Cuprins Introducere ................................................................................................................2 CAPITOLUL I: RELAIILE PREMARITALE, BAZA FORMARII UNEI NOI FAMILII. 1.1. 1.2. 1.3. 1.4.

1.5. 1.6. 1.7. 1.8. Prietenia.....................................................................................................4 Atracia fizica sau erosul ..........................................................................6 Sistemul de valori......................................................................................7 Dragostea: armonia dintre prietenie, eros, sistem de valori ...................9 Cele cinci argumente ..............................................................................13 Modelul Hollwoodi-an ...........................................................................14 Modelul Divin ........................................................................................16 Cele doua piramide ................................................................................18 CAPITOLUL II: TIPOLOGIA I FORME DE DRAGOSTE 2.1. 2.2. Inelesul adevarat al dragostei ............................................................23 Elemente psihologice ale dragostei....................................................32

CAPITOLUL III: CRITERII N ALEGEREA PARTENERULUI DE VIATA 3.1. Criterii n alegerea partenerului de viaa ...............................................38 3.2. Succesul unei ralatii n raport cu cunoasterea de sine i dezvoltarea propriei persoane. .................................................................................56

Concluzii.......................................................................................................60 Bibliografie....................................................................................................61

Introducere In sociatetea actuala adesea se d prea puina importana relaiilor

extraconjugale i infulena acestora asupra vieii de familie pe viitor. Cu toate ca sau facut numeroase studii asupra acestui domeniu cercetarile, de obicei, sunt axate mai mult pe partea exterioara a problemei. Astfel s-a ajuns la numeroase teorii despre forma cea mai potrivita a relaiilor pna la casatorie. Datorita programelor sociale de consum n care traim i suntem formai, influena mass-media i a materialelor de proasta calitate (cari, jurnale, filme, cntece etc.) cu privire la acesta problema complexa a dus treptat la o stare jalnica de lucruri. S-ar parea ca aceste probleme sunt mai mult actuale n societatea contemporana dect n biserica, dar i n rndul tinerilor din biserica acesta problema este la fel de grava . Astazi sunt foarte multe cari publicate cu privire la viaa de familie, la creterea copiilor, la problemele din familie i soluionarea lor, dar parctic nu sunt cari care sa discute concret i pe larg relaiile pna la casatorie, care sa dea indicaii ct mai clare n alegerea unei persoane sau de ce tnarul(a) ajunge n situaia de disperare pentru ca nu are pe nimeni, necatnd la faptul ca, a indeplinit canonul (post, rugaciune, fapte bune etc.) cu cea mai mare strictee posibila. Da, este uor de spalat pe mini cu formula de genul nu te-ai pocait indejuns sau aa e voia lui Dumnezeu de parca Dumnezeu vrea persoana sa sufere. De aceea, adesea dupa astfel de raspunsuri tnarul i aa desconsiderat de cei apropiai, de societate, inca este lovit adaugator cu o palma destul de dura din partea unor persoane din cadrul bisericii cu astfel de formulari ,,pocaiete-te pentru ca eti pacatos(a). Astfel tnarul este nevoit singur, cteodata n mod disperat, aberant, sau uneori ignorant (pe care primul il va tr-mite Dumnezeu) sa faca pr-mii pai intr-o relaie incercnd sa se comporte dupa propria intiuie i unele lucruri auzite de ici-colo, care adesea se dovedesc a fi mituri, pierznd timpul urmndule. Astfel se ajuge la decepii mai mari n privia vieii de familie, prin a acuza persoenele de sex opus ori pe sine injosindu-se sub diferite forme, marind mai mult prapastia intemeierii sau aflarii unei adevarate fericiri (nu rare sunt cazurile cnd aceste persoane ajung
2

sa fie decepionate nu numai n dragoste, dar i n propriile idealuri, religie, cultura, norme morale, caznd dintr-o extrema n alta. Aici nu este normal sa invinuim pe cineva anume, pentru ca fiecare n parte care a intrat n acest joc poarta o vina mai mare ori mai mica. Deseori se discuta, dupa cum s-a spus mai sus, despre problema familiei sau mai bine zis despre drama familiei, se incerca sa se lucreze, practic, numai pe acest tarm i prea puin dac se lucreaza pe tarmul ,,pna la casatorie. Ori tocmai aici, este nevoie, de mult mai multa grija, atenie i inelegere. Tnarul psihologic vobind este mult mai sensibil i uor de traumat n acesta perioada i adesea aceste traume, cu greu pot fi indreptate intreaga viaa, dar adesea nu se mai poate indrepta n-mic. La ora actuala, este o totala lipsa de pregatire n cola i familie. Plus la acestea, societatea arunca copilul ce tinde spre maturitate, n mijocul unei paduri plina de ,,fiare salbatice nedndui-se nici arme i nefiind invaat cum sa lupte. Nemaizicnd ca, pentru fiecare fiara n parte, este nevoie de anumite conotine pariculare. Pna la urma i aceste ,,fiare salbatice sunt mai umane dect cei ce lasa tnarul n voia soartei, fara a-l fi ineles, sprijinit i ajutat. Daca este sa privim n trecutul istoric al omenirii observam o atenie

deosebita acordata anume tinerilor pna la casatorie, era urmarit fiecare pas al acestora n relaiile lor cu cei din jur, invandu-i nu att tiinele raiunii ce sunt la moda zilei, ct inelepciunea de alegere i luare a deciziilor corecte i a le urma. Asfel fetele erau invaate, din faa se poate zice cum sa fie doamne i baieii la fel, cum sa ajunga adevarai cavaleri, soi buni familiei lor. Desigur ca, socitatea cosumatorista de azi staruie la maxim posibil sa distruga anume aceste valori, care contravin legilor de consum, modificndu-le inelesul asfel inct ele sa ajunga de vnzare. Cum spunea un evreu altuia care era la masa: eu iubesc petele celalat raspunzndu-i: dac tu iubeai petele nu aveai sa lasi sa fie prins, omort i apoi sa-l mannci. ie ii place sa mannci petele, dar sa-l iubeti!
3

CAPITOLUL I: RELAIILE PREMARITALE, BAZA FORMARII UNEI NOI FAMILII. Orice relaie n viaa omului pune o amprenta pe sufletul sau, fie ea i numai de o clipa chiar dac aceasta relaie este luata n calcul sau nu. De obicei cnd se discuta de relaiile pna la casatorie se privete intr-un cadru ingust ce ine doar de relaia baiat i fata pna la casatorie. Ceea ce nu este cel mai corect deoarece totul incepe inca din copilarie. Prima relaie pe care o are omul odata aparuta pe lume este, cu parinii, fraii i cei apropiai. Acetea pun prima amprenta pe sufletul copilului n fomarea sa, devinind cea mai importanta componeta din viaa. Dar, pentru a inelege mai bine ce sta la baza unei relaii i mai apoi la formarea unei familii este necesar sa inelegem ca relaia de dragoste dintre un baiat i o fata ine de analizarea a trei componente, care o formeza i anume: prietenia, atracia fizica (erosul) i sistemul de valori (viziuni asupra lumii, cultura, educaie, intelect, inclinaii, talent, profesie etc.) Fiecare din aceste componete ce sunt absolut indispensabile n fomarea unei relaii armonioase se fomeaza n timp. De aceea, calitatea care o are persoana la aceste trei aspecte determina sucesul sau eecul pe viitor al relaiei i a formarii unei familii. Iata de ce este bine sa fie analizate n parte fiecare din aceste trei. 1.1. Prietenia Acesta componeta ar putea fi caracterizata alegoric astfel un singur suflet n doua trupuri cum zice Aristotel, sau n mai multe trupuri. Prietenia (dupa cum au vazut anticii) poate fi o coala de virtute, dar i (dupa cum ei nu au vazut) o coala de viciu. Ea este ambivalena. Pe oamenii buni ii face mai buni, iar pe cei rai, mai rai1. Prietenia dintre pesoane nu se manifesta asemeni unui act instinctual de ataament asemenea animalelor. E ceva mai mult dect att. In prietenie nu conteza
1

C.S Lewis, Despre minuni, Cele patru iubiri, Problema durerii, trad. rom., Sorin Mrculescu, Ed. Humanitas, 1997, p. 175.

profesia, cariera, familia, sau politica. Ea se manifesta mai mult ca un act prin care la aceste presoane se gasesc acele idealuri comune, care pot fi impartaite reciproc. Aici nu exista tema sau fustrarea ca vei fi luat n derdere, nici nu va exista tendina de a fi pe placul cuiva. Mai mult, prin acesta comuniune intre prieteni, sinceritatea i dezgolirea de matile sociale i culturale cu bucurie va fi lasata intr-o parte dndu-ne astfel posibilitatea de a deveni mai buni, mai puternici i de multe ori ajuta la o regasire interioara. Pe de alta parte, iubirea prieteneasca este lipsita de eros intruct erosul impune o iubire monogama stricta i mai puin flexibila. Dar i prietenia i are pericolele ei. Ea se poate transforma foarte uor intr-o forma de supretmaie deasupra altora. Putem detecta astfel orgoliul prieteniei fie el olimpian, titanic sau pur i simplu vulgar n multe cercuri de prieteni. Ar fi nesabuit sa presupunem ca al nostru e mai presus de acest pericol, deoarece tocmai n cercul nostru ne-ar fi cel mai greu sa-l recunoatem. Pericolul unui atare orgoliu este, de fapt, aproape inseparabil de iubirea prieteneasca. Prietenia trebuie neaparat sa excluda. De la actul nevinovat i necesar de excludere pna la spiritul de exclusivitate nu e dect un pas uor de facut, dupa care urmeaza placerea degradanta a exclusivismului. O data admise toate acestea, panta cobortoare va deveni tot mai abrupta.1 Prietenia nu e o rasplata pentru discernamntul i bunul nostru gust n descoperirea celuilalt. Ea este instrumentul prin care Dumnezeu ii reveleaza fiecaruia n parte frumuseile tuturor celorlali. Ele nu sunt mai mari dect frumuseile a mii de ali oameni; prin prietenie Dumnezeu ne deschide ochii asupra lor. Ele sunt, ca i alte frumusei, derivate din El, i apoi, intr-o prietenie buna, sporite de El prin prietenia nsi, astfel inct ea este instrumentul Sau pentru a crea i a revela deopotriva. La sarbatoarea Sa, El este cel care a pus masfel i tot El

C.S Lewis, Despre minuni, Cele patru iubiri, Problema durerii, trad. rom., Sorin Mrculescu, Ed. Humanitas, 1997, p. 178.

a ales oaspeii. El este cel care, sa indraznim a nadajdui, uneori sta, iar totdeauna e ca i cum ar sta n fruntea mesei. Sa nu uitam ca El ne este Gazda1. 1.2. Atracia fizica sau erosul Un rol destul de importnat intr-o relaie il are desigur i atracia fizica, de la inceput devine, de obicei, componena de baza intre apropierea i indragostirea de o persoana. Atracia fizica faa de genul opus este un lucru foarte firesc la fel ca i n lumea animala. Numai ca spre deosebire de lumea animala, omul nu poate sa fie atras fizic de orice persoana de gen opus, aici apar numeroase filtre de selecie pe care unele se transmit genetic, altele se fomeaza de la natere pe parcursul intregii viei. Cu toate acestea omul e construit n aa fel inct el simte nevoia sa gasesca o persoana de gen opus. Dealtfel n dragostea erotica exista o taina desul de profunda i anume fapul ca, noi oamenii nu ne simim implinii chiar dac avem prieteni sau ocupaii intelectuale. i acesta este sadita n firea umana de Dumnezeu ca un lucru frumos. Este necesar de menionat ca dragostea erotica se manifesta n doua moduri, pe de o parte este atracia sexuala, pe de alta este atracia erotica. Aceste doua forme coincid cu cele doua stari ale propriei noastre personalitai, adica starea de intuneric i lumina. Sau sunt altfel setimentele acceptate de contient i cele reptimate. De aici, i se explica ca pe de o parte apare o atracie opusa. Daca am face o comparaie suntem atrai fie de venera ceseasca, fie de venera pamnteasca, pe una aceptndu-o contient (venera cereasca) i pe alta reprimnd-o. Problema apare atunci cnd noi pe una din aceste modele subcontiente nu le recunoatem ca aparinnd propriei noastre firi. Despre iubirea erotica i elogierea ei e plina Cntarea Cntarilor din Vechiul Testament: ,,Bea apa din puul tau i din priaele care curg din izvorul tau. Sa nu se risipeasca izvoarele tale pe ulia, nici praiele tale prin piee. Binecuvntat sa fie
1

C.S Lewis, Despre minuni, Cele patru iubiri, Problema durerii, trad. rom., Sorin Mrculescu, Ed. Humanitas, 1997, p.180

izvorul tau i sa te mngi cu femeia ta din tineree. Cerboaica preaiubita i gazela plina de farmec sa-i fie ea; dragostea de ea sa te imbete totdeauna i iubirea ei sa te desfateze.(Pilde 5: 15-19) Adesea Dumnezeu folosete chipul iubirii erotice dintre barbat i femeie ca sa arate chipul iubirii Lui faa de om, de creaia lui. Gasim aceasta i n scriierile proroocilor ct i n Noul Testament care e plin de astfel de comparaii i nu n zadar. Pentru ca iubirea erotica este unul din cele mai Puternice sentimente pe care le are omul. Dragostea erotica il poate invaa treptat pe cel care iubete sa perceapa i valoarea absoluta a personalitaii iubitului, atunci cnd, prin dragoste pentru chipul persoanei iubite, fie acela trupesc sau sufletesc, se ajunge la srafundurile reprezentate de acel chip chiar dac aceasta intr-un mod nedesavrit, de personalitatea sa, adica de esena sa, ca de o intruchipare individual concreta a principiului divin al Duhului personal n om. In acest fel indumnezeirea iluzorie a umsnului empiric se transforma n relaie de dragoste evlavioasa pentru chipul lui Dumnezeu, pentru principiul demnezeiesc uman care rezida n orice om, indiferent de pacatoenia acestuia1. 1.3. Sistemul de valori Un alt factor compontent al unei relaii este sistemul de valori, cultura, educaia, idealuri comune, preocupari, talent, i tot ce ine de aspiraiile unei persoane. Acesta este poate una din cele mai importante laturi ale omului care adesea este ignorata att de persoana nsi, ct i de cei din jur. Dar anume datorita acestei componete omul acioneaza intr-un anume fel ceea ce face sau gndete. Pentru ca natura aciunilor, a emoiilor sau gndurilor ii are originea n sistemul nostru de valori, n valorile noastre spre care tindem, fie aceste valori cointentizate, fie nu.
1

Dr. Dimitri Avdeev/ Ioana Besedina, Femeia i problemele ei, trad. Din l. rus, Eugenia Rogoti/ Adrian TnasescuVlas, Ed. Sofia, Bucureti 2010, p. 65

De obicei, se crede ca sistemele de valori trebuie sa fie compatibile, afirmate n parte indreptaita. De obicei, prin sistemul de valori se rezuma doar la cultura, mediul, locul, statutul social, nivelul intelectual, temperament i inclinaii sau talent. Desigur toate aceste lucruri sunt extrem de importante. Dar sistemul de valori este ceva superior acestora, n miezul sau se ascunde anume concepia (concepiile) noastra despre viaa, fora motrice care mica totul spre lumina. Ceea ce este foarte important, ca nu pot fi mai multe sisteme de valori autentice, exista doar o abatere de la acest sistem , acesta legitate unica. Cum spunea Fer. Augurstin ,,Poruncile divine nu sunt dect starea de normalitate a omului n raport cu Voia lui Dumnezeu. Iar orice alt sistem de valori nu-i dect o abatere de la acest standart al vieii. Si dac el este incalcat, se intmpla n tocmai cum am merge la rou n intersecie. Iata de ce, toate fustraiile, problemele nu se datoreza culturii sau altor comartimente, deoarece toate sunt modelate, preschimbate, innd acesta prizma a concordanei, sau neconcordanei cu legea divina. Daca este se artate intr-o schema vedem urmatoarele:

Sistemul de valori

Emoiile

Acinuni

Privind la acesta tabela vedem ca intelelectul, profesia, educaia, activitaile intlnirile, discuiile se includ n sfera aciunilor, la rndul lor acestea au la baza
8

emoiile, adica la orice, aciunea persoanei este insoita de o emoie sau mai multe, sau mai bine zis emoiile sunt insoite de anumite aciuni. Emoiile care apar fie ele pozitive sau negative, au la radacina anumite concepii i anume, aceste concepii de viaa aduc fericirea sau suferina n dependena de nivelul de apropiere de legea divina. Daca e sa presupunem ca apare o problema n relaiile cu cei din jur, cu serviciul, finanele, acestea toate sunt manifestari n sfera aciunilor, dar au fost cauzate de anumite emoii negative, care la rndul lor au la baza anumite concepii, care nu coincid cu legea divina, sau spus altfel, care sunt iluzorii comparativ cu viaa reala. 1.4. Dragostea armonia dintre prietenie, eros, sistem de valori Astfel, relaia dintr-un baiat i o fata nu se poate forma armonios dac nu exist aceste trei caraceristici, care este necasfelr sa fie prezente n egala masura. Sa presupunem ca fiecare din acestea ar reprezenta o latura a unui triunghi i fiecare din aceste laturi ar avea lungimea n masura n care se pune accent pe pe unul din aceste compartimente. Astfel triunghiul ehilateral, cu laturi i unghiuri egale ar insemna dragostea armonioasa . Sau dac vom compara aceasta unei mese cu trei picioare, iar pe ea sta dragostea asemeni unui pahar plin cu apa i lungimea picioarelor ar fi identica cu aceste compartimente, atunci obinem urmatoarea imagine. Cu ct piciorele sunt mai egale intre ele, cu att paharul dragostei se pastreaza plin, pentru ca relieful, care este voia lui Dumnezeu, este intotdeuna perfect orizontal i neted. Sociologul John Alan Lee (1988) i psihologii Clyde Hndreick i Susan Hendrick (1986,1988) au indentificat dragostea n manifestare a dragostei: Eros(pasiune) Laudus(joc) trei stiluri primare de

Storge(prietenie), care pot fi combinate precum culorile primare, rezultnd stiluri secundare de manifestare a dragostei. Pe de alta parte Zick Rubin ( 1970, 1973) a identificat ali factori reglatori ai comportamentului erotic i anume: Ataamentul Susinerea emoionala Int-mitatea. Pentru fiecare factor a formulat, itemi (intrebari) alcatuind, asfel, o scara de masurare a dragostei (Love Scale), pe care a aplicat-o pe sute de cupluri din Universitatea din Michigan1. i inca ceva, fiecare din aceste caracteristici, omul o dezvolta pe parcursul intregii viei. Astfel, dac o persoana a fost un prieten adevarat, dac i-a format un sistem de valori, sau dac a tiut sa acorde parinilor i frailor dragoste, afeciune i emoie, toate acestea se manifesta n relaia sa extraconjugala sau conjugala. Pentru ca dragostea intre so i soie, barbat i femeie este rezultatul celortalte forme de dragoste i valori. Este important de ineles care este scopul unei relaii pna la casatorie, i dac acest scop este spre folosul sau, n detrimentul ambilor sau unei persoane. Dar pentru a vedea acest lucru este greu la inceput, intruct n adesea, valul emotiv inunda constiina raionala reducndu-o la tacere. Unele sfaturi precum a rabda pentru o perioada de timp, sau a cere sfatul prietenilor, duhovnicului, parinilor, nu pot avea intotdeuna efect pentru ca adesea se omite ceva din aceste procedee , i anume persoana. Cel mai potrivit ar fi sa se ineleaga ca n-mic nu se rezolva de la sine n mod magic, este nevoie de a depune un efort sporit i de a contentiza din
1

Iolanda Mitrofan, \Nicolaie mitrofan, Elemente de psihologie a cuplului,Ed. ``ansa`` ,Bucuresti, 1994p.116

10

interior situaia. Asflet inct acesta relaie sa nu fie un prilej de mutilare a sufletului, dar un impuls sau prilej de maturizare a dragostei faa de sine i de aproapele. La o analiza mai minuioasa a relaiilor extraconjugale se observa la

majoritatea, lipsa de sens, totul reducndu-se doar la placere, dorinta de a domina sa a fi dominat, n forma reciproca sau egoista. Pe de alta parte, pe buzele celor ce sunt int-o relatie stau cuvintele ,,TE IUBESC dar acest ,,TE IUBESC pentru fiecare insemna diferit. Unul inelege prin ,,te iubesc am nevoie sa nu fiu singur(a) sau, vreau sa fac sex cu tine, te iubesc ca o sa pot n sfirit, datorita ie sa traiesc n lux, am cu cine ma certa, prin tine arat altora ca sunt barbat, ca vreu sa ma casatoresc i eti unicul(a) care accepta, desigur ca acest ir poate continua la nesfirit.1 Datorita acestui fapt, perioada de pna la casatorie poarta o importana i resposabilitate foarte mare caci intr-un timp foarte scurt este necesara decizia pentru o viaa. Oricum apare nedumerirea cu privire la perioada cnd nici nu existau relaii pna la casatorie, cnd mirele i mireasfel nu se vedeau dect n noptea nunii i aceste familii au fost durabile i fericite. Da existau i atunci familii nefericite care datorita normelor sociale erau impuse sa traiasca impreuna. Probabil, normele etice ale unei societai cu valori sanatoase aduc cu sine i o armonie n familie, astfel inct dezvoltarea psihologica i cea fiziologica deasemenea mergeau intr-un pas. Dar i atunci se facea o alegere minuioasa a viitoarei casatorii, cu o persoana dupa cum spune Sf. Ioan Gura de Aur: ,,cugetnd la toate acestea, sa nu ne uitam la bunuri, ci la blndeea felului de trai, i la curaie i la intreaga inelepciune. Caci femeia cu mintea intreaga i ingaduitoare i cu buna masura [n toate], chiar dac este saraca, poate sa faca saracia mai dorita dect bogaia. Fiindca cea stricata i destrabalata i certareaa, i dac s-ar afla mii de comori intr-insa, le risipete mai repede ca vntul i aduce asupra barbatului dimpreuna cu saracia mii de alte rele. Sa nu
1

.., , Ed., , 2004, p.135

11

cautam bogaia, ci soia potrivita cu starea noastra. Mai inti invaa care e pricina nunii i pentru ce a fost ea introdusa n viaa noastra i nu cere n-mic mai mult [de la ea]. Care e motivul nunii i pentru ce a dat-o Dumnezeu? Asculta-l pe Sf. Ap. Pavel, ca zice: Din pricina desfrului fiecare sa-i aiba femeia lui (I Cor 7,2). Nu a zis: ca sa scapi de saracie sau ca sa te inavueti. Dar ce? Ca sa fugim de desfrnare, ca sa potolim pofta, ca sa traim impreuna n intreaga inelepciune, ca sa bine placem lui Dumnezeu, ca sa ne fie indeajuns soia proprie. Acesta este darul nunii, acesta este rodul ei, acesta ctigul. Nu lasa pe cele mai mari ca sa caui cele mai mici. Caci mult mai mica este bogaia dect intreaga inelepciune. Doar pentru acest lucru trebuie sa ne luam femeie: ca sa fugim de pacat, ca sa ne departam de orice desfrnare. Pe aceasta trebuie sa se temeluiasca orice nunta: ca sa lucram impreuna la intreaga inelepciune. Si se va intmpla acest lucru dac ne luam asemenea mirese, care ne pot aduce multa evlavie, multa intreaga inelepciune i multa blndee. Caci frumuseea trupului, cnd nu se injuga cu virtutea sufletului, n douazeci sau treizeci de zile poate sa-l piarda pe barbat i nu merge mai departe cu el, ci, aratndu-i rautatea, distruge toata dragostea. Iar cele care stralucesc cu frumuseea sufletului, cu ct inainteaza timpul i i vadesc prin cercare nobleea lor, cu att produc soilor lor dorire mai calda i i aprind dinlauntru dragostea cea pentru ei. Si dac se intmpla aceasta i se statornicete intre ei dragostea cea calda i adevarata este alungat orice chip al desfrului i nici un gnd de neinfrnare nu mai vine asupra celui ce-i iubete soia, ci ramne neincetat n iubirea faa de ea. Si prin intreaga inelepciune [de care femeia d dovada] il atrage [i] pe Dumnezeu spre a fi binevoitor i conducator al intregii case. Aa i-au luat adevaraii barbai de odinioara neveste: cautnd la nobleea sufletului soiilor i nu la bogaia bunurilor. 1 Adesea este intlnit intre tineri ,,prietenia cu o sigura persoana i a fi ,,fidel(a) neacceptnd ,,intlnirile i cu alte persoane (chiar dac sunt mai potrivite). Acesteasta situaie nu-i dect o inelegere mutilata ca casatoriei i chiar o inversare a lucrurilor. Intruct astazi nu se mai inelege prin prietenie doar
1

http://www.ioanguradeaur.ro/132/lauda-lui-maxim-si-despre-ce-fel-de-sotie-trebuie-sa-ne-luam/

12

simpatie

reciproca i iubire, dar mai degreba se subnelege prin acesta

concubinajul cu persoana repectiva, sau un fel de contract invizibil pe care l-ai semnat cndva, dar care nu te mai avantajeaza, dorind sa te muti la alt seviciu dar nu poi, pna ce nu-l rupi pe primul. Datorita acestui fapt, tinerii uneori ajung sa se cstoreasc costrni de nite obligaii iluzorii, care mai apoi au un impact fatal. Tensiunea dintre cei crescnd pna la insuportabil i ca rezultat divorul, copii fara un parinte etc. i dupa aceasta ca adesea apar relaiile sexuale ocazionale fara responsabilitai, ceea ce duce la nervoze, depresii i o viaa distrusa. Sunt cinci argumente casatorie. 1.5. Cele cinci argumente 1 Cei care se rein de la sex pna la casatorie au un nivel mai inalt de satisfacie sexuala n cadrul casatoriei. In aceasta categorie intra pesoanele care nu sunt celibatari, sau concubini, dar acele familii care au hotart din principiu sa nu aiba relaii pna la casatorie. La aceste cupluri anume, nivelul mulumirii n viaa intima (sexuala) este cu 31% mai inalt. Acest studiu s-a facut de catre o grupa independenta de sociologi care au publicat-o n Post 1994. 2. Rata divorurilor intre cuplurile care au trait n concubinaj este cu 50% mai mare dect acelea, care nu au trait impreuna. Arata sondajul facut de cercetatorii din Universitatea din California. 3.Rata inelarii n cuplurile care au avut sex pna la casatorie este mai mare dect n acele cupluri care au trait fara relaii intime. Un studiu facut de cercetatorii de la Univestitatea Carolina de Sud. 4.Cnd baiatul i faa au relaii pna la casatorie aproape permanent relaia dintre ei se destrama. Susin cercetatorii Les i Leslie Parrott. ziarul The Washington facute de cercetatori , despre influena relaiilor intime pna la

13

5.Perioada de incubaie a bolilor venerice poate sa dureze de la un an i mai mult de 10 ani printre care i Sida. Astfel aceste boli se pot trasmite i la alte persoane. De remarcat ca, n perioada de incubaie nu se detecteaza nici un fel de simptome i nici la ea, la analize.1 Aceste argumente pune pe gnduri nu numai pe o persoana credincioasa, dar i pe o persoana care este departe de Dumnezeu. Oricum datorita progamelor sociale raspndite prin mass-media, i literatura (fimle, reclame, emisiuni, show-uri, romane, manuale colare etc.) n mintea omului se innoculeaza un anumit model de gndire, de selecie, i de valori. Aftel acesta ar putea fi numit simbolic modelul hollywood-ian, deoarece este cel mai fecvent intilnit n filmene de la Hollywood. Acesta are la baza, sau componeta eseniala fiind, fizicul, i apoi restul n descetere. Cu alte cuvinte, hollywood-ian care are 4 pai: 1.6. Modelul Hollwoodi-an modelul

1.6.1. Trebuie sa gaseti persoana potrivita. Aceasta inseamna ca este nevoie sa porneti la vnatoare. Dar ca sa porneti la vnatoare trebuie tu insai sa fii o prada pe masura, sa pori haine i incalaminte la moda, sa umbli la tot felul de saloane de frumusete, sa te hranesti cu steroizi, sa arai ct mai bine, itruct suntem la vnatoare i trebuie sa gasim pe cineva potrivit. Acesta se propaga este n toate jurnalele de moda (Natali, Cosmopolitan, Aquarelle, Vip Magazin etc.) spunnd ceva de genul: ,,cum sa atragi toate privirile barbailor vara aceasta2. 1.6.2. Sa te indragosteti! Deci dupa ce gaseti persoana potrivita, nu se tie exact cum se va intmpla asta, dar e ceva fermecat, magic. Posibil sa intri intr-o cafenea, sau ei la cumparaturi, i cnd colo peneateptate apare Ea(El), va intersectai cu privirile i parca apare ceva ca un oc elecric... i atunci exaltat(a) zici l-am gasit!!! Cum il
1 2

http://www.youtube.com/watch?v=4nHro7YyZnQ http://www.ele.ro/relatii/stiri-relatii/horoscop-cum-sa-atragi-toate-privirile-barbatilor-vara-aceasta-26090

14

cheama? Nu tiu! Unde invaa? Nu tiu! Ci ani are? Nu tiu! Dar tiu sigur ca El(Ea) este! M-am indragostit! Astfel indragostirea este perceputa asemenea unui oc electric, parca simi ca te topeti, parca simi ca nu-i ajunge aer i de parca fuge pamntul de sub picioare, i lumea din jur dispare. Scenariul acesta, practic se observa n mai toate filmele, carile , romanele, istoriile , sau emisiunite ce se arata la posturile TV. Iluzia falsa despre dragoste ce este propagata, adesea este socotita unica. Asfel se intmpla, ca oamenii nici sa nu tie ca mai exista i alta dragoste. Dar peste tot acentul se pune n indragostire i setimentalism, pna i dramele sunt tansfomrate n ceva romantic i frumos. 1.6.3. Sa ii pui toate visele i nadejdea pe seama acestei persoane! In Ea (El) imi vad raspunsul la toate intrebarile mele, aspiraiile i dorinele , chiar dac nu tiu inca cum o chema! Sunt sigur ca ea este cea sorita mie! i atunci persoana uita de propriile aspiraii i ocupaii care le avea mai inainte, renuna la tot, de dragul Ei, penru ca deja idelurile pesoanei indragite devin i ale celui indragostit. Se ajunge pna la aceea ca, uita sa mannce, sa doarma, sa nu vrea sa mai vada prietenii, care nu-l mai ineleg, de cnd o iubete doar pe ea, minte de dragul ei, mucete fara masura, sau lasa serviciul i totul pentru persoana dorita. In aceasta perioada coeficientul de inteligena scade aproximativ 30%! 1.6.4. In caz de nereuita, repeta paii 1, 2 i 3. Cine nu a trecut prin aceasta? i nu o data, de doua ori sau de 5 ori? Majoritatea oamenilor trec prin estfel de situaii. Gasesc persoanapotrivita, se indragostesc, i pun toate dorinele, i aspiraiile, i nadejdea pe seama ei. Apoi fac cunoscut cu el(ea) mai indeaproape i descopera ca el nu se compota aa cum ar trebui, de ex. se mai intlnete cu cineva, sau ea(el) este de o frumusee rara, dar aa un egoist(a)! Sau el este att de musculos, dar numai asta i face, ii antreaneaza muchii privindu-i n oglinda. i atunci i d seama ca nu a ieit nmic. Mai departe iarasi se Repeta acelai ciclu de la inceput, iar i iar. i acesta este ceea ce cu placere se fredoneaza murmurnd, sau cu interes este citita n ziare,
15

ce auude la radiou, se arata n filme, este ceia ce spun prietenii, i nu conteaza contaza de e cretin sau nu, aceasta concepie plutete n aer, cu ea se respira, asta este n gene, n minte, coinstentiznd sau nu. Si asfel intr-o masura oarecare se merge dupa modelul hollywood-ian. Adesea omul este influenat de informaiile n masa la nivel incontient i foarte subtil inca de pe bancile colii se inoculeaza tnarului un anumit model n viaa sociala, n viaa personala i n referiele intelectuale. i nu se tie dac este posibil, ca aceasta concepie desre dragoste fie schimbata la nivel general intruct ea este impusa. Modelul urmator este cel mai puin tiut, dar e unicul care asigura o relaie autentica. Fiind dat de Dumnezeu. Deci, opusul la celui hollywood-ian (sa gaseti persoana potrivita , sa te indragosteti, sa ii pui toate visele i aspiraiile penru ea, i apoi dac n-mic nu iese sa incepi de la inceput). Dumnezeu d alta persepctiva cum sa fie cladite relaiile umane,,Fii dar urmatori ai lui Dumnezeu, ca nite fii iubii, i umblai intru iubire, precum i Hristos ne-a iubit pe noi i S-a dat pe Sine pentru noi, prinos i jertfa lui Dumnezeu, intru miros cu buna mireasma.(Efes. 5:1-2). Deci fiecare este chemat a iubi dupa modelul iubirii Sale faa de faptura umana. Acest lucru cere o alta inelegere a dragostei. Iubirea trebuie sa fie n primul rnd altarul de jertfa, de aducere pe sine pentru celalalt, nu prin distrugerea propriei persoane, dar printr-o daruire, caci darul se d din surpulsul in-mii(Mt. 12: 34). Deci planul lui Dumnezeu tot poate fi formulat n 4 pasi:

1.7. Modelul Divin

1. Sa devii persoana potrivita. Deci, nu sa caui persoana potrivita, dar sa devii tu acea persoana potrivita . Opusul modelului hollywood-ian. Dar ce insemna sa devii persoana potrivita? Este sa urmezi exemplul lui Dumnezeu. El tr-mite ploaie i peste cei buni i peste cei rai deci este foarte important a invaa sa fii bun cu toi, att cu cei buni, ct i
16

cu cei rai. Pentru aceasta este nevoie sa privim nu la cum sa ne imbracam i sa stam toata ziua n oglinda, sau n salile de fora, dar sa lucram i sa privim la inima noastra i acolo sa cautam s-o desavrim, atrenndu-o n dragoste i toata virtutea. Deci sa incepi cu tine, sa te schimbi n interior, dupa exemplul lui Dumnezeu. Acesta insemna o totala schimare n mintea omului este inroarcerea la 180 grade i nu numai n minte, dar i a comportamentului. 2. Sa traieti n dragoste. Acesta insemna sa invei mai mult sa dai, dect sa primeti sau cu alte cuvine sa iubeti inseamna, sa daruieti altuia ceia, ce are cel mai mult nevoie, atunci cind, cel ce mai putin o merita! Pentru ca n felul acesta a procedat Dumnezeu cu omenirea intrega i pentru fiecare n parte. Deci, aceasta insemna sa traieti n dragoste, sa fii gata chiar i atunci cind simi ca nu mai ai putere sa mergi inainte pentru persoana iubita, dar mergi intrucit ii asumi un angajament sa fii fidel i reponsabil. 3. Sa ii pui toate visele i nadejdea la Dumnezeu, staruindu-te sa ii placi Lui n relaiile ce le ai. Ct de ideal ar fi ca n relaiile dintre oameni toate nevoile, dorinele, aspiraiile nu fie puse pe seama persoanei de care suntem indragostii ca n modelul anterior, dar pe seama lui Dumnezeu. Asftel intr-o relaie eu nu voi starui sa imi pun toate aspiraiile spre persoana de care imi place, nu-i voi cere sa fie ideala, sau sa fie doar a mea, ma voi starui sa plac lui Dumnezeu, lasnd persoana sa faca o alegre, dac vrea ori nu, sa fie cu mine i dac relaia nu va avea viitor, posibil ea va zice cuiva: tii am prietenit cu el (ea) i am ineles ca nu ne potrivim pentru casatorie, dar datorita acestei persoane, mai mult dect oricarei alta m-a ajutat sa ma apropii de Dumnezeu. Se vede clar ca acest pas este un model total diferit de cel de la hollywood, acolo se cosntruiete pe ceia ce simi, sa primeti ct mai mult de la celalalt, fiecare staruindu-se cum sa uimeasca pe celalalt, se para ceea ce nu este, cu un singur scop, sa obina ct mai mult. Ce este asta? O amagire reciproca,
17

prefacatorie, prin care unul pe celalalt vrea sa-l hraneasca cu iluzii. Dar ct nu se va incerca sa hranim pe alii cu iluzii, apare ciocnirea de realitate, de interese, i totul se termina trist. 4. In caz de nereusita repeta pasii 1, 2 i 3. Cnd dupa aceste incericari relaia sa destramat, este necesar de a sa faca inca o data o cercetare interioara , probabil exista ceva care are nevoie de corectare, penruca adesea omul nu este ceia ce i se parca ca este. Si este nevoie de o verificare interioara a relaiei omului cu Dumnezeu pentruca este foarte probabil sa fie ceva pudred la mijloc. Deaceia este important sa apara intrebarea, dac viaa dusa este indeajuns de sincer, dac persona indeajuns ai invaat sa iubeasca. Nu trebuie sa daea vina pe celalalt pentruca nu-i aa cum s-a ateptat, ca nu-i ceia cei doretie, ca n-a satisfacut ateptarile i dorinele interioare proprii. Mai bine sa apara intrebarea dac nu cumva alege tocmai acei oameni care sunt perfecta oglindire a propriilor nejunsuri. Sau anume datorita lor, asemeni unui indicator ceilai arata unde trebuie sa se faca schimbari? Acest pas are ceva comun cu celalalt, prin fapul ca sa ii reiei revana i sa vezi unde ai greit, numai ca aici se pune acentul pe schimbarea interioara i nu cea exterioara a omului. Daca n modelul de mai sus, acest pas este un moment foarte dificil, amestecat cu deznadejde, ura, invidie, gelozie, i uneori chiar suicid, aici la acesta eteapa pesoana are ocazia sa faca un pas imens spre corectarea relaiei sale faa de Dumnezeu, inelegind ca unica cauza a insuccesului este proria sa nedesavrsire. 1.8. Cele doua piramide forme de ierarhizare a

La momentul acutal n lume predomina doua

valorilor. Mai sus au fost numite modelul Hollzwoodi-an i modelul Dumnezeiesc, desigur ca denumirea este luata pe baza exemplelor ce pot fi uor recunoscute. De aceea, se va prezenta n continuare fiecare din aceste modele i erarhizarea care o dau ele, sub forma unor piramide.

18

Modelul Hollywoodi-an

Modelul Hollywoodi-am se bazeaza pe atracia fizica i cu felul acesta traiesc majoriatea atit barbai ct i femeile, i s-a demonstat ca majoritatea pun accent deosebit pe fomele trupului, ct desexy se imbraca. Din aceasta apar emoiile i contrar la acestea, raiunea gndete mai puin, multe persoane incep a cheltui bani mult mai mult dect le perminte buzunarul, acesta este aa numita indragostire, care dupa cercetarile facute are loc un un schimb ch-mic n organism cu o durata intre jumate de luna i 18 luni. Dupa care incep sa faca cunotina cu persoana, i pihologic pare ca sunt facui unul pentru altul. Vad n respectiva persoana cea mai potrivita fiina din lume pentru sine. Mai apoi intra n cercul ei(lui) social, prieteni, familia, i dac totul decurge bine petrece ct mai mult timp alaturi de persoana iubita, de fapt, abia acum incepe cu adevarat sa o cunoasca, ce prezinta, apar la iveala neajunsurile care nu le vedea, incep sa apara i unele suspiciuni i neincredere. Dar dac totul merge destul de bine, dac exista compatibilitate de caracter, culutura, atracie fizica, relaia ine intre 1 luna i 2 ani. Si asfel ambii sunt deacord sa aiba o relaie permanenta, deaceia iau decizia sa se cstoreasc(chiar i necredinciosii cred ca casatoria este un act sfnt, duhonicesc i important i trebuie de gasit unul din acetea cum se mai numesc, preoi, pastori, ravini, guru, mula, caci fara ei nu se pot casatori n biserica). Deci, astfel vedem formarea unei piramide inversate. Actuala i la moda. Acum se pune intrebarea ct poate sa stea aceasta piramida invesata la intemperiile vremii? Piramidele din Egipt sau pastrat atea ani tocmai ca au o baza mai mare dect ele.
19

Daca triunghiul sau piramida din primul exemplu va fi intoarsa, vom obine modelul Dumnezeiesc al unei relaii.

Modelul Dumnezeisc

Asfel intoarsa relaia incepe cu partea Duhovniceasca. Deaceia prima ntrebare care trebuie pusa este: 1 Aceasta persoana este credincioasa? Dar nu pur i simplu credincioasa, care merge doar la biserica, dar dac este o persoana cu adevarat traitoare. Trebuie sa fie atrasa mare ainie la idealurile, valorile, scopurile, caracterul, la ce fel de om este, i nici nu trebuie privit ca potenial cnditat dac este un om trupesc. Intruct omul se uita la faa, iar Domnul se uita la inima(1Reg.16:7) i noi care suntem copii Lui trebie sa ne invaam sa privim la inima in Duhul sa umblai i sa nu implinii pofta trupului" (Galateni 5,16). Acesta nu insemna sa nu ne uitam i la aspectul fizic conteaza pe ce punem prioritate. 2. Atragei atenia cum se comporta acesta persoana n mediul sau social. E devreme sa fie chemat cineva la o intilnire n doi deodata penrtuca e riscant deoarece e foarte posibil sa se creeze o relaie atificiala i nu acesta e scopul. La inceput trebuie urmarit(a) cum se comporta dintr-o parte cu prietenii, cunoscutii, familia i cei apropiati. Prin activitai comune, pelerinaje, calatorii,
20

tabere, cu alte cuvinte tot felull de activitai sociale. Si asfel se observa cum se comorta peroana cu ceilai, dac nui egoista, fatarnica, invidioasa, dac este comunicabila, agreabila, dac se comporta bine cu apropiaii. 3. Facei cunotinta cu el(ea) mai apropiata. Daca acesasta pesoana satisface ateptarile atunci se poate de o cunoscut mai bine intrnd i discutnd cu ea n abiana prietenilor. Este important ca nici aici sa fie invitata particular la intlniri, la teatru deodata, sau la plibare, pentruca asfel ambii vor incepe sa joace treatru lund anumite mati sa para mai buni unul n faa altuia. Dicuiile la aceasta etapa sa fie n timpul activitatilor comune, sau n pauze, pentru a vedea cum gndete, ce doreste, se copuri are, pe cine admira, ce ii place cel mai mult la parinii, ce familie are, care sunt prietenii cei mai apropiai i de ce, etc. Aici este foarte important emoiile sa fie inute n fru ct mai mult emoiile. 4. Nu dati voie emoiilor pna nu aveti increderea de la Dumnezeu faa de acesta persoana. A d voie emoiilor se poate numai atunci cnd avei incredere deplina de la Dumnezeu. Daca acesta nu se respecta se intmpla ca relaia respectiva sa provoace durere i dezamagire mai trziu(i acestea nu sunt dect repetiiile Dupa ce apare incredere deplina(de la Dumnezeu) faa de atunci deja nui doar o iubirea de suprafata a pielii dar a viitorului divor). apersoana aleasa, parsoanei nsi. 5. Casatoriiva i indulciiva de tot ce a binecuvinat Dumnezeu In felul acesta luna de miere va fi extraordinara va vei indulci de darul lui Dumnezeu, al relaiilor intime. Nu va va apasa setimentul de vina, sau ca ai fost minit pe respectiva persoana ca ati fost minit1. Pentruca Dumnezeu a dat relatiile

http://www.youtube.com/watch?v=4nHro7YyZnQ

21

intime intre soi i nu vede n aceasta ca ceva spurcat o spune Sf. Ap. Pavel:Cinstita sa fie nunta intru toate i patul nespurcat. (Evrei13:4)

22

CAPITOLUL II: TIPOLOGIA I FORME DE DRAGOSTE. 2.1. Inelesul adevarat al dragostei. Dragostea indelung rabda; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiete, nu se lauda, nu se trufete. Dragostea nu se poarta cu necuviina, nu cauta ale sale, nu se aprinde de mnie, nu gndete raul. Nu se bucura de nedreptate, ci se bucura de adevar. Toate le sufera, toate le crede, toate le nadajduiete, toate le rabda. Dragostea nu cade niciodata.1 Iubirea( agape,eros2) e insai esena vieii cretinec caci dupa cum i-a descoperit Sfntului Apostol Ioan Duhul Sfnt, Dumnezeu este iubire(I In 4,8,16) muli au spus pumte despre dragoste. Dar numai cautndu-o printre ucenicii lui Hristos o vei afla. Caci numai ei au avut Dragostea cea adevarata ca invaator al dragostei, despre care ziceau: De a avea prorociile i tainele toate le-a cunoate i orce tiina, iar dragoste nu am, n-mic nu sunt (ICor. 13,2)3 Iubirea se arata n trei chipuri, toate infraite: iubirea lui Dumnezeu, iubirea aproapelui i iubirea curata de sine. Cum sunt acestea un lucru ce trebuie laamurit. Cuadevarat, multe iubiri numim iubire: i ragostea de Dumnezeu, i dragostea de oameni i de lucrur; iubre spunem i dragostei trupeti, i celei duhovniceti i sfinte. Apoi iubirea indeopte e socotita- i pe tarm religios i chiar n cretinismun simplu snetiment, simire spontana, legata de instincte, de pofta i de pat-mi.
1 2

I Cor. 13;1-8 Sfinii Printi folosesc cel mai adesea teremnul de agape,dar la muli dintre ei ntilnim i termenul de eros, prin care se numete mai degrab iubirea arzttpare i puternic a lui DumneZeu dect a aproapelui, n vreme ce agape le desemneaz deopotrv pe amundou. 3 Filocalia2, Capede despre dragoste, suta a IV-a,100, Trad. Dumitru Staniloaie, Ed. Humanitas, Bucureti,1997.

23

Iubirea cretina cretina insa e de alt soi: e o stare sfnta n care e de faa i lucreaza inreaga faptura a omului; e simite dar i ceva mai mult. Cazuta firea umana n-o nate de la sine, nu-i un instinct firesc ori o dorina fireasca, altminteri nu ne-ar fi poruncit-o Domnul; pna se deprinda omul cu ea, cere silirea voii i plugaria nevoinei strpitore de pat-mi, care sunt, toate imreuna, vrajmae ale iubirii, alipindu-l pe om de sinele pacatos i de lutul lumii.1 Arareori este pomenita iubirea cretina cnd se vorbete de iubirea dintre soi. i totui aici e lucratoare mai mult dect oriunde iubirea cretina-care este i se numete iubire de aproatele,pentru ca soii ii sunt unul altuia aproapele cel mai aproape.2 Dar sunt multe chipurile ce-i leaga pe barbat i femee intre ei. Deaceia toata experiena omeneasca ne spune ca, orict de important ar fi, omul este, neindoielnic, nesatisfacut dac nu se simte implinit. Pentru fiecare om, viaa este o cautare continua a ideilor i a oamenilor care, corect sau greit, crede ca il vor putea inelege, il vor putea imbogai, il vor putea implini, Aceasta cautare a ceea ce ne poate implini constituie prima cauza a iubirii din adncul nostru. Iubirea este raspunsul pe care-l dam binelui ce se gasete n fiinele din afara noastra. Acest raspuns se bazeaza pe descoperirea valorii unei persoane sau a unui lucru, n dorina noastra de a dobndi acel lucru sau de a ne uni cu persoana respectiva i n hotarrea de a lua n serios straduina ce o facem implinindu-ne i n realitate aceasta dorina. Omul este un indragostit care raspunde neincetat binelui, care nadajduiete ca va implini golul sufletului sau. Un om crede ca banii ii vor acoperi acest gol i cauta bogaia. Altul urmarete puterea. Arta, ideile, sigurana, prietenii sunt moduri ale unei neincetate cautari i ale unei incercari a omului de a dobndi ceea ce cauta, cu care nadajduiete ca se va imbogai intradevar i se va implini. Un motiv serios care a contribuit decisiv la criza prin care trec relaiile omeneti este deformarea inelesului dragostei. Astfel, deseori este numita i se
1 2

Jea-Claude Larchet, Despre iubirea cretin, Trad., Mainela Bojin,Ed. Sophia, Bucureti, 2010, pag.9 Ibidem, pag. 114

