Problema omului yn filosofia antice.

Primii filosofi sec 6 erau filosofi ai naturii(fizicieni) caci ei studiau natura. Catre sec 5 yn gyndirea filosofica antica este yntreprinsa o cotitura radicala ce consta yn faptul ca pe primul plan yn lokul naturii este ynaintat omul, se cauta raspuns la yntrebarile ce este omul prin ce se deosebeshte prin alte fiintze, care este izvorul cunoshtintzelor omului, care este sensul shi valoarea vietii omeneshti, care este originea omului. De aici se yncepe perioada antropologica (studierea shtiintzifica a omului) yn filosofia antica shi primii care au abordat aceasta problema au fost Sofishtii. (sofia-intelepciune)poarta caracter negativ, de ocara(pu ca luau bani pt intelepciune).

Socrate este initziatorul unei noi directei yn istoria filosofiei antice de la el se yncepe perioada antropologica propriu zisa (sofishtii reprezentau premiza perioadei antropologice). Filosofia lui Socrate despre esentza contine yn sine un shir de principii: 1. Principiul yndoielii sau sceptecismului filosofic expus prin formula *eu shtiu k nu shtiu nimik* prin care Socrate cauta sa combata pe sofishti sa argumenteze faptul ca capacitatea de cunoashtere a omului este nelimitata (sofishtii se considerau a tot shtiutori). 2. Principiul autocunoashterei expus prin formula (cunoashtete pe tine ynsuti) deunde practic shi se yncepe filosofia antropologica. Prin aceasta Socrate trece accentul filosofiei de la cunoashterea naturii la cunoashterea omului, numai cunoscynduse pe sine omul poate yntzelege shi aprecia lumea ynconjuratoare, eul omenesc devine centrul universului, cunoashterea de sine determina moralitatea fiecarui om yn felul dat filosofia socratica este shi prima filosofie morala din Grecia Antica. 3. Principiul identificarii adevarului , binelui shi frumoasului de la Socrate se yncepe kynd frumusetea omului este vazuta nu yn exteriorul lui ci yn interiorul, yn inteligentza omului. Socrate considera ca scopul vietii omeneshti este de a cunoashte adevarul , sarcina consta yn perfectionarea continuului spirituala, morala, a omului. Cunoskynd adevrul omul poate proceda numai bine adica conform dreptatii, procedynd bine omul este concomitent shi frumos caci este imposibil ca omul sa cunoasca adevarul dar sa procedeze opus cunoshtintzelor sale de aceea raul yn om shi yn societate nu exista de atyta ca asha ar fi natura omului, ca raul ar fi o trasatura imanenta unor oameni. Raul este rezultatul neshtiintzei, ne cunoashterei adevarului caci cunoskynd adevarul omul cunoashte dreptatea, shtiind ce este dreptatea altfel omul nu poate proceda. 4. Principiul superioritatii interesului statului fatza de interesul individului. Socrate considera ca yntotdeauna este mai bine sa suporti o nedreptate dekyt la o nedreptate sa raspunzi ku o alta nedreptate fiindca dreptatea yn cele din urma totuna ese la suprafatza. Este mai bine ca oricare cetatzean sa suporte o nedreptate fatza de el pe care individul o conshtientizeaza fiindca yn caz contrar legea yn stat ca expresie a adevarului shi dreptatii nu va functiona, atunci ar trebui shi ar putea sa yntri yn actiune versiunea sofista: omul este masura tuturor lucrurilor ceea ce ar

ynsemna ca fiecare om traieshte dupa legile sale particulare, traieshte absolut conform intereselor sale shi atunci valoarea statului expusa yn lege ca expresia dreptatii decade. Valoarea lui Socrate yn istoria filosofiei este ynalt apreciata shi pentru fapte ca la el modul de a trai shi modul de a filosofa au coincis pe deplin.

