CUPRINS

1. Turcia - scurt istoric i date generale / pagina 2 2. Istoricul relaiilor dintre Turcia i UE n perspectiva aderrii / pagina 3 3. Evoluia negocierilor de aderare / pagina 4 4. Perspectivele negocierilor pentru aderarea Turciei la UE nu sunt optimiste / pagina 6 5. Turcia ncepe cu stngul prin ncetinirea negocierilor / pagina 6 6. Turcia provoac dispute ntre statele membre UE / pagina 7 6. 1. Aderarea Turciei la Uniunea Europeana isca dispute n Frana / pagina 8 6.2. Integrarea Turciei strnete controverse n Bulgaria / pagina 9 6. 3. Noua preedinie portughez a UE sustine aderarea Turciei / pagina 10 6. 4. Londra se pronun ferm pentru aderarea Turciei la UE / pagina 10 7. Argumente pro aderrii Turciei la UE / pagina 10 8. Argumente contra aderrii Turciei la UE / pagina 11 9. De ce Romnia ar trebui s spun NU / pagina 11 10. Turcia o provocare identitar pentru UE 11. Concluzii / pagina 13 12. Bibliografie / pagina 2

1. Turcia - scurt istoric i date generale Turcia este o ar n sud-estul Europei i Peninsula Anatolia din Asia. Este continuatoarea statului istoric numit Imperiul Otoman. Republica Turcia a fost ntemeiat la 29 octombrie 1923. Este ara democratic, laic, care a adoptat principiile statului de drept, n care sunt respectate drepturile omului. Cu aceste caracteristici, Turcia, a carei populaie este majoritar musulman, a demonstrat c democraia i islamul pot coexista. Turcia a devenit membru al tuturor instituiilor europene importante (al ONU, NATO, OSCE, OECD, OIC i Consiliul Europei). Populatia: 73,3 milioane Capitala: Ankara Suprafata: 779.452 kilometri ptrai, dintre care aproximativ 97% n Asia i 3% n Europa Limba predominant: turca Religia predominant: Islamul Moneda nationala: lira turceasca Speranta de viata: 68 de ani (barbati), 73 de ani (femei) Principalele produse exportate: fructe i legume, textile i haine, oel PIB: 217.4 miliarde PIB pe cap de locuitor: 3,329 (Media UE 20,550) omaj: 6.6% (Media UE 8.2%) Exporturi ctre UE: 52% din total export. mprirea administrativ Turcia este mprit n 81 de provincii. Fiecare provincie este mparit n subprovincii. Provincia poarta de obicei acelasi nume cu capitala acesteia, considerat subprovincia central. Oraele Capitala Turciei este oraul Ankara, dar capitala istoric este Istanbul. Istanbul rmne centrul financiar, economic i cultural al rii. Aproximativ 68% din populaia Turciei locuiete n centre urbane. 2. Istoricul relaiilor dintre Turcia i UE n perspectiva aderrii Istoria Uniunii Europene este o extindere continu a democraiei. De la primele ase state democrate postbelice din vestul Europei s-a ajuns la 12, apoi la 15, apoi la 25 de state n 2004 i 27 n 2007. n mod evident, procesul de extindere va continua cel mult pana la Turcia i Ucraina, care deja depasesc limitele geografice ale continentului european. Nu va fi posibil ca UE sa avanseze n Asia i Africa fara a- i pierde identitatea sau a-i risca ieirea de pe scena politic.

Turcia este un candidat oficial la aderarea la Uniunea European. Ambiiile europene ale Turciei dateaz de la Acordurile de la Ankara din 1963, cand Turcia a semnat un acord de asociere cu UE, care a intrat in vigoare un an mai tarziu, dar dup lovitura de stat militar Uniunea European a ngheat relaiile. n 1987 Turcia a fcut oficial cerere de aderare, dar dup 10 ani a fost respins din cauza situaiei drepturilor omului. n 1999 la reuniunea la nivel nalt a Uniunii Europene de la Helsinki a obinut statutul de ar candidata la UE, dar negocierile de aderare nu au nceput pentru c ea nu ndeplinea criteriile politice. Dupa o ateptare de 41 de ani, Consiliul European de la Bruxelles din 15 decembrie 2004 a luat o hotrre istoric prin decizia nceperii negocierilor de aderare cu Turcia la 3 octombrie 2005. Nici un alt stat, pe deasupra i membru al NATO, nu a ateptat att de mult la rnd la Bruxelles. Condiiile sunt ns foarte dure, iar negocierile foarte lungi si dificile pot fi suspendate la cea mai mic abatere de la cerinele UE. Turcia trebuie s fac eforturi serioase pentru a ndeplini cerinele de aderare la Uniunea European, incluznd adoptarea a 80 de mii de pagini de legislaie european. Comisia European va monitoriza ndeaproape procesul de aderare a Turciei. Dac se vor remarca rmneri n urm, acestea vor fi sancionate prompt. Analitii consider ca aceast ar nu va adera mai devreme de 2015, datorit numrului mare de reforme economice i sociale care trebuie ntreprinse si c perspectivele negocierilor pentru aderarea acestui stat la UE nu sunt optimiste. Turcia nici nu poate adera inainte de data amintita pentru ca acest lucru nu este cuprins in bugetul 2007 2013, care este deja elaborat. Teoretic, n final s-ar putea ca nici s nu fie admisa, ns pan n prezent nici o candidatur nu a fost respins de catre Comisia Europeana. Acceptarea Turciei ca posibil membru va mpinge graniele Uniunii pn n Caucaz i Orientul Mijlociu. Turcia este diferit de toate celelalte state. Este cea mai mare i cea mai sarac ar care a fost invitat pentru nceperea negocierilor, i, totodata, cea mai diferita din punct de vedere cultural. n ultimii ani, Turcia s-a transformat profund, ns mai are nc multe etape de parcurs pan cand va ajunge s ndeplineasc toate cerinele impuse pentru aderare. Datorit diferenelor religioase i culturale n relaie cu Europa, Turcia se lovete de o opoziie puternic din partea guvernelor conservatoare i religioase ale statelor membre, n special Frana, Germania, Austria, Grecia, Cipru, Olanda i Slovenia. 3. Evolutia negocierilor de aderare De la acordarea statutului de ar candidat, Turcia a implementat reforme permanente n privina drepturilor omului, a abolit pedeapsa cu moartea, a adoptat amendamente constituionale privind libertatea cuvntului, a oferit drepturi culturale minoritii kurde, i a avansat n rezolvarea diferendului cipriot. Refuzul Ankarei de a recunoaste Republica Cipru nu este n spiritul atitudinii ce se a teapt de la un candidat la Uniunea Europeana. 3

