Sunteți pe pagina 1din 7

Care este deosebirea dintre o fiin credincioas i una autentic spiritual i religioas ?

/ What is the difference between a believer and a genuine spiritual and religious being ? Scrisoarea in care Einstein, o fiin autentic spiritual i religioas a afirmat: "Nu cred in Dumnezeu / The letter in which Einstein, a genuine spiritual and religious being said: "I don't believe in God"
by Mirahorian http://www.danmirahorian.ro/ Copyright 2013 All Rights Reserved

Motto: "Nu cred /imaginez intr-un Dumnezeu care joac zaruri cu lumea "/ "I can't believe(imagine) in God playing dice with the world!" (Albert Einstein ) "" ()

Ignoranii fac o mare tire din faptul c intr-o scrisoare scris de mn (redat la sfrit), redactat de Albert Einstein, cu puin timp nainte de moartea sa din 1954, care a fost vndut unui cumprtor necunoscut online pentru suma de $ 3,000,100.00 se afirm "Nu cred in Dumnezeu /"I don't believe in God".

Albert Einstein a afirmat c "Nu cred intr-un Dumnezeu care joac zaruri cu Universul"/"I can't believe(imagine) in God playing dice with the world!", pt a indica faptul c o tiin (mecanica cuantic; quantum mechanics), intemeiat pe calcul statistic (aleatoriu; in latin: "aleas": zaruri) pentru a prezice un anumit efect, pornete de la temelii false ( https://en.wikipedia.org/wiki/Hidden_variable_theory) Fiindc a fcut aceast afirmaie, unii s-au grbit s-l considere pe Einstein o persoan care credea intr-un Dumnezeul in care cred toti ceilali oameni, care sunt prizonieri ai dogmelor i ai idolilor mentali. Dup ce a aprut aceast scrisoare unii s-au grbit sa-l eticheteze drept ateist . In realitate Albert Einstein era o fiin spiritual i religioas, iar acest lucru este diferit de o persoan credincioas. Acest lucru este confirmat de Einstein in alte afirmaii ale sale in care spunea c dac dorii s ucidei creativitatea si imaginaia copiilor facei-i s cread in dogme religioase i intr-un Dumnezeu exterior i ei vor atepta tot restul vieii ca altcineva s fac totul in locul lor (baza programrii reactive este opiumul maselor : religia[1]). Preoii nu au ucis doar fiine umane pe band rulant, pe ruguri, prin crucificare i prinn programare, ci au ucis chiar i rugciunea autentic, care azi este moart, fiindc este lipsit de prezen contient, dup cum spunea Anthony de Mello [2] . Marele matematician si fizician Blaise Pascal a murit in calitate de creator, din clipa in care a devenit captiv al credinelor religioase ( este vorba despre o trans centrifug fiindc atenia fiinei umane este ancorat intr-o credin, care fr experimentare rmne la stadiul de model mental, in idol mental sau de umbr proiectat pe ecranul mental) . Credina este un alt nume pentru mormntul in care sunt ingropate de vii fiinele umane. Cei ocupai de credine nu mai experimenteaz, nu mai caut, nu mai descoper nimic, nu mai vd nimic, fiindc deja cred c tiu, fiindc in locul lor triete , gndete i vede ceea ce-i ocup: dogma, teoria, modelul despre realitate (tiinific sau religios) credina. Ei nu triesc, ci sunt trii; nu gndesc, ci sunt gndii [vedei articolul [3] : Concepia comand percepia /Conception commands / controls perception/ La conception contrle la perception/ Proiectia creaza perceptia/Projection Makes Perception/ La projection fait la perception; Credintele comanda ceea ce vedeti/ Beliefs commands what you see]. Este o eroare s-l considerm pe Einstein drept o fiin non-religioas fiindc nu credea in minte i in idolii mentali reprezentai de credinele implantate de alii cu scopul de a imobiliza i controla alte fiine umane. Einstein spunea c : "Mintea uman nu este capabil de a nelege Universul. Suntem ca un copil care intr ntr-o bibliotec imens. Pereii sunt acoperii pn la tavan cu cri n multe limbi diferite. Copilul tie c cineva trebuie s fi scris aceste cri. El nu tie cine sau cum. El nu nelege limba n care sunt scrise. Dar copilul observ un plan clar n aranjamentul de cri - o ordine misterioas pe care nu o nelege, dar pe care doar o intrevede in mod vag."/"The human mind is not capable of grasping the Universe. We are like a little child entering a huge library. The walls are covered to the ceilings with books in many different tongues. The child knows that someone must have written these books. It does not know who or how. It does not understand the languages in which they are written. But the child notes a definite plan in the arrangement of the books-a mysterious order which it does not comprehend, but only dimly suspects." Mai exist un citat care arat calea ctre spiritualitate i religiozitate autentic, dar care ridic o problem (virusarea final ) discutat in Nota de mai jos :

