O EPOCA DE GLORIE IN ISTORIA ETER Ae aM a TN sana ounce 2 : Com) el be wee a De 0 congtints vasti,— aceaa a istoret Hkatce'peooria poaste” ogra, reste Baten oastre bloga, da ‘en ch in spatiol existonteh Hecaruia Intra Sumanitatea, generator mai dinainte de Soutntra si evenimente care ne-contin de, ne contin ca aapiratiy ea teasiune, ea Sncordare a luptel sf nude. puline oa Jetta, sacrificial cteodatd gi ca visare, Si nkaelde ai poste Shiar ea eroare, intra — fh apalitlexisenges flecarsia = gf momen” fe, ‘mash ale Vicloriel ca sl ale tnfringer Srexperientéagadar cu rmult peste marsinile foe ingyen, Magi aon Bevo. conghintavasth apartinern tots! ey prin evenimentele, pein sleftulle et de spit Bh, prin angaietie et de volnid sl abnegatie be’ prefiguressa de mult, dnti-o perepectya fare e a resliatt acum pe temeful carela Se" sprijina propria nossa identate ‘te scoaite wast congtinaInsuylactul de acum 65 ce ani, fgurrea Parigulul Co- fmunist Romén. §© puter spune, fara nicl 0 indoials ef pe fundalul gi In dimenstunen et evolutionard, nol generatile. de az avert Hicin! vil st sane in tout storia (lt fal putem spune, de asemenea, fra nicl 9 indoisa, ca evenimental pe care I conse {uit feucinea Partiouluh Comunist Roman ne ootine s ne leitimeasa in directa gh xine 84, inepulzabid legiturh et toute marie mo- mente care au urmat, pind azi la scara celel al complexe si dinamice reailtl, ca 9118 Derspectiva, prin tot ceca ce. injelegem, Dutem si sintem datort si Intaptuim, la seara ‘Se, kot sPogini de istorie” de Gheorghe lenis propelilor moastre cerinte si posibllittt, Sub Faportul creatiel, al angajari, in aceasta con- Sid Insdsi forta’ de Identifcare a liberati, Accastd Solidaritate “Implicita @ spirtal creator specific culturil cu Idelle st ideale fle pastidulul, factor exponential al intere= Selor intregulil popor si devenit az central ial al Inet atu Tria patil ste de aceea in bund misura Insist storia, Diografia noastra, este “aceasté.flerbinte gl Inestimabila, amplé osmoel ea intre tera #1 Dartea el de’ cer, ca Inize oament gt pAmmintal Inssteril lor, ca nere ‘oament $1 propriul lor ‘ral. Cova ‘unis gl Identifieabil cu instish ulsul $1 simul Pscollior al dreptsti, ceva lunle gt identificabil cu insisi idea de" nice 1 unitate, forta ea sf platforma — una. dine tbe’ platioimele poles st sociale —"e care sua Hiurit, a evaluat gf a creseut partidul ca Si! deving at fill, Inteeg, al poporulul, an Dactld'de masa, Exist o relatie pe care istoria a pus-o sf © pune permanent in evidenta : doud mari te féuritoare se leagh viu Intre ele, anul 1918, anul mart uniri gi ans 1921, anul apa~ nijlel pe seena Istoriel a Partidulul Comunist Romdn, Se flurise o tard unled, tn legitimi= tates hotarelor si destinulut et entra ea Ia scurt timp sf se poata fduri gi acea posibill- tate a viitorulul e, sh se poatd auzi sl veden fgermenil acestui vitor gi s8 se eidice clocati- for la supratatd chipul Insusl al revolute, 1GLORIOSUL JUBILEU Un jubilen glorios — 65 de ani de la fau- rirea Parsidutss Comunist Ramin — 0 s8zba- toare a inimil si congtintet intregulul nos {ra popor. Un jubiteu eare, in gemnificatia sa ‘stories, moral-poliied 1 social este 0 Peindere a tnsest Tupte, a insesi mune si lett noastre ea tard si ca. popor, ea natiune al iret puternte centr. vital —paritdul — Sa ‘arstat sl se aratd indraptatit sf ne expr {ae modul existentel incest si alcatulese sta roa de congtiinfé cu care ne gindim Intregul recat, introgul iprezent si inteegul vilor Pentra cl acest Jubfiew este arcul de boltd ssub care Istoria vie st densi a fri! a pramit $1 peimeste semnul plenae de cea mal pro- funeid st mai expreaivasdentiate, accen a realitit! prin care putem vorbis ‘communica fat de la Indifimen nor infaptules eroice, fFevolutionare, tn toate dameniile de, aclivi= fate. Si de la Inblfimes Tnsigl a condifiel de fom sf umanitate, dea tnaltimea idelor si Iealurior pentra care, {urindu-se be sine, iri a'@5 de ani Comunist Remin, un strluet st cuprinastor ocument al propriel noastre contemporanel- Mi, relevd Intreaga dimenstune drurmulul parcurs, un drum inalt. de epopee, un drum role. $i Portes, plin de jertte el sect, ttn drum ‘al’ Incredenl nestramutate In. vie" ‘de la tauriteaPartidulel 2 toria, tp forta poporutul de a-si lua in std- Dlaite dreprurie 9 Ubertafie sale fundamen- {ale #1 de a holdet asopea propriulul destin Tau legitimat. sii! legitimeaza avenimente ‘chuciale- ale istoriel, temellt-adine! ale 1uptel Demtew independenta st uibertate, cult inal fale gindir politica si sociale, erezurt de neaduncinat ale. uaiei si unitpit prin care, ‘eupindu-si un ioe dema gl respectat in Is {oria lumi, poporal somdn a putut priv, pein sirul tung, nelntrerupt al generatillor, abupra Dropriel le lcttuln el asupra propre sale ments, intro perapectiva care ea realiatil de fant stint rine dimensianea sa de La a 65a aniversore 2 partidult, sub- lidia'tovarégul "Nicolae Ceaugesea, brivl ca Indrepiatita mindrie Darcurs, 1a mizetele realizar obtinute in re volutia si constructia soctaliamulul". Si, In AAcceasl Ondine de ide!" ,avem un puternie arid, cevalulionar si, mal press. de toate, ‘vem ‘un minunat popor care, In Inireaga sa Istorle mllenard, nu e-a local nlclodata In {ofa asupritertor, a Juptat $a dat cele mal ‘mari saerifiell pentru 2-#1 aplra flinfa, pen- Unt ash aplra existenfa, lar adi urmeard cu Ineredere politica Partigulul Comunist Ramin ‘care rispunde pe deplin intereselor vitale fale intregit-nasfuni, ale asiguran vitorulul {ericit al patriet nose! Exponent sl aptitar al Intereselor funda ‘mentale ale natlunll, partidul a. insoleat, ‘ruanizet si condus ” Fevalutla ‘de eliberare Dationald st social, anifaseists sf antimpe: llst, « mobilieat #1 unit energil care au Semnat’ desteptarea in ridicial a farll, re Sesteptarea ef nationals, politcd st sociala, ia. aa ea ny ATK ey SAU ey Soctetati din Dume, a sodalismalul, ave SGreptul si‘privim eu saiafactle st mindrie Ia {ot'ce am fealizat st sa aflnam, fara teama de a grea cd infapturiie revolullonare, ma ‘le transforma, economico-sociale sl edi area cu succes a holt erinduir! nu ar St ft Dosiile tara existenta tonul parthd zevalutio- hnar enre a stiut sa infrunte teroarea silbatil, ilegailtatea, a" dat multe gh multe jertte cin Hindutile membellor st, inind. intotdeauna S38 seopul Juptel Gimpetiivaasupsirit ex: Dloatiri, pentra apararea 1 Supre- Ime ale intregulul popor, a Independent. $1 Suveranitdht RemAniey Sublinlind aceste ade ‘icurl, secretarul general al partdulul, tova- Figul Nioalae Cenupesos, sintetizesza. de fapt {ngus! modul nostra dea pri i aprecia storia, leoteazaintrag acest viltor st face puntea vie de iegitura cu stireitul de seco), cu acele ‘mensiuni ale dezvaltiei prin care ne vom situa Jano} altfudini gt prin care caltatea ‘munel af viel) va dobindi ‘in nou velet, Sublini, tovartgul Nicolae Ceaugeseu, trobule pus adevarul #1 teebule aelionat fara nti aleve, trebule sf triumfe rattunes, rspunde- Fea pentru soarta umanitail. Im aceasta p= Vintd, mu exista granite, nu exista limite, ‘conséng, raflune, raspundere, doringa einstt Gera face tatul pentru salvarea vltit st apie ‘rarea Viti a Independentel st bert o- Doarelor.,Atomfinla considera e4 pe aflim in iio epoed hotirttoare pentru tnsisi exlstenta Tumily'De aces, sublintaad tovaragul Nicolae Ceausescu, adoptaren nul program complexde decarmare, tn centrul cérula sh se afle esarmarea mucleaea gt chimiea, consiitule 0 hhecestate vitals pentru toate popoarele iu mill®, Este acesta apelul, glasal une! mari con Stilnje, este ratiunen insist prin care lumea {i afirma dreptul Ja viata, este aceasta hota stoare #1 energies chemare pe care Rominia 9, face tuturor poposrelor, tuturer natlunilor. © fara a munclh Hind, o fara a pac, st prin ‘Spunem, fntr-o cuprinattoare sintagmé : Pariidul, Ceaugesen, Romina si spuncet de fap adeviral-unul’ timp in care ‘storia sa aleatult 9 se aleatuteste prin mari si incon: fundabile blografit ale muneil, ale. creafiel sillmjtice si tehnice, tntt-un efort de eati- Gare neabétuta, ce 9 prolectie de constinta ‘yastd gh intemeieteare, pornind de Ia realita- fe si ajungind jarisl fa vealitate,tnte-o con Unuf transformare. Glorionul jubileu si parsl- lu, Into asemenea stare neva eflat, urd Hindu-ne tn chip crestor desiinal sf facind din realitatea la iio ogfinds fidelé a unul frum in permanenté. ascencent, eu punctul ferm’ de pornire in Congresul al 12a si traversing toate celelalte forumurl comuniste fare alcitulese:tnsigt arhitectura de idei {apie revolutionare “ale Epecli” Nicolae Ceausesen, ‘Un partid erole, demn de istoria, de misiu- ‘nea gi Tolul un partid al {rf mindru de ‘aceasta exemplul ef find de un statormic sf Drofund ‘umanism. Gloriosul jubilew al part- Gulul a relevat ined o data aceasta, a relevat spirtul romanese tn actiune, aceasta indisali- Lila gi vie unitate intze partid st popor, intre fard 1 conduestoril a8 O unitate care © Ge fapt tot o ettorie, una din ctitorile epoc!t roast, ‘munca si creatia intregl fei si o tars mind de partidul shu, “un Bopor mindra de cel india Iva Incredintat Eirmele conducer su Dreme si impreund eu care a obfinut cele mai Eutezitoare victorin esonomie, in stint, lafa politica si socila, in afiemarea s{ ints ‘rea Grepturilor’ st Ubertitior sale funda mentale — ati semnificaia de fond, wriagi, prin care Partidal, Ceaugescm, Rominia rie fine cao esentlals opert a unite noastre Ge gind st vointa, acea axa mereu vie stress 4 universului tuiuror peeocupaeilor sf espira- {iilor noastre. Congresul al XIU-lea al parti- Sui great Intengn desvoltre econonich 4 sociald a pateiel In perspeetiva nor noi st fundamentate implinie 0 extraordinart ex Perienta tace areul de bolts de la Congresul EX tnenace i Inserie. pe mai depasie, in vi- iunea anilor ‘nouasee! st a sfirsitulu: de Secol, 0 realitate care creste 9 1 aratd toe mal ‘temeinie dimensiunile, demonstritd fn- ‘isi forta sa, capacitates soclallsmulul de a a expresie putertl de creatle si angajare a Doporulul, manifestrli sale plenare in toate domenille de activitate. Optiunes pentru s0- slalism este decisiva si detinitorie gi ea fer~ {ilizeaz mereu gindleea si actiunea creatoare. ‘Faurirea partidulul a reprezentat un act is- torie deo exceptionsla Insemniiste pentru Intreaga devetire a patril, revolutia inspi- atl, organizatd gl condust de partid 1-a po- tenfat cu maximum de relief trisiturile, Vi- oarea, curajul si abnegatia, spirtul de bertate si darmnitate, iar cele cinel mari to- rumuel comuniste” ale Epoclt Nicolae Ceaugascus -8u conferit temelit gi altituaini Istorice far precedent. Multe, tot mai multe Romani ineap at intr-una sings gi tot mai ‘multe vor ineipea miine, in zoril acelor im- pliniri prin care, sub egida unel nol ealtiti a ‘munall gl viel, ne plasam pe orblta unel Hist soclaliste mediu deavoltate, Vittorul poate fi folosit ca argument fot in acceasi ‘masurd fn care prezentul este o platforma de Intaptuire @ oblectivelor inserise in progra~ ‘mul partidului i tot aja cum trecutul apro- iat, dar atit de vast sal nostru, al Hecdruta, Justticd pagi mereu mal inalfi si se fixeaz Intr-o dialectieh a Inaintari ferme, consec- vente, pe multiplele coordonate ale progresu- Jul st elvtizatal ‘Spunem Partidul, Ceaugescu, Woménia, ca st cum am spune inima noastra, erezul_ $1 onstinfa. comunistd a acestui timp. Beste rostirea uniliti noastre depline, este teretul ‘cesta al munclt, al gindirt gt creatiel prin fare generatile fac un vid gi indestructibiL Togimint intre ele, dfinuind ea o-alté mare stitorie, aceea de'Ia care pornesc toate ra~ zele de gind si de fapta gi in lumina clrora Patria se inalfa pe nol culms Parte inseparabilé a istoriel partidulul s-au lrmplinit cincizeci de ani de ta acel act pe care istoria Ia Tnregistrat sub titulatura Procesulul de la Brasov gi-n care un destin $10 vlatd de exceptie s-au exprimat in sensul 31 be potriva marilor idealur! clrora Il s-au faruit. Un tinge erou comunstt, preyedintele de azi al Rominlel, ‘secretarul. general. al ‘partdulul, tovarigul ‘Nicolae Ceausescu ql Angaja, cu o energie fest din comun, tne freaya’ virsta pe ealea grea gi plina de sa crifiel a lupte revolujionare, sub steagul ce- Jel mai dropte si mérete cauze. Procesul de Ja Brajov este una din ilustrarile de netiga- duit ale acestel lupte, este unul din momen- tele care au mateat acest drum fnalt 31 gre $e pareursul cfrula au trebult si fle tn fruntate nenumirate rscur sl primejall sh ‘au trebuit sf fle trecute multe dramatlee tn- ered, Avea TB ani gi, dup cum 0 atesta Bnalele vremis, era deja 0 personalitate cur foscuti in rindurile pactidulul, | se tnere- dinfau de aceea sarcini de raspundere, era Invostit eu Inerederea gl stima celor care. fl cunogteau 31 fl urmau, Impresionay.fermita- tea, Rotirirea sl curajul care il erau caracte- Fistice, mogul deoseblt cu care prives reall- tatea ca si perspectiva pe care 0 relev8, sco- ul in numele ciruia gtia 64 mobilizeze sl st Uneased enersi Ceea ce s-a potrecut in urmi eu cincizect de ant ecto strine Ingat de lupta, de vista st setivitaten partidulul, este acea operd vie gl fampla tn care, pe deplin si temeinie angajet, partidula putut si poate s8 se exprime. prin Diografit st vocafii de ordin exponential. Un ume réeirea Ia orizontul ietorel, in mame Fisirea la orizontul eonditit luptel, a zba~ ferilor. a jertfelor, 2 sactifielilor "pe eare tumanitatoa noastrd ea far gl popor avea ined ined a Je mat dea la scare tuturor gene-Demonstrate comunist- ratilor si eh se edifice apol In Ubertate gt independenfa. Tn contextul lumil de. ata, fl gravelor primejait care planau ea urmaré f.ascensiunit faseiste germane sla sprjini= orlor e, partidul noetru comunist se” man festa ca 0 fori reale, lucida gt clarvazdtoare, In'mod profund #1 statorniepitrunsi de Fesponsabilitaten, fall de destinele {Ari ‘le poporulu, mllitind gt actiontnd in conse- finté pe multiple planar, eu mulple mij- Teaee #1 posiblitth Peste numa tel ant is ind destinul tiril, un destin de exceptie, ‘ste Jegat deo via{l ca gi de o apert de ex fceptiecind el, acest. destin, In prefigurarea ul de odinioard, era cao carte care abia in~ ‘cope ai se serle fst se cuprindl de fapte si deh de except’ s1-cind acente fapte, In of ines vitoralus, se insumeazt une! realiati fare, delve simple” si intimplatoare, aves $1 fare si-si spund in Intregime cuviniui gi si me aca te-un fel pita la scrieren "acestel ‘ti ca sl la citrea el; gl cind toate aces- fea, ca luring Insigi a zlel st ca lumine In- ‘gi adevarutul, se petree Ia scara uel in- frog na(lunt gi la scara existentel fecdrula fe este, ce poate ft aceasta 7/0 stare a pro- Drietnoastee constiinte, un sentiment sat, $i nai mult decte ait, ‘convingere, un suport prin eare ne reprezentim propria noastrl du Fata propria noastra partiipare Ta acele Gate ale istoriet sare ne-a premers 9! care, fe fapt, premereindu-ne ne continua? “ceva din toate acestea eau poste c&. toate Ja un lor ne Incearea ori de cite orl privim {storia mal mult sau mal pufin aproplata, cu evenimentele, cu mobilurie i lenstunile fare ne fac sh ne atingem de\no! st de finta fnsiet a fir, en de o-experien{a pe care am 4 = Toblou de Eugen Polade foria avea s& mal intilnesssé din now nu- mmole Hngruial "row comunist "Judecat "$i ondamnat Ja Bragoy. Sentinja de atunet nu-] Invinsese, era purtdtorul $1 aparstorul noc Ideslurt ferme gi ele, aceste Ideals, aveau rezonantd din ce in'ce mal lang eum, In Findurile clasel muneitoare, ale (Ardnimil si Inteleetalitai, luetau asupra