Ciprul este divizat pe axa est-vest nc din 1974, cand Ankara a invadat militar partea de nord a insulei, ca reac ie la o lovitura de stat, susinut de Regimul Coloneilor (1967-1974), junta militara care conducea, la vremea respectiva, Grecia. Ciprul a ramas divizat pana azi ntre sudul recunoscut

de comunitatea internaional i Republica Turca a Ciprului de Nord - RTCN, care menine 40.000 de militari n zona. n 2004, partea sudica

entitate izolata internaional, recunoscuta numai de Ankara, a aderat singur la UE

n calitate de Republica Cipru ca stat unitar, chiar daca Guvernul de la Nicosia nu are

nici un control asupra nordului insulei. Aderarea a avut loc dupa ce locuitorii ei au respins prin referendum un plan ONU privind reunificarea insulei inaintea integrrii n blocul comunitar. n prezent, Nicosia se opune scoaterii RTCN
din izolarea internaional, dar i aderrii Turciei la UE.

Este cunoscut faptul ca ciprioii turci au acceptat planul ONU privind unificarea celor doua par i ale insulei. Ciprioii greci au respins nsa planul si continua sa alimenteze decizia UE de a nu sprijini cipriotii turci, n speranta ca Ankara va accepta sa faca mai multe concesii Ciprului. n decembrie 2004, dei Ciprul ar fi putut sa-si exprime opozitia n cadrul discutiilor legate de nceperea negocierilor de aderare cu Turcia la 3 octombrie 2005, nu a facut-o, astfel nct exista speranta reconcilierii in vederea unei evolutii pozitive. Ciprul deine drept de veto privind aderarea Turciei la UE. Turcia acuza UE de dublu standard pentru ca nu poate intelege de ce partea greaca a insulei mediteraneene a fost acceptata in UE in ciuda faptului ca a respins propunerea ONU de unificare in 2004 si consider c UE s-a nelat cnd a acceptat aderarea Ciprului sub administraie elen, fr s asigure mai nti un acord de pace. Turcia este presat de UE s deschid traficul aerian i maritim pentru Cipru, i s recunoasc guvernul cipriot grec, acceptat la nivel internaional, dar guvernul turc nu se grbete s se conformeze solicitrilor UE n ceea ce privete Ciprul. Cu toate ca problema conflictului cipriot nu poate fi soluionata prin antaj sau stabilirea de termene, in decembrie 2006 guvernul de la Ankara a acceptat deschiderea "temporara" pe perioada unui an a tuturor porturilor si a unui aeroport pentru navele cipriote-grecesti, solicitand in schimb deschiderea traficului international in portul Famagusta si aeroportul Ercan, ambele aflate in partea de nord a insulei, pe teritoriul RTCN.
Propunerea a fost considerata insuficienta

sau prea neclar de ctre majoritatea statelor membre, iar efii

de UE.

diplomaiilor europene nu vor ine cont de ea

Cipru a respins categoric oferta turca si a cerut

deschiderea fara conditii a tuturor porturilor si aeroporturilor Turciei pentru cipriotii greci . Turcia si explica atitudinea prin faptul ca UE nu si-a ndeplinit promisiunea de a deschide comertul cu Ciprul de Nord, aflat sub dominatia sa. Oferta Ankarei a fost fcuta pentru aplanarea tensiunilor dintre Turcia i Uniunea European si vine la
scurt timp dupa ce Comisia Europeana a recomandat statelor membre inghetarea partiala a negocierilor pentru aderarea Turciei la

UE, ca raspuns la refuzul Turciei de a respecta

Protocolul Adiional al Acordului pentru Uniunea Vamal de la

Protocolul de la

Ankara, semnat in iulie 2005 care stabileste termenii de negociere ai accesului Turciei n UE. Prin
Ankara Turcia

aplica acordul vamal semnat cu UE si in cazul celor zece state care au intrat in 2004, inclusiv

Cipru (nerecunoscut de Ankara). Chiar in ziua semnarii protocolului, oficialitatile turce au formulat, n termeni unilaterali, o declaratie prin care precizau ca semnarea protocolului nu echivaleaza cu recunoasterea oficiala a Ciprului. 4. Perspectivele negocierilor pentru aderarea Turciei la UE nu sunt optimiste Dei abia a reuit prima victorie pe lungul drum spre un statut european, Turcia intampina probleme serioase. Raportul publicat de Comisia European face uz de cuvinte dure, punnd sub semnul ntrebrii eforturile Turciei pentru aderarea la UE. In Raportul de evaluare a progreselor facute de Turcia, UE a criticat rolul armatei n politic, lipsa reformelor i nclcarea drepturilor minoritilor kurde, dar i relaiile Turciei cu Ciprul. Raportul de monitorizare pentru Turcia a accentuat i mersul lent al reformelor politice din aceast ar, dar i influena n cretere a armatei asupra instituiilor politice. Comisia Europeana a publicat un raport care arata ca din momentul inceperii procesului de aderare la UE, in octombrie 2005, Turcia a facut "progrese limitate" in domeniul reformelor. Sunt necesare eforturi suplimentare, mai ales in domeniul libertatii de exprimare, al controlului civil asupra armatei si al drepturilor comunitatii religioase nemusulmane. n acest context, raportul avertizeaz c dac Turcia nu va putea s depun n 2007 eforturi decisive pentru mbuntirea strii actuale, negocierile privind aderarea sa la UE risc s fie suspendate. Liderii europeni sunt ingrijorati in legatura cu diminuarea vizibila a ritmului reformelor. Sondajele de opinie arata ca turcii cred ca UE nu va accepta Turcia, chiar daca vor fi respectate toate criteriile de aderare. Un sondaj recent arata ca 63% dintre turci sprijina aderarea, iar 58% o considera folositoare. Pe de alta parte, 50% dintre turci cred ca intentia Uniunii Europene este divizarea Turciei. 5. Turcia ncepe cu stngul prin incetinirea negocierilor Divergenele dintre UE i Turcia exist n dou domenii. n primul rnd este vorba de reforma politic a Turciei. Referirile se fac la articolul 301 al Codului penal al acestei ri. Se consider c articolul respectiv limiteaz grav libertarea cuvntului i UE insist ca Turcia s-l modifice sau s-l anuleze. Se poate spune c articolul respectiv a devenit un important reper pentru UE prin care organizaia judec dac Turcia a realizat reforma politic conform standardelor europene.

