

singura metodd sigura/obiectivd de evaluare a ef c =--

tei terapiei care are ca scop regenerare parodon-a - Conform intdlnirii Mondiale de Parodontologie (V/i.:

Workshop in Periodontics) al Academiei Americane :,.

Parodontologie (1996)a , condiliile pe care trebu e s:

le indeplineascd un tratament parodontal pentru :.

acesta sd fie considerat procedurd regenerativZ su"::

(1) histologie umand care sd demonstreze prezenla d:

cement radicular nou, de ligament parodontal gi de os.

situat coronar fatd de baza defectului existent; (2) strd

clinice umane controlate care sd prezinte prin sondare

imbundtSlirea clinicd a atagamentului gi a osului; (3)

studii histologice controlate pe animale care sd eviden-

tieze formarea de cement radicular nou, de ligament

parodontal gi os.

AstZzi, clinicranului ise oferi o varietate larga de

materiale 9i proceduri cu inducere/promovare

de rege-

nerare parodontala, ceea ce face extrem de dificild ale-

gerea celui mai indicat material. Analiza meticuloasi a literaturii de specialitate evidenliazd faptul cd, numai

un numdr redus din materialele gi tehnicile disponibi-

le indeplinesc toate criteriile necesare pentru a putea

fi considerate proceduri regenerative. Totugi, unele

proceduri regenerative, cum ar fi regenerarea tisula-

rZ ghidata, ulilizarea proteinelor matriciale de smal!,

sau a factorilor de cregtere derivati trombocitari, au

intr-adevdr o bazd solidd biologicd gi un mare potential

regenerativ, evidenliate in studii histologice qi clinice

controlate (Cap 4, 5, 6, 7 , B, 9, 13). Studiile longitu- dinale oferi date privind stabilitatea pe termen lung a

rezultatelor obJinute in urma folosirii unora din aceste

proceduri (Cap 4.7 .9).

Astdzi, terapia parodontalS regenerativd este in mdsurd sd restaureze numai parte din lesutul origi-

nal, iar restaurarea parodontald completd poate fiinca

consideratd un vis.3 La unele defecte - cum ar fi defec- te intraosoase, f urcaliile de clasa a ll-a mandibulare,

retraclii gingivale - folosirea acestor tehnici a dus la

succese relevante din punct de vedere clinic (Cap 4,

5,7 ,8,9, II, 12). Cu toate acestea, mai existd incb o

multitudine de probleme care nu au fostincd rezolvate,

gi, ca atare, vor trebui abordate in viitor. De exemplu,

d efectele su praa lveola re ( resorbtia osoasd orizonta ld ) gi

furcatiile de clasa a lll-a incd nu pot fi luate in conside-

rare ca gi indicalii pentru regenerarea parodontald. in plus, existd nenumirate situalii clinice in care, in urma

folosirii tehnicilor regenerative, pot persista defecte

reziduale in ciuda obtinerii unor reduceri semnificative

ale pungrlor parodontale gi a cdstigului de ataqament

clinic. in prezent, existd puline cunogtiinle gtiinlifice

privind suscepti bilitatea pu ngi lor pa rodonta le rezid uale

la colonizarea bacteriand 9i detenorarea ulterioard a

acestora.

Cercetdri importante au evidentiat importanta facto- rilor legali de pacient - cum ar fi prezen[a bolilor siste- mice, fumatul 9i controlul plZcii dentare -in vindecarea

dupd tratamentul chirurgical regenerativ. Rezultatele chirurgicale obtinute sunt, de asemenea, influentate gi de alti factori, precum configuralia defectului, tehnica gi experienla chirurgicald. Ca aIare, in ciuda unor pro- grese semnificativein acest domeniu, procedurile rege-

nerative nu absolvd clinicienii de responsabilitalile lor.

Ca gi in cazul multor altor tehnici care presupun finele,

aspecte importante care trebuie luate considerare ca gi variabile determinante sunt: (1) selectarea cores- punzdtoare a defectului gi a pacientului, (2) aplicarea

corectd a tehnicii sau materialului de regenerare, gi

(3) experienta giindem6narea clinrcianului. De aseme-

nea, este important ralionamentul biologic la aplicarea

procedurilor regenerative. Tehnici chirurgicale minim

invazive trebuie utilizate pentru o mai bund stabilizare a

Referin!e

plagii, precum gi alocarea timpului necesar vindecdrii.

in final, trebuie avut in vedere faptul cd, motivul princi- pal pentru care parodontiul se regenereazd cu dificul-

tate este reprezentat de insdgi com plexitatea interactivd

9i structurald a tesuturilor parodontale.

Scopul acestei cdrti este de a oferi clinicianului o privire de ansamblu asupra tehnicilor de regenerare

in parodontologie. Capitolele au fost concepute astfel

inc6t sd cuprindd cele mai importante aspecte privind

anatomia, vindecarea plSgii, materialele de regenerare,

tehnlcile chirurgicale giaplicaliile clinice care se referd

la procedurile de regenerare. Capitolele oferd informalii

detaliate concentr6ndu-se insd, pe relevanla clinicd, qi prezentdnd un numdr mare de cazuri clinice bine

documentate. Sunt prezentate cele mai relevante pro-

ceduri regenerative pun6ndu-se accentul pe probleme

critice precum, procesele biologice din timpulvindecd-

rii pldgii, rolulfactorilor prognostici gi de risc, gitehnicile

chi rurgicale eficiente.

Autorii sperd ca aceastd carte sd ofere parodonto- logilor gi medicilor dentigti interesati de parodontologie

un suport in informarea raliunii qi a aplicarii clinice a

proced u ri lor regenerative in tera pia pa rodonta ld.

Referinfe

l. Greenwell H. Committee on Research, Science and Therapy, American Academy of Per odontology. Position paper: guide ines for

periodontal thera py. J Periodontol 2001;/ 2:1624-1628.

Axelsson P, Nystrom B, LindheJ. The longterm effectofa plaque

control program on tooth mortaLity, car es and periodontal disease

in adults: results after 30 years of maintenance. J CIin Perlodontol

2004;31:749-757 .

Bosshardt DD, Sculean A. Does periodontal regeneration really work?

Per odontol 2A00 2009 ;5I :208 279.

World Workshop in Perodontology. The American Academy of

Periodontology. Ann Periodontol 1996;1:618 670.