"Cu ct avanseaz mai mult evoluia spiritual a omenirii, cu att mai sigur mi se pare c drumul spre religiozitate autentic nu trece prin fric de via, i fric de moarte, i credin oarb, ci prin strduin dup cunoatere raional" / The further the spiritual evolution of mankind advances, the more certain it seems to me that the path to genuine religiosity does not lie through the fear of life, and the fear of death, and blind faith, but through striving after rational knowledge". Nota DM: Cei care pun acest citat pe seama lui Einstein ar trebui s sesizeze c ultima parte "strduina/ lupta dup cunoatere raional" este o virusare si nu este conform cu afirmaia din citatul anterior : " Mintea uman nu este capabil de a nelege Universul". Cu alta ocazie afirma: "Totul se schimb in afar de modul nostru de a gndi "/"Everything has changed except our way of thinking." (Albert Einstein). De unde apare contradicia ? Din faptul c orice "cunoatere raional" se realizeaz cu mintea, in timp ce practic Einstein descoperea ieind din minte, plonjnd in oceanul de unde alfa (stare de meditaie) i mai jos (ctre centrul fiintei sala) , ca un veritabil maestru zen. "Cel mai frumos lucru pe care-l putem experimenta este misterul. Acesta este sursa intregii arte i tiine adevrate"/ "The most beautiful thing we can experience is the mysterious. It is the source of all true art and science." (Albert Einstein) "Stiina nsi nu poate oferi experiena mistic a misterului sau realitatea ultim de dincolo de spaiu i timp, iar acesta poate fi unul dintre motivele pentru care toi cei mai mari oameni de tiin au devenit n cele din urm mistici ei inii, inclusiv DeBroglie, Einstein, Eddington, Heisenberg, Jeans, Plank, Pauli i Schrodinger."/ "Science itself cannot provide the mystical experience of the mystery or ultimate beyond space & time, which may be one reason why the greatest scientists all eventually became mystics themselves, including DeBroglie, Einstein, Eddington, Heisenberg, Jeans, Plank, Pauli and Schrodinger. (Watson, 1988; Davies, 1992). In concluzie dac inem cont de restricia indicat mai sus (" Mintea uman nu este capabil de a nelege Universul") atunci nu alergm i nu ne luptm pt "cunoatere raional", dect in faza post descoperire. Cunoaterea direct se realizeaz prin ieire din minte, iar asta presupune abandonarea luptei, predarea; intr-o faz ulterioar cunoaterea direct este tradus sau transformat in cunoatere raional. Einstein se refer la conectarea noastr intr-un mod in care o poate face doar o fiin cu adevrat religioas, care a spart programarea (condiionarea limitativ care ucide creativitatea) si care s-a eliberat din inchisoarea minii (care s-a trezit), despre care vorbea Socrate si consemna Platon in "alegoria pesterii" din Republica VII( toi maestrii spirituali pe ca i-a avut omenirea, dup cum se poate vedea in articolul [4 ] : "O realitate separat/ A Separate Reality" se refer la acest prizonierat intr -o lume virtual mental, in care suntem separai de noi insine si de univers): "O fiin uman este o parte a ntregului, denumit de noi univers, o parte limitat n timp i spaiu. Ea nsi experienteaz, gndurile sale i sentimentele sale ca pe ceva separat de restul- ca un fel de iluzie optica a constiintei sale. Aceasta iluzie este un fel de nchisoare, care ne limiteaz la dorinele noastre personale i la afeciunea pentru cteva persoane mai apropiate de noi. Sarcina noastr trebuie s fie sa ne eliberam din aceasta inchisoare prin largirea cercului nostru de compasiune pentru a imbratisa toate creaturile vii si intreaga natura in frumusetea ei. "/" A human being is a part of the whole, called by us Universe, a part limited in time and space. He experiences himself, his thoughts and feelings as something separated from the rest-a kind of optical delusion of his consciousness. This delusion is a kind of prison, restricting us to our personal desires and to affection for a few persons nearest to us. Our task must be to free from this prison by widening