In al doilea rand este pusa in discutie recunoasterea de catre Ankara a integritatii Ciprului si genocidul armenilor, factori-cheie care asigur desfurarea n condiii bune sau nu a negocierilor privind aderarea Turciei la organizaia european. Minitrii de Externe ai Uniunii Europene au convenit s sanctioneze Turcia prin incetinirea aderarii la forumul comunitar si prin suspendarea negocierilor de aderare la UE, deschise n octombrie 2005 i prevzute s dureze 10-15 ani. Demnitarii europeni au precizat c nu este vorba, totui, de o ntrerupere a discuiilor cu Ankara. Oficialii de la Bruxelles sunt nemulumii de refuzul autoritilor turce de a-i deschide porturile i aeroporturile pentru ciprioii greci. Minitrii au decis, n unanimitate, s blocheze opt dintre cele 35 de capitole de negocieri pentru aderarea la UE, n timp ce negocierile la restul de pn la 35 de capitole ar putea s continue. Cele opt capitole se refera la libera circulatie a bunurilor, uniunea vamala, transporturi, agricultura si pescuit. Turcia are de armonizat nu mai putin de 35 de capitole importante in legislatia nationala. De asemenea, nu se va mai nchide niciun dosar atta timp ct Turcia nu respect pe deplin obligaiile de uniune vamal cu Cipru. Multe state membre contest ns aceste propuneri. rile care sustin aderarea Turciei, Marea Britanie, Spania, Italia, Suedia, Estonia i Portugalia ar dori suspendarea unui numr ct mai mic de capitole. n 2009, cazul va fi repus n discuie, n vederea unei eventuale redeschideri a negocierilor la aceste capitole. Deschiderea capitolelor relevante din negocierile de aderare cu Turcia este condiionat de implementarea de ctre Turcia a obligaiilor sale contractuale. UE a recomandat ca nici un capitol de negociere cu Turcia sa nu fie inchis provizoriu pana cand Ankara nu-si va indeplini deplin obligatiile asumate prin Protocol. Bruxelles-ul a demonstrat, in cazul Romniei si Bulgariei, ca nu accepta coborirea stachetei, fapt pentru care Turcia nu are nici un motiv sa spere la un tratament privilegiat. Deschiderea capitolelor de negociere a inceput cu stabilirea parcursului, a termenelor-limita pentru implementarea noii legislatii, similar cu procesul pe care aproape l-a incheiat. In mod special, Ankara va intampina dificultati pentru a se alinia la practicile europene in ceea ce priveste protectia mediului, avand de investit miliarde de euro, legislatia muncii si a protectiei sociale vor trebui refacute, ca sa elimine orice fel de discriminare, iar ajutoarele acordate regiunilor sarace si anumitor ramuri industriale vor fi suspendate. Cei 27 au revenit la masa negocierilor si au relansat negocierile de aderare a Turciei la Uniunea European, aflate ntr-un punct mort din luna iunie 2006, dnd und verde deschiderii celui de-al doilea capitol dintr-un total de 35 de capitole tematice ale negocierilor. nainte ca UE s suspende negocierile, Turcia a nchis un singur capitol, cel referitor la tiin i cercetare. Un prim pas spre aderarea Turciei la UE este recunoasterea de catre Comisia Europeana a statutului de economie de piata functionala. Confirmarea functionarii economiei de piata este una dintre conditiile cerute membrilor UE. Revizuirea bugetului european si reforma institutionala sint prioritare si trebuie sa fie incheie inainte ca UE sa accepte noi membri. 6

6. Turcia provoac dispute ntre statele membre UE Viitorul procesului de extindere a devenit o chestiune din ce in ce mai nepopulara si este privit cu mult scepticism de catre locuitorii Europei Occidentale. Candidatura Turciei la UE a stirnit nenumarate dispute, multi temindu-se de perspectiva aderarii europene a unei tari sarace, cu o populatie majoritar musulmana. Pe europeni nu ii incinta perspectiva integrarii in UE a unei populatii musulmane de 100 de milioane de oameni, cit se pare ca va numara populatia Turciei peste 15-20 de ani. Procesul aderarii, care se va finaliza probabil peste zece ani, va avea ca rezultat, printre altele, o Europa cu aproape 90 de milioane de musulmani. Procesul integrarii Turciei poate dura 15 ani si integrarea inca nu este deloc garantata. Sondajele de opinie indica opozitia majoritatii covarsitoare a cetatenilor europeni fata de preconizata aderare. Acestea au scos la iveala faptul ca majoritatea populatiei - 55% - se declara mpotriva aderarii la UE, cei mai multi sceptici provenind din Austria, Cipru, Grecia, Olanda, Franta si Germania. Numai 30% din populatia Uniunii Europene este de acord cu aderarea Turciei. Opozitia fata de aderarea Turciei a fost principalul motiv al esecului referendumurilor asupra Euroconstitutiei in Franta si Olanda in 2005, dar si teama fata de o extindere necontrolata a Uniunii Europene. Respingerea Constitutiei europene a insemnat fara echivoc: Nu pentru o uniune sans frontires. Rezultatul negativ al acestui referendum a afectat, ntr-o anumita masura, dezbaterile asupra perspectivelor de aderare a Turciei la Uniunea Europeana. Cetatenii Uniunii stiu ca, daca Turcia este admisa in organism, vor aparea trei consecinte negative majore: 1) milioane de turci saraci vor navali in Europa tintind sujbe si avantajele programelor de protectie sociala; 2) miliarde de euro din bani comunitari vor pleca spre Turcia; 3) populatia musulmana va creste dramatic. Diferene de opinie au aprut, cum e i firesc n cadrul societilor democratice, n ceea ce privete aderarea Turciei la UE. Cancelarul german Angela Merkel a explicat, in cifre, ce impact ar avea aderarea Turciei asupra componentei institutiilor europene, aratind ca, in Parlamentul European, vor exista 100 de deputati turci. De asemenea Germania a susinut mai degrab ideea unui parteneriat privilegiat cu Turcia pe termen neprecizat dect calitatea de membru deplin al Uniunii, desi la sfarsitul anului 2002 situatia era alta: Franta si Germania aveau o pozitie comuna in aceasta privinta: intrarea Turciei in Uniunea Europeana ar reprezenta un plus de securitate pentru Europa. Austria insist ca Turciei s i fie oferit un statut de parteneriat special cu Uniunea European, ca alternativ la cel de membru cu drepturi depline. Turcia a precizat c se va retrage imediat de la discuii dac nu i se ofer la finalul celor 10 ani de negocieri un statut egal cu al celorlalte ri comunitare.