constlintlor s1 se instituiau ea 0 ampla congtiingé de sine a beciat, ‘mai triit-o pared 0 eunoagtem si totusl ea imine si nt se televe neincetat.” Acel act, fel episod de acum cineizeel_de anil, bund Sard, provesul de la Brasov. Faptul ef un U- ‘nie Eamunist romdn era judecat sl condam= ‘hat fm aeele ‘vremur, fn Instenfa sl dupd in tereiele aeclul timp, putea parea normal, nu? Dar era tocma! acea jnormalaate” pe care el, acest findr, Vola sa 6 schimbe. Cu ce pret ? “chiar af propriel ful viel, ai Unereil sale care altfel se ardta_staltfel se ridica pe calle tunel fupte duse pind la capat. Cie, tn ultima Instanta, aceasta este forfa ca si credinfa pe care ni le insufld macile exemple ale Storie, inditerent de virsti | aceasta Tupi dust pind Ja capit,nelstovirea aceasta pling. st de fa mee gt de dramatism gi de eWutar! ‘dar af de 6 inestsicablid gin acelag! timp lrezistlbila fneredere In dreptatea cauzet 1 a toi ce im- plied ea, Jere, demnitate, secrificlu Aveasta Tupta ‘dst pind la capt, dec, #1 coast mens, locotitoare voinfs, puteres aceasta a cirel masura nu ait anll $1 framintdrile 1-0 au, clt mal ales acea destvirgta stator nied aplecare spre ideal, acea fascinand’ gi Ta {rma ume! neinduplecata Tucrare @ idealu> Un tinds comunist, agadar, era prigonit gh purtat spre judecata acum clfciaect de ant, St frau judecsie sl primeausentinfe drastice Ideaiurie in numele edrora ‘lupia gi pentea Infiptuirea" carora™ pariidul il incredintase Sareini #l Pispundert Geoveblte, Era eunoscat si urmarit mal dinainte, pentru ch aceste ‘dealuti aveau $i o biografie de acura, purtau ‘sun lume, aveau si fige In desarele organe- lor de urmicive dar aveau fige deja gl In isto: rie, cartea ea abla Ja Inceput, eaten incepen ‘serie. Jar Ia Bragoy, acum cinelzecl de iu sorisprintre cole dint! capitole. © biogratie de excepiie sf un destin de excop- tle Un nume de tints, erou comunist un det tn rovolutionar. Bra iy 1098 ¢t peste alfitreb ‘listeria care feyea fm pletele publice 9 se Intlseara la intruniet ale celor care 0.1 180 eau, 1a un inti! mal, avea 6-1 rentfineasch Deol baricade, Idediurle nu putea ft ares- te, neice In celule, sechestrate. Un tindr foro comunist primed sentinga in fail gl Isl Tneuraja tovarda, nut era’ tearad, era ho- lit, Inevedinjat de dreptafea pentru care putea fl pe momnent Infeiat si condamnnat, pu: fea fl prigontt, pedepsit, ads In fata forjel de opresiune, a Redreptitl, dar nu gl in fata neputinte, @ nelneredert, 91 eceasta cu ort= Procesul de la Bragoy Mi pecetiuia, pentru ‘un timp, soarta sl tocmal de aceea aces ‘arte care Incepea si se serie este 9l glori= ‘asd gl dramatiel #! eroled, unied prin intre- ful sfu confiaut. Daca istoriell — este dato- Fla lor — vor urmicl cronologia evenimen= {olor 1 idelle care In eserta Tor adue 0 vie Injelogere sl poarid 0 rodnied ‘éstringere a scopurilor $1 femelilor ineesi ale amit @ ealitfit de azi, pe nol, camenil de litere, fe intereseazd, cred, semmificatia sine In- tereseaza, mai’ ales, aceasta viata in matea si pe parcursul clrela 0 Diografie atit. de ampla' st Infaptultoare ne-a" cuprins $1 ne cuprinds pe fo, aceastd solidaritate. ‘princare numim si o revolutie gi o revelatie in estin. Aceat Sulu vital be care dinar exo comunist de acum einelzee! dean, eroul # conduediorul de azi al Rominiel- secret General al. parlidulul pregedintele. Republi Si, tovardgul "Nicolae Ceaugeseu Tea. im Drimat si ft impriméintregi socletl, vi Hind infinit mal departe §l adresindwse Un fotdeauna ‘oamenilor istoflel Tari, poparu: Tul Bra acel moment o prefigurare a multor sh multor Insuset de gal Bra un act de nag- {ere poltich $1 sorlalda celul care de mal bine de doua’ decenll, in frunten partidulul si (iri, neva consecrat sl ne consacra unul Gestin In permenenta. creator. ra ISTORICE Daci istoria, are amintiri, dach se poate spune cl istoria @ avut gl are mil de amin- Unt Le trdim, pentru ed ele sint ale noastre, eva din bra si aeral ‘lor’ ne patrunde, fchlar dack nu nol te-am produs, chiar dact ‘nu nol am fost in clocotul viet gf tale lor Gelet mat exacte. Sint ea si zie aga parjl din fol testamentare si reliefurt ale noastre mal @inainte de nol. Pentru acel ce ne apropiem fe eineizeci de ani, bundoard, acest episod Ge acum cinclsee! de ani, ‘procesul do la Brajov tn care istoria “vedea mal Ini! un finde 4 vedea mal ales curajul gl tenacitatea ul, pentru ea spol, fm mp, st se cuprindgs 41 de intreagt blografia Tul far mai Wratu 6 Eonsaere si cea mal deplind gl mal eroied ‘entisate, ‘Pentru acel_ce ne apropiem de cincizee! de an, agadar, “acel episod de acum clnel- zeci de ant, prosesul de la Brasov, un fapt Ge ‘storie gi mai ales un fept care'a produs {storie dar'si din eare nol, cel ce ne nasteam tunel, putem spune cl deducem i, mu nu ‘mal att, chiar define amit Istorice, Un Hoar comunist “romin infrunta instantale fimpulul, se numea Ceausescu Nicolae, par- {dul fl focredintase sareini mari, lar gestul sou hotart, inspirat gi energie fi depagea ‘marginile virstel inti-un sens care era’ al redinfel Ia lupt4, In victorie, In dreptatea Idealuctior #1 aspivafilor une! Intreg 12x, ale unui intreg popor. Bra aceasta o prim si-densi temelle a maril sale identitatl. Bra tun moment de lupts si viata ca un Impact al istoriel in propria ef desjarmurire gin pro- Drlul el destin. Dateleune\ blografil se franeformau astfel in aminti storice ale tine! intregi gi eientiale deveniel. Deveneau capitol striluct al istatlel partidulul. Cel ce Se nlsteau atuncl gl tofl_ cel ce aveau si se ‘ased intrau {rd sf tie In spatial unor astfel de amintir, Istria tir este a dous ‘mami 2 noasird gi ex al le spune pe toate, ‘ea ne Invata tot. Ne invat@ sf stim nume- Je acelora care s-au zbatut, au luptat si au suferit pentru nots! ne arata ef faptele lor Sint sl devin tot mal mult #1 ale noastre, oi ‘ave amintiri eu mult mai inainte des) ne #4 fa putea priv cu limperime in nol. Prin face! moment "eroie de acum 0 jumétate de secal cunoastem $1 Injeleyem ch ideaurile ‘Ru au virstd si cA doer eroismul celor care W ge consacrd decisv i detinitor le con feck sl foria 1 amplitudine #1 destin. Din- tro “ist pe care instanfele serisesera Ceauyeseu Nicolae, detinitor de aspirait gi Hdealuri de care ‘se cutremurau, storia retinut, tn toatd. maturitatea expresiel sale, pe cel care birbateste aves sa infrunte gl ‘multe alte nedreptati sl oprelii, pe Nicolae Ceaujescu, eroul care Se gl infaptuse, eroul ye rs ee ‘Momentul de acum cincizect de'ant = tratly pentru areul de timp care Inseamnd Un destin de exceptie so blografle exem- lard, un moment care 2 tnscris ea. un Capitol glories al luptel partidulul gi fal, Dehiru éa si se petreacd/ acea indlsolubill gi continu osmoet Intre idealurl si forta de a le exprima si infaptul, acel moment care, eda" slrgtren tmpelal ne apace sal ‘pregnant smal sugestiv prin prisma Teall- Gi Ge onl, @ scestel revolutionare edificdr ide 1a allitudines edrela jara se poate rect noagte si se recunoagte printe-un om, Prin trun mare am, prin conducttorul qi eroul Shu Tnalte, alae #1 puternice virult politice St sociale ge afirmau atuncl, dirsenie, cura), ncredere, aruire, forla de sacrificly, clan fl abnegatle. reaistenja, tenacltate, puteres Se a duce pind 1a capit o Jupid #i dack evole de a'o relta, de act da nol amplitue ‘Sint de spin si ctteranta, Inalte, alese gl utemnice vittufl de conducitor s-au afizmat Slice aflema prin tot ceea ce reprezint® azi nai mire} simal-durabil In epopeea con ‘Rrucfiel noastre socialist, Intiro. epecd. pe fcare cu mindrie si Tecunogting2_o umn Epoca Nicolae Ceausescu, epoca adeviratel renaster! gt tnflorit nalonale 1 tim, U1 vedem gl-1 simtim merew pre- zent ‘in opera de elaborare a polltell eco- Homice st sociale, stlnjtice si eulturale, tn opera de transpunere Tn practiea a progra mmelor adoptate, in dialogul larg gi perma nent cu tara, cu oamenit, eu problemele lot, fle prezentulul gl viltorulul, pe terenul gin Girti st ac{iunit practice, revolutionare, 1a firma’ destinulul” natiunil, al WbertAqi, al Independentel si suveranititi!_poporulu, al constintel patriotice exemplare, Caleaprogresulul 91 elvillzatiel noastre socialiste $i comuniste, programele dezvel= {iri oastre multiaterale, in consens eo proprile noastre cerinte si posibilitai, cu- ‘hose prin gindirea gl activitatea secretarulul general al partidulul © fundamentare origi- ald, novatoare, ea implica adinel in Tnsiqt dialectiea gf conditia Turll contempo- rane, In asigurarea plcll 1 infelegerit inter nationale, pentru ffurirea unel lum! mat Grepte sii mmai bune pe planet. Ideea de pace side dreptate in ‘relajlle internatio= hale tf datoreazd mult, de aceea opera si de- ‘mersurile sale aint cuncscute 1 reapectate Beste hotare, apelurie, Indemuflle 91 contrl= Dutite sale tn materte de umaniem’ sf uma: fifate flind de acum un reper gi doctrind de important universal Un legémint, 0 unitate indestructibit, un ant care-t gi'expresia integritajit nosatre ‘moral poltice ql sociale este exptesia ea gl ondijia’ propelulut nostra destin © pascal $b tara, pareidul — ‘congtiingl Inalth gh tn Faptuitdate, partidal “contra vital al Intre- ‘il nattunt, partidul 9 eroul alu gt al qari Dartidul st conduestorul sau, Am tritt ‘Aceasth primavera un glorios jubllew — 63 Ge ani de la fdurirea" Partidulut Comunist Romin — am trait, de fapt, ed toatl pu fetea evident, "un “Subley al sae a inaintate st Imai prodigioase congtinje a Juprel "si titetrs foustre In contemporar Se cuprinde tn traieetul gf in amploarea aceste! Tupte st faptal erolg, exponential, de ‘acum cineizesl de’ani--Acel proces in care, Brin Inateniele wremil de atunch era fudect St condamnat’ au numat un tings, ef tnsegi fdealurile de vitor, sl ge Incerea fi Jude~ cat si condamnat insu! viltrul. Solidarisa Brin 'voeea."31_convingerie.dndrulul erou omunist devenizea Tnsigi a istoriel sl sol- Garizau, dobindeeu Viaja. gi incredere pein el toate nazuinjele. g agteptarile eslor In fumele cirora lupta’ sl Se angela, daruin= dlucgl anit cei mat frumost st mal flerbinti. Este exemplul tineretit si-al_ permanente! @aruiti erolee, revolutionare. Faptul tntreg ceva dat si dd-ntregires unei epocl unice-n ‘eatin ALL ZéineseuCu motonava pe MAGISTRALA ALBASTRA Le pufin timp dup inaugurare am avut pris! si parcurs cu motonava Malnay” Canalul Dunire’Merea Neagrainlee ‘Aeigea. sl Cernavoda, sk admir plin de curlealate ‘omin aceastd unled, Ingenloash gl desivirgta operd d Cernavoda-Galat ‘ul, prin abnegatia st romantiamal revolaiionar eare-l caracteri- ‘eaed, a avut un tol covirgiior. fechnice, alituri de marile ed! de navigatie ereate de om pe Terra anama, Sues Volga-Don. Ele prevanat ct dou sluse ta capete gi are in components trel porturl nol cu 61 @ane de aylep- {are gl operare, acvatorii Insumind 43 hectare 31 glatforme por- ‘tare’ ocupind "36 hectare, precum st nul port Conslanja-Sud ‘care, in final, va fi unul din cele mat mari porturl maritime ei Fopene. Cet 300 ‘llioane ‘Gamal a fost mevole de dislocarea a 125 mete! eubl de Distrd $1 500 metri eubl dearocamente. Sau constrait 4 kilometri de tiduri fo sprisin, tena de 89 km/h si-cu © capacltate de pina la 18 mii tone, deci ata ate anual devo 1 millon! tone. ‘La turren a- dioasel opere au colaborat reprezentan(it 6) de meseril cel mai ‘numerosi find. mecanicli,goterl, sudorl,” betonigit i” dulghe- ‘il, Ga 8 rellefim mal bine performanieie acestel not e8i de na ‘igatie ‘omanest, Sg iia fn noul pare. constintean cupeine sntce ste, Mirea”eet BAtrin bd, Tumis (cartes Tele Tomis TI a ost reamplasat bust Drotesoralut i fostulsh primar” al” orapuul Ton Bineseu ‘ass0is00 Digigitor al nvdtamintlul — dobrogean duot 1879, airector al Seoll” Normale ain Constanta, ining” tm 1863, la sacuinfa se, el a timas in memoria conceldfentior 9 prin valorooseintfative.vetare "= fuate fy vremes ciod ase atat tn-frunten Primde Fe oreputul (19601001, lo0o—i00n. Aat- fel, Scum se fa inigativa parcelar patie nord a Constantet (delimitata de strtzi- Je Stefan cal Mare, 1. G. Duca, CAlarasi, fntlinfindu-se aya-numitui cartier rom’. nese, In antitesd cul cosmopolital Peninsu Jel; “tot tn timpul primariatulul su deb: teaza Tucrislle de construetie a. Cazinou-u (prolectat de Petre Antonescu inte-un au fentie stil 'rominese), ce trebula sa repre: inte, in. vistunea Idi I. Banescu, ysimbolul {slumfulul rominismultt Ia, Mares"; sehim- ‘area primaruiut va duce, tnsa, 91 ia reve: derea fadicald a planurilor (se. turnaserd oar fundatiile),” rezutind tn 1910, con- Sstructia pling de’ zorzoene — tipiee ‘tilt fathitectonie occidental al tmpulut — Cazinouful, asa. cum apare™ si astAzl. Cos Jaltd mare initiativa edllitard 4 1ul I. B&- nescu este alegerea Mamalet ea stafiune tue stied ql tnceputul amenajarit aca atace (este inaugurait in 1906). Bustul, turnat in Drona, este opera sculptoruttDimitrie Pa lured sla fost terminat ined fm 1911; ina furareaare loc in 1916, inifiat find am- Plasat in piafeta din spaiele actualulul ma- fazin universal .tomis™ Pe Falera Cazinoului, tn acel_unghi re- tras al el, pared dinadins ales pentru, pele- Finaj, se naif. Dustul Tu! Mihal Eoninese (@850—i890),"poetulnaffonal al, romanllor, ffrula urmasit au "tanspus in bronz al Piatra testamentul su poetic: .. SA ma Tisalt si mor / La margines, mii” Contrar color stlute pind acum cftiva ant, Bminescu a varut, totus, “marea, im Tunle 18, © scrisoare — inedita pind tn 1969, clnd este Teprodusd, in facsimil, de revista con- Stinjeand,Tomnis" prin astedia’ cuncscutu- {ut eminescolog, proferorul Augustin, ZN. Pop — trimisa’ din’ Chiustenge", la 16 tu ple 1881, Veronied! Miele, este iamuritoare in aceasta privints, Din ea fezuité ch poetal a stat 1a Constanja. zece “alle, loeulnd In fansarda de la Hotel @'Angleierre (ituat in zona peninsulari a oragulUly poate De eeu! nde se afd astiat Sediul —renovat "al Tntreprinderti miniere ,Dobrogea", Be LN. Tuleseu), Tatf ce serla Eminescu de la Constanta, fn vara lu 1681 Constanta 16 iunie 1881 Drags mea Veronict, Tarti-mA cu nu tiam scris de atdta timp, dar am Tntiraat la Giurgiu, la Cos tineseu, unde am seapat odald vaporul, care nu pleacl de eit de tre! of pe aaptamans glam venit act tnde posta nu, pleack In foate allele. Am_venit lent am thout deja out bai in mare, care promit ami face mult bine, ‘desl pe ict e frig ancl gl apa Imirit nue destul de calda pentru bil. De fceea sunt unul din cel de'nti, sos” act Dentru bil, gl niment nu se ‘scalda anch Efard de mine No a4 stau sei de cit vro eee alle gt apal lar ‘d'ntore 1a Bucureyt. © sh mé'ntrebi ce efect mi-a fdcut marea pe care-o viz pentrvntile oard ? fectul Snel nemarginist pururea migeate. Dar abla Se doul ale alc, nam “vazut-o tm toate fejele — fel ee schimbicioasa Ia coloare Sin migetth, de unde unit autor! o gl come ard cu femeea, ‘Constanta sau Chlustenge este un mie forigel, dar Indestul de frumos, “Nu are a face de loc eu Rusclucul, Carele att oareca- fe eleganté in clddires lor, cle! platra tient act sl cldairile sunt din plated patra- fa, far primiria, deetnd stipinese Romanit fl existd un consiiul comunal, « fécut foar= fe mult pentru orunduiaia s) inframusetarea oragulul, © terasi. pe fermul.