24

considera dragoste realitai pacatoase sau cel puin suspecte. De multe ori numim dragoste o dominaie tiranica pe care o simim faa de ,,ai notri, oameni apropiai noua. Dar acest sentiment nu-l avem i faa de noi inine, i, deoarece sunt ai notri, ne ofera ceva noua i-i iubim atta vreme ct continua sa ne ofere ceea ce ateptam de la ei. Prin urmare, att ct continuam sa-i iubim doar pe ai notri, e indoielnic faptul ca am simit intr-adevar dragostea adevarata, chiar i pentru acetia. Abia cnd putem sa iubim pe cineva care nu este dintre ai notri, putem avea oarecare nadejde ca inelegem ce este dragostea adevarata i faa de ai notri. Cei ce iubesc cu adevarat nu-i iubesc mai mult rudele trupeti dect pe ceilaii, nici dac-i vorba de frate sau de fiu sau fiica, spune Sfntul Vasile cel Mare: ,,Deoarece cel ce-i urmeaza instinctul arata ca nu i-a schimbat pe deplin firea, ci este inca stapnit de trup1. ,,Oamenii se iubesc intre ei din cinci motive diferite, unele spre cinste i altele spre ruine. Oamenii iubesc o data n dragostea lui Dumnezeu, precum se intmpla cu cel virtuos sa iubeasca pe toi oamenii, dar i cum se intmpla cu cel nevirtuos sa-l iubeasca pe cel virtuos. Sau din pricina fireasca, precum se intmpla cu parinii care-i iubesc copiii sau copii care-i iubesc parinii. Sau din slava dearta, cu care cel slavit ii iubete pe cei ce-l cinstesc. Sau din dragoste de avuie, aa cum iubitorul de bani il iubete pe bogat, deoarece ii d bani. i n final, din iubirea de placere, deoarece cel iubitor de placere iubete persoana care ii satisface pofta pntecului i a trupului. Primul fel de iubire este de l audat. Al doilea fel, ca fiind firesc, nici nu este de laudat, nici nu este de osndit. Celelalte trei insa sunt necurate, ca fiind iubiri impat-mite.Intr-adevar, singura dragoste adevarata este cea n care iubim pentru a iubi2. ,,Omul egocentric crede ca e indragostit, n timp ce inseteaza dupa o satisfacie individuala , legat de o iubire de sine chinuitoare, intr-o deznadejde i o singuratate

1 2

Cucinv acetic pag. P.S.B. 17, pag. 150 Ibidem, pag 392

25

fara leac. Cnta aa-zisa dragoste, n timp ce cauta doar pentru sine o desfatare pentru care nu gasete niciodata saturare. Cel egocentric, inradacinat n firea cea autonoma, este micat de false simuri romantice i de emoii copilareti, ce nu intrzie sa se arate n mod tragic straine de dragoste i de adevar1. Dragostea este creativa. O persoana se indragostete nu deoarece este bine, ci pentru a face bine. Il saruta pe celalalt nu pentru a-i d, ci pentru a-l desemna capabil de a d i acela. Scopul ei este nu doar consumul, satisfacerea, ci implinirea. De aceea, nu ignora formele diferite de dragoste, chiar i sexualitatea, care se arata inainte de adevarata dragoste. Dragostea, prietenia, chiar i sexualitatea pot deveni, datorita dragostei, descoperiri ale persoanei intr-o personalizare i inomenire, prilejuri de indumnezeire. Prin urmare, pentru ca omul sa invee sa iubeasca cu adevarat, trebuie sa incerce sa iubeasca fiecare om i, dac nu poate face aceasta, cel puin sa nu urasca pe nimeni. Dar nici pe aceasta nu o va putea reui, dac nu va desconsidera lucrurile lumii. Muli oameni cred ca continua sa iubeasca pe cineva atunci cnd nu sim ura faa de el. Lipsa reala a dragostei nu este insa ura, ci indiferena. Si cum spunea Paul Evdokimov cel mai mare pacat al cresintilor astazi este indiferena2 ,,Dragostea zidete i leaga laolalta i armonizeaza pe cei ce o sim, spune Sfntul Ioan Gura de Aur i completeaza: ,,Dragostea ne spune noua Sfntul Pavel ne cere legatura neintrerupta faa de ceilali, legatura nu la intmplare, ci intenionata, unire precum este cea intre madulare de acelai fel, caci doar intru aceasta se poate implini lucrarea cea mare a binelui. Calitatea deosebita dragostei este aceasta: cei ce o dein lucreaza toate impreuna ca unul, fiecare bucurndu-se de celalalt i intristndu-se cu el, madulare ale unui singur trup,legate strns i compatimind intru armonie, daruindu-i unul altuia cele bune i ingaduindu-i unul altuia pat-mile, suferinele.
1 2

Hristos Yannaras Eros i cstorie,ed. athena1972, p.169 Paul Evdokimov, Vrstele vieii spirituale,Trad.pof. Ion Buga,Ed.Christiana, Bucureti,1993, pag.44

26

Dragostea omului este dragostea pentru Dumnezeu i dragostea pentru aproapele: ,,Pe de o parte, dragostea catre Dumnezeu dorete intotdeauna ca mintea sa se inaripeze catre unirea dumnezeiasca, iar dragostea catre aproapele dispune sufletul astfel, inct sa gndeasca despre acesta numai bine, deoarece desavrirea nu este a gndi cele bune despre sine, ci despre aproapele nostru. Prin urmare, nu trebuie sa fim departe de dragostea cea duhovniceasca, deoarece alta cale de mntuire nu-i este oferit omului. ,,Dragostea cea duhovniceasca nu poate fi dobndita de nimeni de nu va fi luminat de Duhul Sfnt, deoarece mintea, nebucurndu-se inca pe deplin de asemanarea prin lumina dumnezeiasca, poate avea toate celelalte virtui, dar nu are desavrita dragoste1. Dragostea este de la Dumnezeu, este Dumnezeu i numai din Dumnezeu o poate omul dobndi prin rugaciune. Dar creterea dragostei presupune mai inti razboiul cu iubirea de sine. Neavnd suficiena de sine, poi sa nu-l urati pe fratele. ,,Dorind sa convieuieti cu fraii duhovniceti, lasa la poarta sfntului loca voile tale, deoarece ii va fi cu neputina astfel sa te impaci i cu Dumnezeu, i cu fraii2. ,,Fericit este omul care poate iubi toi oamenii la fel3 spune Sf. Maxim Marturisitorul, acesta iubete cu adevarat. Cine iubete doar pe apropiaii sai iubete doar ca sa fie iubit. De vreme ce trebuie sa ne iubim intre noi cu aceeai masura, nu putem face sau nu ne putem insoi n grupari sau faciuni, pentru ca acela care iubete pe unul mai mult dect pe altul se acuza singur ca dragostea faa de celalalt nu este autentica. N-mic nu lovete mai mult neamul omenesc dect racirea dragostei i n-mic nu-l desfigureaza att de mult precum indepartarea dragostei. Racirea dragostei creeaza diferene de pareri, tulburari i polemici ideologice, pentru ca dispoziia de a nu-i iubi pe fraii notri nate iubirea de

Pr. Prof. Dumnitru Staniloaie, Viata i nvtura Sf. Grigore Palama, Ed.Scripta, 1973, p. 124 Ibidem 3 Filocalia ll, Capate despre dragoste,suta aIV-a,85, trad.Pr.Prof. Dumitru Stniloaie, Ed Humanitas, Bucuresti 1997
2

27

putere, bucuria de a stapni, iar acestea sunt ideologii potrivnice, tulburatoare, anarhice. N-mic nu racete dragostea aa cum o fac ironia, neinelegerea, cearta. N-mic nu marete aa de mult raul ca racirea dragostei, caci racirea dragostei conduce catre egocentrism, iar aceasta strica, desface, sfie unitatea dintre oameni. Ea nu inseamna sentimentalism ieftin, nu inseamna vorbe frumoase, nu inseamna romantism narcisist, nici forme i raionamente sterile, ci viaa ce se exprima neincetat i inunda cotidianul. Virtuile omului au valoare numai atunci cnd au ca motor al lor dragostea, dar i dragostea este adevarata numai atunci cnd devine fapta. Exista i dragoste moarta, precum i credina moarta, atunci cnd nu se implinete n viaa de zi cu zi. Dragostea e atunci cnd il iubeti pe om cu neajunsurile lui cu tot. Dragostea este libertate Cnd spui ,,dragoste, aici pot intra foarte multe lucruri: i rabdare, i iertare, i respect reciproc. De respect reciproc este neaparat nevoie, fara asta nu va fi dragoste. In ce privete raspunsul la intrebarea ,,ce este dragostea?, aceasta strnete o mare confuzie, care a aparut nu de ieri, de azi, ci a fost cladita de veacuri prin osteneala migaloasa a poeilor, scriitorilor, muzicanilor. A fost creat un intreg cult al iubirii nefericite, iubirii bolnavicioase, iubirii-pasiune (patima). Nu toi l-au citit pe Shakespeare, dar toi au auzit de istoria trista a lui Romeo i Julietei, i aproape toi cred ca n ea este vorba de dragoste. Daca e sa faci o ancheta printre tinerii de pe strada , punndu-le intrebarea: ,,Pasiunea este ceva placut? Ai dori sa traii o pasiune?, probabil ca cel puin jumate ar raspunde: ,,Da!. Toi cei care au raspuns: ,,Da vor fi nefericii n dragoste pna cnd nu-i schimba atitudinea faa de aceasta problema. Tocmai din cauza faptului ca majoritatea persoanelor aflate la vrsta intemeierii unei familii ineleg greit dragostea i casatoria, n jur a 42% dintre cupluri divoreaza dupa maximum zece ani de casatorie.
28

Sa recunoatem un lucru evident: nu orice atracie faa de o persoana de sex opus este dragoste. Toi tiu ca exista tot felul de cauze care produc o astfel de atracie, cum ar fi nazuina de a pr-mi din partea ali om dragoste, atenie, admiraie; atracia sexuala; dorina de a impartai cu cineva bunurile materiale pe care le avem; dorina vanitoasa de a fi invidiai pentru relaia cu persoana respectiva. Toate acestea nu inseamna dragoste, insa ne poate atrage, ataa destul de puternic de cineva. Este foarte important sa spunem lucrurilor pe nume i sa nu consideram dragoste ceea ce nu e dragoste. Ceea ce jurnalistele (nefericite n viaa personala) de la revistele pentru femei numesc frumos ,,pasiune, iar adolescentele ,,iubire nebuna, psihologii numesc, mult mai puin frumos, ,,dependena amoroasa. Dependena amoroasa nu este o forma de dragoste, ci o forma de boala sufleteasca, de acelai ordin cu dependena de alcool, dependena de narcotice, dependena de jocuri i tratamentul acestei dependene este analog tratamentului celorlalte dependene, de a caror nocivitate ne se indoiete nimeni. Este foarte important sa inelegem ce este bine i ce e rau mai exact, ce-i face omului bine i ce-i face rau. Toi ineleg, probabil, ca libertatea este buna, iar lipsa libertaii este rea. Or, patima(pasiunea) este tocmai ceea ce il lipsete de libertate pe om, il face dependent de o condiie exterioara sau alta. Liber cu adevarat este omul de pat-mi. Aadar, patima (n cazul de faa, dependena amoroasa) este neiubire, nelibertate i suferina. Cum sa recunoatem semnele dependenei amoroase? Sentimentul ,,nu pot sa traiesc fara acest om sau ,,nu pot fi fericit(a) fara acest om este un semn al dependenei. Dragostea este libertate. Oamenii pot s a fie impreuna sau nu, se pot chiar despari pentru totdeauna, dar cel care iubete se simte deja bine n urma faptului ca cel iubit pur i simplu exista.
29

Omul dependent se ateapta ca ,,dragostea lui sa-l faca fericit. In realitate, nimeni n afara de tine insui nu te poate face fericit sau nefericit. De fapt, omul dependent nu-i gasete fericirea n relaia de cuplu. In cea mai mare parte a timpului il chinuie nelinitea, temerile, indoieli, gelozia, ciuda faa de omul ,,iubit. Dupa cum il arata numele, el depinde de fiecare privire a celui ,,iubit, de fiecare cuvnt, de tonul lui. La scurta vreme dupa inceputul relaiei, aceasta incepe sa-i aduca celui dependent mai ales suferine. Cea mai mare parte a timpului este deprimat, sanatatea i se deterioreaza, are mai puin spor la munca. Cel mai placut moment din viaa celui dependent e pregustarea intlnirii, pregustare care seamana cu euforia alcoolului care savureaza apropierea momentului cnd va pune gura pe bautura insa aceasta euforie se incheie aproape intotdeauna printr-o dezamagire. Doza de ,,iubire pretinsa de dependent crete n mod constant, iar ,,donatorul nu este capabil sa o mareasca la sfrit. El incepe sa l-miteze ,,doza, iar n cele din urma scapa cu fuga de aceasta pseudo dragoste... Pentru a iubi cu adevarat, omul inclinat spre dependena trebuie sa biruie pat-mile care stau la baza dependenei n cazul lui concret. Cel mai des patima egoismului, iubirii de sine patima. Iubirea de sine patimaa este contrara adevaratei iubirii de sine. Cel mai des, cauza egoismului este reprezentata de de egoismul parinilor, care nu i-au dat odraslei lor destula dragoste n copilarie. Pentru a-i birui egoismul, un asemenea om trebuie sa invee ca n nici o relaie i ca att mai mult intr-una de dragoste sa nu fie parazit, ci daruitor, sa invee sa dea dragoste, caldura, tot ce vrea el insui att de mult sa primeasca. Atunci se va petrece minunea: n inima lui va aparea izvorul dragostei. Doar atunci va fi gata sa iubeasca intr-adevar. Dar mai trebuie de menionat ca orce iubire e intodeuna reciproca1, dac este iubire autentia. Pentruca iubirea intodeuna este cea care d roade care cind amne aduni unu plus unu poate sa faca i zece pentruca ea este cea

Paul Evdokimov, Vrstele vieii spirituale,Trad.pof. Ion Buga,Ed.Christiana, Bucureti,1993, pag.44

30

mai mare minune a lui Dumnezeu. i an acelai timp unu plus unu poate sa faca un tot intreg iar nu o divizare. Dragostea nu provoaca suferine. Daca cineva urmarete n relaia de cuplu propriul interes, acesta nu este dragoste, ci pur i simplu unul i-a gasti propria proiecie n foma narcistica , iar celalalt permite acesta intrucit poate profita maretial emotional sau intelectual. Cel mai degraba, partea care permite sa fie iubita se folosete de relaie cu un anumit scop, insa relaiile de acest fel nu sunt de durata, desparirea dureroasa nu e departe. Dragostea e atunci cnd traieti pentru celalalt i pentru tine concomitent, cnd invei sa privesti prin ochii lui, cnd preuieti fiecare clipa pentruca ai intilnit asfel fiina minunata, chiar i atunci cnd face ceva altfel dect ai vrea. Dragostea acopera totul, toate neajunsurile chiar dac le vede mai bine ca oricine, nu osndete persoana dar o compatimete. Aici nu este vorba de sentiment sentimentul trece intotdeauna, este vremelnic, nestatornic, pe cnd dragostea este venica, i ea este venica doar atunci cnd se iubesc amndoi i pemanent intrein focul dragostei prin grija reciproca Da, aceasta e tiina tiinelor, cel mai important efort al omului de a deveni mai bun: cultivarea permanenta a relaiei cu celalalt, nu lasarea lenea a lucrurilor n voia sori, n urma careia relaia autentica se dilueaza n deertaciunea rutinei, n spatele careia, dac nu ne venim n fire la timp, dragostea incepe sa se stinga, iar n cele din urma samine doar cenua Daca iubeti, vei avea i toate celelalte, deoarece atunci cin ai cultivat n interior dragotea i iubeti cu adevarat te simi bine i linitit n orice imprejurari. Si avnd pe cineva iubit care la fel stie sa iubeasca, atunci focul de la ambii imreuna fac un fom mult mai mare.

31

Dragostea nu aduce suferine; ea ii face pe oameni fericii i recunoscatori unul altuia pentru rabdare i respectul dovedite n nevoina pe care o poarta, mna n mna, prin aceasta viaa. Cu adevarat, dragostea este nevoina, intruct trebuie sa fii totdeauna gata i sa continui sa iubeti orice s-ar intmpla, aentruca dragostea chema pe fiecare la desavirsire continua.