O "pauz" n relaiile UE-Turcia ar fi un lucru "nelept", dac Ankara refuz n continuare s accepte pe teritoriul su nave i avioane cipriote elene. Unele state, n frunte cu Ciprul, sunt favorabile unei suspendri totale a negocierilor lansate n octombrie 2005, dar altele pledeaz pentru o suspendare parial. 6. 1. Aderarea Turciei la Uniunea Europeana isca dispute in Franta Apropierea Turciei de Uniunea Europeana a iscat un val de reactii la Paris care pun sub semn dubidativ aderarea acestei tari. Totul a inceput de la o declaratie a lui Nicolas Sarkozy care a spus ca inainte ca Turcia sa adere la Uniunea Europeana ar fi nevoie de un referendum, prin intermediul caruia cetatenii francezi sa aiba posibilitatea sa-si exprime acordul sau nu al venirii in randul comunitatii al unei tari relativ sarace si, mai ales, islamice; 42% din cetatenii francezi considera ca identitatea lor este mai degraba amenintata de planurile de extindere ale Bruxellesului, in loc sa-i protejeze. La scurt timp dup alegerea sa ca preedinte al Franei, Sarkozy s-a pronunat pentru un parteneriat strategic ntre UE i Ankara, respingnd ideea unei aderri a Turciei la UE. n schimb, preedintele francez a propus crearea unei Uniuni Mediteraneene, care sa reuneasca tarile din Europa, Orientul Mijlociu si Africa de Nord care au deschidere la Marea Mediteraneana ce nu sunt membre ale UE, deci i Turcia. In opinia lui, un grup de 16 state ar putea forma o uniune, precum cea europeana. Mai mult chiar, Turcia ar putea fi vioara intai a acestui club. Grupul ar forma un consiliu ca cel al Uniunii Europene, cu presedentie prin rotatie si s-ar ocupa cu probleme legate de energie, securitate, anti-terorism, imigratie si comert. Aceasta uniune ar lega si mai strans relatiile din Israelul si tarile arabe. Propunerea a devenit subiect de dezbateri aprinse in Europa si in lume. Preedintele francez a evocat posibilitatea relansrii negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea European, reafirmnd, totui, c ar prefera o asociere ntre UE i Ankara. Sarkozy nu susine aderarea Turciei la UE, dar nu se va opune deschiderii negocierilor UE-Turcia, att timp ct obiectivul ar fi mai degrab oferta de asociere dect cea de integrare, dar nu dorete divizarea blocului comunitar din cauza acestei probleme. Fiecare extindere a Uniunii Europene trebuie aprobat prin referendum n Frana i nu a exclus n acest context apariia unor probleme, dar a precizat c este vorba despre un proces de durat. Ideea infiintarii unei Uniuni Mediteraneene ca alternativa la tentativa tarii de a se integra in Uniunea Europeana a starnit critici dure la Ankara pentru ca Turcia este o tara meditaraneana, dar cooperarea in zona mediteraneana e un lucru, iar cooperarea in interiorul Europei este alt lucru. Ankara a tinut sa sublinieze faptul ca nici o Uniune Mediteraneana nu va fi o alternativa acceptabila la efortul depus timp 44 de ani de a deveni membru UE.

6. 2. Integrarea Turciei starneste controverse in Bulgaria Decizia Europei de a incepe negocierile de aderare cu Turcia a provocat o dezbatere aprinsa in Bulgaria opunand nationalistii care lupta impotriva ambitiilor europene ale Ankarei si sustinatorii fermi ai extinderii UE. Pozitia oficiala a fost de sustinere generala a eforturilor Turciei de aderare la Uniunea Europeana si de ajutor in procesul de pregatire. Dar stirea referitoare la demararea negocierilor a provocat reactii diferite, indicand posibilitatea aparitiilor unor controverse. Un reprezentant al Bulgariei a afirmat faptul ca nu este normal ca o comunitate construita pe valori crestine sa accepte o uniune cu o tara musulmana situata in afara Europei. 6. 3. Noua presedintie portugheza a UE sustine aderarea Turciei Portugalia sustine ca obiectivul negocierilor cu Turcia este obtinerea statutului de membru al blocului european si nu o optiune limitata de parteneriat. Toate negocierile pentru aderare au doar un singur obiectiv: aderarea, de indata ce toate criteriile vor fi indeplinite. 6. 4. Londra se pronunta ferm pentru aderarea Turciei la UE Marea Britanie considera ca, in actualul stadiu al negocierilor, nu este obligatorie recunoasterea Republicii Cipru de catre Ankara. Dar aceasta pozitie trebuie sustinuta de toti cei 27 de membri ai Uniunii. Tony Blair subliniaza importanta Turciei pentru viitorul Uniunii Europene. Potrivit lui Blair, motivul pentru care este important sustinerea procesului de aderare a Turciei la Uniunea Europeana este faptul ca primirea Turciei n Uniune nu este importanta doar pentru Turcia, ci are o importanta fundamentala pentru viitorul Europei. Afirmatia sa a venit la doar cteva zile dupa ce Uniunea Europeana a dat semne ca procesul de extindere va fi ncetinit. Portile Uniunii vor ramne mai multa vreme nchise dupa aderarea Romniei si Bulgariei, la 1 ianuarie 2007. Principalii candidati la aderare ramn Croatia si Turcia. Marea Britanie, avand ca aliat Statele Unite, a facut presiuni imense pentru extinderea Uniunii. Motivatiile strategice au predominat, interesul global pentru cresterea securitatii in lume fiind cel care a invins. Nu trebuie omis, din toata aceasta ecuatie, faptul ca Turcia este un membru deosebit de important al NATO, dar in acelasi timp intretine relatii stranse cu Federatia Rusa. Motivatiile strategice au predominat, interesul global pentru cresterea securitatii in lume fiind cel care a invins. Ecourile deciziei de a deschide portile pentru aderarea Turciei cu drepturi depline la UE sunt complet diferite pe cele doua maluri ale Atlanticului. Nu este un secret pentru nimeni ca Washingtonul a exercitat mari presiuni asupra statelor care doreau sa ofere Turciei doar un statut de rang inferior in cadrul Uniunii. Aceasta ar fi insemnat, practic, incheierea procesului de extindere, eventuala admitere a unor mici state tinand mai mult de o problema de imagine, si nu de o extindere reala a granitelor Europei. 9