{nnalt dao Frumoas priveliste ‘pe toatl" fntinderea mir s1 Gad. Tuna'e de asupra apel, ea nunca tm plein de Tucire slabs, care. plu feste pe-o parte a. apel. Restul imine "in Intuneree st noapteamarea igi merit nue mele ef de neagr Viata e cam scumpl acl dar mu atit de exagerat de scumpiprecum mi se deseria ‘mal ales de cand’s-du deschis clteva ote- uel, Ea-anul St stl ed. venim arméndol ‘act, del balle de mare intéresc bataile tnimel. Gu toate ef emul pare a intinert de ele, pre ‘yinea_méril Tinistesie, mal ales sufletele furtunoase Sed intr-o mansardé si privirea mine eschisi din ‘out parti ‘asupra mit, pe é @ a oc eee he ened 13fare ag vrea si plutese cu tine. Dar aceas- fa neflind ew putinta, te strut cu dulce, raga mea Veronlct §l remin al iu Eminescu ‘Adresa mea: ‘Chiustenge (Constanta) Hotel Angleterre Inlfativa ridicdrii unui monument al ul Birnegeu Const, tt avg pro- fesoara” Zoe Verbiceanu ‘gl avoratul poet Toan N. Roman (eare-l cunescuse In tineze: jergl 1a ajutat materialiceste pe geniul ‘ocziet rominest); cesta au gi constitute, {a"sirstul anulut 1990, Comitetul Pro-Emi- neseu, ce avut un merit deossblt in poptt= Iarizarea. gl susfinerea ideit tnaltari mona ‘mentulul sub patronajul su. (secretar’ 31, Gupa moartea Tul 1. N. Roman in tule 1940, ‘animator al tul_ devenise. magistratal”Vale- Flan Petrescu) aul loc umeroase. prelegert Sleonferinte despre ‘Eminescu, susjimute de Dersonalltatt precwm 7. Vianuy MM. Sadovea= Ru, S. Mehedinti, L- Rebreana, dr. Gh. Ma Fineseu sa. Dupi relstarea™ pietorului Ne“Tonitea, avocatul-post aminti mat sus opis categorie hasarduls! ypu concis Pentru alegerea seulpiorulul. .Pe_gura, pe ‘Oehil sl pe fruntea celui mal mare post al neamulus nostrw ni vo! putes ingldul a 4 preumble, vulgare, dogetcle oricul_ipso- Sar analfabet, “Ar fi un sacrilesia. Chipul Sul Eminescu’ se cuvine si fie modelat, cu fevlavie adinet st cu exceptionala injelege- fede ming celil “mat ‘mace sculptor si Fominimel contemporane, Pe acest seuiptor MT'vo! alege eu, st eu singur Imi voi Ida In- {reaga raspundere a. legen a reco: mandarea Tui 7. Vianu, sculptoruiui Oscar Han {se Incredinjeaza’ modelarea bustalui uf Eminescu. La 16 august 1934 are loc solemnitates dezvelirit tmonumentului, mo= ‘ment de seam in viaja culturala: dobro: deans ‘interbelica,” Poetul este. reprezentat Minar, pe" soelul bustulul profilindu-se hips statua® al uineia dintre muscle antici Snsplratoare ale lisiell — Terepsichore sat Erato. Tn scuarul din fata Casel Armatet (clad yo co dateazd din anul 1004, destinata. Pre- fecluril Judefulu este ampiasat busta 1ui ‘Vasile Parvan (18821027) ‘De numele™ Jul aint legate inceputurile latheologiel “dobrogene (dup ce, de Tapt, Drienele cercetir! sistomaiice fusesers feo” uate, la sfirgital “veaculul treet, de" Gr. ‘Tocilescuy, “munea Pasionaté si rezultatele Geoseoit de spornice objinute sitwindusl pe Pavan Intre ce! mal marl asheviogi euro: Peni al timpului sau, "Pe pamintul romi- hese transdundrean, cl Iniiaea la inceputul eceniulul al dolles, stpaturile de la His {ia cetate pe care 9 readuce la fuming in 4O1S, Drecum si cele dela Callatis (Manga ay ‘st Ulmetal “(Pantelimon) ; In. 1015— 1916, el decoperieard 0 parte’ a zidulul de Incinta. al Tomisului romano-bisantin.(seco- jul al Vi-les), din zona portt de incinta #1 42 turmulul mécelarlor (vis-a-vis de" Hotels Continental Activitatea sities a. mare- ul savant roman, profesor In Universitas, ‘oncretiaaté in nirheroste rapoatte #1 tt: Git do specialitate — este tnirerupta prema= tur le mumai 43, de ani, Cu toate acesten, Vi'pirvan Iasi in urms sao nous injele: ere a Istoriel vechi a {aril aga cum a avut Plgazul a0 expune fn Tuerirt fundameatale entra istoriogratia romaneasca — Incepu- farile viel “romane la Gurile Dune 925), Getiea (92) 51 “Dacia. Civilzalilie Straveehi din reglunile ‘earpato-danublene iparita ta tin decent dupa. marie). Buse {ul-este creajla seulptarslut Ton Trimesea St a fost dexvellt "in anul 1957, cind. se {mplineau 75 de ani de la nasteren iustra: Tul arheolog roman. “‘Soclul apartine, de faptbustulul initial ce a tronat aicl, dex vellt tn 1092, ‘cel al avocatulul-poet 1. N. Homan ; in ‘plus, agezarea oarecum dosnl= cf bustulut Tul V. Parven.impune ream Blasarea iui — cel mal nimerit find tn Pareularheologic, “in "zona zidulul de in- cinta Seu inn og ce a 0 angen 2 cer cle eB, Set Se Seeuct's Fick Rath te Se St itade™ pclae Sams Sita as BEE SAC eh “4 ‘activitate publicistied gi pooticd (era ciz- ar de “‘meserie) in paginile revistelor gi ‘Harelor socialite, creajia sa avind un pro- bunlat caracter’ social revendicatiy, Rate Opera sculptorulul Dora Popoviel a fost ‘dezvelita in. anu 1958 fn scuarul din fafa Muzeului de arta papules ete “mpasat busta ut “Andre ‘Militant de seami al clasei muncitoare in Rominia, a1 partidulul comunlst, Ane gre: Toneseu (OTH 1949) sa desapirat © bbuna parte 8. achvitat revolutionare Constanta (incepind din 1911, cing. se stable legte ale, venind de la Galat). ‘Timplar de ‘meserle, el a propagat. intens’ In tinerefe [elle aoclaliste, partcipind ca delegat al social demoeratiior Fomdnt 1a Cengresul Th- Teretionale! a {i-a, de Ta Stuttgart dn 100n). ups stabilirea Ya, Constanja devine principalsh lider al soealigilor » constan= Yoni, impuninduse ca” 0 auvoritate de ne- Contestat gi cu mare prestiglu In rindurile chasel muscitoare lorate, ale fruntasiion viet Dublice in general La Congrerul din mats! Dartiulul, delegatul constenfean este unul Ginire cel mai activi gl respectafi —partici- antl, el find "presedintele Prezidiulul In Hlua de 9 mal, Fespectiv, cind.s-a votat ransformarea’ partidulul in Partidul Co- ‘unist Ramin. "In deceniile interbelice, ‘Anarel Tonescu — posesor al nel intinse gl profunde culturi marxiste —, om dg. tare uritate morala. sl aleasd noblete sufteteass 8, ramine un. animator de seamd al mig ‘itil muneitorestt dobrogene el va conda= fee nemijioeit sau Va fi Indrumdioral unor ofganizatit de masa legale ale partidulul, Srecutm ‘Blocul Muncitorese-Parénese, Sin- Sieatele Unitare, Comitetul pentru apérarea ‘detinutlor”anifascigtDegl”arestat in re- Delate rinduri, de flecare dat lejea din in- hisoare “cu” Inerederen nestrimutatt in telumful cauzel muneltoare gal partidulut fl communist. ‘Bustul este pera. seulploralul GristenGrosu si a fost dezvelit in decern- brie 107s, cind se aniversa eentenarul nage: +i revolujionarulut eoastangean. de tineret din orag este legat, In an "30, ge numele.strungaralul Flimon ‘Stra, frulitant de segmé al clasel muncitoare din fara noastet. ‘Nascut pe meleagurl hunedo- ene, In satul Heropes, F. Strouse mutl la Constanta, odata cu familia lel absolva, upd tre! ant de studiu, tp 103%, cunsurile ‘Scoli indutriale de ueenel, tar tn urmdto- IL trol ani va uera ca strungar Ja Atelle- role SPAM. (actualul gantier naval — Tntre- prinderea de Construci “Navale Constan Fa). Aich se tneadreags tn migcarea revo. Tnfionard de tinere, este primait in rindurile ure; in -marele 1956, este arestat,.impllcat 19 proces antifascist de'la.Constanfa {Gin Gecembrie) ql condamnat Ta fase Tut Inchitoare, In pevionda. marie 1998 — mal 19M pe ind faunfcen servi mitar be granite de" norasvet_a far, sergental FS Siou'va Geadqura 0 suited activate Fovolifionata tn" Hindurie* miltarion. Tm Fal, dupi Isazea vate, este primi — i curls deel godine eonpirative ce a vot loc ia Pandtret "tn Hndurlle. partie ulus comtunist hse tneredinjessd: conde Geren “Comet judefean Constanj al Gite. ba 2 tunte, juns in’ care. a organle Zit al multe celle’ utecte gl'a iniuat Scant de mooilsare a inerioe’™ constine fen Impotiva fascial 9 2 rbotulel HMledst' =F sitou este arestat Gmpreunt a ong ‘city Gena mar Droces >in cur com era Boclat de ite priefen va dovedi un ee Hi sl ovdemultate ceca impresiona hur pe, membeil (miter) al compltatel de Judeeata "=e. "Strou ete condamnat fa moar pentru insigaie ia saboia)= st ‘ecutat 1d hale Tout Ultimete cuvinke Sleerowut clgetmunctoare ®,Stebu, tn fafa’ plutonulul de execule au font vcd: fates Romania ibera | Tealascl Paria Somunis "Ramin Bust ee. opera Sculptors constinfean ‘Daniel ‘Suelu' #1 a SS aewvelt a 10 august "1916, ind” Iimplnsert age ecenl de ln naglerea fe ‘olutionaratil care sia dat vista penta [umf idealuiior de berate soctld gt Najionala “ale poperu roman, in Cumitira ‘central al grap este am~ pigeat Monumental soldalor trance ip cursulaye-numitullresbot al Clmell (88a tase, 'o parte 4 ontlitagor ane fists avatt “anglo-tranco-otomant ga Gerulat pe tertniel Dobrogel, In fle 654 "5 foubaad de soldat trancet, cond Hi de enaral Epinaase, exe docmatd de Tagsildevastator al holeet © parte din ce dacedet at fort ingroptt 1a Constanta, Se malal mari, in dfeprul Caxnoulul Bua Took ‘cind erau'in curs fucrdet de fyenalre ab, sein ir Carpal Ge Stia)s a fost deagropete, tniinplator, Gadavtele trancenlor eet sirpserd ele Geparte de fas ie Pri gla saiulul roe SRT SScetldentordrancen tn oras, be Fant) tu fotopafucomercant Anatle Maztin (prio fotograt al crag ‘Sipatto cripth 19 care se felahumenrh Ose fintele 9 inaltd totodatd un belie Pe Eire este gravatd insrptia Ca) ‘Pranoe '& Sersoigats morts ‘pour’ a patsie 1051—- {Bos Monumental 2 test dezvelt ia 9 mal {fot (nial in veel elitr al oragull, Invzona Intersect str. Tepes Vouk et a2 fhalul bd ‘Lenin, de’ unds este slsloeat Tn 1825) ‘Tok tm Cimitiral central al_orapulul a fost amplaeat Monumental erollor dobro- ent din primel razbot mondial. ‘Monumentul este 0 expresie a recunos- tingel eetatenilor oragulut fej de sacrfiell~ em numentul E raceJe armatei romaine tn primul rizbol mon- lal (o10—i018), find Fealisat “pein, ‘sub- venti! publice. Are la basi un ebb de pla- 15, pe'care se sprijind un truncht de pir midi cu beza.patrata, tot ain platrh, Dea Supra Tui se afla um” yultur din bron, cu Atipile larg deschise ; pe obelise, lateral Greapla, este repreaintata decoratia ,Crur cea comemarativa” eu bareta” ,Dobrogea’ Inseriptia din taj4 eontine cuvittele Ves fica amintire 19161018", cea din ‘spate fenttu preamirirea virtutlor ostdgest a follor efzull pe cimpul de onoare s-a ridleat ‘monument in anu 1821"; lateral Gdreapta. se. aflé Inscris Broilo: mort in luptele din Dobrogea in adil 1916, "Patria Fecunoscitoare", im timp ce inscriptia din stings confine’ — ‘spre vegnic “aducerea aminte —"cuvintale ,V-ati Iuptat eu vitelie Virsinducvi singele Denttu intregirea nea: Imulul, Cinste voul "si pilda.generatilor Viltoare*. ‘Monumental’ fort inf in 1021, In parcul dintre str. Mircea eel” Bétrin gi bo, Tomis (saz! ce despart eaztierele Tomis T'si Tomis My tn sona bustulul Tul 1. Bae neseu, se afld ‘Monumental eroilor Regimen {lui 13" Aries. Bl a fost vdleat in memoria artilerstior ge s-au jeritt pentru patrie In cursul razbo- fatal de'relntregire “a neamului din’ anti 1916—I018. “La. capitul une! -coloane de nroape 3 metri este amplasat un yultur din bona’ eu ariplle destagurate, sprifinindu-se pe o bara de melal. La Inceputul perioudel Interbetice, in perimetrul delimitat "de bd, Carol {ai "ba. Tamla), strizile Valea Alb Gxt’ —"30 Decembrie 1947), Fericiit (ant — Ton Adam) si Criganel ae’ aflau caztrmile scnintitulul Regiment, In Curten edrsia fusese Fidicat obeliseul — simbol al_ reeunogtingel perpetul 2 neamulut (acest perimetr incor Poreszi astisi ansamblul de blocurl Tomis Ist pereul amintiy, Momumentul a” fost Inaljat in anul 1629, Pestrada Tralan, co-si destagoars traiectul Be maful nord ai Portului, este amplasat ‘Monumental erollor ‘Regimentalal 34 Tntan= trie Yn cursul marllor batillt pentru apéraren el siramogegt de navalinile eugmane, des” figurate In lule~august 1017, armata’ ro: mana a oprit, prin mart sacrficit, Inaintarea namiculut eintre unltiile care ¢-at dis ting ta Infruntarea ew dupmanul sea mumarat St Regimental 34 Tafanterie, format mat ales in dobrogent; Ig! ave, de altel, garnizoana Ja" Constanta, In” perimetrul delimitat de Srisile Mircea cel” Batrin, ‘Smindan si Decebal, Tn memoria bravilor’ ostagi romani 2 fost ridleat un impunstor monument. ars © Intltime de aproape gase mets). Construce fiaveste piacatd in fata g1 spate eu coul bronzurt figurale ; tn fa{d, ‘basorelleful ro prezinté un persona) feminin Inaripat ‘ce fine in mina sting cuntina de lath iat pe tin genunehl sprijinind eapul tnt’ soldat init; celllalt basoreliet intruchipeas8 o feena de Tupi in care soldayii roman pornese Te'atas de ouionela, doar in camasl, din apatele unor fortiticatil de unde goraisial da Semauiul pentru atae. Monumental are forma Daralelipipediea si este placat cu marmurd IDA; In partea Superioara este amplasatd. 0 lurna' in’ dare se afla flactra sacra sculptuc Fall, Pe fala ‘masivulul monument se. afld Insetiptia ,Maragest, Neajlov si. Mardgtl Gloriosa gut’ sa_murim aparindu-ne fara", lar’ pe cealalid parte este tnscris pDobrogea. Slava erollor eazult in Regimens fare ‘Monumentul a fost initial plasat pe str Mircea, in. fata cazirmilor Regimentulul lamintit; Jucrdrile de sistematizare ale zone, Gin” ultimul decentu, au impus demontarea Si reamplasarea iui {vefheut de acelagt au top) tn actualul los, in 1078, E1 este ereatia eApitanulul sealptor Gh. Zuanel ‘si a fost ezvalt in septembrie 1030 In Parcul Falezel Cazinoulul se ‘Monumental erollor marinatt sovietich Declangarea vietorioasa a evolutiel de cliberare’socialé st nationali, antieascsta si SSntlimperialistd, din August 044 a, perms Armatel Rogil "si " pareurga rapid Intreaga Dobroge, deja eliberata prin. eroismul: 1 Scerifcile propa armate 4 statulua roman, ‘Ssifel Inet, ta. 28 august, cu aproape 24 36 re inaints de sosirea avangérsilor tripelor Sovietice 1a Constanta ~~ intreaga regiune Gintre Dunare. #1 Mare" triia_bucuria liberarii complete de, sub ocupatia hitlerst in’semn de omagiu fai8 de eroisml. mari nacilor soviet, doveait tn luptele din anil 184.1965, a fost fniltat un monument de- Gicat_viteliel acestora, El este din marmurd neagrd Tustrulta, placat cu basorellefurt si ‘ravat cu inseripfil In Iimblleromdnd at rush Ensorelietul din partea stingd represinta 0 compozitie de Tupid navald ou cinel marie bark Tnarmati, tar eel din. partea dreaptd Intitiveash Un tanehitlerist ‘ataeat pe farm de un marinar (grenadier) sovietic. Cele fret aplict surprina marinaril ta. poxifi de lpia, inseriptia din fate contine rndurile Brolior marinari sovieticl sl bazel navale Gonstanta a Motel Melt” Negre E Tupta contra cotropitorion fascist in marele Hizbol patric 19811045", lar cea din dreapta’ ,Glorie eterna erolior edzuti penta Ubertated ‘si Independenta patrietnosstres Monumental, ‘a fost dezvelt fn anul 1047 (egte datat: 3 Xr 1086), fn Cimitiral central al oragului iplasat_ Monumental eroilor 19ut—1945, ‘De o Inkifime impozantd (peste opt metr), fl este construit din platra. La marginea Superioatt'a colodnel Srepfunghiulare este plecati 0 stea din bronz, lar ia cea inferi- Sard, spriininduse pe um_postament, 20 ‘Sf ‘doul drapele, tot dim Bronz. Pe daa postementului este placata 0 suprafath de Frarmurk pe care se afl incrustatd, In Iimbile romAnd si musi, Inseriptia ,Giorle afta se af sovietiel a I see seer Se an a we i A Colusa ita, eatin Seu oa es ot Senior pteeneaeaaal al cn Ta yen tet nat sce et a Soh ar amet Peete oa ae cen esa seeaeee ep eel Saeeh, SPlthi ea eat Earth aera’ Rowe Se Sea Giant i er td pr egiere Sra arena Siete Sg PSUR as of mientras sso th Se Bea ee Ae ee arn Teahat a ihets Gah peas Rnvrend, wieusatan Set ete Seto es caer a aaa Serna tecns. ceeded Sure et Sa ae avid nite cin on cate aleaeial wot harea.Gr Scat a Seneca ape suen one esta aR aa i Be cee aac teeta chee by at 1 oily Serer en pastes suze pees ats ea es Stace eat ene megane ed eno meee sa 2" Slee ei eae Sree Site sear rene icf hee, Seoeaaate piers ae er ened Sie Goes eee Sot, Ona ee ioe ane eee ee ere sani cees noes eee aedeagal iba,” ureind pared gpre inginlt, avind pe Sele" dout laturi tumnath inseriplia