Dragostea le face pe toate armonioase. Prin dragoste se desavresc toi aleii lui Dumnezeu. Fara dragoste n-mic nu este bineplacut lui Dumnezeu. Dragostea nu-l lasa pe om sa pacatuiasca. Cel ce pazete dragostea mai mare dect toi este, scrie Marele Atanasie. Scripturile au inalat dragostea mai presus de orice virtute, completeaza Sfntul Efrem Sirul. Contemporanul sau Ava Isaia descopera dragostea ca deplinatatea i desavrirea tuturor virtuilor, iar Marcu Ascetul zice ca [dragostea] este cuprinzatoare a tuturor poruncilor. Atunci cnd vrei poi sa ii faci prieten pe oricine, spune Ioan Gura de Aur. Iar sentimentul nu poate fi prezent intotdeauna; el este trecator i, cu timpul, n imprejurari grele, piere pe att de uor pe ct de instantaneu a aparut, lasnd n urma un gust amar. Dimpotriva, dragostea se calete n greutai, intarete caracterele amndoura i ii ajuta sa croiasca impreuna o singura cale, pe care, pornind impreuna, cei doi impreuna i merg, doar inainte, pentru totdeauna. 2.2. Elemente psihologice ale dragostei

Dragostea adevarata este drumul n doi spre lumina unui ideal comun, dar ct de lesne se poate intrerupe acest drum cnd partenerii sunt tentai de propriile lor drumuri interioare, la capatul carora lumineaza n locul idealului comun singuratatea propriului lor Eu.
32

Dragostea are trei ipostaze: curaie, cunotina i lumina. Fara curaie dragostea nu este afeciune, ci egoism i patima. Fara cunotina dragostea nu este inelepciune, ci prostie. Fara lumina dragostea nu e putere, ci slabiciune. Cnd patima, prostia i slabiciunea se impletesc, ele devin iad, ceea ce satanei ii place sa numeasca ,,iubire1. Orice iubire neconjugala care ctiga n profunzime i necesitate mutuala tinde sa se transforme n mod firesc intr-o iubire conjugala, fie ea i n cadrul unei uniuni libere, neoficializate prin casatorie. Casatoria pare sa fie necesara dar nu i suficienta sau obligatorie pentru ca sa se dezvolte. Iubirea Aparenta. Iubiriea tranzitorie sau sindromul Don Juan persoane cu o mare sensibilitate la stimulii erotici din mediu, mereu n cautare de inedit i de schimbare, de diversitate i nevoi de experimentare, adesea instabili, afectiv sau doar hipoactivi dublai de o curiozitate erotica vie. In planul stabilitaii, constanei, construind un stil instabil i superficial de a fi n raporturile de dragoste. Iubirea egoista partenerul care iubete egoist manifesta o remarcabila tendina la dominare, autoritarism, orgoliu, excesiv n raport cu celalalt, iubindu-l pe acesta doar n masura n care devine plastilina modelabila dupa bunul-plac al partenerului tiran . El incearca sa absoarba i sa dilueze psihologic personalitatea celuilalt n conformitate cu propriile proiecii i expectaii, incalcnd flagrant principiul simetriei i homeostaziei n cuplu. Iubirea compromisa este cea mai frecventa n unele cupluri n special dupa ,,consumarea vieii conjugale relativ indelungate). Mascheaza necesitatea meninerii unor relaii maritale bine consolidate, imposibilitatea partenerilor de a renuna la bunurile i valorile obiectuale dobndite n comun, ca i la obiceiurile i normele convieuirii sociale statutare. Teama de judecata sociala aprobul public,
1

Sf. Nicolae Velimirovici Cugetari la marginea lacului, Ed. Sophia, Bucuresti. 2004. Pag. 82

33

n astfel de cazuri se contureaza fenomenul vieilor paralele confecionate prin compromis sau n cel mai bun caz al unei cooperari formal-eficiente n special pe parametrii economici ai relaiilor de familie, soii transformndu -se n doi colaboratori cointeresai, lucizi, lipsii aproape total de vibraia comuniunii afective. Iubirea incompleta o forma pariala , amputata a iubirii reale, care saracete i unilateralizeaza coninutul iubirii reale amplificnd sau diminund nepermis unele dintre formele de comunicare i interaciune. Iubirea incompleta n cuplu are doua forme: a)dilatarea excesiva a iubirii aa zis cerebrale(comunica de obicei

armonic n planul ideilor, concepiilor, aciunilor i intereselor comune fiind adesea doi exceleni colaboratori, prieteni), dar diminuarea aproape totala pe plan eroticsexual. b)O forma a iubirii incomplete o regasim n cadrul unor cupluri de indragostii adolesceni. Este vorba de iubirea t-mida nempartaita, de obicei unilaterala, consumptiva sub aspectul intensitaii trairilor erotice i insoita, frecvent de un sentiment de frustraie, de complexe de inferioritate, de blocaje i inhibiii n comunicarea cu cel iubit, care se transforma uneori n veritabile gafe sau n mai mici sau mai mari drame adolescentine. Din pacate se intlnete i la vrste mai inaintate, o formula nu numai incompleta, ci i falsificata a iubirii, pe care ne-am permite s-o numim iubire fictiva, iluzorie sau imaginara, cei n cauza se indragostesc de persoane cu care, de cele mai multe ori nu intra intr-un contact real i complet, captivai fie de propriile reverii erotice, fie confundnd regretabil atracia erotica pentru o persoana nepotrivita (ca n cazul diferenelor mari de vrsta). Iubirea pasionala - este deosebit de intensa, acaparatoare i predominant emoional-afectiva. Hatfield o definete ca fiind starea unei dorine imense pentru unirea cu altul. Daca dragostea pasionala este reciproc manifestata subiectul se
34

simte satisfacut, vesel i mulumit iar dac nu, el este chinuit i deznadajduit. Dei se manifesta frecvent ca un foc care arde intens, ea se potolete uneori brusc, alteori, dupa o perioada mai mare de timp. Mai exact dupa unii autori, ea poate dura de la cteva luni pna la 2 ani. Insa nivelul de implicare n dragostea pasionala, de investire afectiva a partenerilor intr-o relaie bazata pe dragostea pasionala poate fi diferit n funcie de apartenena la un numit sex. Astfel studiile afectate pna acum intr-o anumita masura surprinzatoare i anume: dei n general, se considera ca femeile se indragostesc mult mai uor dect barbaii, n realitate situaia este exact inversa. Astfel barbaii mult mai greu sedezindragostesc i exista o mai mica probabilitate dect n cazul femeilor, ca ei sa iniieze o intrerupere a relaiei premaritale; Femeile indragostite sunt la fel de adnc implicate emoional precum partenerii lor i chiar depaindu-i uneori. Femeile n mai mare masura dect barbaii, sunt concentrate asupra elementelor de int-mitate ale relaiilor interpersonale, n timp ce partenerii lor acorda mai multa atenie elementelor ludice i fizice ale relaiei.

Cum sa spus mai sus Robert Sternberg a vazut dragostea ca pe un triunghi ale carui laturi de lung-mi diferite, sunt: pasiunea, int-mitatea i obligaia. Din combinaia acestor dimensiuni rezulta mai multe forme de manifestare a dragostei i anume: Dragostea asociativa int-mitate + obligaie; Dragostea romantica int-mitate + pasiune; Dragostea completa int-mitate + pasiune + obligaie; Dragostea naiva pasiune + obligaie; Dragostea golita obligaie.
35

Unele din cele mai importante efecte ale dezvoltarii relaiei il constituie dezvaluirea reciproca, deschiderea ct mai larga a canalelor de comunicare i punerea n contact direct a unor elemente structurale componente ale p sihologiei personale. Investigaiile efectuate n aceasta direcie au confirmat pe deplin aceasta concluzie i anume : dezvaluirea produce dezvaluire;- tendina de dezvaluire este proporionala cu gradul de deschidere manifestat de catre celalalt partener, eu dezvalui puin, tu dezvalui puin; apoi tu dezvalui mai mult i eu voi proceda la fel. Dragostea nu este o data pentru totdeauna , ci ea se alimenteaza mereu din confruntarea dinamica, permanenta a celor 2 personalitai, fiecare avnd dreptul de a fi gratificat, dar i de obligaia de a gratifica pe celalalt. In momentul n care insa, distana dintre cele doua tipuri de modele comportamentale real i ideal crete tot mai mult, relaia se golete afectiv, dragostea autentic a, reala sincer, exprima dispare.

36

CAPITOLUL III: CRITERII N ALEGEREA PARTENERULUI DE VIA

3.1. Criterii n alegerea partenerului de viaa Cum sa -mi aleg soul/soia sau pe care din cei, ce vor sa se cstoreasc cu mine sa-i accept?.Pe cine sa ascult, sa i-au decizia corecta .Sa-mi ascult inima ,sa ascult raiunea ,sa ascult sfatul parinilor sau a prietenilor, sau sa ma ascult numai pe mine insumi? Acestea sunt unele din intrebarile care se confrunta deobicei tinerii ce vor sa-i intemeieze o familie .Cert este ca acest subiect merita o atentie maxima , pentru ca dac gresim la acest capitol, aproape orice am face n casatorie o sa aiba o eficiena scazuta ,sau va fi nevoie de maxima rabdare, perseverena i intelepciune pentru a putea schimba ceva. Da bineneles mai bine este sa ne folosim de toate mijloacele existente pentru a lua o decizie corecta . Cum se spune n popor , omul detept invaa din greelile proprii ,iar omul inelept invaa din greelile altora. In ajutor ne vine, psihologia, teologia, sociologia, tiintele comunicarii, genetica, anatomia i desigur inelepciunea din popor. Acestea sunt scrise pentru a atrage atenia asupra faptului, ca alegerea partenerului de viaa este un domeniu intreg i complex . Aa cum exista matematica, fizica, economia, tiintele naturii, putem observa n zilele noastre n unele coli. Muli psihologi crestini ortodocsi recomanda sa incepem cautarea partenerului de viaa de la noi inine. Ce inseamna asta ?Mai intii de toate este nevoie sa faca persoana claritate i armonie n viaa sa ,n sufletul sau, gndurile sale ,n relaia cu parinii, cu oamenii din jur, sa se impace cu sine insusi i desigur cu Dumnezeu . pe hrtie suna foarte simplu, dar n practica este nevoie de de un efort (uneori colosal), care poate dura saptamini sau ani intregi fi bine sa se invee i acest domeniu, se face referina la partea moral-psihologica iar nu la cea sexuala ,cum

37

La general vorbind, pentru a gasi sufletul pereche, este bine omul sa tie n ce direcie merge. Pentru ca de nu tie unde merge, cum va gasi o persoana iubita care sa-l iubeasca sa-l urmeze? Incotro sa-l urmeze? Cum spunea un om inelept ,,Dragostea inseamna sa gaseti acea persoana care privete n aceiasi direcie cu tine1 ,, i e simplu de inteles ,atunci cnd privim n aceiasi direcie ,avem scopuri comune, mergem n echipa prin viaa ,ne susinem unul pe celalalt ,ne inelegem unul pe altul. Discutindu-se cu multe pesoane la acest subiect, au fost spuse pareri de genul ce atta invatare i filosofie! Ii gaseti o persoana care ii place, o ceri n casatorie i dac ea zice d, te casatoreti i gata, apoi faci civa copii i muncesti sa-i creti i asta-i viaa. Suna foarte simplu i frumos . Statistica arata un pic altfel. Se spune ca pna la 43% din casatorii se destrama inca din pr-mii 7 ani . Si atunci cnd vedem aceste cifre, ne dam seama ca este nevoie de o pregatire serioasa n acest domeniu. Dumnezeu a creat casatoria dintre barbat i femeie - cuplul - pentru a fi fericii pe parcursul intregii viei. El nu indica celibatul nici macar n cazul preoilor. Casatoria nu constituie un pacat, din contra, o binecuvntare. Nu inseamna ca nu voi putea duce o viaa curata i sfnta, dac m-a voi casatori. Adam nu comisese inca vreun pacat, iar Dumnezeu i-a dat-o pe Eva ; prin aceasta el nu a pacatuit, ci a devenit mai implinit i fericit. Daca este n planul lui Dumnezeu sa ne casatorim, atunci este tot n planul Lui i modul n care ne alegem partenerul de viaa. In acest scop, este nevoie de multa rugaciune i sa ne deschidem bine ochii minii pentru a inelege voina Sa. Care este vrsta optima la care sa ma casatoresc? Biblia nu recomanda o vrsta anume i nici nu exista abloane n acest sens. Totul depinde de maturitatea fizica i spirituala a omului, adica de momentul cnd este pregatit sa intemeieze o

Apud ,Antoine de Saint-Exupry, Micul Prin

38

familie, sa aiba copii, adica cnd are un scop n viaa spre care tinde, un serviciu, o locuina, pentru a fi capabil sa intreina o viitoare familie. "- Bine, ar zice cineva, dar traim n Moldova unde a avea o casa proprie sau apartement constituie un lux, i reese ca n-ar trebui sa se mai casatoresca. Niciodata cei care nu au locuina ?" Sfatul lui Dumnezeu este ca omul "va lasa pe tatal sau i pe mama sa, se va lipi de soia sa i vor deveni un singur trup"1. De dorit sa nu fie tratat cu superficialitate acest verset Biblic, de oprit cteva momente asupra bogaiei de sensuri pe care le imbraca cuvntul ebraic (dabaq) care a fost tradus prin "a se lipi". El are urmatoarele semnificaii: a se alipi, a se agaa, a alipi strns impreuna, a pastra strns legati, a ramne legat, a urma aproape i insistent pe cineva, a fi unii unul de altul. Separarea de parini, de care se vorbete aici, este absolut necesara pentru formarea i consolidarea noului cuplu. Orice imixiune din partea lor, chiar cu bune intenii, este capabila sa determine clatinarea relaiei celor doi, proaspat casatorii. In aceste condiii este bine ca noul cuplu sa locuiasca separat, chiar dac la inceput, ar sta poate la chirie. Astfel este bine ca macar unul dintre ei sa aiba un loc de munca, iar n timp sa strnga bani pentru a avea propria lor locuina (sau sa o cumpere n rate). Aadar, cei care doresc sa se cstoreasc este bine sa aiba o autonomie financiara, pentru a se desprinde de "cordonul ombilical" al parinilor. Daca acetia din urma ii vor intreine financiar i dupa ce copiii lor se vor casatori, atunci amestecul parinilor n problemele intime ale cuplului nou format, va fi inevitabil, uneori cu "intenii bune", aspect care a dus deseori la desparirea celor doi. Dar aici la acest subiect este i o capcana. Daca am starea materiala atunci mi casatoresc, iar dac nu am, atunci reiese ca nu ma casatoresc, i-mi formez baza materiala i abia atunci ,incep sa ma gndesc la casatorie, asfel gndesc muli tineri n zilele noastre . Cercetnd acest subiect se observa ca realitatea este un pic altfel. Ideal vorbind asfel, ar fi bine sa aiba omul un serviciu i un salariu decent lunar, sa aiba o locuina proprie i apoi sa se

Geneza 2,24

39

cstoreasc (este vorba mai mult de barbati aici). Sa facut un sondaj de opinie, cu urmatoarea ntrebare: ,,Este adevarat ca acolo unde d dumnezeu un copil d totul pentru al intreine? Eantionul a fost de 50 de persoane i majoritatea au zis ,,Da ESTE ADEVARAT,, i fiecare a povestit istoria sa .Cum au inceput de la zero din camin ,stateau la chirie pna au ajuns sa-i cumpere locuina i toate necesare. Despre intreinerea unui copil deobicei tinerii au mare frica .Cum o sa intretin copii mei dac eu astazi prea puin? De exemplu istoria cuplului Inga i Anatolii . Inga i-mi povestea ca se casatorise cu sotul sau cnd Anatolii lucra la internet cafe i cstiga piin, la un moment dat ,Inga a ramas insarcinata i atunci s-a inceput partea frumoasa a relaiei .Barbatul ei brusc a inceput sa-i caute ceva mai bine platit i n decurs de cteva luni a gasit un lucru mai bine platit.Pentru ca nu d Dumnezeu un copil ca o povara ci d i sprijin i nu la nivel de vorba ci i material i moral .Si mai sunt inca multe istorii asemnatoare. Diferena de vrsta dintre cei doi soi este i ea importanta i se recomanda aceasta sa nu fie mai mare de 7 ani. Da, exista casnicii fericite, unde Diferena este de 10-15 ani, sau mai mult, dar acestea constituie excepii. Daca la tineree Diferena de vrsta nu se prea observa, odata cu trecerea timpului, aceasta devine din ce n ce mai vizibila. Viitorii copii vor avea de suferit, deoarece ansele de procreare sunt din ce n ce mai reduse pentru partenerul mai vrstnic i cu att mai mult, dac ace(a)sta este de sex femenin. In plus, exista sansa de a aparea copii cu malformaii, sau cu diverse probleme de sanatate, dac un partener este trecut de o anumita vrsta. Diferenele de vrsta de peste 20 de ani sunt aberante i duc de-obicei la o viaa extraconjugala din partea partenerului mai tnar. De regula, acesta din urma s-a casatorit din interes, pentru o situatie materiala mai buna, iar partenerul mai n vrsta nu reuete sa fie la inaltimea nevoilor fizice i emotionale ale soului mai tnar. In acest caz, cel tnar va duce o viaa dubla i va cauta fericirea n alta parte.
40