7. Argumente pro aderarii Turciei la UE Argument pro: in ultimii doi ani, economia s-a stabilizat in jurul valorii de 10%, gratie reformelor structurale impuse de FMI si Banca Mondiala si politicilor liberale promovate de puterea de la Ankara. Neprimirea Turciei va duce la agravarea actualului conflict dintre Vest i fundamentalitii islamici i va submina securitatea Europei. Turcia are o pozitie strategica importanta, fiind plasata intre Europa si Asia, si reprezinta un zid de aparare in fata "socului civilizatiilor. Este de subliniat rolul important al Turciei privind eforturile de stabilizare a situatiei din Orientul Mijlociu. Nu trebuie omis, din toata aceasta ecuatie, faptul ca Turcia este un membru deosebit de important al NATO, dar in acelasi timp intretine relatii stranse cu Federatia Rusa. 8. Argumente contra aderarii Turciei la UE Un argument contra aderarii Turciei la UE: chestiunea practicarii torturii. Negocierile dintre Uniune si Turcia incep in al 90-lea an de la declansarea genocidului armean. Multi se opun la intrarea Ankarei in Uniune pentru diferite motive este un stat islamic, are o populatie uriasa, nivelul economic, aplicarea drepturilor omului. Analitii politici consider c indiferent dac problema Ciprului va fi rezolvat, recunoaterea de ctre europeni a idenditii Turciei este o piedic ce st de timp ndelungat n calea aderrii Turciei la UE. Cu o populaie numeroas, economie ralativ napoiat i concepii culturale i valori diferite, Turcia va avea de urmat un drum lung pentru a deveni membr a UE. Argumente contra: 1. Ingrijoratoare este economia subterana, care reprezinta, potrivit statisticilor, intre 40-60% din PIB, 2. Coruptia face ravagii. 3. Mai mult de jumatate din femei sint analfabete. 4. Structura bancara turca este inca fragila. 5. Economia nu a inregistrat in ultimul deceniu cresteri din cauza inflatiei galopante. Ar mai fi de luat in considerare si problema eventualei migratii a fortei de munca din Turcia, in special spre statele din Europa de Vest, apoi costul primirii Turciei in UE si, la urma, dileme ale identitatii culturale. Acestea sunt chestiuni foarte delicate, care alimenteaza impotrivirea fata de perspectiva aderarii Turciei. Multi europeni considera ca Turcia este o tara saraca. Daca adaugam si parerile potrivit carora Turcia este o tara mult prea diferita, chiar neeuropeana, avem explicatia pentru care procesul de negocieri a fost definit drept unul cu final deschis. Insa cel mai greu cantaresc consecintele economice. In ceea ce priveste populatia, Turcia are tot atatia locuitori cat cele zece tari care au aderat anterior, dar integrarea sa va fi mai dificila pentru ca este mai saraca si mai rurala. 10

Avnd n vedere prognozele demografice la momentul n care negocierile de aderare vor fi fost ncheiate (adica peste 10-15 ani), Turcia ar putea deveni - dat fiind votul cu dubla majoritate bazat pe marimea populatiei - cel mai mare decident n UE. 9. De ce Romnia ar trebui sa spuna NU Dincolo de optiunile pro si contra ale expertilor, se contureaza nsa o dilema de securitate pentru Romnia: intrarea Turciei n Uniunea Europeana nu aduce beneficii Bucurestiului sau dimpotriva ? Romania trebuie sa se opuna candidaturii Turciei sau sa ncerce cel putin ntrzierea la maximum a intrarii Ankarei n UE. Candidatura Turciei la UE plaseaza implicit Romnia ntr-o pozitie dificila, care implica riscuri mari din punct de vedere generic al relatiilor politico-economice si de securitate cu Ankara. Nu este n interesul Romniei integrarea Turciei n UE, avnd n vedere n primul rnd beneficiile pe care statul romn le-ar avea din stoparea procesului de extindere (din 2009, anul prezumat al intrarii Croatiei) sau din esecul negocierilor de aderare ale Ankarei. n primul rnd, ar fi vorba de banii concreti pe care Romnia urmeaza sa-i primeasca in anul 2007 (primul an att al integrarii, ct si din noua planificare bugetara comunitara ntinsa pna n 2013) prin intermediul unor fonduri (cele de coeziune si ajustare structurala) mult mai mari dect precedentele specifice programelor de preaderare PHARE, ISPA si SAPARD. Bucurestiul este deja cel mai mare beneficiar din istoria integrarii europene (n termeni de preaderare), perspectiva roza a perioadei postaderare putnd fi nsa influentata negativ n termeni radicali de rapiditatea procesului de negocieri cu Turcia, ntruct nimeni nu poate garanta Romniei un tratament preferential; finalmente, Ankara va fi nu un furnizor, ci tot un consumator de finante, cel putin de patru ori mai mult ca Bucurestiul si n defavoarea acestuia din urma. Esecul potential al statului turc de satisfacere a rigorilor acquis-ului comunitar nu poate fi dect n favoarea Romniei care ar ramne astfel prioritara pe lista urgentelor de aliniere economica n clubul UE. Oricare ar fi nsa soarta candidaturii Turciei, Bucurestiul va trebui sa raspunda rapid imperativului optimizarii capacitatii de absorbtie a fondurilor comunitare, perioada de preaderare (mai ales programul SAPARD) fiind deloc satisfacatoare. Politica agricola comuna (PAC, aproximativ 50% din bugetul UE) va reprezenta n perspectiva un mar al discordiei, Turcia urmnd a se alatura Romniei ca tara agricola subdezvoltata. Din punct de vedere economic, Turcia nu sta mai prost decit Romnia si Bulgaria, avind un Produs Intern Brut comparabil, dar care reprezinta insa doar o treime din PIB-ul mediu european. PIB-ul Turciei este doar o mica parte din cel mediu pe Uniunea Europeana, fapt pentru care Turcia va avea nevoie de o finantare substantiala imediat dupa aderare. Problemele bugetare din Uniunea Europeana nu vor permite aducerea catre Turcia a unor fonduri de pre-aderare similare cu cele oferite statelor care au aderat in cel de-al cincilea val al extinderii, iar un astfel de efect ar submina eforturile de aliniere la acquis-ul comunitar. 11