i877 Toth, lar pe eelelate doul — aol daitin Ingeminul emblematic. al” pémintulus roma: nese dintre Dundre si Mare.” -Monumentul este opera seulptorufai Marius Butunota. Stoica Laseu 1%OAMENI et AU FOST PRIN Wyte a) fee mepae acct as ae epee Sabine Fonttal Euxin a fos Bese ie ternal ian gees eae fee ivamee, uf repeexinis nok Pablle peste. o-migeare uterard. aceasta ai sae tinder Bins acum aslermat "umaina- wea gare vturile™ pee Buta Emtaesea TA fos le, rtntatn ce Tera Dobroges, pind cind, un at Ape. Barrie in sami pe into Satie tie tei inate oo evaraie ale Den Fake RE Debrone ae sorte ‘ebimulte et BENE Arne, See ALEXANDRU MACEDONSKI — ECE LA CERNAVODA a, dupd amin cembie te 16 Gurlle Duntet of Viena, navigind fh Devilon ating Henle Caiatorit se. ingrambaiserd. cade See is eed seeping ‘neve ‘matea un tinge destul ide inalt, ‘cu mustat si doben, imbraeat se ‘eae ups. colemat" recente eaele ie moda. perisiene. “Aves it de a1 1 inceren proba ings urePa "Veneta. gondotelor al hheciod ‘pe’ Canat' ‘Grande st ceti ini Wee pratt, in "mareine Dretect al nal fudet cw revedinta ime ta elt ponte ‘din fats Dundtil Be"iricn inundaiior, ee se abi ‘Tindal acca Hut primtat general al As Romdneyt st guinistew de eltbal ja consterat In ‘el inae Yerutie’ 5" pamtitete i ‘imp, datortt condi tutor “improprit’resedinga Jadeht~ ‘vest agi ea aso le soptior” aves sh mind mal 94 {ts cind’ ese’ mumit-guvernalor — ‘minister al plas Gurtle ‘Dur ‘ir avid. ‘Tegedinta ta Sulla. ‘De dain aceata, Macedoski sin tant in series fasetin Sulina id Borat, “Scrat Ge Jos, er -depunind 0. ustinutas Gotgincionsa"aetiita ‘crtada-admtaiaty, He"de onsutat Sublime Por Dtomanc, care i mulameste Paw Namal ch dunk wn an eevermat SP poetul ya trebul ai ge intoared fe Sota” decd in aca ae eich trumasele- PUROPOLIS N-A FOST DOAR ‘0 LEGENDA Sk poposim in contingare in Seiin, "eeteal despa malts tlie’ se space ck ymoare in Die ae see Pana ‘Bates: Hate vorbs ae Sa ce aven, su ae, numeased i te atest "batt, Guph numele unui ee ibry corsar frances in tial Ii Ludovie al XIV. otrta 1 frat bine decit‘almentaltat G. Ci Iesea inten ari! pablleat ty ddin-acelseeilort mal im fate ier dest rar im lume. st lune! nu pot tach, prin Inerun= a theeres ers dectt tmpre~ sis"eout ‘ispre}_protind fait eu "paral are filtvor pe spate sie toe oman’ ae ae BE prin figurh ef'a feat parte din ‘Sema "scelor_comandantt” pea 1a" care ‘sentimental de #spund Pomijina. aumete utara ex eurtesomenal"pe bord, se: Sexe fle" fnierocutertiet ea @ fire Bin HL pretenonh, modest, thck em- ‘Cel ce I-au cunoseut mat aproape rerbese de Sitnile al Sever, Ge piramindac gen im taven sau e cera sala, Marinara sbicnuit ‘Co“tmsingur element vas faces be, perel ry, mavigal’,Yabulaase, HOTEL CAROL, CAMERA 106 Constanja inceputalai de veae ys mareats de minareiele ascuits Sin care ae fhcenu auntie de douk Invariabl life taal ‘Cen mai ‘mare slidire = oraputal cera fotelut Carol o east ain pied Sasa area dalnait ping aettel eeratt de carn, Gt va Glevenind un hotel interna\tonal de fxs Postfia' sa pe promontarttt ‘incor al marit din imediata,vecl= ‘Bitate 2. Carinoetut, I content 0 Minette ‘deosedia ‘All inte-una din camerole de Ia lal tnt ea vedere Ta mare, at pram im ae eee salsa, insole de ore de siul- i cotidians. icacat ua ai ae ees ce iat ak mae he nn eta vata nce ue eet Drevincie’— nu vorbese de scenele ee ec ored aac Saas aa estiyurdel Jor, edsim — ind ‘Yolm'ra ne dim bine seama. coe Bone fiatin le "otras Go ‘led oriedrel” pitt" propertionsie in viata Capua "> Ton Adam, astdat-mat putin pre sent "in-meniorialiterark conver Dorancitaiy a sels in Derionda lt Peat In Ce Shari at covielcolidianel Tribune Dobro eek. ss 3 ol St, To. faliimarea Sortetait “Serttorior (Ger Ensche "Puta," Personatia ‘Sieur in Dobiogen's revs Te "A fort inmermintat in Cimiiral, ches oneal ene le mal aminteste staal de unl EinShclrcerenl amar cal ferilor! i poet! care char daca mi SC ital "opere memuttonre, sau onsite mur ‘neceera rods i'punte de lerara intr elle tals Sinkre cele doukedsbone ‘UN MECENA" AL POEZIEL CONSTANTENE, cal Sin cate din urmi, docan De ‘iad af porgulu ain’ Constanta Tost poetul Alexandra Ghergel ea Ie deg seat ing falta", pentru peioad Steers? inereni = onakt Alexandra Chergel a, venit Aieseots ese, Pompil ‘rurinaa, Tom Minatesed st af ea ture Fare lorena al reid, Al fin visi in uid tana anal Fiat “de pe atrada. 20 Decembric" mobil ce se mal pasteensl tasJn me ati oot lia scat cane So San cite Sai Seratnie ane oy core oe tn spall verde). “ley af glmnasialel clasle Mircea ae on Marin Sodovesns e pind stuns”, tar intro serisoare ‘Scent ‘ul Sorin Negros! firma: ee hEeie ome ae reste ia PEMRU VULCAN — CREATORUL (PRIME TEVISGE EUFERARE ‘DIN DOBROGEA Ieee sir de Sas eee pce rst ta Haan an sat Sera Supecke se tile de ek mnt fs sii Bi ara os SRE al ak ‘Valean ste sf ereatorul primel re iste iterare’ ain: Dobreges, atte imbole, fat Petra Valoan. ALTE §1 ALTE NOME ILUSTRE.. Sint, cred, pullnt 1a numér cei ‘x caose Tapial et marcle. Om Do- {iuie inal’ Kogdinioeany a Tosa fel o treme pe stradm Mireen din Gonsisatar init east atwall’ an” leva, in imedinia vecindtate & ma- Taz, Pavel Dan stall oare oil nF ‘Rindurile acestes_ne-au fost ta~ falas opera for, aa ashfurat per Ianenia” aeestel” spirtualta in Bint ocurl_pe Yingk care au ilinait qt ores "oument “de ‘feamnd al cullurllromanegty ars e"readuce numele in” smintires ‘onfemperaniior mu este deat un Sctide'pioask"smerenle tm fala ‘mentors Tor. Constantin Ismaileanu George Luis Borges cENUSA © camers de ote, anal ‘ra gollta de metafore, ea fare ne pulverizcasion uitare, Récoaren ‘pei naturale giglind in git. Haiou! stravest, aburos Mario Benedetti qoruavay FIECARE CLIPA ubiti-vi. Contopiti-va intr-un sirat istragesi-va t ‘Sling 8 Timpul va trece ch timpul chiar a treeut Dente amindot Batein erable Datringtrecutl.. ‘alain de Ta usa tnsinguririt tale. Dar tu ma chem! " Dar ew nu te chem ‘Traducere de ‘Maria si Mircea MICU wvIN LOC DE CUVINT — INAINTE | Cine a fost mai ini? Comtinestiul sau restul lumil?., ‘Daca dllema universald pro- Vorata de ghini st mériacsa OUL inca se mai afl sub semnul inirebaril, In ceea ce ne pri vevie, rispunsul ¢ evident? Costineytiul & fost dintotdeauna’ PRIMUL, cacl el incepe fmereu cu eel pufin un an inaintes restulel iam Teoretic. cxistenta estivalé a STATIUNIT TINERETULUT COSTINEST! incepe in 18-8 21 de mal, exact In clipa in care primal furist roteste ‘entuslasmat prima. cheley in prima broasea, ce scoste primul yoar-oae” al Stzonulul, deschisindurse asement unul cu Iminte Sesem din poveytile eu zine’ bune gi ostineyti curajogl.. ia easuta de lemn dom- este 0, aroma ‘de ,Proagpit Vopait" gi un fz de bine ati venit!" Cam “ot Jn ‘jurul ‘eestel”ore, in osla-eroind a. Cantine ‘I se fexecuta ‘cu’ patos simfonta. primelciorbe Ge fezon si concert primalul, papsicay, venite fn. intimpinarea apotitulul generat de prima 1 de plas. Teorette, primal soare’ de Cost esti ATUNCI explodeaza Intr-o ploale de Fare aurl, dituzate generos citre’ primele feiderme evadate din tmperiul Hiberntri. Practic fos, Costinestiul din micile noss- fre vacanfe 1 concedil incepe unceva mult pointe pe axa timpulul: de fap, chiar eografie vorbind, et debates mai intt na im Tocul fixet de calli pe harta globulut (ima- Hingji-vi o arta’ 2 globulul pe care ar ies Ex Costinestiul: ar fi inundeta de soure bec in sufletal ctitoriior sal permanent, imbrae ind la Inceput elegantul vegmint al {detlor, feare urmoazt si fle ridieate apoi la expo: Rentul decialor st sraduse in vieta_ acetal Yesnie Tunim al Tineretit fink bétrinete, Inte-o bunt (dar ploloasé) zi de nolem- bole, tad colle functionay din pin, ne sind cont ca multora nu le trecuse’ nea Bronzul-de pe trup, I-am inilnit pe strdzie Blucurestluldi” pe clireetorul cultural al sta flunil Arita sanju in’ contextal. citadin, ‘brnat cu semafoare, pleogtite ‘umbrele de Yoamna si treedtor! grabiti. Mergind pe fiuxal lInducflel matematice (dar, de fap%, pe Bd. 1643), cutnd micam dat ‘seama ‘ch Yocmal fn aceste alle ‘urmenzi a8 fle eliberat com Lnicetul de nastere al Ia, Costinestt St poate atu! mi-a st "venit idea si edie noulut niseut i tofush anticulul prie- en, aceste clteva pagini, din care dv. si vv 'reaminf, sau $8 aflati despre. cess co Inseamnd, de fapt timp de 11 664000 seeunce Bean, Costinestiul nostra, veel” de toate Ble PRIMA CUNOSTINTA — GARA COSTINESTI Uncle nici mu catadiesese 28 opreascd. Allele, ce-1 drept, fs Incetinese merrul far eleltte sationeaza ‘chiar elteva frinturl de (lipg.. nef orieare-ar ft regimul. de. mers Al trenuttior ce leagh Tara de Maren cea Mare, Gara Costinest ramine statorniea ‘pe amplasamentul stu, acordind politicos audi- {orluluy primun Blne st ven‘t in Statiunea Tineretulut Costinest*. Geamgptane eu viow lenjfi Inchise prin. siviturl de pe aula, rucsacury din care scot nasul saet de. dorm, Sacoge de plaia gata a adiponteased stich de bronzol $1 prosopul flaugat, genti sport Suportind eu greu povara Inseriptilor, pungi Ge polietilena ascusind grija mamielior fad ie pofta de mincare Inerenta" vacaniclor, fechipament sporty divers — excepting, even” fal, schiurile — toate ineap’ca prin’ minu- he, alaturl de vajaicl 1or purtator, im mini- fal de. protocol, ce apteuptdcurinte fie feare fluierat de ‘tren acostat~ la peronul eel {Un drum presirat eu flort gi hurducaturt — prin satul COSTINEST, ajezare mentiona- {i pe hartd, populata ‘cu oament haralcl spltatler! iegitt in fala portilor pentru ‘a Plspunde prin simbetul tradifional semnalelor Sonore prin care’ vehloolul estival. isl face ‘canoseuld prezenfa. Ca vintul napraznlc zbos- TA.. gindul () cltre ceva ce ne-asteapia. tn Intervalul.Inseels pe. bilet Caun vintcel ‘mal slab, Lalocarul strabate labirintl Costi- ‘nogtul, dupe care Sverestul de bagsje $1 ‘rig este depus la poalcle etape! urmatoa- te, Intitulataseurt gf cuprinadtor 18 ~BIROUL DE CAZARE SAU LOCUL UNDE TURISTII INCEP SA FIE CU ADEVARAT TURISTI Unul, dof, rei, patra. ghigee, Patra chenare ce innimeata folele serviabile. a. tot ate Feceptioner!. In sehimbul unui “rimbet poli faflat unde este cazat bunul tau prleten 2", fn schimbul unui yi rog frumes™ pelt prim! ftiee altS informal, lar in sehimbul bilett- Tul de oan primest, eit al clipl din palme (Do cazare eavh vis, care sd intre- Beascicn ‘chip. eric clasorul’ amiaticilor pldewte. din Costinest “-Dae& Ia, gura ghigeului risare, accidental, ico neinjelegere, 3 pas la dreapla si jati-va in Amparajla Mal-maretul Caztril nea din vremuvile in care mulfl dintre dv. se mai dolectat inch, sotisticutl, eu suz2t, ‘Tudor Rogen se ocupd eu o daruire de. fronom (717) de constlatia (D. preblemelor Sterente acestul important sector de activi fate etivala, Adevuret arist in. meseria 23 feful Caziri] din. Costinest concediaza ope: Sstiv orice nemulfumire de moment frunfile ineruntate nu au ce cfuta fa statiune? ‘Dupi ce vi s-a pecetlult soarta : minsho- tei vile A, vile By edsuta de lemn, cortay sus ‘ancora! vint la, pupa’ gl directia yregedin~ fir, cu dates ‘inainte MARS" Locuinta fea de vark / Ela fara.” BICEIURILE BUNE LA CLUB SE UITA Pentru adepiii_ unel_existonfe estivale cumpliste ‘st linigtite, cits pentru cel al carer bloritm mu-t impinge nlel pe ringul de dens gl nicl pe zgura terenurtior de tenis elemental central este. CLUBUL cu acelagi sume! ‘A savura un Nest cu mult frigal, a riifoi arele prosspete.de la Bucuresti, a Vials o expazitie teecdtoare — lata deci ‘Sbandonal fableturilor ue mieidecum oblie gators la intrarea tn Costineyt Pe Ming acestea, pe teritoriul subinttulat CClubul central" pofl st te pul la punct cu Ultimele figur in materie de ping-pong, potl 58 belt Ia ya comandamentulul taberel stu enjent, 1a cea Biroulul de turism extora Sau, bundoard, daci nu mel al 1a ce ul sl Dati, TW pofl bate partenera la table ql (nu eapirat In ordine fireased) 1 poll cummpara tug bilet de tren de la Agenfia. de. vole) ‘Ea care SnsA potl renunfa ulterior, dupa ce in prealabil teal conving elt de’ minunat este Coupe-Jacques-ul eu breton ‘de figc8 #1 ppapion de visina pe este fil setvess, ama-_ Bite jcofetdresele~ de pe erasa aceltlagi Cis "Central In allele de festival sau fn preajma acti nligr rlsunitoare freamata gio alté ineapereMore, Mame ees mae TE ier z Sila de sedinge. Tn. aceasté au teroltate a idellor marele se. Dun entele cele mal spectaculoase ul, iar in ailele obignutte ated ‘imu intfinillor internationale frit roman gl cel de. peste hotare ge aprovisioneze. postr un an cu ator de. Costinegt ‘de vint Ineliaa cusmele arbor (eh de pe terasa Clubulul se poste idamentul stajiunil; Ia fereastra irectorul ewltural vorbeste. 1s > aruncitura de privire peste een prin- i eich sraturile de terpreiind cu patow Folud fh esa de Yate Aci naiiates senitoctirty dar ma a Costinetiulut cul nr rier tle ie ‘canfelor relace fn flecare an un traseu care Se dovedeste a fh de flesare dati altul, mai ‘begat, mal. inedit. Si ce poate mai ‘ro- ‘mantle, dect sf ascull voces domoall @ unui Seritor de gonlu, Istorisind despre tinerele, Geusupra site acopere puzderie de stele i Gin gind im eind, ete tin flulerst de. tre HW amiateasea de goana timpulul, de care eu destvirsire uitases ocd nam fi trecut in prealabil prin ext Jalte (nS) Jocur ale statfunl “am "A putat Jara ulna pel coporoe ed Disco-Ringal ‘und in leare sear into festival Cos Tinertulas, Sik mist matematicient care au vrut st Aelermine, folosind tehnicile moderne. do leat, depstaten pe metry patat din Disco: ing, tas toate tnceedrle de. acest gen au sua sh mu pentru ch linia lor ar ft fost Beoiich ehpenta Seog supe DiseorRingsrecare us da oe'a vend Antre= Ful General, ajuns eh ia supeiaival su Grotll opleton dost. ie ia Toate staistiile efectuate permet Cosine, Elarate eh primadontl* fate in aeadia ont Unere ‘Mariacaa“SUNETUt, St pent sl mai mult aceasta concluaie a lt de all, satatleten) 0 erat la "unt moment dat umm. RADIOVAGANTA — Bela ea au porat g notiunle tn Sioa Ragiogseanie, "Post ‘Totasa“Radiovactntel, somos! 