Va fi luat n considerare i faptul ca femeile se maturizeaza mai devreme dect barbatii. Daca ea are 30 de ani, iar el 20, diferentele de gndire i de comportament dintre ei vor fi sesizabile. Daca sotul va fi mult mai tnar dect soia, ea-l va trata ca pe-un copil i-l va considera "puiul mamei". Sentimentele soiei pentru sotul ei vor fi mai mult de natura materna, dect cele care trebuie sa se regaseasca intre cei doi. Reciproc, dac sotul va fi mult mai n vrsta dect soia, acesta o va trata ca pe o fiica i va fi tentat sa-i spuna mereu ce are de facut, sa-i ceara socoteala pentru orice, la fel ca un tata iubitor. Ea nu va reusi sa se maturizeze alaturi de el, deoarece va fi tratata venic ca un copil. Este dovedit i faptul ca femeile "se trec" mai repede din punct de vedere sexual, dar i fizic, dect barbatii. Daca un barbat este capabil uneori sa procreeze i la 80 de ani, o femeie va putea aduce pe lume copii, cel trziu pna la menopauza, n jurul vrstei de 4748 de ani (rar peste), uneori i mai devreme. In cazul unei diferente de vrsta de peste 10 ani, cei doi nu mai imbatrnesc simultan i impreuna. Unul albete i are riduri, n vreme ce celalalt arata inca bine. Daca n decada a III-a de viaa, Diferena nu era asfel de evidenta i nu ii deranja pe cei doi indragostii, cu timpul ea devine un handicap i va fi suparatoare. Cel mai tnar va constata ca arata mult mai bine, n vreme ce partenerul sau nu mai seamana nici pe departe cu cel cu care s-a casatorit. Se va simi tradat de trecerea timpului i se va instraina de sot Un alt criteriu care trebuie observat inca din perioada de curtenie, este cel reprezentat de ct de mult este legat viitorul partener de familia sa i-n special de mama sa. Daca un barbat este inca legat de "fustele mamei" i la maturitate, atunci el nu este pregatit sa se insoare. Daca la cea mai mica problema alearga la mama sa-i ceara sfatul, pentru ca el nu este n stare sa ia singur o decizie, inseamna ca nu s-a maturizat inca. Cu sigurana ca i dupa nunta va proceda la fel. Isi va neglija soia i n loc sa se consulte cu ea intr-o problema, va alerga la mama sa, i-i va cere acesteia parerea. Sfatul mamei, indiferent dac e bun sau rau, va fi urmat intocmai, deoarece el e un "copil cuminte care nu vrea s-o supere pe mamica.Astfel
41

de persoane au urmatorul motou : "Nici un barbat nu-i va iubi mai mult soia dect mama !" Filozofia aceasta de viaa ruineaza adesea casnicia. Unii rostesc aceast "maxima", i la vsta de 50 de ani chiar dac deja au euat o csnicie. A-i iubi mama mai mult dect soia este un dezastru, deoarece niciodata nu se va ajunge la "una" cu proria soie, iubind mai mult pe mama. Daca barbat(femee) inradacineaza, acest motou n viaa nu este copt pentru propria-i viaa de familie. Fata ce va observa acest lucru la prietenul ei i totusi va accepta sa se marite cu el, va avea mult de suferit, pentru ca va fi pusa sistematic pe locul al II-lea, dupa mama acestuia. Reciproca,va fi situaia i n cazul cmd faa va iubi mai mult pe tatal ei dect pe so. Indiferent care dintre cei doi parini va fi preferat (sau amndoi !), persoana care dorete sa intre pe fagaul casatoriei, ar fi bine sa fie pe picioarele sale, independenta de ajutorul fizic, moral sau material al parinilor. In caz contrar el / ea nu este pregatit(a) inca pentru propria viaa de familie. Cum imi aleg partenerul de viaa. Daca ma voi lasa "vrajit" de aspectul fizic al unei persoane ("ambalajul"), iar acesta va constitui factorul primordial i hotartor intr-o decizie ulterioara privind o viitoare casatorie, atunci voi suferi o mare dezamagire, cnd voi ajunge sa cunosc cu adevarat persoana respectiva. Dragostea "la prima vedere" este deseori o mare capcana. La fel cum un produs, poate fi frumos ambalat, viu colorat i sa nu corespunda cu calitatea produsului, tot asfel i o persoana, extrem de atragatoare fizic, este capabila sa aiba mari deficiene ale caracterului. Un vechi proverb spune ca "trebuie sa mannci un sac de sare impreuna cu cineva, ca sa-l cunosti". Este adevarat : uneori nu-i ajunge o viaa pentru a cunoate un om. Sa nu uitam ca doar Dumnezeu cunoate inimile oamenilor. Biblia atrage serios atentia asupra acestui aspect, afirmnd : " Eu, Domnul cercetez
42

inima i cerc rinichii, ca sa rasplatesc fiecaruia dupa purtarea lui, dupa rodul faptelor lui".1 Cu toate acestea nu este indicat sa-mi unesc viaa cu o persoana pe care nu o cunosc ct de ct. In acest scop este necesara o perioada de curtenie de 1 - 2 ani, n care cei doi sa se cunoasca; dar asta nu inseamna ca ar trebui sa locuiasca imreuna pentru a se cunoate i mai bine, ceva gen "casatoria de proba". Aceasta contravine Bibliei, care nu admite relaiile sexuale premaritale. Porunca a VII-a din Decalog ("sa nu comii adulter" - exodul 20,14), se refera att la relaiile extraconjugale de dinainte, ct i din timpul casniciei. Relatiile sexuale sunt o binecuvntare de la Domnul, rezervata strict cadrului casatoriei, pentru ca cei doi sa devina una, un singur trup. In perioada de curtenie, el i ea ar fi bine sa se intlneasca ct de des i sa manifeste o deschidere totala unul faa de celalalt. Sinceritatea sta la baza cladirii unei relaii durabile. Cu toate acestea vor ramne totusi coridoare ale sufletului, care poate nu vor fi explorate niciodata. De-aceea este absolut necesar sa cer prin rugaciune intervenia lui Dumnezeu, pentru ca El sa-mi descopere dac prietenul meu este omul potrivit pentru mine, sau / dac este omul pe care Domnul l-a ales pentru mine. Facnd afirmaia de mai sus, nu se refera la o preadestnare. Dumnezeu nu m-a predestinat sa ma casatoresc cu o anumita persoana, dar El, care cunoate inimile oamenilor, tie care ar fi persoana cea mai potrivita pentru mine. Alegerea, n schimb imi aparine n totalitate. Astfel ma pot casatori cu persoana indicata de Dumnezeu, sau pot alege omul pe care-l doresc eu, dupa criteriile mele omeneti. Insa rezultatele nu vor intrzia sa apara. casatoria incheiata dupa voia lui Dumnezeu se va consolida cu trecerea timpului, va inflori i va d roade, n vreme ce casatoria facuta dupa voia mea, va duce la "plictiseala", adulter i chiar divor. El alegerea imi va fi respectata, deoarece noi n-am fost creai roboi, care sa-l urmeze orbete pe Dumnezeu, ci persoane cu o voina libera, care sa fie capabile sa aleaga ascultarea sau neascultarea de voina Sa.
1

Ieremia 17,9-10

43

Intrebarea care se pune este: cum voi cunoate voia lui Dumnezeu n viaa mea? Domnul va raspunde prin intermediul contiinei pe lungimea de unda a fiecaruia, n funcie de relaia sa personala cu divinitatea. Deci este necesar mai inti sa-L cunosc pe Dumnezeu i sa am o legatura permanenta cu El pentru a deosebi bine voia Sa, de voina celui rau. Dumnezeu raspunde prin vise, viziuni, semne i minuni, dar prin manifestarile enumerate raspunde uneori i cel rau. Domnul nu va raspunde niciodata contrar Cuvntului Sau (Biblia) i nu se va contrazice. Daca eu sunt consacrat Lui, El nu-mi va indica sa ma casatoresc cu un beiv, sau cu un fumator, afemeiat, ateu etc. Criteriul esenial va fi ca acel om sa fie un cretin autentic, care sa traiasca toate adevarurile Scripturii, sa le cunoasca nu doar teoretic, ci i practic. Parintele ceresc nu va indica casatoria cu o persoana care departeaza de El. Va trimite tocmai ceia ce are nevoie fiecare pentru mntuire. Multe discuii i probleme au aparut n casniciile unde cei doi aparineau unor culte diferite, avnd concepii i comportamente deosebite. Adesea s-a ajuns la desparire, deoarece nu se intelegeau, vorbind limbi diferite.

Pregatirea profesionala. Este recomandabil cei doi sa aiba aceeasi pregatire, studii superioare, sau studii medii. Mari neintelegeri apar n casniciile unde femeia este cu studii superioare, iar Barbatul nu. Chiar dac la inceput, sotul o accepta i d semne ca ar aprecia-o, cu timpul insa, superioritatea profesionala a femeii il va deranja. Se va simi inferior, complexat i va cauta pe orice cale, mai mult sau mai puin primitiva sa arate ca tot el este "seful". Daca Barbatul are studii superioare, iar femeia nu, el va incerca s-o trateze ca pe-o inferioara i nu-i va darui consideratia pe care ea o merita. Cazul unei doctorie casatorite cu un tractorist, situaie n care el nu a inteles-o i n-a apreciat44

o vreodata. Pentru a ajunge sa intelegi un om i sa ai un limbaj comun, este nevoie sa fie pe aceeasi treapta sociala. Altfel nu va fi niciodata egalitate, unul n ochii celuilalt. Aspectul material este mai puin important, dac unul provine dintr-o familie bogata, iar celalalt dintr-una saraca. De obicei insa, cei din familiile bogate vor sa-i cstoreasc copiii cu persoane aparinnd tot unor familii bogate. Dar nu parinii trebuie sa aleaga pentru fericirea copilului lor ! In general alianele facute de parini pentru pastrarea i inmulirea averii familiei, au condus la rezultate dezastruoase privind fericirea i implinirea casniciei copiilor lor. Se aude frecvent dictonul: "eu te-am facut, eu te omor !". Prin aceasta parintele i asuma drepturi pe care numai Dumnezeu le are, n timp ce ei au participat la aducerea pe lume a unui suflet ; doar Dumnezeu este Creatorul. Nimeni nu are dreptul sa se dea Dumnezeu, iar parinii care fac acest lucru, vor fi aspru pedepsii la judecata. Unii parini considera ca au dreptul sa aleaga pentru copiii lor profesia acestora i merg pna acolo, inct ii indica copilului i cu cine sa se cstoreasc, adesea forndu-l, sau antajndu-l pe diverse cai. Dar dac nici Creatorul nu foreaza alegerea, atunci de ce ar face-o parinii ? Ei nu au acest drept! Un parinte consacrat, eventual i va putea consilia copilul n alegerea viitorului partener de viaa, cu blndete i tact, dar fara a aplica constrngeri verbale i fara a recurge la fora sau la un eventual antaj financiar. Copiii care au ales sa asculte orbeste de parini dominatori, au ales profesii care nu le-au placut niciodata i s-au casatorit uneori fara sa cunoasca ce reprezinta dragostea. Ei s-au nenorocit pe viaa, dar aceasta nu a fost voia lui Dumnezeu. Porunca a V-a din Decalog spune : "Cinstete pe tatal tau i pe mama ta"1 dar ea nu implica o ascultare necondiionata de parini. Muli parini nu stiu (sau nu vor sa tie!) ca porunca a V-a are i un sens reciproc, de la parinte la copil : "i voi paranilor nu intartai la mnie pe copiii vostri, ci creteii n mustrarea i invaatura

Exodul 20,12

45

Domnului"1 In acelasi timp, nu voi asculta de parini dac ei mi-ar cere sa mint, sa fur etc., lucruri care la rndul lor contravin Scripturii. Un alt mod prin care Dumnezeu imi poate vorbi este reprezentat de contiina mea, pe masura ce-l cunosc pe viitorul partener de viaa. Ii descopar att calitaile ct i defectele. Dragostea care vine de sus este "cu picioarele pe Pamnt" i este obiectiva. Pe parcursul perioadei de curtenie vor fi observate i defectele celuilalt. Daca exista defecte cu care nu reuesc sa ma acomodez i peste care nu a putea trece, este mai indicat sa rup o logodna, dect sa ma casatoresc cu o persoana pe care sa ajung sa n-o mai suport, dupa o anumita perioada de timp. In perioada de curtenie se observa anumite defecte, matile cad, mai devreme sau mai trziu, iar adevarul iese la iveala. Cel / cea cu care-mi voi uni destinul, este necesar sa fie un om de cuvnt, pe care sa te poti baza, sa nu spuna una i sa faca alta. Daca observ ca "minte de ingheaa apele", sa nu ma atept ca dupa nunta, adevarul sa fie pe buzele lui / ei. Cel care i-a facut un obicei din a mini, nu prezinta incredere ! Viitorul partener, este bine sa fie un om punctual. Punctualitatea denota seriozitatea persoanei respective i-n acelasi timp, respectul faa de partener. Nu inseamna ca dac cineva intrzie 5 minute, sau un sfert de ora de la o intlnire, va fi automat etichetat drept o persoana neserioasa, la care trebuie sa renuni ! E posibil sa fi intervenit o problema obiectiva, care l-a determinat sa intrzie. Dar dac "intrziatul" este un mod de viaa, iar persoana respectiva intrzie constant, este evident ca nu te respecta ca om. Ea profita de sentimentele tale, de bunul tau sim i de seriozitatea ta la nesfrsit, continund sa te ignore. Venicii intrziati, care intrzie la intlniri, serviciu etc., vor ajunge mai trziu i la propria cununie. Lipsa de punctualitate poate fi i ea o "boala", dar care nu este neaparat de nevindecat. Este posibil ea sa fie remediata, dar prin eforturile susinute ale persoanei n cauza. Dar dac observati ca partenerul sfideaza la nesfrsit, intrziind la intlniri, fara sa-i pese, este mai bine sa ocolii o astfel de
1

Efeseni 6,4

46

persoane, pentru ca nu va iubete i nu va respecta indeajuns, pentru a face eforturi sa se schimbe. Daca observ la prietenul / prietena mea ca este o persoana violenta (fizic sau verbal) i periodic imi mai trage i cte-o palma, chiar i "n gluma", inseamna ca dupa nunta pot sa ma atept la o bataie n toata regula. Inainte de casatorie probabil se abine cu greu, dar dupa, nimic nu-l va impiedeca sa arate ca el este stapnul n casa, folosind n acest scop violena. O Alta problema la care este bine sa fie atent omul, va fi dac prietenul este afemeiat sau nu. Daca pe strada privirile ii aluneca dupa orice fusta, dupa casatorie va inela cu sigurana. La inceput, n perioada de curtenie, care a durat 8 luni, el a reusit sa se ascunda foarte bine. Acum Irina regreta ca nu a deschis bine ochii, dar e prea trziu. La prima lui "abatere", ea a suferit enorm, a plns, l-a ameninat, l-a zgriat, n vreme ce el ii zicea : "- Iarta-ma ! Te iubesc numai pe tine i n-o sa se mai intmple niciodata.!". Dupa numai un an a inelat-o din nou. Atunci a gresit pentru ca l-a iertat a doua oara; i-a mai acordat o ansa i-n felul acesta a deschis poarta spre celelalte infidelitai. Regreta ca nu l-a parasit n tineree, dar mai trziu, la 40-50 de ani, incotro s-o mai apuce ? i acum, la 66 de ani, Adrian are o amanta, pe care el o numeste "prietena". De profesie el este medic pediatru, unul foarte bun i pe parcursul vietii a fost foarte solicitat. Chiar i la pensie telefonu-i suna des, iar el se scuza i pleaca, spunnd ca este bolnav copilul unei vecine. Soia lui nu stie nici acum, dac cu adevarat l-a chemat cineva, sau il suna vri-o femeie. Toata viaa l-au sunat diverse femei, fiecare cu povestea ei : ba ca l-ar sunat de la Spital, ba de la coala pentru vaccinari, ba ca ar fi o urgenta la cineva acasa. Cte "garzi" n-a facut el n viaa ! Sora Irinei o certa adesea, sfatuind-o sa-l paraseasca i sa nu-i iroseasca viaa lnga un Don Juan. Irina ii lua permanent apararea soului ei, afirmnd ca ea crede ca numai pe ea o iubeste, dar ca mai schimba i el "peisajul". Cnd avea deja 50 de ani, Adrian a facut o pasiune pentru o asistenta