Dintr-un alt punct de vedere, aderarea Turciei ar reduce semnificativ importanta geopolitica si geostrategica a Romniei, avnd n vedere att extinderea UE pe continentul asiatic, ct si urgentele de securitate implicite din cauza vecinatatii sale nu doar cu Irakul si cu doua state nca apartinnd Axei Raului, anume Iran si Siria. 10.Turcia o provocare identitar pentru UE Dimensiunea civilizatiilor proiectului european ... apare n definirea de sine a Europei cu privire la Islam i Orientul Mijlociu. Ceea ce este semnificativ este faptul c cretinismul este o component cheie a identitii europene, chiar dac aceasta nu poate fi considerata principalul constituent.n relaiile Uniunii Europene cu Turcia, aceast dimensiune a identitii europene vine la suprafa i joac un rol determinant. Intr-adevar nu putem explica relatia dintre Uniunea Europeana si Turcia, tari ce detin un potential economic si politic asemanator, fara sa discutam despre acest factor. (Ziya ni) Delimitari conceptuale Pentru a ntelege problematica propus,cel mai important este ceea ce ntelegem prin cultura i civilizaie,ct i interrelaia dintre aceste noiuni. Raportul dintre cultur i civilizaie naionale, iar civilizaia ca un factor de unificare a societilor. Cultura ,n genere,se definete ca fiind totalitatea valorilor spiritual create de omenire n decursul practicii sale social-istorice i care reprezint progresele realizate n cunoaterea naturii,societii i a devenirii nsi a finite umane. De asemenea,cnd facem referire la cultur vorbim i despre datini i obiceiuri,credine i practici religioase, despre evolutia lor de-a lungul mileniilor. Samuel Huntington susinea , n urma mai multor studii c civilizaia este un grup de oameni cu cele mai nalte trsturi culturale si cel mai rspndit nivel al identitii culturale pe care oamenii l au i pe care l distinge de alte specii. Cand vorbim despre civilizaie facem referire la elementele comune ca :limba,istorie, religie.obiceiuri i instituii. Fapte i date Uniunea Europeana a desfurat un process de aprofundare, succesiv cu cel de extindere, n prezent ajungndu-se la 27 de membri, frontierele acesteia fiind astzi nedefinite, vorbindu-se despre o nou largire. Potenialele state candidate sunt :Albania,Serbia, Kosovo,Bosnia i Hertegovina, iar rile candidate sunt : Croaia ,Islanda,Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei i Turcia. Procesul de extinderea a Uniunii 12 a generat interminabile controverse n ultima suta de ani.Cultura a fost vzut ca un indicator al specificacitii

Europene este foarte complicat, deoarece nici un alt candidat nu a creat un aa impact asupra membrilor Uniunii, ca Turcia. .Motnitoarea unui imperiu ,membru al NATO, ocupnd o poziie geostrategic crucial,Turcia este una dintre primele ri care au semnat n 1963 un acord de asociere (acordul de la Ankara)cu Comunitatea European i statele sale membre(intr n vigoare pe 29 decembrie 1964) i singura ar care este legat de UE printr-o Uniune Vamala(intrat n vigoare pe 1 ianuarie 1996). De asemenea, Turcia este un stat membru al ONU, OSCE, OECD, OIC i Consiliul Europei.Din punct de vedere geografic este o ar ntins pe dou continente, 97% din suprafaa rii se afl n Asia (Anatolia) i 3% Europa (peninsula Balcanic). Turcia are granie cu opt ri: Grecia i Bulgaria la nord-vest; Georgia, Armenia i Azerbaidjan la nord-est; Iran (Persia) la est; i Irak i Siria la sud. Problema aderrii pn n anii 90` a fost tratat cu superficialitate, n 1999, Consiliul European de la Helsinki a recunoscut statutul de stat candidat a Turciei. Negocierile propriu-zise s-au deschis din 17 decembrie 2005,UE recunoscand progresele Turciei n mai multe domenii. Aderarea Turciei la Uniunea Europeana poate fi remarcat drept un proces sinuos datorit situaiei interne a Turciei , ct i datorit unor anumite dificulti de asimilare la nivelul Uniunii Europene. Turcia a fost mereu considerat un catalizator n definirea identitatii europene,Imperiu Otoman fiind considerat mereu o ameninare la adresa statelor europene.Reformele iniiate de Mustafa Ataturk la nceputul secolului XX au creat premisele pentru dezbaterea care are loc astazi despre caracterul <european> al Turciei moderne. Atatrk a a iniiat o serie de reforme punnd capt educaiei traditionale i a ministerelor religioase, a desfiinat colile i colegiile religioase separate,a eliminat tribunalele religioase ce aplicau dreptul Islamic fiind nlocuite cu un nou sistem de drept ce se baza pe Codul Civil Elvetian. Reformele lui Atatrk au fost reprezentate de o serie de msuri politice, juridice, culturale, sociale i economice care au avut ca scop modernizarea noi Republici Turce i transformarea ei ntr-un stat naional, democrat i secular. Aceste reforme au fost aplicate sub conducerea lui Mustafa Kemal Atatrk, n conformitate cu ideologia care i poart numele. Micarea reformatoare a nceput cu modernizarea constituiei, prin promulgarea noii legi fundamentale n 1924, i a continuat cu promulgarea unor legi de inspiraie european, adaptate la nevoile noii republici. Ca parte a reformelor a fost promovat dezvoltarea industriei, fiind folosite n acest scop mijloace precum nfiinarea ntreprinderilor i bncilor de stat. Esena acestor reforme era credina conform creia societatea turc trebuie s se occidentalizeze att din punct de vedere politic, ct i din punct de vedere cultural, aceasta fiind singura ans pentru modernizare. n consecin, aderarea Turciei nu este garantat, deoarece aceasta mai are multe de fcut pn a deveni membru cu drepturi depline. Prerogativele economice i politice sunt principalele obstacole n fata aderarii la UE. Turcia trebuie s continue procesul de democratizare a domeniului politic, ct i o cresterea durabil a domeniului economic. Stabilitatea i durabilitatea n ambele trmuri , presupune a ajuta Turcia s-i 13