3 tovaragul de viatt al “millor de opuleaza zinie piaja stafiuntl, D ‘Sifuroare. se revered — reepectind lunel retete stralucite — muzica Inerente. vacanfelor; timp de. 6 cele 3 microfoane pitite in uimby Sint ‘emise“apre_fele 4 sar ale formati, tir, glume, find. su aa amen celeb "vent akc seal Wi tea si si imprumute niscaiva pee iota’ escent "pecpetusin toll Soran ost Ha ‘Gamer poten soveden, alia Mates fra tbe pe Bl Rar f-Radiovseanta st leon ‘ine fie cum a putea Livan U. fo dedicae smi ile daca ‘eonentator_ in subics’ lox Misa cn arte afi "eol poate 000 de mare Pont Dikin este ai Peete titasiion "aac nar reeph Kita ractotons al’ sitvamanat ar reel ot i lente ae Cind Sunetul, Culoares, Bunul Gust 9 Vesella s-aul hotgrtt In sty, 68 orga (9 masd rotunda, a fost fizat ea Joe de intl fire. enigmatieul, VOX. MARIS — celebru de Gada, um alta cores pent Scope Ge'probiemele de atoll ac eament moe cate Tag Sigal ert a iuerarior ox Bars ete acen prlungire re tn ireal pe care numai'ia Costinestt fil 9h ut ponte eh var ex focus “ele ce exist afi de Tine ale nu veti descoperi persoané (sau persoi Statin Woe Marie care #8 ge ls in ceas in tmp te ge Sng Sih {in rp ce ontn de Tumint probes i thulludines de combina ieveuporta pect Taminos Bevtapt Vox Maris nicl ‘exisiat doar 0 sum’ algebricd de Pisa coten exo, of uml Vs Fock inde, in ede Jockey tmoctera nim GU-penina of ircbuiau st poate‘un name, on tGsanstormat’ ater in resume) VOR MAIS :Jor, tar formatia CRISTAL intoneazs.citeva acorduri din peliculele eu ‘Stan si Bran. “~Stimali cititorl, ne aflim la Perla Mari, {nit-una din serile’cu maxima tensiune, cind Radiovacanfa organizeasa aici tracifionalelest spectacole de divertisment : ,Cine stie, cisi- ‘h. Expertenta I= Ringul de dens, motamortozst in_scend, jaleaza 0 perechi de concurent! yoltinsari, spre care sint ajintli sute de ochi, de dout ‘OF mal mulji decit numarul total al. spec- fatorilor trejl! Printre mesele Incircate cu DunitSti penduleazd ospatarli gentil, impar- find fm dreapta gi-n stinga almbete, tripturi mal_mart dectt " farfurile gf mormane de ‘artofi-pal Dach un turist sllitor ar ti intrebat ta lectin despre Costinest! care e. datinitia. Periel Miri, cu siguranfé of alocutiunes sa far Tneepe cam asa: ,Perla Mari este acel Joe de vacant, afiat fn punctul unde lumea foemai Ineepe sd creada ef, iatd Costinestial fea sfirlt; unde, prin orice elepsidra In loc de timp curge buna dispozitie si unde se dezvolti vertiginos concluzia potrivit earela ict Costinesiul nu numai e& mu se stirseste, Labia ineepe Si, cu foste el, prin detinitie yperia este eel deta prefion care ae Iasi Indelung fihutat in pintecele scocilor gl adineurile ma- Fine, nu dispera ! Fifi conseeventt, ei cine eutl, nu se poate st nu giseasct, la hotar de Costinesti $i de zl-lumins, 0 eoigmaiies St ineditg, PERLA a MARI FORUMUL — UN TRIUNGHI TN CARE SE APLICA TEOREMA VACANTELOR Tpotenwza — un hotel mie si singular tn ecorul statiunti, Catetele, un restaurant de Snaltd finutd yartisticd si 0. terasd In er ber, mare, cif storia Costinestiulul, treeuta Drezentd si vitoare. Toate trel posrta acelasi hnume= FORUM, si au acess destinatic sisi fac pe turist oA se simt minunat. N-am fneereet sf vedem elru! tare hotel al Capltalel 1f taco concurenta interlorul FORUM-ului, gi niet cu ce formatie renumita or 68 se intreacd béietii reunifi sub gene- Fleul: HOLOGRAF. ‘imitrott simultan eu cerul gl marea, te- rasa pare afl unica Ja ard, Poate tocmal din acest motivo bund parte din manites- tirlle muzieale de mare anvergura ale stn flunli au ea toe de destagurare Tera Forum. Sl pentra a imine tot in perimetrut acestul triunghi fabulos, merit sh ne amintim Si de ,intimplarile* culturale petrecute in Sola Polivatenté a hotelulul, unde ilustrul ‘Mircea Sintimbreanu evoca'tinere(ile dom niei-sle, iar geneticanul Constantin Maxi- milian — pe cele ale omulul pe pamint : unde cu succes se derula filmu allelor edi Pentru tineret si Tosif Sava ne introduces, fu timbru-t Inconfundabil, In atmosfera mu: ill tui Bach, sl de unde, fesind in Jinigte, Durtindu-ne ‘pres-pllnul "sufletesc, ne-am Dprlt deveori #8 ne lasim zimbetul in fata arleaturilor pline de sensuri ale Salonului national de gratis satiric, RESTAURANTUL TINERETULU! — LOCUL DE UNDE PLECI MAI TINAR DECIT At VENIT ach stal rezemat de Obelise siti flxeal ca. oblectiv Dungalow-urile. din’ nordul stax fiusi tn drumal sau privirea,¢ muscl si freaci ql pe ia Terasa Tineretulul 0 tn- eamni Beldachinele portocallt- ce: oprese Melele sg cada. tn farturille mesenilor. dar mat a ‘seoma hard ‘eu eave grupultig0- fean PRO MUZICA asompaniazi dansl de Tinfuit de-pe ringul de sub cupols Flind amplasat In aer ber, orarul restau- rantulut este condltionat, fireste de evenl- entele “meteorologice " curente. Nu na ‘mintim, tned sd se oprit. vreodatt | pro- esul. tehpologie al antrenuful ectival, cael Dare-sec8ploile ‘ocolese intentionst supra foie “repectiva, ghana. moreowts “la De retinut, dect; pe lingi toate, celta a. Restaurantul Tineretulul- se ménined. #6 bea, se danseaas, se aseulta muied, se spun Bluine, se Istorisese povest pescaresth sat la ‘Snumite ore se consuma falmoasa i delicloa- Sa elorba de"burta Made in Terasa Tine etal QUOD ERRAT DEMONSTRANDUM. Nu, Nicl pe departe. $i Inch ar mal fi asit de molle, ca nu near ajunge nici 10 flmansburi estivale ca sé epulsdon intinto- le ipostaze ale miracolului costinestean, 26- Drezentind simultan pentru ‘unit un dolce farniente, Jar pentru” alfi un examen per Dellum, c¢ nu admite restante., Cum am putes {ta Bundoara, aluncearea lind a wind-ourt- Urilor pe unda albastra a. nowred mar, sa hmeclusite infocate diepuiaye ‘pe. terenurile Umbrlte de verde, or forfots buedtarllon, pee cedind” ofa prinvulul, sau cum. s8 nu ne ‘inti ‘de gildglogtt’fotograt Sagona, de sCostel"-ul de pe Terasa Radiovacamiel, et Profiterolurle sale impozante st unlee, de Bezarul cu pepent eit niste dlieijablle, eu Sirugurl Ineazeati de vitamine gl nostalgl de Ineoput de toamna, ste clar : Costinestiul mu se ultk eu una x dout, Si aceasta th prioul rind pentra ed fel care raul feut sh fie a4a, comm © ely ot Soare mult i cer senin, cl floss si muziek Blatt st toncte cu inghefata, eu nop in tenflonat albe st insolatit passgere, cu pizza Gelleioast gl dizectori Inimoy,nie-un cu ‘int: tof edilt minunafl af acestui Bung al Uneretit lupt& in feeare an, eu fort8 si pa: siune sporite, Yeas! cote valorice, Intru mulfumizea 91 fe- Helrea nenumiraitlor gh nenumarabillor Vvesniel prletent al Costinestiuul Marina Almisan ORM eeu © ,SERILE DE MUZICA SI POEZIE ALE COSTINES- TIULUI* — editia a 1V-a — 15 mai—20 junie 1986 (in colabo- rare cu CJ.C.E.S. Constan{a). © ,SALONUL REPUBLICAN DE GRAFICA SATIRICA PENTRU TINERET“ — editia a VI-a — 21 iunie—4 august 1986. © .DOBROGEA — PAMINT $I_SUFLET ROMANESC — TRECUT GLORIOS, PREZENT CREATOR, VITOR LU- ‘MINOS“ — editia I-a. ALA TINERILOR ACTORI“ — 1986, © ,FESTIVALUL DE JAZZ" — ediia a VI-a, 9—12 au- gust, 1386, © ,ZILELE CARIN PENTRU TINERET“ — cditia a IV-a, 18-27 august 1986. a IV-a, 18—22PETA Cy Oya CMe MEET Tet S4_ltsim de 0 parte — doar intem In vacangé | — disputele ferminologice. Si. uilim pentru Delipa — atit elt dureasd ia Dilan psthie concediul flectrula— Gh Sociologia, ca orice stilts, Bre 0 constructle teoretiea rig Toash ql exigente | metodologice Specitice, Nu vor prezenta, dec eorlt sociologiee sl nlel cere {GP stlnifice care. vizeaxh ma fea feorie, Vom dezvilul doar Tatura cotidland a stintel despre ‘Speietate Si pentru cA sintem tn ap pind ta'brlu, sf vedem ce au re Tevat anchelsle soclologice "pri Vind motivafia osmenilor pentru Detrecerea concedtulul pe tae ule insorite sl mingliate. de fot atom de hidrogen st unul de Sxigen (ard a mai amintl, din ipsa de spatiu— nu de Curae” ‘inlet de celdialte clemente thimice gi fizice ce populeara 71 Ja suta din supratata. Terre. ‘Contear paren aereditate de sinful comun, oamenih nu te de {in statiuntbatneo-climaterice ‘marine, in peiml ind, pentru a face cut heliowmarind’ # talazo- ferapie, Nu! Cel putin asa sus fin cercetitoril de” peste ocean In'proportie de 14 1a suth barba- {il dorese si toate; 7 da suta sa Fach bai do scare; 09 la suta sh vada fumea 91/10 ta sutd st fle Vaautt de alji, Femelle 3 ltd erathle a motiveloy : 10 1a uth vor si inoate; #3 1a aut s feck bal de soare j 7 1a eutts i Turnea 91 40 la sutd st fle tte de alte persoane, Agadar, De plait tines nucsi expan Eorpul tazclor soareluiy cl prvi Hilor eeloraly, tau ce vedea, pent ch in eran. economled mondlald a fost angrenata ser St Industeie textila. Sigur, f Spelologice alferentier! dupa sex, iret, nivel de geclaritate | etc Grew de erezut nu evte aga”? dar birbatil au tnte-o mal Tare masurh decie femelle ai ponibiltatea dea. ft spectator Revasta caracteristich se accen- fueanh odata eu vista Dar, 88 reprofueem un scurt fragment dinteun intervie tue Hastie" cuo tinge” foarte Sociologul: — De ce preterati savh petreteti vacanta fa mare? AUGs Sh mi distren sh ceundse cament trumosl Soclologul: Vi s-a preteris ‘curd helio-maring ? A. C.: — Cetdtene, tovartge, ¢cmnule, am un bilet Ia Cost: etl, ou Je" Senatorial de la Mangalla | Cu asia, soctologul s-a 1amurit (despre replica este " vorbay ni despre persoana Intervievata) Pe plaja se intimplg, fash, fel ‘ge fel de drame, Ma\"ales ‘ind igi virkcoada in apd gelosa, Cercetirile mai mult eau mal Dulin soclologioe —s-aut inte Fosat gi de acest aspect de ce ‘int uni oament gelogl > Faia Ge acest sentiment, femelle aint ‘al vulnerabile declt basta ? Dar, mat intl, ce” se Infelege Brin getorie TO mock. Ae Amor‘ jun strigit de durere< so simpatle suterindas. Noa ropus st au dim defini yet 4 ne sprijinkm pe metatore. De fitfel “aceasta. ‘stare afeciva, “amesfee de minie sl urd, angoa Sa" fublre, nafncredere, Fusing, Umilinta, st mitnire, a’ spilt mal mult pe artist gl filowott ecit pe oamenit de gtinta. To- tpl, cereetarile modeme au ari fat ef gelosia se tntlineste mai freevent la persoanele care a 0 imagine de sine nefavorabila Allfl spus, oamenil care nu se prefulese suticient au tendinta de a aprecia cl sint in perical de a plerde In beneficlul altora fee ee ar constitul posesiunes Jor (Vubires, succes, prestigtal fe), Cu eit nivelul de” eultura ‘al unel persoane este mai idl fat, cu aut maf putin probabil ch va fl coplesita de gelozie. Dar, atentie: tinerit int gel mai susceptibii de ase abandona Geloriet oarbe. Persoanele. ma ture si virsnice stat scutite de ‘amarul “sentiment al geloziel (probabil, $1 pentr 8 o data cu fnaintarea "in vitst4_névainiea, flerbintes subire fmbract hain calat, statorniea a atagamentulut {tt de comoanion) Raspunsul — oticare ar fi al ta intrebarea"dact femelle ‘manitesth o mal mare predispo- Zitle pentzu gelosie decie bitba- {il este riscant. Opiatile spe Clallstilor sInt contradictorl. Ob- servatille nesistematice nu ne pot orlenta, Inegalabilul Wiliam bi ‘din Stratford-on-Avon eredea c& {Worbele veninoase ale une! femel geloase sint mal ocrivi- toare dectt colfii clinlor ture Dati (Comedia erorilo:). Unel studil comparative tntarese opi fla ca femelle au o mal accen- tuaté dispositie spre gelozie acd ne-am imagina gelozia tn- tinsh pe 0 seari ou gapte trete, birballi s-ar situa pe treapta a cincea si femeile pe. treapta a sasea (Gea de a sapien treaptl Indicind gelozia maxima), ‘Asa cum spunesm Ins, con cluzile unor astfel de anchete Soclologice sint diseutabile sud Taport metodologie, iar puterea Jor de predilectie rimine vala- IIA tn spatiul socio-cultural” tn care au fost reallaate. , Planeta, Costineyti" — din picate sau, poate, din fericire — mu a fost Sondatd. cu ngeloziometrul*. 1 Sa pus fm sehimb, eu deplin te- mel, diagnosticul’ de planeta vesetlei". Da, 1a. Costinegt se Hide, se Wdo Sindtos, Ia orice ‘ort, pe ofice veeme,, pe toate fonurile, Vreau sf ered ch ue rutile nu sau schimbat in ‘acest punct de vedere, el se ride Ja fel ca in rma ev patrar de vveac, ca in amintille mele din © ,SERBARILE MARMT SI ALE TINERETI“ — edifia a ‘Vil-2,"30—81 august 1986. @' GALELE COSTINESTIULUI* — edifia a U-a, 6—11 septembrie 1986. @ ,ZILELE LITERATURIL TURISTICE“ rare ei Editura Sport-turism — 2 manifestari, luna septem- 1986. tabara cu cotturi a Costinestilor. ‘Risal — au dovedit-o cereeti- rile terioase — conatituie antido- ful stressulul psihie. Invajati 5 deli pentru a ramine mereu tix peri gi sinstogi. Dae nu aveti pe moment aliceva mal bun Dentru a vi amusa, v8 propun sheva,. panselute © Dragostea, ca sl vinul, te imbath, Deosebirea: 0 dati ‘mulliplal i veal unle; a doua ‘oars unleut 1 veat multipia, "© Aseminare : fotballyit trag de timp, aarigtit de. spati '@ Dacé seritoril trebute mat ‘mult si clteased deci si. serle, de ce mu se numese ellltorl ? "e Scara rulants : o seark flea caro coatd mal mull. '@ Prima impresie despre ce- lait se formeach prin compa rafle ou propria persoand.. De feeea este atit de imperfectd 1 (© Cererea in edsitorie: aulo- Dropunerea pentru a fl promo- Yate in funclia de sof. ‘© Rugimintes unui ober: Doctore, sldbeste-ma! "@ Compensafie: dack nu mat al niet un fir de pir in eap, al in sohimb chetle? Septimiu Chele: — in colabo- @ .GALE ALE FILMULUI TURISTIC ROMANESC* — in colaborare cu. Studioul cinematografie Al. Sahia* — 4 manifestiri, iulie—soptembrie 1986, @ ,CALATORIE PRIN MARILE CIVILIZATI. ALE LUMI — (conferinje ilustrate eu diapozitive) sub patrona- jul Muzeutul de istrie al RS. tn flecare serie, © mani- stare,fm tuccesivele ,redacti" ate foil — am fnitint' gt oament "care. se apropiau (mat ‘mult sau mai pufin vertigtnos) de atingerea eli de al f-tea” yJustru de viaia" Grid ‘Modorcen (condet tnfatigabil, campion_absom Iu th serierea de Interstar), Geotge Stanea (rubtit ca ironist "pe elt de talentot eco poet), Comel Brahay (masto yi in ceca ce Serie), Drecum si cel tret caricaturis? Linu, Pim #i Muha Matel, Rae ey Pogtsrelul Cristinel. Des! _,materiatele= apirate-n Socvenja nu sunt seltnate ele ‘ind, fw bund “mgeurd, emanatia ul pros fer de yereafie colectio8! fest Inga ai fora ic 0 spronuhere Ge suet” Renirt"an jiim romdese, propunere facutd fe'Minat Mater uO tint se tndragosesie iebunegte de factorat portal care deseroeyte Ty sere singurd. nil de soraor, entra op putea ‘odes cit mat der tabled alee “aiven drumur, acest ajunge cam: Dlonul frit ta 10000 ™m mary. sae clsdto- Tette cu campioana la 100'm garduris Tn lecontrmul atu textul'mi se pare de 0 fort espresiod realmente teytd din comun ihund unl dine cle mai Dune ipdite fm teeestd fitted”: g clret " aparihe (at ‘enfinere wie suprefas") 0 datoram maier= {Piel de gazeter'@ tut ton Crsttu Zilest-poptt, muncl gl alle Pentru. mine, oil Castine ete cet'pe care Lam cunor: Ett ilete pt noprite mat ates nopite? eatoatulu: fampanie Dine frapath eler- escent serierit Secrenfet ne nce ret pind imineaja, clud ne tndreptom. spre’ eamere entra un somn de doud-tret ore Sou nu Ina dormeamy delo, prelunpindu-ne gurescl- ferea pe piejd ppotolindurneco cto Haravind bole in'mare ‘Noul Covtineyi? Pentru mine, poate — silpeuire Inch dol-trel caine” "-Pentra Inuie'gl mile deters, core'vim peste tard Ul, ive un, singur Cosine: cel de-ecum edit una aintre cele mat frumoase ft mat ompleze stajiunt de. odihad ridicate ule fim doudzecl de oni pe Wtoraul str Ne~ ore, ‘cept tinert n-aw fermen de comparatie in trecut — ch, poate, eel mult tn viltore. St @ foarte bine ed este as. Nicolae Ulieriu ‘MATURITATEA UNUI ARTIST DE EXCEPTIE JOHN McLAUGHLIN ide a fi ycel mal rapid chitarist al amit, “un adevarat ygultarero", ‘Mai apol se'autoproclama.yinitrument al ‘muziell divine*. "Egoismul aroganta. pea. de modestie ff adusera ‘In’ pragdl ‘seculul, pleraindu-sl mu ‘numai populari- {ite dh ot expecta cologtor gal ei= McLaughlin 1985 este un alt om, Un com care-a reugt sisi recigtige respectul Gelor din jur, Un om cave 1 regasit be Sine. “Doar” vireuoritates i-a raenas aceeas INCEPUTURI Se nagte fn 1942. tn tinutul Yorkshire in, Marea Britanie Cinta eu Georgie Fame, Brian Auger gi Graham ‘Bond inainte dea. pleca in SULA. upde este descoperit de celebrul frompetist. Miles Davis —unul dintre aril tdi idol — care il invitt si partic discaul Bitches pun bazelé noulul A’ la Hind #8 bucurat de renumele urent jazz-rocke ‘Asta se intimpla In 1968. Peste noapte devine unul dintze cel mal. bine cotath {natrumentisti, un star, un cap de ati. Miles ‘Davis tasupl i 'dedicd compoait ‘Trel ant mal tiraiy, in 1011, formeazi ‘prima Mahavishnu Orchestra, "(rug 1e- ‘endark fn componenta etrela apar alti pati muziclen! de exeepiie: Jerry Good Fran’ (vioaray, Jan Hammer (Keyboards), Rick Laird (bss) ai Billy Cobham (bate: He). Doud albume grandioase, The Inne: Mountain Flame" si. Bird” Of Fire" consacra detinitiv “evittetal adtcindt logit atit “din partea admiratoriior de Sez cit si din cea a lubstorlor rocket Porta. exploziv a celui din urma imbl- natd cu tehniel jazzistice de improvizatle ulminind eu solouri_amefiioare de chi- tari, acestea sint caracteristicle musicll grupulu, in jurul Jul