47

medicala cu vreo 25 de ani mai tnara i n-a mai venit 2 saptamni pe acasa. In aceasta perioada Irina a avut timp sa reflecteze la viaa ei amarta. O viaa intreaga soul ei a inselat-o cu toate "prietenele" ei reale sau imaginare. Pe toate le-a curtat, iar ea le-a indepartat sistematic din jurul lor. Acum este o femeie singura, fara prieteni i fara stralucirea fizica de odinioara. Cine sa se mai uite acum i la ea? Dupa cele 2 saptamni, sotul ei a revenit acasa cu coada-ntre picioare, dupa ce asistenta "i-a dat papucii". Irina l-a primit din nou, deoarece nu mai avea putere sa protesteze. Ctiva ani mai trziu, a facut o pasiune pentru o laboranta, care avea i un copil. De 15 ani traiete i cu acea femeie. De atunci are 2 familii. Saptamna i-o petrece la oras cu soia lui, n timp ce-n week-end merge la tara, la amanta lui. Vinerea i face bagajele i o anuna senin ca pna luni dimineaa nu revine acasa. Asta face mereu, de ani de zile. La inceput, Irina a fost geloasa pe acea femeie, dar s-a gndit ca ar fi ceva trecator i ca Adrian se va potoli i el odata. Cu trecerea timpului insa, furia ei s-a diminuat i a ajuns sa se impace cu situaia. Singurul lucru "bun" este ca n-a adus niciodata femei la ei n casa. Acum el o intreine i pe fiica amantei sale la facultate. Pe parcursul anilor Irina a acceptat situaia i s-a resemnat. O viaa a suferit n tacere din cauza s lui i chiar i acum o doare cnd il vede cum se grabete sa plece de-acasa, dupa ce primete cte-un telefon. S-a resemnat, gndindu-se ca n ciuda caracterului sau, a iubit-o tot pe ea, ca au 2 copii reusii imreuna i o situaie materiala buna. Dar sufletul i sentimentele ei i-au fost calcate n picioare de cel care i-a jurat credinta la altar. Aceste lucruri ar fi putut fi evitate, dac ea ar fi deschis bine ochii inainte de nunta i dac ar fi fost mai atenta la adevaratul lui caracter. Nu ar fi fost trziu nici dac ar fi divorat n primii ani de casnicie, dupa primele lui rataciri. Ar fi scutit o viaa amara, plina de chin i suferina. Un alt aspect foarte important i deloc de neglijat n alegerea viitorului partener de viaa este reprezena de gelozie. Exista asfel-numita gelozie normala ("fiziologica"), care e fireasca intr-o relatie stabila, dar la fel de bine, exista i gelozia traumatizanta ("gelozia patologica"). Unii i dau "arama pe faa" chiar
48

inainte de casatorie, altii mai trziu. In ambele situaii, trebuie studiata cu atenie persoana de care vreau sa-mi leg viitorul, pentru a nu-mi transforma restul vieii intr-un infern. E firesc sa nu te simi n elementul tau dac prietenul (sau prietena) cocheteaza cu persoane de sex opus. Ar fi anormal sa nu-i pese. Asta ar insemna ca nu a avea sentimente destul de adnci faa de acea persoana i nicidecum ca nu a avea incredere deplina n celalalt i ca nu am de ce sa ma tem. Cel care afirma cu tarie ca nu ar fi gelos, exagereaza, deoarece nu a inteles pe deplin semnificaia geloziei. E normal sa-i doreti o relaie deplina cu cineva, fara amestecul unei tere persoane. Vrei astfel ca sotul / soia sa-i aparina n intregime numai ie i doar n acest caz o relaie poate fi fatala, iar cei doi vor deveni cu adevarat "una". Este ceea ce se numete "gelozie fiziologica", normala - cea n care ii pasa dac partenerul flirteaza cu o alta persoana de sex opus. Apoi ai o discutie civilizata cu partenerul n care ii impartaesti nemulumirea legata de comportamentul sau libertin. Dar de aici i pna la a-i face scene de gelozie din orice, e o cale lunga. Atunci cnd se pare ca partenerul ineala prin "semne" mai mult sau mai puin imaginare, care exista aproape numai n mintea sa, facndu-i celuilalt viaa un cosmar, aceasta deja a trecut n sfera patologicului. Cum astfel de scene de gelozie patologica adesea apar inainte de casatorie, e bine sa-l studiez cu atenie pe cel cu care vreau sa ma casatoresc. De aceea este bine sa existe unul, sau chiar 2 ani inainte de casatorie - perioada de curtenie - pentru a avea suficient timp n care eventuale "masti" sa cada, iar oamenii sa-i demonstreze adevaratul caracter n situaii concrete de viaa. Atunci cnd "iubirea" este prea mare pentru a vedea "amanuntele" semnificative, cnd pasiunea este ceva care ma inrobete, ma pot trezi ca am intrat deja intr-o casnicie n care sa ma simt ca un pucaria, permanent urmarit i fara urma de libertate. Alteori, gelozia aceasta impinsa pna la absurd, poate conduce chiar la tentative de omor.

49

Numerosi autori ca

Zwang, W. Pasini, A. Biron

afirma ca lipsa de

informatie i de experienta conduc la eec marital , sexual, i afectiv. Cele mai multe cercetari sociologice i psihologice incercnd sa formuleze un raspuns la intrebarea cum decid oamenii cu cine sa se cstoreasc? ramn de cele mai multe ori la analiza creiteriilor formale , obiectivabile n exterior i eventual masurabile cu intrumente statistice. Asfel printre primele criterii ale alegerii maritale sesizate de catre Pearson la iceputul secolului, sunt cele psihomorfologice(persoanele de talie ridicata sau de talie redusa au tendina de a se casatori intre ele mai fregvent dect la intmplare). M. Smith observa fregvena asemanarilor intre soi n privina formei miniilor, lungimii antebraului, a degetelor, culorii ochilor,parului, i pigmentaiei pielii. Nilsen remarca fregvena mariajelor associative intre presoane cu tulburari psihice, afind predispozitii similare de-a interaciona patologic. S-a observat de asemenea ca n genereal persoanele cu deficiente asemanatoare (surdo-muti,orbi) se casatoresc intre ei. Alti autori au constatat o corelatie intre nivelul de inteligena al soilor. Dintr-o alta perspectiva se concluzioneaza ca similitudinea factorilor geografici, sociali i culturali joaca un rol important n alegerea partenerului ( A. Girard). Concordana nivelului de instruciune, profesiunii i apatrenei la acelai mediu acioneaza ca criteriu recunoscut al alegerii maritale. Mariajele intre vaduvi i divorai sunt deasemenea fregvente. S. A. Murell i J. G. Stachowiak au dezvoltat o teorie dinamica asupra cuplului conjugal intr-o anumita masura potene conflituale chiar de la constituirea ei ,n consecina aceasta relaie necesita modificari, fara de care relaiile reciproce satisfacatoare intre parteneri nu pot fi meninute. Autorii au n vedere ca n societatea moderna , n care alegerea partenerului pentru casatorie este libera, fiecare din cei doi soi i bazeaza selecia pe anticiparea ca celalalt este cel mai indicat sa-i satisfaca o serie de dorine , este cel mai potrivitpentru sine acest lucru se intmpla la ambii parteneri, fiecare il alege pe celalalt pentru sine , n speranta ca-l va pastra intreaga viaa. Ulterior insa, n cadrul vieii n doi, fiecare ateapta iniial ca celalalt sa-l satisfaca pe el, sa
50

corespunda totul cerinelor pe care le ateapta fara sa ineleaga ca i de la el se ateapta aceiai masura.1 Una din cele mai cunoscute teorii privind modelul general al alegerii partenerului este teoria stimul-valoare a lui B. Murstein. El distinge 3 stadii succesive n precesul adoptarii deciziei maritale: Stadiul stimulilor consta n puterea primei impresii, bazata pe atractia fizica, care se vadete foarte important n evoluia relaiei. Un factor care influenteaza decizia poate fi legat de posibilitatea de a fi rspins versus posibilitatea de a fi atras. Este cunoscut fapul ca persoanele atragatoare sunt investite cu caracteristici dezirabile (efectul de halo) i, deasemenea ca ele sunt simboluri de statut(compania unei persoane atragatoare ridica statutul partenerului) Stadiul valorilor persoanele implicate descopera dac atutudinile i credinele lor sunt compatibile. Multe valori sunt n mare masura personale i sunt atit de strins legate de concepia despre sine , inct respingerea acestor valori este traita ca o rejectie a persoanei. Stadiul rolurilor indica perioada de testare a compatibilitaii rolurilor,

stabilind ct de bine se potrivesc ca parteneri. Majoritatea modelelor evidentiaza ca alegerea partenerului este un proces de filtrare. Asfel decizia maritala este rezultatul unei selecii pe 5 paliere, n care cmpul alegerilor este succesiv ingustat pna la alegerea finala facuta:2 FILTRUL PROXIMITAII (parteneri poteniali la care eti expus) FILTRUL SIMILARITATE- COMPLEMENTARITATE FILTRUL ATRACII PERSONALE (afinitai elective) FILTRUL COMPATIBILITAII
1

Iolanda Mitrofan, Nicolaie mitrofan. Elemente de psihologie a cuplului. Editura: Sansa, Bucuresti. 1996 pag. 78 Davies i Kearckoff(apud Celeman, J., 1988)

51

FILTRUL ALEGERII CUPLU CASATORIT Filtrul promixitaii tinde sa ajute n alegerile tradiionale ale partenerului. Alegerea teritoriala(faa cu baiatul de alaturi),colegi, vecini. Ingustarea posibilitailor de prospectare, complica mult problema alegerii partenerului Filtrul de similaritate-complementaritate. Teoria flitrului eleborata de Kearckeff i Davies inculde i valorifica alte doua celebre teorii ale alegerii maritale: teoria asemananarii a lui Mowrer i teoria nevoilor complementare a lui R. Winch. Pe baza lor s-a dezvoltat al 3-lea sistem de operare n selecia partenerului, numit compatibilitate, (Kelly i Conley, 1987) apoi li sa adaugat teoria stimul-valoare a lui Murstein i teoria schimbului social. Exista doua zicale vechi cine se aseamana se adunai contrariile se atrag n timp ce fiecare intre ele are elemente de adevar, imreuna sint reformulate i reconsiderate. Prima a fost fomulata intr-un cuvint SIMIlARITATE. In cazul atraciei pe baza criteriului de similaritate sunt inclui mai muli facori ca(vrsa, rasa, religie, clasa sociala, valori, scopuri comune, interese,credine etc.) COMPLEMENTARITATEA este fenomenul opus similaritaii ce definete alegerea partenerului cu un rezultat al modului n care persoanele reusesc sa-i satisfaca reciproc nevoile complimentare. R. Winch (1981) Autorul teoriei complementare, considera ca n cmpul alegerilor posibile persoana opereaza n baza nevoilor de petternu-uri ce asigura gratificaie mutuala. Asfel pesoanele cu nevoie puternice de dominare se vor simi atrase de parteneri submisivi. Aspectul psihologic(jocul interacional i intrapsihic) poate fi uneori completat de cel fizic (atractia contrariilor psihomorfologice), sau chiar sociale. Ex. Femeie tinara, barbat batrin, i invers. Aici atracia se petrece la nivel psihologic pe baza deficitului personal sau insuficientiei Filtrul atraciei personale i al compatibilitaii(sau al afinitatilor elective) decizia maritala se intemeiaza la acest
52

nivel

pe un fundament important al

atraciei sexelor, dragostea romantica, dorina sexuala, scnteiabiochimica a atraciei fizice, armonia bioenergetica greu descifrabila, schimburile inconstiente i contiente, pot dezvalui pe rind cteva dintre secretele afinitailor efective. Datorita complexitaii infinite a acestora, autorii recunosc majoritatea ca suntem incapabili sa prognozam ce anse de succes sunt dac doua persoane sunt i, mai ales, vor fi compatibile pentru o perioada indelungata(casatoria). La acest filtru sunt mai multe teorii precum a lui Dicks care considera ca n afara concordanelor normelor i valorilor socio-culturale, exista i norme personale privind ateptrile de rol conjugal(dobndite pe baza experientei de relatie din familia de origine). Teoria lui C. Joung se bazeaza pe explicatia atractiei sexelor prin satisfacerea mutuala a proiecilor complementare de rol-sex n cadrul similaritaii(identificarea fiecarui animus corespondent de catre anima i invers)- animusul femeii se indentifica cu Barbatul iar anima Barbatului se recunoate i se indentifica n femee. Iubirea devine acea alchimie psihologic prin care cei doi reusesc sa devina unul, integrindu-se i transcendnd dualitatea, ntorcndu-se totodat la marele SINE, care e unic, i care conine deopotriva animus i anima, inseparabil. (cuplul divin Shiva-Shakti, reunificarea celor doua arietipuri animus-anima n ceoncepia lui Joung) Cercetri divesrse arat c exist o mai mare tendina la devitalizarea i apatizarea cstoriilor bazate pe similaritate psihologic n cazul crora ntre parteneri, se produce o puternica identificare, mai ales n perioada de inceput acestea pot fi numite cupluri narcistice sau inchise din punc de vedere funcional. Cuplurile maritale formate din complementaritate, deci sunt mai dinamice, mai zgomotoase n evoluie, nefiind lipsite de crize de interadaptare, de obicei au o longevitate mai mare. Aceste cupluri stabilesc n general relaii capabile s readuca noi resurse n a se bucura unul de celalalt, n a-i fi mereu necesari. Ele se defincesc drept cupluri deschise, evolutive. Explicaia

53

diferenelor funcionale ntre cuplurile bazate pe similaritate i cele bazate pe complementaritate const n raportul dintre aria cognoscibil i aria incogniscibil stabilite ntre parteneri. Astfel cuplurile cu personalitati similare aria cognoscibila este mult mai mare dect cea aria incognoscibila, pocesul de identificare facilitnd anticiparea i valorizarea reaciilor, atitudinilor i

comportamentelor mutuale. Acestea pot epuiza n timp tensiunea de cunoastere care susine i motiveaza perpetuarea relaieiMisterul. Factorul fizic actioneaza prin intermediul modalitiolor erotice de expresie comportamental i de comunicare nonverbala, ca un stimul important care explic opiunea marital. Expresivitatea senzitiv i modelul bioenergetic al persoanei creaz un adevarat cmp de atracie(magnetism sau capcana senzitia), sau, dimpotriva, de respingere interpersonal, de blocaj paralizant. Aceste mecanisme explica n mare parte atracia irezistibil pentru cel iubit, ca i repulsia nemotivat pentru parteneri repetai senzitiv ca incompatibili. Atracia fizic i psihic este constientizat sub forma unei plcute tensiuni emoionale de cunoastere, care vectorizeaz i reglez comportamentul erotic i conjugal. Constentizarea motivelor de atracie faa de o persoana de sex opus conduce fie la permanentizarea i cristalizarea atitudinilor de valorizare, alimentind noi necesiti de cunoatere i comunicare fa de aceasta, fie la o diminuare a tensiunii emoional cognitive, pna la stingere, ca urmare a scaderii nevoii de celalalt n cazul n care acesta nu satisface expectaiile i aspiraiile proiectate n fiina lui. Obiectul iubirii este deopotriva i obiectul cunoaterii , ori acesta complic drumul interactional al cuplului, condiionndu-l de ansa unei re-fiinari perpetue. In acest capitol s-au prezentat Criteriile de alegere a partenerului de via.1 In concluzie a putea spune c alegerea partenerului de viaa este o etap foarte, important n viaa fiecarui om care dorete s se cstoreasc pentru a
1

www.scritube.com/sociologie/resurse umane/alegerea partenerului de viata

54

aceast alegere depinde aceasta de fericit sau nefericit va fi mai departe. Deaceea n a alegere este bine sa folosim toate mijloacele existente .Sa citim studii psihologice , sa observam observam cuplurile reusite i verificate n timp i sa lum exemplu at de la ei ,sa ne documentam maxim posibil ,n schimb sa nu ne oprim aici . Avnd o baz informational puternic la acest capitol, sa-l intrebam neaparat i pe Dumnezeu ,ce prere are asupra alegerii noastre. Dumnezeu dac i-l vom intreba ,mereu va raspunde i nu ne va lasfel sa mergem pe un drum gresit i nefericit . Pentru ca El insusi a binecuvantat casatoria dintre barbat i femeie . Dumnezeu nu-l va respinge pe nimeni care va veni sincer la El, pentru a-I cere sprijinul. Isus ne atrage spre Sine, indemnndu-ne "Veniti la Mine toti cei truditi i impovarati i Eu va voi d odihna"(Matei 11,28). Creatorul nostru asculta rugaciunile sincere i doreste sa se implice n toate problemele vietii noastre, fireste, dac ii permitem sa o faca ; cu att mai mult, atunci cnd este vorba de casatorie. Astfel Dumnezeu va deschide "ochii mintii" noastre pentru a face cea mai buna alegere, pe care sa n-o regretam vreodata. Dragostea adevarata este drumul n doi spre lumina unui ideal comun 1 dar ct de lesne se poate intrerupe acest drum cind partenerii sunt tentai de propriile lor drumuri interioare, la capatul carora lumineaza n locul idealului comun singuratatea propriului lor Eu. Despre acest foarte important subiect vom vorbi n urmatorul capitol . 3.2. Succesul unei relatii n raport cu cunoasterea de sine

i dezvoltarea propriei persoane.