gseasc locul su n arena internaional.Nu este o surpriz faptul c statul turc trebuie s treac printr-un profund proces de transformare radical, pe tot parcursul ntregului proces de aderare, cu scopul de a prentampina cerinele UE.In ceea ce privete poziia Uniunii Europene, aceasta a fost motivat n mod consecvent de chestiuni obiective,precum capacitatea instituionalp i financiara a UE de asimilare a unui stat de dimensiunile Turciei; alinierea Turciei la criteriile de la Copenhaga, dar i de chestiuni subiective,precum oscilarea n a defini Turcia ca fiind un stat european ;criteriile religioase, proximitatea geografic a Turciei fa de trile din Orientul Mijlociu;relaia speciala a Turciei cu SUA i nu n cele din urm,problema migratiei.Factorii identitari i culturali joac un rol foarte important n aderarea Turciei.n consecin, politica de extindere se concentreaz in mod inevitabil , pe identitatea colectiva,credintele i practicile constitutive ale comunitii, ct i asupra normelor i regulilor de organizare. Ambiguitatea n ceea ce privete identitatea Turciei i definirea identitatii Europei, sunt factorii ce complic aderarea Turciei la UE.O data nceput procesul de aderare ,identitatea si factorii religiosi vin inevitabil in prim plan. Diferenele dintre insiders si outsiders ncep s apar, un exemplu fiind chiar numele regiunilor :Europa reprezentnd lumea civilizat i otomanii reprezentai de lumea barbar. O component cheie a identitatii europene este crestinismul, chiar daca nu poate fi considerat un constituent principal sau superior. Mai mult, Europa poate nsemna o varietate de lucruri diferite pentru diferite ri i popoare n momente diferite, prin urmare, ea nu poate fi considerat ca o entitate neschimbtoare. Europa este o regiunea geografic ce a dat natere unei anumite civilizaii. De asemenea, se poate considera faptul c Europa este divizat de granie lingvistice, religioase i politice, dar unit de o motenire cultural comun i valori comune, care faciliteaz integrarea i crearea unor instituii comune eficiente. Este cunoscut c extinderea Europei a fost fundamentat n zona cultural a Europei de Vest, dar de curnd acestora li s-au adugat state din sud-estul Europei. Diversitatea civilizaiei noastre constituie bogaia sa:de la antichitatea greceasc am mostenit raionalitatea,de la Roma o anumit viziune a organizrii politice i a dreptului;de la Renastere si Iluminism ,gustul toleranei, al inovarii i descoperirii. A fi european nu nseamna numai faptul de a face parte dintr-o regiune anume a Europei, ci se refer i la participarea la norme , valori, traditii i istoria comun. Identificarea cu continentul European a fost mereu legat de istoria acestuia, geografia i cultura sa. Prin urmare, rdcinile identitii europene, aa cum o tim astzi, pot fi urmrite n aspectele politice i juridice ale acesteia. Astfel, elementele fundamentale ale identitii europene sunt declarate n documentele privind identitatea european .Europa este un continent relativ unitar,datorita elementelor comune provenite din originile culturale iudeo-greco-romane, ct i religiei comune-crestinismului.De cele mai multe ori diferenele religioase sunt sursa sau pretextul conflicte.Aceasta trebuie s fie o societate care masoara pana la nevoile individuale ale reprezentative, statul de drept, justitia sociala si respectul pentru drepturile omului. 14 unor democraiei

Problema cultural pare s fie purttoarea unui grad mai ridicat de complexitate i pentru c, pe de o parte, diversitatea este privit ca una din punctele forte ale Europei contemporane. Identitatea european este din ce n ce mai mult identificat cu capacitatea de a tolera gradul semnificativ de diversitate cultural, ceea ce demonstreaz existena unor anumite valori pe care cetenii Europei le preuiesc i le respect, ideile despre personalitate, democraie, dreptate i egalitate social, libertate i drepturile omului fiind bine definite. Afirmarea identitii europene, ct i integrarea european sunt procese larg acceptate. n ceea ce privete integrarea european, exist factori care o favorizeaza i alii care o blocheaz sau ntrzie procesul.Printre factorii care favorizeaz integrarea sunt cultura comuna iudeo-greco-romana ce constituie principalul element de ordin istoric care constitue fundamentul identitatii europene.Aceste rdacini comune au facilitat transmiterea i preluarea produselor culturale dezvoltate n cadre naionale. Existena unei piete continentale reprezint de asemenea un asemenea factor, n cazul nostru fiind vorba despre piaa comun, n acelai timp moneda reprezint un simbol al identitii naionale (semn al suveranitii statale) . De asemenea,insituiile europene i religia sunt factori ce favorizeaz integrarea, aceasta din urm fiind considerat un factor cultural comun rilor europene.Cretinismul ,are la baz un set comun de norme i valori,cel puin n forma sa originar, a avut un caracter universalist,afirmnd buna ntelegere dintre popoare,condamnnd razboaiele i sustinnd egalitatea indivizilor i a popoarelor.Acest mesaj profund al cretinismului se poate constitui ntr-un factor important n procesul construciei europene. Pe lng diferenierele de nivel de dezvoltare economic,problemele nesoluionate n trecut, marea diversitate lingvistic ,invazia minoritatilor, religia este un factor ce reprezint un obstacol n progresul integrarii europene.Faptul ca religia nu se manifesta n Europa ca un factor de coeziune politic sau de actiune economic este un element pozitiv. Religia are un rol inportant ca element identitar...n procesul de integrare european,religiile i confesiunile sunt considerate ca fcnd parte din patrimoniul cultural european,fr ns a conferi un rol politic organizaiilor religioase.