McLaughlin se formeari un'adevarat cult. Entusiasmat, insusl Milles Davis 11 numeste the one, the Killer" (trad, aprox.” ,chitaristul dea"). PRETUL SUCCESULUI Imbitat de faima ereata in jurul, stu, incepe si ereada tot mal mult intr-o ‘menire meslanict a muzicll sala, Maha ‘Vishnu John McLaughlin este acum nic ele s6u, lar orchestra.” se transforma Inkr-un simplu grup de acompaniament. ‘in 1074, retuaind. sf mal suporte domi- raja ymarelul Mahavishnu’, ‘membell ‘Eruputul fl pardses. "A doua Mahavishnu Orchestra eu Jean Lie Ponty, Gayle Moran, Michel" Wal- den si Stu Goldberg nu are nicl pe eparte intensitatea sl puterea de seduce ea primel. Are, de alfel, ovia(a seurts, Slzolvinduese in mai putin de dol an CAUTARI Renunfind Ja titulatura de Maha vishnu™ gl parisind genul muzical eared Yacuse cslebru, McLaughlin descoperd ‘muzica orientalé, Formeazd impreunt cu fel musicent indient grupul Shakti al chrul sound este obtinut numai cu ajuto- ful instrumentelor clasice orientale, Gri I, msi, nu are succes. decit In Orientul Endepartat, unde $1 activeazd o. perioada, ‘Reintors'tn SUVA. si la chitara elec: eel, seoate fn 1078 albumul Joho Mebaughlin — Elextrix Guitarist, "Prin fre musiclenii care participh 1a. tncegis- {rint se afl nume celebre din damental Saze-ulul sh rookeulul Carlos ‘Santana Sack Bruce, Tony” Willams, Jack Devo" hnuette, Chick Corea, Stanley Clarke, si hint fogil sat colegi din. prima Maha- vishow Orchestra, Jecry Goodman s Billy Cobham. Urmeaza inregistrant cu The ‘One Truth Band st dowd albume solo (Belo Horizonte® si Music Spoken Here") eu un succes lima, Se_simte din nou atras de chitara rece Improuna eu Paco DeLicla, celebril chi- hits acustee Suecesul il suride din now, Cele coud Fuiday Night In San Frans i “sPassion, “Grace & Fire" igi vlan itn toute de much pop. Zancomitent au loc turns. in Europ 3 ele dout Americ! ee ‘Muslea grupulul se deosebeste radical de tot ce ficuse McLaughlin ping "acum. Vitera ‘de execulie este. Inloeuith deine lensiaten trail, Cet trel chitaristy atid de alferiti ea si si fore Inatie, se completeaed eciproc fn’ arto. fil pine de farmec REGASIRE McLaughlin insusi se. schimbase. Aro sontul, impulsivil. st dominatoral super Star se transformase inte-un om lingtit, ‘modest, aproplat. Tar cind, in 1084 trees ‘din nou la ehitara eleeisicd Enfintind un hou grup, nu esith si-1 numeases tot ‘Mahavishnu Orehestra. Acum, tnd, vite fuoaltaten sa ust mal inabaed pe celal ‘membri ai formatiel, Flecare dinire cole- il sdl are loc pentru tmprovizsi pro Brit, dela ateristul Danny Gottied la ‘Saxotonistul BUN Evans, de Ja asistul Jonas’"Hellborg. la findeul Mitchell or= iman (keyboards electronic), Descoperind Sintetizatoral de chitara, MeLaughin a ‘Gist si un cimp ‘experimental nelimitat Eu soundun dintee cele mal -neasteptate, ‘McLaughlin 1985 este un om care sa roqasit pe sine, Un artist care si-a recigti- at simpatia nu numai a publiculul larg, far st a colegllor de breasl, ‘Planuti pentrw 1986 are o multime : va gpare’ inteun nou album alatuel de Miles Davis, va" continua" turneele eu Mahavishau Orchestra, va reluacolabor area cu Paco DeLucia Al DiMteola, va reaetiva grupul Shaktt dup o pauzh de sapte ante Gn alt mare éhitarist, Carlos Santana, spunea intraun recent latervia! Exist Trusielen! care vor numal ai distrexe publicul, ali ‘care fac musics doar de Gragal cuzicl, Ba ered, ins, ed menires Tuslclanulut este. aceea de "a presenta celor cares} aseulti 9 muzicd care sicl {aed mal bunt, mat increzatont im forvele Propel, mal optimist" ‘Bite exact ceea ce face John MeLau- ahlin,LUNIUNEA TINERETULU! COMUNIST — BIROUL DE TURISM PENTRU TINERET, ‘CONSILIUL CULTURII $1 EDUCATIE! SOCIALISTE UNIUNEA ARTISTILOR PLASTIC! ‘Oamenilor le place s& rid& si sperim cX unul dintre motivele fupui ris sinitos, tonic, optimist ce va stribate-n lung si-n lat ostinestiul, si nu numai, in aceasta vara, Hl va constitul umorul alonului republican de graficd satiricd pentru tineret, organi- zat, acum, pentru a sasea oari. Pentru asta s-a facut aproape, totul : tineri de la 16 la BS de ani au trimis Iucrari ; un juriu rabdator, dar drept, Ie- Bercetat cu atenjie, si fara nici un suris condescendent @ pus 9 parte pe cele care au avut darul (harul 7) de a-i face si 8 ppe ei, Mai ales pe ei !(Un juriu eu umor | ‘umbra) fac tot ce trebuie pentru ca cel Publicul, atit de exigent, oaspete al stafiunii pe tolul, spuneam, mai rimine verificarea |. Pind atunci sa anticipam cite ceva : studenfi, tineri absolventi, profesionisti sau amatori, autori raficl satiricd selectionagi in acest an la Salonul republican nt talentati au adici mind bund de desenatori, au ,ochi* rite, stiu si imagineze situajil, si le rezolve plastic, s& slu- ase’ deca prin imaginea graficd, si ilustreze un gind, un text, o vorbi de duh, au — multi dintre ei — gust, fantezie, lar i originalitate, $i mai sint cijiva, cel de jurit si laudafi ca. atare. Sint arfisti in toata puterea cuvintului fare cunose tehnica de declansare a risulul pe toate clapele tunel claviaturi bogate — suris, ris, hobot, ris ironic, ris indul- Kent, umor tiios, incisiv, neiertstor, iertétor, mai naiv, mai plin fde candoare, mai sec, mai subil, mai sofisticat, mat direct, he ! RIS, Ei mai stiu, de exemplu, de ce se poate ride, pind. unde se ppoate ride, cit'se poate ride, au, adies, spirit de selectie a mo- livelor oferite de realitate, masura, qi spirit autocritic Risul gratuit, forjat, moralizarea cu orice pret {ard hax si evident fari vreun efect pedagogic, umorul negru, grotescul, vulgaritafile nu se vor vedea, aici Poate ci o mai categoried implicare, o renuntare la prudenta batrineased, in contradictic cu tinerefea lor spirituals, sau erol- rea unor idei bune dintr-un umor care ,a intrat Ia api se mai ‘vad ici-colo. Pe simeze, lucririle vor demonstra insi ce inseamné simpla glum desenata si ce inseamnd umorul care vizeazh aspecte ce fin de ordinal nuanjelor : ratina, oboseala, amorfeala intelec- tuali, Imbitrinirea spirituali precoce, stercotipia gesturilor, snobismul, poltronismul, frica, lasitates, duplicitates, conven= ionalismul, falsitates, servilismul, superficial Oglindd critics a moravurilor, grafiea impune autoritar alituri de cea # egalonului artistilor de mult consacrati, Semnalim un ,,mare premiu de ile... mari: Dan Silviu ‘Turculet ; un desenator ce introduce 0 nota aparte, ine atmosfera de o mare frumuse{e — Dan Perjovschi ; un debut de excepfie : tindrul de 16 ani Nicolae N. Moldoveantt ¢e s-a instalat dintr-o dati, fri trac, in rindul autorilor de graficd ‘satiric’ subtils, rafinats dovedind o surprinzatoare maturitate. Buni sint, fi in acest an, Marcu Cristian, Tenie Razvan, Ravel Constantin, autori de satje, de replie tions, defects Lor, 3i celorlalfi participanti, le dorim in primul rind si ny ise toceascd virful ascufit al creionului cu care desenind, in- feapa; si nu li se epuizeze rezervoarele de haz (proprit) generatoarele de ris si functioneze continuu, luminindu-ne cet Ssurile de relaxare eu un umor de calitate, si ramind mereu tineri, sensibill, proaspefi, actuali, neiertAtori, lui Sperim, deci si se rida in vara-aceasta Ja Costinesti si in celelalte baze de odihna ale tineretului, sufletul mai bine zis 88 suridi, decit gura si ridi, cum ne-nvija Voltaire, Simona VarzaruImportanja acestel zone. este neagteptat de ‘are, In primul rind pentra ed, incepind eu Drimil milimetsi ‘de. te suprafaia marlior si ceanelor, unde se efectuesza toate sehitnbu- File Intre apa 1 stmosfera, echimbun termice capabil si absoarba 9 Uansfere materia organiet parvenita aif din straturile Drofunde ale oceanului eft 91 din atmosterd, sorvind astfel ea agent de legat 4 nice Suprafata oceancior #1 comunitatite Dlanctoniece de dedesubt Din pacate tnsi, acest ccosistem este prea adeses ‘supus diferitiior factor! de poluare. Sa constatat, sore exemplu, o nett diminua Wis rade, eee cn Gees Ace oh fea mca teene esate Sereciate eer eae eee Fibre eens arte fe marae naar ek bette pear es om ce ceca See mars neat ae sole a ailgerd eerrg e tea og peal eect ean sere 2 eae Beceia a aeons ei ear ee nse reese rere ees ieee ens eee ca cere Bes Gee re cee ete eee ce ec: aeons, eee ramets Faiceacecer epoca amen co Five eect ey eal rae Bar ih egin apne cern ae roe Pe erseeeac emer saree Snrmertes e's eee eit ee aes Po el ver na eeepc racers ee cons rena a Heal fac "ani at Pea cree eee eee Seine, soir, male teats tear scene ee gh ae Sieg ta Bee aan ae! ee Beaton sega ae en te eee natal pe eee arnne Sot erence ay ee tte crane 2 ns erate EeSGR ones 0 cei 6 deme rete seri tee eee Pee en at eccioa gee Pie ata onan ost MiRest As cat rata peices STG tae pact taco penance en Tete cee sat prot ee seeteeg orate: Sach cient aed ak tae ae rape Sra Se ences cele ne ia ot eet ats a cea oo eee are aera a oe, Eicon uate cores De asemenea, organismele care trdlese la su- prafaja apelor stat supuse unor frecvente va Taji de temperatura de concentra in struri minerale, dupa ‘cum, actiunea climel fesle mult mal mare asupra maselor de apd rofunde. ‘Care sint micile organisme care traiese in zona de suprafald sin ce mod g-au edaptat ‘le la condiilie de viaja deosebit de caracte= Fistice acestet sone ? ‘in peimul rind bacterile care intervin in egradarea materiilor organice gi care au, ‘totodatay un rol trofie : Sint consumate de diverse ‘protozoare, | pot si serveasel rept hhrana sl pentru stadifle tinere ale diverselor apecit Zooplactonice, si intervin in sinteza da special B12) sa factoniior ‘restore ‘Bacterille constitule bacterioneustonul si unele studi “efectuate tn Maren ‘Neaget at Tutt can zona superficial pot exits de ome de ort mal mute bactert dest tn Stestorite media ineriare. ‘On dous categorie oconsttuie faplancto~ aul, adlet‘trachonesvegsalt-m coma Ri neustonie care, samine ines insuficent ‘tnoseitir in once cam pind th present, ni foot identifiath mst spece wopsais care fart tipie neurones ‘in'ting, cea de a {rela categorie de orgs aisme dit Sona de suprafata int miele ani= ‘ate care pol grupate tn alte doul catepo~ US prim! cupeasing spelt mit specifice hun zoned newionice cre fa eletoe aia lor elcu biologie in apele super- ficial far cea Ge x doun capeinting pec Care fetes nual emporar ie supra, Shigrind pot In apele de adincime, 3 care Cie "contd “ain ou, “lave s bul de Dest, adichletloneustonal, St cxaminim acum, leva modaltitl de adaptare In condifile specifice acestel Zone Pie constata, np ind, @ marie a flotabiian prin scddecen greulsfior spe: sifice t Suoratejel~poctante (ca de exernplu in oulle. boeate tn vitelus ale thor eq), su presen Dulelor de aer In owiie dort a iarve pul de pests “aNGclorajia Bled eau Dlewvert earacte- ridich pentru mumeroase spect neustont feos de aero, adalae i wala Ge'tupraiath Deptt specail en a SSrl"En ecten fotonenainl sau se protecie fa\8 de radiatille luminoase, dupa alt ar ¢1 0 culoare de. protectia’ fala de specille. de rad din acr, culoarea bleu faeind inviablle Iiele organiame de. supratata, ‘De asemenea, miciie specll de suprafats au o foarte mare mobilitaie, Inoata eu rapidila fe mare, Isl schimba brase directa de. mig: are si pot executa cu usurinta salturl foarte Mari. Dupi wali autor! fnotul wacadat si Salturile constitule tot un mijloe de aparare fatd de specile de prada din apa st din ser. Pot fi citate 31 alte exemple, ‘in fine, mu putem inchela fir4 @ poment ve scurt ‘teva Tucruri legate de poluare gl ‘Se efectele el in zona de suprafatt ‘Se stie ed, daed, aga cum am spus, ele- ‘mentale trofice sint foarte bogat representa {erin ecosistemul neustonle, din paeate, tot Ja supratafa si In puma, "se coneentreaza pojuantil biologiet cei mai activi: hidrocar~ uri si derivalt, pesticide, detergent, uni rodusi cancerigent si chiar metale ‘grele, a spre exempluy mereur. Actiunes polvaint lor te manifesta, in eustonulul, a eaful st larvele'de pest, erustacel $1 molujte, adie Ta numeroase staal larvare gi juvenile de care depinde peseultul marin ‘Astfel, saul gisit pungl de hidrocarbur in stomacul " unor perl, ea spre exemplu! ‘Scomberesox saurs, o specie de scrumble. Pe ‘de alth parte, decvoltarea — unor mleroorga- hisme pe ulelurt sl derivajt indict posfbil- fatea unor procese naturale care 6 con= {Hibuie Ta eliminarea unor hidrocarburl 785" pindite pe. suprafaja. oceanelor. ‘Trebule Insh_menfionat faptul cA aceste procese nu sint niclodata rapide #, totodatd, Drodusit de degradare pot avea tn anumit rad de “toxieitate, sl pot altera populate lanctonice. meditt este indispensabila, nu -numal exploatarea resursclor natural fi si pentru favorizarea eresteril unor ant mite speci! marine In viltor: Petru Idriceanu (Duph La Recherche")comene, sclerale sau iridlociriale, aniridie te In efara cazurlior Indicate, Jentilele folorate ‘devin inutile sau chiar Rocive cind Sint utllizate permanent. Ochiul este consii= fult In aga fel, Incit 88 poata reactions Impotriva’luminii puternice, pupila contrac finduese mal mult sau mal putin, dupa {ntensitatea razelor solare™ pe care le. pri- mejte. Cu ajutorul pupilel $1 al pleoapelor, fl are facultatea de a se adapta ia lumind, ermijind patrunderes razeior luminoase in {doze fezonabile, Normal gt fiziologie, in-ocht "eel mai important organ informational despre tumes din afara — se produe inca Zul Tominil (exettantul specific al analizo- ulul vizuai) react fizieo-chimice. Dimi= ‘uares partlala a razelor luminoase ‘ce pi frund tm elobil oculari ‘pot perturba’ ech. bbrul funefional al ochiutul, privind neuronil fetlnel de_stimulul or care este lumina, Folosicea excesiva 91 neindieataa lentielor folorate poate uneor! si alba contecinte ne Dldecute pentru vedere prin : diminuarea vederi, mai ales in condi- jaile nul lumina’ slab’ sau moderat (eeara Sau noaptea) + A" petspectivele unel insuficiente de con- etwen{a a globilor "ocularl (deci wlburari Qe ‘acomodare gl uneor! determinares unt ‘teabism) + Y ‘S"declangarea unui glavcom acut “sau Subacut, In eazul unui_glaicom cronie pro omal éu unghi fnehis st cu'un viclu ge re- fractle nedlagnostieat: ‘ = eclangares une! pseudofototoblt (im- posibilltatea de vedea fard ochelari colo Tafi la lumina de 2), ceca ce creeazi 0 dezadaptare a ochiulut; — provocarea unei degenerescente a epite- alu pigmentar al retinel, mal ales macular (central), ceca ce va duce’ progresiv la pier erea vederii centrale a formelor oblectelor jumind au 0 rezonanfa. supra frganism, explicing mice, Kinetice, ale Tntregulul Peactille tonlee, dina Juminil asupea.organis mull; astfel’c& reducerea efecteior razelor umindase prin folositea excesiva neindieatt ter Se muned, tulburist de Ccaracter, tulburari cu caracter sexual, ten Binge de autoizolare gam. Decl, preserierea,ochelarilor ex lentile titranie’colorate trebule sk fie un act ex clusiv medical, facut cu discermamint, tira 44 fi ignorate | consecinfele utilizar lor Permanente, Aceste lentile.fltrante.trebwie 88 {ntruneasca unele condijil: sa absoarba fexcesul de raze solare, cole scurte-ultravio- Tete (invizibile cu oehiul liber), cele mijloelt Be care le vedem 31 vrem #4 me ferim ochit Si cele lungl — Intrarosi, caloice Desi, indicajile pentru purtatul ochelari- for eu tentile colorate, In econdifii normale, 12 munte sau Ja mare’ stnt urmatoarele, = sh nu deformeze vederes, marina sau micgorind imagines si obligind ochiul 34 corijeze defectelesticlelor, fapt ce. deter mind oboseala.vizusla musculara ‘sau ‘cere bral provocind durert de cap sau tulburdei — 58 se evite de asemenea alegeres unor ame lt’ mai moderne tn