Platon
Cel mai cunoscut urmash elev este Platon (fruntea plata shi platos), este yntemeitorul idealismului obiectiv antic . Problema omului este abordata yn gnosiologie yn psihologie shi yn ynterpretarea statului. Una din notiunele de baza a filosofiei platonice este notiunea de suflet. Sufletul este alcatuit yn viziunea platonica din 3 elemente. 1 pasiunele shi sentimentele. 2, vointza. 3. Ratiunea. Acestor 3 elemente corespund 3 calitati fundamentale. 1. Cumpatarea 2.vitejia. 3. Yntzelepciunea. Acestor 3 calitati yn statul platonic ideal corespund 3 clase sociale. 1.meshteshugarii shi agricultorii. 2.strajerii shi militarii . 3.filosofii (yntzeleptii). Fiecare din ei yshi are locul shi functia sa yn stat. Primii creaza bunurile materiale necesare statului, strajerii militarii mentzin ordinea shi poarta razboaiele, yntzeleptii filosofii sunt conducatorii statului. Yn statul ideal platonic nu exista proprietatea privata, totul apartine tuturor La Platon aceasta se explica prin faptul ca proprietatea privata este cauza raului social, proprietatea privata provoaca invidie, ura, lupta, razboaie , pentru ca acest rau sa nu existe trebuie sa nu existe proprietate privata. Daca totul apartine tuturor, daca totul este comun atunci dupa Platon comuni sa fie shi parintii shi copii, familia nu trebuie sa existe yn statul ideal caci familia conditioaneaza existenta(mentinerea) unor sentimente de proprietate individuala expusa(exprimata) prin frazele * parintii mei, copii mei etc.* Copiii de mici trebuie despartiti de parintzi shi parintii de copii. Copiii sunt crescuti shi educati instruiti yn institutii preshcolare shi shcolare statele. Apoi yn baza calitatilor fizice shi intelectuale sunt clasificati shi atribuiti unei din celea 3 clase. Yn statul platonic robii nu exista. (fruntea plata shi platos) .

Aristotel
Platon face o shcoala academic, cel mai vestit shi valoros urmash al lui Platon a fost Aristotel. El este primul din filosofi antici care da defenitie filosofica a omului : Omul este animal politic prin care se accentueaza faptul ca de politica, de organizarea statului este capabil numai omul shi nu robii, prin om se yntzelege omul liber.

Societatea antica din secolul 4 contemporana lui aristotel era alcatuita cin 3 clase. 1. Cetatenii liberi. 2. robii. 3. Metecii. (Metecii sunt a cea parte a populatiei statului care constituia populatia de bashtina , aceshtia erau venitii din alte state care nu erau robi, dar care nici nu dispuneau de drepturile cetatenilor liberi. Obligatiunele principale precum shi drepturile cetateanului liber pe timpurile lui Aristotel erau de a se ocupa de problemele statului de a participa prin posibilitatile shi capacitatzile sale la prosperarea statului prin idei propuneri shi realizari yn caz de razboi prin nemejlocita participare la lupta. Robii shi metecii erau lipsiti de aceste posibilitati, functia robilor consta yn a yndepleni cele mai diferite , grele shi chiar dezonorate munci fizice , functia metecilor consta yn de a se ocupa de (problemele de comertz, asigurarea cu produse, etc.) robii sunt defeniti de catre Aristottel ca unelte de munca. Robii nu sunt oameni, ei sunt unelte printre alte unelte, se deosebesc doar prin faptul ca pot vorbi, dar ei sunt lipsiti de morala shi ratiune, aceste sunt caracteristice numai omului de aceea omul este defenit ca animal politic accentuinduse astfel: natura dubla a omului ca fiintza fizica biologica shi totodata ca fiintza cu gyndire cu ratiune caci numai dispunynd de gyndire omul poate conduce rational societatea. Robii reprezinta un element absolut necesar statului caci statul yn afara proprietatii private nu poate exista.