our circle of compassion to embrace all living creatures and the whole nature in its beauty." Adevrata fiin religioas nu este aceea care crede intr-un Dumnezeu exterior antropomorfizat ( creat dup chipul i asemnarea omului ) sau cea care pretinde acest lucru, ci aceea in care se exprim Dumnezeu, care a inlaturat separarea se sine insi i orbirea. Einstein a afirmat: "Stiina fr religie este chioap( neconvingtoare; limitat; nu ajunge departe) . Religia fr tiin este oarb."/ "Science without religion is lame. Religion without science is blind." Doar o fiin autentic religioas ii inelege menirea, de a se elibera din inchisoarea in care a czut prizonier i de a scpa de separarea care o impiedic s vad, s se cunoasc pe ea insi i universul in care triete : "Omul care-i privete propria via i pe cea a semenilor si, ca lipsite de sens nu este numai nefericit, ci pur i simplu descalificat pentru via."/ "The man who regards his own life and that of his fellow creatures as meaningless is not merely unfortunate but almost disqualified for life". Temelia oricrei fiine umane, care practic o religie autentic, este o via intemeiat pe a nu ucide sau a nu leza alte fiine (in lb. skrt.: ahimsa). Asta presupune o diet vegetarian, iar Einstein se refer la acest lucru: "Nimic nu este mai benefic pentru sntatea uman i pentru a crete ansele de supravieuire a vieii pe Pmnt la fel de mult ca evoluia ctre o diet vegetarian."/ "Nothing will benefit human health and increase the chances for survival of life on Earth as much as the evolution to a vegetarian diet." "Religia mea const ntr-o admiraie umil a spiritului superior nelimitat care se dezvluie n cele mai mici detalii numai dac suntem capabili s le percepem cu mintea noastr fragil i slab./ "My religion consists of a humble admiration of the illimitable superior spirit who reveals himself in the slight details only if we are able to perceive with our frail and feeble mind." Aceasta este atitudinea unui om care se golete de ego pentru a primi cunoaterea divina. S ne amintim de mesajul lui Lao Tzu: "nu pot primi toate fluviile, daca nu m aez mai prejos dec t ele". (capitolul 66 ) Scrisoarea lui Einstein In aa-numita scrisoare, Einstein a atins pe teme cum ar fi religia, primitivismul, ignorana - i lipsa de credin ntr-un Dumnezeu, precum cel portretizat in Biblie. http://io9.com/5954119/einsteins-i-dont-believe-in-god-letter-has-sold-on-ebay--andyoure-not-going-to-believe-the-price Acest documentul istoric considerat deosebit de important, doar fiindca ar fi infirmat mitul c Einstein era credincios este in realitate un mesaj adresat celor care mai cred inca in idoli, n modelul mental despre Dumnezeu, in antropomorfizarile primitive create de religia iudaic. Astzi, istoricii adormiti, care nu citesc intreaga sa oper, bnuiesc c Einstein nu era o fiin religioas i c a folosit termenul Dumnezeu din expresia "Dumnezeu nu joac zaruri cu Universul"/"God does not play dice with the Universe", ca pe un fel de metafor colocvial, pentru a indica lucruri precum legile fizicii, sau chiar pt a desemna insi totalitatea cosmosului . Scrisoarea privat, care a fost adresat filosofului evreu Eric Gutkind, este destul de nimicitoare sau de caustic n observaiile sale. Pasajele cheie din scrisoare arat astfel (traducere din limba german):

Einstein scria: "...In ultimele zile am citit foarte mult din cartea dvs., i v mulumesc foarte mult ca mi-ati trimis-o. Ceea ce m-a frapat n ea a fost c avem multe n comun in ceea ce privete atitudinea concret fa de via i fa de comunitatea uman . "Nu mi pot imagina pe Dumnezeu joac zaruri cu lumea"/ " I cannot imagine God playing dice with the world" Cuvntul Dumnezeu nu este pentru mine nimic mai mult dect expresia i produsul slbiciunii umane, iar Biblia o colecie de onorabile, dar totui nite legende primitive , care sunt destul de copilreti. Nicio interpretare, orict de subtil ar fi ea, nu poate schimba mod de a vedea lucrurile (pentru mine) ... " Aceste interpretri subtile sunt foarte diverse n funcie de natura lor dar nu au aproape nimic de-a face cu textul original. /These subtilised interpretations are highly manifold according to their nature and have almost nothing to do with the original text. Pentru mine, religia iudaic, la fel ca toate celelalte religii , reprezint o ncarnare a celor mai copilreti superstiii. /For me the Jewish religion like all other religions is an incarnation of the most childish superstitions. Iar poporul evreu, cruia sunt bucuros ca ii aparin i cu a crui mentalitate am o afinitate profund, nu are, pentru mine, nici o calitate diferit fa de toi ceilali oameni./ And the Jewish people to whom I gladly belong and with whose mentality I have a deep affinity have no different quality for me than all other people. In conformitate cu extinderea experienei mele, ele( unele popoare) nu sunt, de asemenea, ( cu nimic ) mai bune dect alte grupuri umane, dei acestea au fost ferite de cele mai grave forme de cancer, din cauza lipsei de putere./ As far as my experience goes, they are also no better than other human groups, although they are protected from the worst cancers by a lack of power. In rest , eu nu pot vedea nimic "ales" la ele./ Otherwise I cannot see anything 'chosen' about them. In general, mi se pare dureros ca sa pretinzi o poziie privilegiat i s ncerci s o aperi prin dou ziduri de mndrie, unul extern, ca om i altul intern ca evreu. / In general I find it painful that you claim a privileged position and try to defend it by two walls of pride, an external one as a man and an internal one as a Jew. Ca om tu pretinzi, ca s spunem aa, o dispens (o iertare) de la cauzalitate, altfel acceptat in alte locuri (din textul lecturat de Einstein), iar ca evreu privilegiul monoteismului (existenta unei cauze unice). / As a man you claim, so to speak, a dispensation from causality otherwise accepted, as a Jew the privilege of monotheism. Dar o cauzalitate limitat inceteaz s mai fie o cauzalitate , cum atat de minunat a recunoscut Spinoza cu toate incisivitatea, probabil pentru prima dat ./ But a limited causality is no longer a causality at all, as our wonderful Spinoza recognized with all incision, probably as the first one. Iar interpretrile animiste ale naturii nu sunt anulate, n principiu, prin monopolizare de ctre religii . / And the animistic interpretations of the nature are in principle not annulled by monopolization by religions . Cu astfel de ziduri noi putem realiza doar o auto-amgire sigur, iar eforturile noastre morale nu sunt promovate de ele. Dimpotriv./ With such walls we can only