detrimentul cali- HU tentilelor ‘colorate gia distanfel inter uplage a rama: ‘= si se fnlfture folosirea permanenta agcflarior de soare, mai alee dup apusul "sd Se evite ochelaril cu Jentile Inchise, care obliga neg, care bai "echt sh Fach efor vinuale, forjind pupila 4 se. dilste 9i_dect lasing ‘ubers ™ freterea “rarelor infarosiy fate pot determina opscifienes erstalinatul ‘al ales 18 opi. ‘Alegeres colori sticlelor + tlozal_ (verde silbui) deformeaza mal putin calorie, ms Ful mbral” abroarbe "albus, ince: ese pentru atitudin’ uropunktal ese), utgatn: (use) int Indicate din puset ae Yedere medical, ‘aibastrul st galbenul” tt sine detoe protectoare Pentru conduction de autovehicule se recomandi tn primul rind coborires para toarelor de soare (parbrize fitrante), Int fn Steal ost oebaanor cl ene clerate Ssceslea fle periodic Seog, profiting In foecial de ationrile avfoyiteuutl ress eet Dr. Aurel Rosin aunudi so roman me cu vaporul., Dude locultorlor parsinturitor noastre pe mare sint veehi, multe, foarte multe. din- {te ele nestlute, Cuoastem relat bine eteva lator de Ja tnceputul iniulul mieniu at (rel noasire, apot altele st altele.. Yoan Castan (cca 300—100) a piecat din sa- ‘tul al de pe valen Casimeel (Dobrogea) si. ‘ajuns in Palestina, Egipt, tala ot in sudul ‘Franjel, unde a intemelal doug. leaguri de cult. Dioniste Hxiguul (cca 470—479) a cali {orit la-Constantinopol s1 la Roma. Mult mai Aralu, Petra Cereel, domn al Tarit Koma esti Intre 1989-1599, a traversat, cin Tialia, ‘Mediterana casa ajungi la. Conicantinopol Un nepot denal Tul Petru Schlopul, Aslan, ‘jung fa Bgipt, jar dup un secol si ceva dot ransilvanent," Andrel Plaxner ‘si. Georg Schiter, s-au oprit din drumurile lor pria Tume tocmat In tnditleOrlentate $i, espec= Uy, In extremitates meridionala a Afvicil. La Sutnitatea secolulul al XVili-tes, tot un tran Siivanean, “Samulld” Dimian, a traversat Atlantieul, a umblat prin America st prin Mexie. ‘Toll acesti cilatori au taiat valurile nestir- site ale apelor eu corabiile, pasagert ferieli Hind uni alti tare nefericit, dar cu spe ante in sullet, precum frumosal oma cu alUrd renascentista, Petru Cercel ‘Cine, dintre roman, @ fost primal care a calatorit cu vaporal ? ‘Se pare ef aeesta nue altul decit marcle irturar muntean, ” bolerul, Constantin Rac ‘doviel din Golegt! fn timpul sealator™ sate fn apusul Earopel din ani i824, 1925, 1626, tn urma edrela'a rerultat o celebrd carte de ‘memotialistie, intratd demult fn. tezaurul fculturll noastre dlasice In Insemnare.., Dinlcy Golescu serie $1 espre drummul ficut de el cu vaporul de fa ‘cTriegt la Venetia". Nou! mile de transport be abé I-a entuziasmat pur sl simnlu prin as- ‘ectul sl comoditatileoferite pasageriion. prin ‘eza pe care o atingea. Chiar nota fn jurna- ful siw luminatul boier, cu patima compara tiller, care nu Tra pdrdste, cum se stie. nicl © clipd in timpul ,excursiel™ veel-curopenc Cind am mers dé la Triestt Ia Veneta, ca iXtorind ew vaporul, am mers 8 milurl lar ind m-am intors, vrind sf af si dramut ce ‘ae celelante corabil, am intrat in corable ; ar ticam blestemat ‘censul intru care. am hhotirit stam acea BAgare de seama, ci am elisfortt pind tn ‘Triestt 40 de ceasuri..” Dincolo de drumulpropriu-zis,interesanta 1 In premiera romaneasch absolutt este ce- Serieren vaporulul Ia bordul ruta a calatorit Bolan din Golesi, ©. reproducer.’ mu doar a 0 simpla curiositate, el pentru a observa, eilind.o, eapacttatea memorlaistulul dea se- Siza .bulsule tehnieil care la Sneeputul secom Iului'at X0XClea se impunea insistent fn fafa ‘ohpieilor traditianale nVaporul este 0 corabie care merge pe mize eu un mesteyug de foc, co este in came~ fa corabif, far afar $4 vede numal un cog 4e fier, Wing ea de 4 stinfeni, prin care ese ‘tumul, sl doo roate mart de fier, intocmal ca eats, Aga acel abur al cogulul miged cea : unde int poate intreite decit ia'un ceasornicy $i cea, oatel, de aceia, slleste toate roatele, si sh Cutremuti tontt|corabia. St ber acest ™mes- ‘esug are si eatarurl eu pinze, ea cind este Vintut spre locul unde va si mearga, intinde Dinzele smal slabeste’fufeata roatelor, Im= inind tocul”. ‘Vaporul cu aburi deseris de Dinieu Goteseu si pe cate el a calatorit. a rmas, de mull Soar in amintiren construetociion contem: poranl al vapoarelor ultramoderne, Faptul ned cd ‘prezenta’ sa pe male lumii a fost semnalatd in literatura noastré Ja inceputul Secolulul trecut e 0 dovadd cA receptarea tehniell_avansate § remit nu trecea ‘neob- fervati de romani, care vor fi el insis, cue Hind, promotor unor ide! i tehnlel eg va Toare de premiert mondiaia Valentin Borda{in aglomerarea din centru si se fterming undeva Ja marginea a feziril: strazile Lipscanl, Bib- ‘ari, Cavafl, Covacl, Gabroveni, Sepeari, Selaci, Cidirarl. Depir- Gndu-ma de. atelierele. gl tara Dele negustorilor de toate. fel rile, ajung, rind pe rind, io alte st valte puncte ‘ale. oragull, Plerzindu-ma’printre cel care formau “altidata ‘0. parte. impor tanta loeuitortor “ageracit de pe malurile Dimbovife. Azi me- fenile lor, ca i cel care le racticau,’ au dispirut, sau rex ras pari in spatlul ” romaniie al poediel ; dar’ au rmas att wile: CArimidarit de. Sus. gl cel Jos, strada Cérduslor, spol csle ‘ale’ “Carujajllor, Cirbunarilor, Chiristigilor, Lindries, Podar: Tl, Tabaeulud, Surugiatul, Mora- rilor. Si ined: Strada ‘Cimpul ‘Morllor, Strada Clopotarit Vee, Strada Precupefil Veeht ete Tn. toponimia, bueurestean se poate ‘ell! istoria ca intt-o cat fe. Si in aceastd carte, lesne de Darcurs de citre oricine, eveni= nentele ‘mal mart gl mal. mlcl ‘sau ceupat Tocul ¢e Ilse cu- Yenea — cum ‘sa fatimplat a= Sama in memoria cetéti prin Sseurgerea ‘nepotolta ‘a decentilor fla veacurilor.Bundosra, din Indepirtate vremipatriarhale, ‘rade Atomistilar 222 == t Bictreytent din toile generat Gragul are o biografie lung si-i ofer citeva sugestl despre naoard, ef strada Bervel de axi, mal slit oare asta). Dupi a #1 uciumata Orapul are, de'a- ei cay spune si clteact tal cu fost Culbul cu barsd, de care Coot (acd’nu cumea chiar do ‘ec si amintin, Mute.” ‘Fru- Stenjle tumele cunore, “dinize vorbeste att de frumos “Cons: ai inate), calea pe. care in- fete‘ inteateFicule pGaie or de a” cigmet, fantincreany in amine fm a Bry Slits Megura timpulul on, dimpotrivd, apa, ele opt, felis Seas mumele "de exatn- rea at de tebuincioad tutu bia ayezte tn memoria” ple: tot alien vec owte wife: Wa fa reald a lsapuis pla reo- Tor, de a wich pind a epic, fre, a"locurlor, in stove. "A. fol fl Cran, Pujal de Piateh, jective pe un atlp din apron .*,Damit gis rhmas ping ae Bee teeta cuca pie ates ante eg perloal in care as feral coe Sau mat fol ale Jor.” Amintiri fal Tul Zamfic, Pufal ot" ADs q,™aug “franepun’ in ‘iposiuea BETS Jor panduril Tul Tudor Via- Bie shor main itvate mat de- fees (Gare alte cle de ainat Paina ‘Se'Ricue, on ae Gruen sl, inate 6 ee nee eo Set deloc™ vuyor "mi ing 1048 22 Busway fost ote inl Serena deveit nu- ‘at siy ednioarh, pooibor Bact MMe 4% Fg Maga ttt Stromal Tabere 9 te me de_sirizi, wvarde ori reqtlor, de la Anton’ Pann si (ental Cie te caintoars = aul alte ea ale si au format toponimia pint ta Eminescu). inch, AunMA 2. ep de odinonrt mal Mari fi mal rumonse, Car Bucurestilor de jeri si de axl. tot de pe atunel, ori de mal ar Here ale Capitalei Raméniel Dar nu mumal ele gnu nic P'ystra laminoass, Teel ‘St pentru ci tot mi las furat mal de ler, els din prezentul ». Gradina cu Cal, Livedex de" noctalgll, pentru cA stmt na- feel mal present) din actuallta- eu Dust, ‘Hanul eu ‘Tel, Cufital ola sa. privese Veehi IMografil fea cea rl ‘rodspits tu inteat So reine. ft fotografi ale Yingulal Bue ‘ceea ce numim, eu un fermen ein eee Locurile, si ypunctele des oral ‘sirkate neue § Feglilor de odinioar, intre dous ealitorit pomnite de 1a” una sats ‘mai multe immagini. gindul’ md Poarta mumaidecit “Ia” poetul eNoptilor, Alexandra Mage Gonaid, Deseriind acele. vremuti {de Inceput ale’ Caplialel de azi 2 rominllor, sensibllul_ st fospi- atl seriitor ‘nota elul ‘cum Sa. tneroplt.printre padurt carl, , (mpl amintire, lar cel) care sm limpledich ai-mi port pas fige ar rebut a. rseoleasch Be verb af bitrine strat, orl rhive si istori, =f parcurgi De artere Tuite ineori, cind motive diverse ol st moderne, strd~ Spat de timp ce’ se. apropie tot arbori "tinert aide Sal mult: cu_at tear eremen Bios nl e,e_care shes ecg “ics aah Be au fost coborite de un an, dol, practic un. sol de cilitorie’ yma: In. vremea vecho, alergau Ginard gt strabat_atuncl oragul deste Tarn Romineasel, peivi- elon cand a alta pe se indu-se-eu talaruri de’ verdeati file sh la orele preferate. din erestetal Carpafilor pint la Procedura mea e simpli. Tau Dunire, au poate si fle altul Ghidul siristlor ain” Bucurcs apirut acum citiva_ ani, elimia in el acele par(i de ordy aflate tn lind “epocs de construcie {adie In zonele In care sa. de: lat st se demoleazi ‘spre a face’ toe noului centru evi), Pareure “lista. strasilor si. md Blend on o aga nefneciat, pink ce un doma ‘2 alait un schit, alfal 0 minis- fire, un egumen un metoh, sluji- {aril ‘seestula collbe gt tiprej- ‘mule, ca popl, eu militar,” ed prin cartiere atras’ de to- Tasemenea célétorie inseam- ‘ng, In fond, 0 fara de seamin Tecturd a Bucureytilor de ler de azi — si de co nu? — gi de Imline, Fiinded, tasind Ja o parte © sama ‘de rume arbitrar®, 3 roape toate ‘celelalte. spun,’ ex Drlmd ceva: un moment storie, © tradifie, un portret de age” Zare, imi ofera pe loc un fel. de Imlero-monografie. a colectivitaji fn una din etapele viet el nuns Datiarhall au ce ; : ut demnult fa. negura timpu- onan Evenimentele importante ale fui, dar dacd cineva meat Tuga ee istoriel moderne 3 patriel €-au ‘lacolme, eu tot ce ¢ azl. Buck eqiit despre cart ¢ vorba, cel 4e Ia inceput, mult trebule si fl ‘iingilat peivirle ind, dup 2i- ede umblet prin pAduri_intu- amecoase, Pfreau el cu. micile or ease printre plop! sl ulm, Intre trandafirl sl lasomil, gf ind, tarmurt de’ biserieute. Med ‘ore in goareapane "or te {orice timbean prin si Slice orbean eu iimbi de ote". 30stradal : Revolutia de la iste (aver Bulevardal 1845, Bulevar- dul Nicolae Bileescu, Bulevardul Stradi). Razboidl de. Indepen- dena a fost ql el ,introdus™ {in Genumirle ‘strato: Calea Vietoriel, Splaiul Independenfel. Galea Hahovel, Clea Calarasi, Galea Plevacl, Galea Grivite, Dorobangi, strada " Smirdan'— cele mai multe dintre ele. de- Yenind mal trziuygosele" cu acelasi ume. Marea’ Unire din 1918 "a determinat, cum era. gi frese, sf refinerea’acestel date ‘memorabile ‘din istoria neamu- Iu Bulevardal 1" Decembrie 1918, ee De evenimente importante pe- frecute in Bucuresti ori in alte Jocuri, dar eare, toate, au" avut © puternicd rezonana in vista Dattiel amintese qi stcazlle i laa), 9 Mat, 43 Decembric, 23" August, 30 Decembrie, apci strada si” bue Tevardul Eroilor "ete, c& 68.5 ‘mai spun de nutnele, foarte nu Imeroase, de volovezt (de la Ser ban Vodi si ping la Constantin Brincoveama), hatmani, cliceri, ppabarniel orl, mat incoace, as Dfijer, soldat ete Citese in Ghidul strésilor ain ‘nat Tung foarte bogat ‘nomen- lator? Fira indovala. eh nu. Componenta. istoriea 8 unel ‘asemenea liste ny este nicl pe oparte.singura. Ei Ise adaust ‘mumaldecit si una culturala.(a- ‘Yer strizi cu nume de. scritor Mae la Carlova. si pin’. 1a Eminescu, Ceeangi, Slaviel $ alfil, de pictori (de Ja toan An recseu 3 pind Ia Nicolae ‘To nitza), de seulptort (Constantia Brancusi), de muzicien! (Ge: ge Enesci), de savant, medics, te, Ba, mal mult, notez (ea 3 feuriontate) existenja ‘unor strizi fcum sint cele ale Genlulul, Ins- Dirafiel” sau Metaforel.” Api, Strada Presel si Strada Tipogra- flor. ‘Tot ariel culturale _apsrtin, sigur, sirazi precum + "Real CCiocan, Scoala 'Floreasea, "Soa Ta Meristrau, orl altele eu nie ‘mele tmprumutate de la - veoh carturan ca Dosottel riteopol- ful Antim Ivireanul, " Eutrosin Poteca 91 ined multt alt pe care Spatial musi ‘mai permite ‘sii amintese. Spunesm i cltese in nomen- ruil. strazilor Bucurestlor ul 1986 ea Intr-o care de tarle, Se cuvine si adaug ci in efldtoritle mele imaginare prin Capltala eltese fn el st a {ntr-o carte de mitologie roma- reason “aver strazile Fat Fru ‘mos. Heana Casinzeana, Zinelor, Zmeulut si altele) sat de 1-10 S'strada Zargaiattor. Bucuresteanul ish iubeste cu patimaoraful luis dar tt plase Be de alta parte, si" colinde. si fara sii eunoases " frumusstile fi comorite eu care a inzentrat-o Hatura’ de mileniie Be aceea — fsidoma ‘mie In eildtoria. imag nara pornila de Ja o carte — ea S85) pistreze permanent vie ima- finea color varute de-a lungul hula dat multor steizt_numele i dea latul patriel, bucurestes- 4 alel $1 mal ales sigereazh pes spectivele —rhereu altele si me- ucurat 1 ele de eternizarea nu- Tocurilor vizute pe unde a um bial. Optluntle it au fost strict sentimentale, dacé nu” eumya fntimplatoare : fntlnim, “Qstel, lun ‘bulevard — Rimnie Sarat, poi nicl mal mult, nich mat pu fin de patruzect de strizi si de lel ‘cu nume devil — de la Valea ‘Alba si Valea. Argeguli ping ia Valea Ursulal siValea Vitor. Dintr-un peisaj romtnese nu Lipsese, eau lipsit niclodata, apele. Se ‘cuventa, dec, #8 fie Brezente sl in qpeisajul” stra Gat bucurejtean’” ial. Doamnel, Wut Doraa, iul "Mage, ial ec, Kiul” Sadului, isl Soi- ‘multi, Riu Tirgulul, Riu Vedeo, ‘lul Sabarulak Aver apol str ale: Someyulul, Someyal Somegul Mare, Somegul Me, Bu- ‘in, ‘Rimnlcw Strat,” Dimbovita, Bisea “Mare si Bisca Mick, Slane, Slatioara ete, ete Statistle vorbind (dacd statis- tiea va'fl avind vreo valoare in ceazul de tata) pe loculurmator al preferinfelor’ par a fi situate spolenile*, gaisprezece 1a numar de a Poiana (pur st simply Poiana) $i Foiana ew Alunl pind 1a Poiana Vadulut si Poiana Ver~ de, pentru ea imodiat sale ur ‘moze un ybuchet™ de opt foc! de Simp, buchet ce merita a fl pri- ‘it mal de aproape, adlel trecind in revistd denuimifile fleedrela astra, Floare de Colt, Floare de Cring, Floare Galbend, Floare de Gheajd, Floare Rosie Floarea Soarelul, Floare de Vir; Dineinfeles, era nevoie sl de cel are. te. ingrijesc, veghindu-le cresterea, "De acces aver $1 Strada Florarilor Citindu-le numele, atbovind clip asupra acestel onomasticl @ fbicit de natura saracteristicd 2 Ducuresteanulul, gl care mu a psi in nici una din zlele isto let Tul, tml dau ined o data se ma cit) de multa arepeate a ‘Tudor Arghea! cind seria despre oragul strebstut de el in lung 91 fn lat eu bastonul ,Urbanis- ‘mul — "hota Tocaiarul casel albe din livada de ciresi de la Marji- gor — care a reglemeniat in (oats Europa conirastele,simeteile si allernanfele, dintve. supratetele tlidite gi onele numlte vers, a {ost surprins sa giseasea Ia vires ui pe lume, ack, un oray intro srdind, gata fcut, gi s-a simgit ‘destul de contrariai in ceca. ce Driveste. organizarea "qinfities ‘munieipald. Eo tradifie ea ieee Toewinga, cit de nefnsemnats, eu Drispa gi eu stip de sprijin ai sreasinl, 36 alb8, pe ling’ gospo- ding cu tulpan a easel, care "Ie Stropeste" dupi-amlaza, #1 cltevs braze de muscate, garoafe st 20" rele, © bolts de wild st bomi~ In tabloul atit de bogat i de divers. al. strialor Bucurestlor ‘ebule “subliniata cu presnans Inet 0 components, poate tot ait de importants cit toate celelaite amintite, a un loc: componenta factualitatit gl a modernitai act, dac cale de pind acum vor- hese, or! sugereash, celal ce ne viziteant Capitala,ritologia, isto- a, pelsajul natural, atmosfera si spectficul de odintoara al fostului firg, preocuparile