Cel ce se cunoate pe sine, este mai mare dect cel care inviaza morii2 Daca incerci sa stabileti apropierea cu o alta persoana leucrnd asupra ta, sa devii integru i sanatos(implinit), orce relatie ce o vei avea va fi tendina de a
1 2

J. DHormoy. (p.108) Paul Evdokimov,Vrstele vieii spirituale, pag, 65

55

implini golul de care duci lipsa, i deaceia aceast relatie este condamnat la eec (Les i Leslie Parrott) Cunoastere de sine este acta care sta ntodeuna la baza unei relaii i nu numai. Datorit masurii cunaterii de sine oamenii pot fi fericiti sau nu. Adesea n cuvinte generale e usor sa spui ca te cunosi pe tine facnd doar o simpla teoretizare superficiala i neintrind n adncul problemei, poate de aceia astazi mult lume este nefericita. Unii n cautarea disperata a acunoaterii de sine ajung sa caute o rezolvare la aceasta problema: cine sunt eu?. Alii speriindu-se de aceasta cumplita ntrebare prefera sa bage capul ca strutul n rezolvarea aparentelor, fiindu-le frica, fiindu-le lene sa rascoleasca n adncul sufletului. Cred ca lucrurile o sa se rezolve de la sine i nu trebuie sa faci nimic. Dar odata cu trecerea anilor, cnd apar tot mai multe probleme, obstacole, se ajung la situaii n care aceiasi persoan nu ntelege de ce este nefericit, i de ce numai el sufera. Aceast stare de lucruri este ntilnita fregvent i cind deja apare tot felul de probleme grave, cnd practic nu se mai poate nimic de facut abia atunci(dar adesea nici atunci) persoana nu i pune problema care e rostul suferintei. Chiar i atunci cind omul i ridica aceste intrebari, cauta o rezolvare imediata, a problemei, pe cnd n interior lucrurile ramn neschimbate. Adesea n aceste situaii, oamenii la inceput se tem dar, treptat incep sa se intrebe nu numai pe ei dar i pe altii de ce sufera, incepnd sa se plng de situaia precara n care au ajuns. Si depinde foarte mult de 2 factori: a) ct de sincer este persoana cu sine nsi cnd i pune aceast ntrebare i dac vrea oare rezolvarea n esen a problemei sau nu, b) ncepe sa cauea din exterior prin intermediul prietenilor, literatuii, treningurilor, psihologilor, preotilor, pastorilor, guru, i alte personalitai, sau un raspuns la acesta ntrebare, dar i aici la fel cautind mai mult un fel de comptimire i nu rezolvarea de fapt. Desigur toti doresc sa nu mai sufere pentru ca se simeau foarte bine mai inainte i doresc sa continue tot astfel ca mai inainte. Da la prima vedere
56

parca ar trebui sa fie astfel oamenii, sa fie iarasi fericiti. Dar tocmai adesea prin aceste cuvinte fericire se intelege cu totul altceva, ceva de genul vreau s-mi satisfac propriile placeri fara remuscari i consecinte negative. Nu este rau sa doresti sa ii satisfaci placerelie, dar la mijloc intervine un facor i anume acela ca nu orice placere este buna. Cu alte cuvinte, toate placerile sunt bune dac la rindul lor nasc alte placeri i mai bune. Unii sustin n mod extremist ca placerile ar fi rele i ca orice placere este rea, nu poate sa fie asta adevarat intruct Dumnezeu a creat Placere spre bucurie. De aici reiese ca placerile pot fi bune i rele, dar nici asta nu-i adevarata problem. Nu n placere este problema, ci felul in care ea este folosita, pentru c omul pune placerea ca scop al vietii, dar ea na fost i nici nu este scopul precum nici fericirea nu-i un scop n sine. Pentru c scopul nu poate fi un obiect sau un efect ori sentiment, scopul poate fi intodeuna o persoana, o persoan care poate raspunde reciproc la propria cautare. Deci a cauta fericirea sau plcerea, nu este dect o absurditate. Placerea, feciricea, ele trebuie sa fie cauza sau efectul ce se naste dintr-o relaie. Dar ca o relatie sa fie, este necesar sa existe intre acele persoane o intelegere sau, cu alte cuvinte, orice relatie este poate exista ntr-un limbaj ce are anumite norme, i se intemeiaza pe deschiderea reciproc din ambele parti. Tocmai aici e cazul de inteles c, petru a fi cu adevarat fericiti trebuie mai inti sa invm acest limbaj de comunicare ntre doua persoane apoi dupa ce sa stabilit un limbaj se merge mai departe, se cauta ca ambele persoane sa aiba un scop comun i o deschidere totala una faa de alta, deigur i o druire totala din ambele pari. Aici apare o problema destul de interesanta, nu intotdeauna unul din parteneri este deschis spre cellalt, nectnd la faptul c dechiderea celui de-al doilea este sincer i permanent. Ce este de fcut n asemenea cazuri? Este nevoie de a gasi acele persoane care la rindul lor ne sunt dechise totalmente noua intr-o relatie de daruire reciproca. Dar i aici apare dezamagirea c nici o persoan nu poate fi deschis totalmente i nici noi nsine. Intruct apare frica de a suferi, iar aceasta frica se bazeaza pe experienta dureroasa cnd deschizindu-ne suntem raniti de ceilati. Singura solutie logica i evidenta este ca trebuie sa existe cineva care sa
57

poata raspunde la chemarea de a ma deschide, acesta fiind Dumnezeu. Pentru ca numai El este cel ce poate fi dechis la inifinit catre mine n mod copleitor. Si doar atunci cnd mi gasesc scopul existenei n comuniunea cu El, fericirea, dragostea, placerea, orice lucru i capt forma dup cum au fost create bune foarte. Dar pentru a ajunge la acesta, omul trebuie sa invete limbajul adica metoda prin care putem sa ajunge la El. Aceasta nu e o cerina sau un moft al lui Dumnezeu, ci este o problem a omului care benevol devine mut i nu vrea sa mai vorbeasca ori sa vada soarele tinind ochii inchii. Aceasta este problema mutilor i a celor orbi care au ochi dar nu vreu s vada, au urechi dar nu vreau s auda i sa raspunda chemrii Dumnezeieti. Pentru ce este important aceasta cind este vorba de o relatie intre un baiat i o fata? Adesea se uita c i celalalt este la fel copil al aceluiai Dumnezeu i iubirea Lui faa de fiecare este egala, i nu vrea ca cineva sa sufere fiind nedreptatit de altul. Si atunci, tot ce face El astfel nct fiecare sa-i primeasca plata dupa munca sa, fie rea sau buna. Nu este frica robului sa nu fie btut, e frica copilului iubit care nu vrea s-i supere tatl. Avntul acestei persoane este permanent spre Dumnezeu i l dorete sufletul su astfel precum cerbul i doreste izvoarele apelor(Ps.41:1). Importana intelegerii, cum este vazut sufletul, are respectiv i metode

diferite de cunoatere i evaluare a propriei persoane sau de tratament. Daca n alte religii sau siteme psihologice ori magice, pacatul este tratat maxim ca o refulare a anumitor emotii dispare astfel faptul ca exista pacatul care aduce moartea. Daca de exemeplu n sistemul lui Joung anima i animus sau lumina, intuneric nu sunt decnt parti componente ale persoanei i ideea vindecarii consta n a accepta toate laturile propriei personalitai, n ortodoxie vindecarea sufletului este strns legata de masura n care harul Sfntului Duh va salalui n om. Anume Duhul Sfnt este cel care poate sa preschimbe totalmente fiinta umana. Omul singur nu poate decit
58

sa se zbata ca pestelele pe uscat, pentru ca vindecarea pacatului nu poate sa se infaptuiasca numai prin puterea omului, e nevoie n primul rind de Dumnezeu pentru a se vindeca cineva. Desigur ca n puterea noastra este sa voim sa fim buni i desavirstii, iar n rest, totul este lucrarea Lui. Sfntul Isaac Sirul n Cuvnt catre singuratici zice ca cei ce incerca sa se lupte i sa biruie patimile nu au sori de izbinda intrucit nu-i n puterea omului sa le vindece, dar trebuie omul cu toata fiinta sa doreasca virtutea i sa o infaptuiarca i cu ct mai mult va strui n virtutute cu atit mai puin vor lucra n el patimile pentru ca precum lumina alunga intunericul asftel dragostea de Dumnezeu usuca patimile. Cnd vindecarea se incepe astfel, omul deja nu mai cauta n altii propria vindecare dar nici nu cade n autosuficienta de implinire a propriei persoane, trind adesea iluzia ca nu mai are nevoie de altul n vindecarea proprie, transformnd pe cei din jur n instrumente pentru autoavindecarea sa interioara. Atunci cind o persoana cauta ajutorul lui Dumnezeu se daruieste Lui total, se roaga, i mediteaza asupra voii lui Dumnezeu prin literatura, sfaturi duhovnicesti, Sfintele Taine, n interiorul sau se formeaza omul cel nou care prin legatura strinsa de creator se transforma asemena fierului aruncat n foc de fierar. El devine izvor de lumina i foc arzator cu toate ca poarta firea umana. Astfel n relatia sa cu semenii el devine izvor de apa vie, cum invaa Iisus pe femeia samarineanca. Si atunci cind omul tinde sa devina acest izvor de apa vie n relatia lui de familie, nu va deveni o povara ci un liman linistit n care soul(a) se va odihni cu placere. De aceea acesti oameni nu au nevoie de relatii de cuplu pentru a-i potili setea. Pentru ei relatia de cuplu este mai degraba o dorinta de a face i pe altii fericiti la fel cum ei sunt fericiti. De aceia, pregtii pentru o prietenie sunt oamenii care nu au necesitate de prietenie. Ei nu striga: Iubeste-ma! Iubete-ma! Fara tine viaa mea nu are sens. (Chip Ingrem)

59

Concluzii Din cele expuse mai sus, observam ca importana care trebuie acordata relaiilor pna la casatorie este, poate mult mai importanta ca factor de decizie n comparaie cu relaia conjugala. Am vazut ca cele doua modele expuse n societatea actuala sunt opuse unul altuia i mai bine zis, unul este opus umanitaii ducnd-o la distrugere i avnd ca repercusiuni distrugerea familiei, avorturi, copii orfani, o educaie proasta i traume profund psihologice n relaia barbat femeie, celalalt model care l-am prezentat, cel divin, care este tot mai rar intlnit astazi n societatea, este unicul, model accesibil, rentabil i care are ca rod bucuria, fericirea, implinirea interiorara i desigur, adevarata iubire intre doua persoane. Psihologia actuala a intrat intr-o dificultate acuta n comparaie cu invaatura sfinilor parini despre om, care are repercusiuni i asupra familiei. Odata ce este ineleasa gresit, natura sufletului i respectiv vindecarea lui, aduce cu sine efecte dezastruoase sau cel mult se menine n starea omului de stagnare. Ceea ce au invaat toi sfinii parini ca fir rou n concepia lor despre om, vazndu-l totdeauna n legatura indisolubila cu Dumnezeu i numai prin Dumnezeu, omul devenind cu adevarat Om, deoarece, odata cu pacatul a intrat n om i ruptura. Aceasta ruptura duce la desparirea dintre om i Om, i desigur dintre Dumnezeu i om. Odata restabilita legatura dintre om i Om, cum ccred muli psihologia, va fi restabilita i sanatatea, ori tocmai aa nu este, deoarece este important ceea ce s aun sfinii parini n acest sens: mai inti sa restabileti legatura prin virtui cu Dumnezeu i n masura apropierii de el, te apropii automat i de aproapele, cu condiia ca acesta se apropie i el de Dumnezeu. In aceasta situaie, n familie este important sa se cladeasca relaia Eu + Dumnezeu + Tu i paralel Eu i Tu. Daca sunt lezate acestea doua, s-au una din ele, legatura n timp se destrama, la fel trebuie de prevazut aceasta situaie inca n faa de prietenie cu viitorul so/soie. Pentru aceasta s-a propus modelul divin al unei relaii intre un baiat i o fata care e lipsit de riscuri i dificultai.
60

Bibliografie: Biblia sau Sfnta Scriptur, cu probarea Sfintului Sinod, Editura Institului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucuresti 2006 Sf. Ioan Gur de Aur, Cateheze Maritale-Omilii la Cstorie, trad. din greac veche Pr. Marcel Hanghe, Editura, Oastea Domnului, Sibiu 2004 . . . ., 1899. . . . ., 1998. Sf. Macerie cel Mare, Omilii Duhovniceti, traducere, Constantin Corniescu, Editura Institului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucuresti 1994 Sf. Ioan Casian, Aezminte Mnstireti i Convorbiri Duhovniceti, traducere prof. Vasile Cojocaru, David Popescu, Editura Institului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucuresti 1990 Filocalia III, Traducere, introducere i note de Pr. Prof. Dumitru Stniloae, Ediie electronic, Aologeticum, 2005 Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, Traducere, Pr. D. Fecioru, Editura,SCRIPTA, Bucureti, 1993 .. . . ., 1991. Paul Evdokimov, Taina Iubirii, Traducere, Gantriela Moldovanu, Editura, Christiana, Bucureti,1994. Erich Fromm, Arta de a iubi, traducede din englez de Ana Holan, Editura Anima, Bucureti 1995. Gray, J. Brbaii sunt de pe Marte. Femeile sunt de pe Venus, Editura Vremea, Bucureti,1998 C.S Lewis, Despre minuni, Cele patru iubiri, Problema durerii, trad. rom., Sorin Mrculescu, Ed. Humanitas, 1997. Dr. Dimitri Avdeev/ Ioana Besedina, Femeia i problemele ei, trad. Din l. rus, Eugenia Rogoti/ Adrian Tnasescu-Vlas, Ed. Sofia, Bucureti 2010. Iolanda Mitrofan \Nicolaie mitrofan, Elemente de psihologie a cuplului, Ed, ansa, Bucuresti 1994 .., , Ed., , 2004.

61

 dr. PaulHauck, Cum s iubeti pentru a fi iubit; trad, de dr. Tatiana Avacum i Alexandru Szabo, Editura, Polimark, Bucureti 2002 Pr. Lect. Dr. Leontin Popescu, Curs, Teologie Moral Ortodox. 2005

62