attain a certain self-deception, but our moral efforts are not furthered by them. On the contrary. Acum, c am declarat destul de deschis diferenele dintre convingerile noastre intelectuale, este totui clar pentru mine c suntem destul de apropiai unul de celalalt n lucrurile eseniale, de exemplu, n evalurile noastre asupra comportamentului uman. Now that I have quite openly stated our differences in intellectual convictions it is still clear to me that we are quite close to each other in essential things, i.e; in our evaluations of human behavior. Ce ne desparte sunt numai "recuzita" intelectual ( etichetele folosite) i "raionalizarea" (modul in care ne explicm lucrurile) n limbajul lui Freud. Prin urmare, cred c ne-am nelege unul pe altul destul de bine dac am vorbi despre lucruri concrete./ What separates us are only intellectual 'props' and 'rationalization' in Freud's language. Therefore I think that we would understand each other quite well if we talked about concrete things." Cu mulumiri prietenoase i cu cele mai bune urri, With friendly thanks and best wishes, Al dvs /Yours, A. Einstein BIBLIOGRAFIE 1. "Programarea reactiva- Cele trei programari ale fiintelor umane si trezirea" sau "Rugaciunea reactivului": A. subiectivi (non-reactivi, creativi, lideri ); B. obiectivi (reactivi, sclavi); C . divini (eliberati, treziti) de Mirahorian http://www.scribd.com/doc/118410590/CELE-TREI-PROGRAMARI-CENTRARIALE-FIINTELOR-UMANE-SI-TREZIREA https://www.facebook.com/download/122042747963968/CELE-TREIPROGRAMARI-ALE-FIINTELOR-UMANE-SI-TREZIREA.pdf http://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii/forum/topics/cele-treiprogramari-ale-fiintelor-umane-si-trezirea 2. Eliminarea bombei neexplodate care este programarea reactiva Constienta /Awareness de Anthony de Mello traducere de Dan Mirahorian http://www.scribd.com/doc/36597538/Constienta-Awareness-Anthony-de-Mello http://www.danmirahorian.ro/Constienta-Awareness.pdf FOARTE IMPORTANT ESTE FORMATUL AUDIO 13.1(PARTEA I-A) http://youtu.be/MsgN3a13FbM http://www.youtube.com/watch?v=MsgN3a13FbM&feature=related FORMAT AUDIO 13.2 (PARTEA A II-A) http://youtu.be/6tjmA1Ronzg http://www.youtube.com/watch?v=6tjmA1Ronzg&feature=related 3. Conceptia comanda perceptia /Conception commands / controls perception/ La conception contrle la perception/ Proiectia creaza perceptia/Projection Makes Perception/ La projection fait la perception; Credintele comanda ceea ce vedeti/ Beliefs commands what you see articol de Mirahorian http://www.scribd.com/doc/124269828/Conceptia-comanda-perceptia

4. O realitate separata/ A Separate Reality http://www.scribd.com/doc/27464855/ http://www.danmirahorian.ro/REALITATE-SEPARATA.pdf 5. Citate / Quotations

http://www.simpletoremember.com/articles/a/einstein/