15

10. Concluzii Daca UE vrea cu adevarat sa devina un factor de stabilitate are nevoie de o Turcie in UE. Cu toate ca aderarea Turciei pune o gramada de probleme, este una din provocarile pe care Uniunea le are de depasit astazi. Aderarea Turciei la UE este unul dintre subiectele cele mai controversate aflate acum pe agenda convorbirilor la nivelul UE. Chestiunea aderarii Turciei la UE este, ntr-adevar, o provocare speciala, este un os mai greu de inghitit. Finalizarea aderarii Turciei la Uniunea Europeana va avea o mare influenta pe calea realizarii concilierii dintre civilizatii. Va fi interesant de constatat modul n care Turcia, n eventualitatea n care va deveni membru al Uniunii, va ntelege sa promoveze, n politica de securitate si aparare a UE, viziunea atlantista sau ambitiile europene. Este de notat ca, n ultimul deceniu, Turcia a cautat sa mentina un oarecare echilibru n politica sa fata de SUA, pe de o parte, si fata de UE, pe de alta parte; nsa, n conditiile n care SUA si UE s-au distantat din punct de vedere al viziunii lor strategice, Turcia s-a confruntat cu optiuni deloc confortabile. Aderarea Turciei ar contribui cu certitudine si la modificarea prioritatilor Uniunii n ceea ce priveste politicile fata de Mediterana, Orientul Mijlociu si Asia Centrala. n particular cu privire la Orientul Mijlociu, zona n care UE a jucat totusi un rol modest n privinta eforturilor de solutionare a conflictului israeliano-palestinian, influenta Turciei ar putea fi extrem de benefica. Aceasta ar contribui la o implicare mai eficienta a UE, care alaturi de demersurile SUA ar aduce valoare adaugata procesului de pace. n ultimul timp, Turcia a facut un efort considerabil pentru a-si alinia legislatia, metodele, uzantele la cele ale Uniunii Europene. n prezent, Turcia trebuie s-i relanseze reformele politice, n special cele legate de libertile fundamentale, precum i s-i rennoiasc eforturile de a i ndeplini obligaiile internaionale. Comisia ateapt s se realizeze progrese n negocierile de aderare cu Turcia n cursul anului viitor.Insa este evident ca acestea trebuie sa progreseze si mai mult pentru a se respecta criteriile de democratie si economie de piata. Aderarea Turciei, in care produsul intern brut pe cap de locuitor este de patru ori mai mic decat in tarile Uniunii, va face ca mai multe regiuni din cele zece tari care au aderat recent sa-si piarda dreptul la subsidii, caci vor deveni, prin comparatie, prea bogate pentru acordarea acestora. Trebuie demonstrat ca un proiect politic care se bazeaza pe niste principii care nu au legatura cu religia participantilor este posibil, ca putem trai in pace si prosperitate impreuna, indiferent de cultura, religie, limba i geografie. Negocierile cu UE s-au blocat in 2010 din cauza unui veto din partea Ciprului si a ostilitatii manifestate de Franta si Germania. Erdogan nu a mai vizitat capitala europeana din 2009, tocmai din acest motiv. In Turcia, sustinerea fata de aderarea la UE a scazut de la peste 70% in 2005 la 33%. Recent, Franta si Germania s-au aratat deschise la repornirea procesului de aderare a Turciei. Sustinatorii procesului spun ca ar creste influenta UE in Orientul Mijlociu si ar imbunatati securitatea 16

energetica, conectand Europa de zona caspica. In schimb, criticii arata ca Turcia mai are de facut progrese in domeniul drepturilor omului si ca regiunile sale sarace vor atrage miliarde de euro din fondurile de coeziune.

17

11. Bibliografie:
1. Alomar Bruno, Daziano Sebastien, Garat Christophe, Marile probleme europene, Editura Institutul

European, 2010 2. Banciu Angela, Cultur i Civilizaie European, Editura Lumina Lex, Bucureti 2003 3. Badescu Ilie ,Geopolitica integrarii europene, Editura Universitaii din Bucureti, Bucureti,2002 4. Dinu Mihai, Rolul religiei n construcia viitoarei Europe, Editura Universitii Naionale de Aparare Carol I , Bucureti ,2009 5. Georgiu Grigore Naiune.Cultura.Identitate, Editura Diogene, Bucureti, 1997 6. Huntington SamuelCiocnirea Civilizatiilor i Refacerea Ordinii Mondiale,Editura Antet,Bucureti,1999 7. Radulescu Mugurel, Europa n micare, Editura Tritonic, Bucureti, 2005

8. Tartler Grete , Identitate european, Editura: Cartea Romneasc;Bucuresti, 2006, 9. Enciclopedia Uniunii Europene. Ediia a III-a. Coord.: Luciana-Alexandra Ghica. Bucuresti: Editura Meronia, 2011. Articole din ziare electronice: 10. www.bbc.ro 11. www.bizwords.ro 12. www.cotidianul.ro 13. www.euractiv.ro 14. www.hotnews.ro 15. www.revistabilant.ro 16. www.wikipedia.ro 17. http://europa.eu.int

18