sl preferintale Tocuiteriior ee feri — inte-un eu- vint date importante despre elvi- Tieatia si cultura de Jeri, atuncl componenta actualitatii_ arlieste despre modernizarea Bucuresti- lor, despre puternica cetate a in- dustrei, gtinfel, tehnicil,culturii smelui, faizind in nomenclatorul eu Innoltoare — pe care le are ‘ragul de pe malurile Dimbovitel Tats doar elteva nume din ‘multe altele cuprinse in aceasta anorama. topanimied a_noulul Balvardat Metalurie‘Bulevar: Energellelenllor 91 Strada En lel, Strada Atomigtilor st Strada Fisicienilor (pe platforma de la ‘Masitele), Bulevardul Laminori- ui, Strada Inovaterlor, Strada ‘Macaralel, Sica. 9” garanfie a Grumurilor mereu deschise eatre Iimplince progres, aire fume levardl "Toate sin ariere fol i moder- ne, Ble strabat eartiere abla con- struite, cu veel de mil de aparta: ‘mente in locus! tidieate In anil eoelalismalu — adevarate.orase iin marele fron oray Buc Festi Aproape toate sint 8) de fetes cttre mari unital Induse {riale bucurestene ~ simbolurt hirnielel gl priceperit celor car Teva prolectat te-au dat viaf&. ‘Oragul este in schimpbare si in schimbare sint i multe. dintre fartierele sl strazile 1ul. ol bus evade, strat, alel se vor ivi in ani urmntor! pe harts Bucuresti for in devenice. tntze ele fra I Goiald, Bulevardul Victoria Soela- fismulul, aflat acum In constrac- fie, va fi cea mal mare sl cea mab Innportanta artert ‘Cum se va desfajura, imaginara ‘nu, o clitorie prin Bucuresti alti’ 2000 ? Tath 0 tntrebare ta care rhspunsul este greu de dat ‘S21 Cum mu usoard — dar eu ith pasiune @ druire se facet — modernizarea Capitalel Roma- ‘el acum, tn anul cind astern Aceste rinduel pe hice. Florentin Popeseu (in vol, Carte de dragoste pena Bacar tn crs aitiraEmibeses 31ntrarea, Im cursul lunil tulle, tn vvacania, a marilor lnstituit_ musicale lipsa de grid a. unor organizator! mu: ‘isil unel reale si eficlente stagiun! est Wale, Wee ‘mereu vehieulnis. ia airsital Anwlui murica, dar mat fotdeauna fark Feaaltate in practica viejil de concert. ASCULTAM UN PIAN um UW infrunaisera, Dicioarele in alsipul pia ‘tera dectl in imaginatia, mea plant pe eare plaja fl inehijea usor x Hlecare clsp&. migeath. imperceptibil fnu ere deett in imaginatia mea Sindecl acta mal dle polenal incie Upseam si ew ain tmaginatia mea 1 MIROSUL DE SARE ‘mai vielean decit gerul Incercind si-si facd autoportretul fn ochiul de geam din lanuarie fonstruind Ia ora 8,43 {efle gotice in sufletul desfereeat sufletalorlindit pind ts orizont 4 dincolo Ta fel de ruginia ‘pre vegnieut orizont Al orizonttal de la orlzont tirosal de sare mirosul de transpiratie in fafa imensel guri de foo ack nu sint ofelar Aecit in Aimineata asta la Costinegti flu ob garia fleet ale 32 COSTINESTI Sala Polivalents a Motelulut FORUM a fost arhipling, dest Ja aceeasi ord, In celelatte. sill ale) sta- flunil,"aveau’ Toc’ concerte de musica i de testru ort rezen(t in zilel Paralel eu aceasth sulth concertistied a mai avut oe pe parcursul tunilor de Yard, Ia. Costinest, multe alte. manifes- {Grt'pe teme musteale din care ag aminti Serile de muzicl sl poesle susfinute de Ovidiu Tutiu Moldovan st Aurelian Octay Popa, dezbaterea Iniitulati, “VA. PLACE MUZICA?, alverse colocvil ew tinerii despre valorile formative ale artel sune- telor Tn ilele de muta 1985 Costinestiat a ro. realé Vnivertate de eduafie munleald pentru tineret. IN CLEPSIDRA PLAJEI NISIPUL urge din mare st iati-mi chipul Sint adineul feroce Spinzurind deo voce t8r4 pleoape Drecam meduza din palma fehtul meu are o calm remurare de ape erimes pelsajul pustia Tn urmele sterse de und ‘destul daca stu fi einthreste 9 secunda let clasicenlel eehivoce ‘let nu sint oglinal baroce 1 DOAR PRIN URGIE CALARIND PE APA ‘mal ard omoplatul os de plug {in viclegug tot altal vicleyug ‘u fiece 2vienire se dezeroapa, ce potoplre eit nespus belgug © noapte care scirfle sub pleoapé Drintre aceleast deyote Imi seapa olmare de speranja un cosclug sint naufragiat gi fArmu Alecit In ce-ae putea aif Inire cuvintele din niet © poezie sn'slinea fark de statute silbatiea mea zbatere n-o cint spre mine strig spre mine doar pimint v DESPRE MARE ‘comanda crestelor ecit dragoste ‘niment na-tt poate fura memoria despre mare Dot sa taco mie de ani lthde vor face plaja mine ramosi Centru de cultura uzicala Inifiativa va continua in vara 1986.. Visim o stagiune continu» ansamblu Iai simfonie din Constanfa ‘cem in revisit valort fu Tmuzlell de la preclasict In ereatorit con- femporant din fara 41 de peste holare, un Festival dedicat ereafiet tinerilor eompo- ‘ltori romini, citeva serate In care sub enerienl Muzied — Literatura — Plas ‘ied si subliniem, eu ajutoral unor spe- alist, citeva probleme ale relafilor in- ferdisciplinare, seri de muziek sl poezie Jn care aldturi de clfiva dintre ‘marii ‘muziclent al [isi si-gi dea concursul clori ca Leopoldina Balanuta, Yom. Cara mitra, Ovidia Tully Moldovan, Florian itis in sfirgt (in organizaren Colegiu- ni Critiellor Muzieall din. Asoelatia “On menilor de arid din insituite teatrale $1 muzicale) 0 GALA A GALELOR dedicats Drezentiril celor mal tinere talente din folie de arts si Conservatoarcle fir Costinestinl poate devent cel mal pu- fernie dintre centrele muxicale ale {6th Farmecul muzicit autentice se poate des vilul plenar In “farmecal vacan{elor gl tinereft dornice de culturd. Tosif Sava “I SFIDEZ NOAPTEA CU SALBATICIE ‘de trup jinduind.Reingeleasa. mare Dustietatea de apa Inllfoanele el de brafe nedefinite Sider noaptes eu gindul In imbracaree in nestirsire ‘Hlutardtoral vesmint al tuturor color de dinaintea mea fal tuturor celor de dus salbaticia trupatai mew Sinduind nein{eteasa mare imine vol fi miele mari, v0 DIMINEATA ABURIND CA UN MINZ mu vreau nu vreau poate spre pring ‘ind umbra te inghesuie $i Iatr& inima de plates nu vreau nu vreau de eu seark Teal din cer bate'n ochi ou gheark ‘it e intunerie nu nieldecum pat al vefi sifonul acum lel frumos niet urit nicl fa cintétort ‘cum si mori cind 8 mat mord intr-o penduld spinzurind stupid eniclun zid de nll un sid de nick un 2id Deltie tae orele in valor ‘lel aeral nu se susfine-n aer var cir MAI DEPARTE, VINERI ssubjire fn lung de dig fee inert siimumal cu sufleful meu it sri lel o umbrd in simbetul t8fos costume multicolore selrile ore acd nu inchid ochial wgor S-ar putea sh gi mor ‘Toma MichiniciPlolegti, Muzeu! de istorie ~ caseri si ded la Indeplinire misiunea data de Hitler In noap- fea de 2324 august de a indbusi In'singe tnsurectia, eau anihilal Fortele insurectionale din Plo- testi au vrezistat cu succes incer- cirllor germane de a ocupa ora $ul; pe Valea Prahover au contl= fhust ac{iunile pentru dezarma- rea inamicul. ‘Aceste aspecte prezentate mal sus din istoria judetului pot fi Mal vec ingurl ~ unite Bec in pal, urne fun: facca mate ‘portant ito au descent Ta apt, Budures, Ploeg Trial lest eisenta popu! SSriane in sells HV Saprnsul dela ‘inte evenimentee imal" ingerantepetrecate «in i medi mention pe eee Gin § polambrie ie? clad St Gel Mare Ia nvine pe Bade ‘i Frumos pe ful Vagna nad ‘Gherahitey dau in anu todo cing Scromoral thal Vet Tae ole centeu rita si (Secart te dompese al ft aul ek domnitaral Con- ih Buncoveana loess ‘Senate Ura Tn timpul revolujel din’ 104 ‘Nicolae Baleescu a venit in zona ‘Telega spre a ridica la lupta pe Glocdinarit de la ccnele de sare, ‘De asemenes In primavara ‘vara anulul 1880, domnitorul Al joan Cuza a concentrat unitafi mailitare din Moldova si Munte- fia Ta Floresti, facing astfel pr ‘RU as pe clea unified ar ‘Tatel natfonate. wNCa urmare a exploatiril petro- Beremess gears Peete sere anes eee ase oa uber ete. eee i eee: Se Sains ‘eu ion ‘migcarea grevista. 3-3. eters rec fascea eee | Se artactesciaates | Mantel Mg, tater ‘aig Deena, afirea one! petrollere de hitieriate. ““inurma luptelor din 23—24 au- ‘gust 1044" forfele Insurectionale Tat prlzoniert 000 de 28 august ks spear tre mee ie Sea pl cae iat mel Sa es fel st de pe seg a tial ea pela tt ke ea Se eee ee Seen ig meme SR coe ree Eeraaicen gleam: a no ones etic Sacre we ny ot "Ried era rg sie ie ot oo Seed oh roe, har (oat, oe =e a CE mice, Salon shine state Saat atin ee Sh pa ra pei oe sea dee 38) ee, pane mae ‘amintind de noaptea de 14 spre 13 Sih dee it sort Sal oi a i Sa saree M. TonAe mn Fe ee onay dintre cimpit ye ape netar roman, cazanul scltie, pre- Dundes, tn curgerea el intl- 5 = Cum ql um bogat inventar ‘getle 4 Dineolo de Calarag, pe goseaua ut eine mae, yt supe i ie and ceva mel aus Se Calttasl De care satele se inyirh cto sale be, “Geea Tungul Balti“ Bozeel, tuna “dintre ‘cele pltoreyt zone ‘din ari, se afl vechlul faitar Gentrolairie. de la ‘Coslo- ‘Beni, on oblectiv turietle wor do atat Diminesja devreme, dinspre fuviu ee ridied ©. Biel aburoa: St'cu miros de silat 1 baltd pe care’ vintulo Impragtie peste ras. Gira. fluviala cu singurete curse regulate. pind la. Ostrov unoasie animaiia ‘de patru ort pe zi, la plocarea sl sosirea va Doarelor Cu astrovent veniti Guph tngulels sau cu cogurl de egume st tructe tn pista cen fala a oragulul. Pe’ pomton este ‘menajat un loc de Joaed unde ‘uneor! dot éopit, aascufl pe apa, Joaci o miuja intre doud pase de sirma'cu care au impresmult ‘min! ferenul. Un panou indica o- fle de plecare qi de cosine “a vaselor de pasagert la Ostrov. O- fale pe api care. face legatura Intre dout provinel istoree, In fe. Dobrogea. gl Muntenla.” Ch Tirigenit vin aproape ailale in Don pentru a vedea, sce face aba, creste satu scade?™."E 0 ine {rebare cotidland pentru el de vyreme ce mulft aw Darel pe care Jeveu logat in ondine de rusil fnfiphi in milul de pe fundul abel “Cadrul natural al Ciléragilor ‘ste’ pilorese, cu ontroave eu ve- ‘etatle de alti, cuprinzind sil- fit st plopt gt o fauna cu nome roate Speci de pastel, Cuan in ‘rma am intrat tn Balta ‘Boreal cu barea, era nto primavard ind apele ‘venisera marl Am Intrat printr-un prival. sfe-am foprit nga digul Tneintel, Prin Sesecdet succesive gl tndiguith baita a disparut aproape,eu to ul, I 91 colo mal pastrinduse ‘ochiuri {le apa pentru pescuital ‘matorilor, Se cultiva. plante ax e Brlcole ca tp oricare parte a Bic Figanulul, Au fost. péstrate mul fevhectare de pédurt sl plopl si 14, fie 91 Imaginard. Lao prima 5 oagul are trel intr : Portul gara gi goselele, adied pe ‘ph gf pe pais, cu vaporal, es {renal gau'cu maging. Ar maf $i vazduhul) dar’ curse arlene fa (Cauaragl nu sa nivodue , est aeroport exista ain Derigada interbelica, far din 1979 dota Desi outta spre cer afieapta i fe desehisty"gustul calarigenilor Pentru thor, pentru. avioane i= Ind una dinive traaitile cu care ‘else mindrese, aiet fining dupa faail"um putene aeth ao Seoald de planorism, totusl, me. fetorle vorbind, Tocuitori cesta rag de la marginea sudiea a Bardganulul ‘au gustat ain plin lllimele decenil ‘din voluptatea {naitumilor. ‘Scurgerea vremil a produs la CCalarasi multe risturnari cu vas Toare de simbol. Cea mat veche fale de transport, apa, eunoaste in allele noastre, in special upd ‘anal 1979, cing combinatul side Turgie a produs prima sari, sschimbint spectaculoase. Un ca: fal lung de clilva kilometr, are scurteada “ legatura intre Boreea si portul mimeralier al combinatulul, aflat in construc fle, schimba’ geografia Tocurior. Drumul flat pe ereasta. digi ul, care apara de inundatilclm= ld obtinuta. prin desccarea.ve~ @hlulul Tezer, se va imbogatt tn feurind eu un pod peste canal Va flo constructie impundtoa Pevce wu va avea prea multe lu runt comune cu vechile podusi Ge lemn Incropite ‘pe drumul ce eco es eee eens es eee ie en pentru cd do. fapt a. dispdrut gt alta, pe latura ain stings a lu sDumbrava’ Dintre Wane de vitt silbatics, (Plcuce, singerel, ‘lemn lines viului Tntinaindu-se "digul-gosea SL efting rogie, un adevarat ral spre Chielu. Erau citevs. port entrubotenigt, Anual se. vac Se lemn in 'baltt sl unui geolel so aflA fn constructie un hotel, de specll de pisiri si animale lorifiea prin Plafar peste 10 tone Is desinea din crag, pe eave aia care sa va. adiuge restaurantulul Pareul municipal, Geschisind de fructe “de pidure —~ miees, Gach incapes o ciriya, cu un ,Pescirus", aflat chiar pe fale- 0 trumoash privelifie spre bra- pidvcel, porumbar, din cave +0 Singur sens de circulafie. Prin Za Borcel ful Boreea, posed 0 bash turis- fac gerhurl sl sucurl de tructe, Feleaua podulut isi taceau ioc "Peo lungime de paste $ um tied de invidiat, cu strand, pla Cine erede ek lepurll, vulblle copllt-eu ani in urma pentruca de-a Iumgul Borcel sia Jirldu- ja, basin lime, Jac de agre- sau) mistrelil nu mal pot fl vi Siri in apf. A'mal amas sti- Tul orajul are un pare cum pu- ment cu hldrobleidlete i barcl, ull det la “gridina’ zoologied Wllarul, 9° construciie sollda cu fine orige se pot luda ch po- arene sportive cu 2 mil locur, se tngeald: sf vinf In Balta Bor- 0 denchidere de peste 200 de m, oui care fae din Caldragl— Sevaria ti cinematograt, flindin eel Ia. Caldras, pentru a-i ving. Reutlizat pentru'ca din balta'a in pa¥iea sudieh "0 adevaraii consirucfie 0 bash ‘naitic pea- Despre. plsirt' af nu mal vor ‘mai rma un firieel_simbolic, grGding. fh urmé cu mal putin tru sportul de performanta, pre bimr orice gridind"zologied ar ‘mumit eanalul JiF4y, pentru co: Ge 10 anl cel care se pregiteau cum glo dstoteca moderna. favidla colectla". ornitologicl, Yectarea apelor uzate sa iavoa- de o expedite de pescult sco. “Un oblectiv turistie. de prim care ale! trlegte tn Hbertate ain Felor Tezerulul, im local siavi- feau ‘rimele pentru momealé rang este ‘Muzeul judelean Ca- care" enumir’ fluleraril,_pri= Gintr-un ‘mal “ripos pe care se lirasl, Intinfat in 1081 ql cu- gerile, dumbrivencile albastre, lruneatt gunoalele orssulul, Ri- prinaind peste 10000 de plese,{n mlerla, cucul 9! privighetoares, Dele au fost tasate, sau plantat Special de arheologle gi storie Nu-l pentru nimen! un secreted Srbustl ornamentall, flor, a-a veche, oglindind dezvoltarea so- crayul Cildragl este agezat pe un nskminjat gazon sl s-au ridieat loti omeneytl pe aceste me- tragcu furisie at Ince uaul din~ st cfieva statu Aspectul zoel Jeagurl fre cele mal pltorest. Calaragil de nerecunoseut. fn Jocul sii. "Un interes aparte 1 prezintd stat ayezatl la Jumatatea distan stavilar, pe malul ating al Jire nel pentru of impinsa In baltA figurinele antropomorte Wi vase- jel dintre Capitala ql poarta ma Tkulul, intro zond in care ings a aphrut o gracina aoologich ce le pentru “provisil” spartinind titunaa tant. Drumil pe aiel Inte vreme au era decit padures, face falma oragulul, cu peste 100 culfurll Gumelnita, tezaurulmo- este alrdgiior In peimul rind 4 zacied Gee. 1 Conges Gee 1 em) Maneal Judjean tru ch goseaua DN 2 este pre ‘Hirata cu multe popssur, Hanul fin Satciml, Chietu, Regie, Os tov ql in al doilea'rind’ pentru cf desluriie Dobrogel isl devi Iie in aceasta ond un farmec ecschit. De la punctul dete tere peste Dunice, de la Chiciu, fa" bordul baculus’ Vadu Oi, o¢ ede o zoni largt: Dunirea,’ in tis givin Jos, Gura Boreel, Balta Boreel, Dobrogea, fostul "lever Citeva’ puncte de’ interes nu nu ‘mal turtle, cf sl arheologie: in fila Péculdl Tul Soare, pe care Arexisiat 0 veche cotate-oray, eeagl cu ‘cetaten eslebra bizan- find "Vieinay stapinite gl de Mir= fea cel Biisin impreund cu in ffeaga Dobroge, inclusiv. cotatea Durestorum, Silgra de asi, Tro paeum Traiani dela Adamelist fl cetatea antics in cure de nes faurare, La. monumentul. dela ‘Adamalisi, dovada a vechimit ‘oastre pe pimintul Dobroge, £6 oate ajunge fle cu vaporul fle fu autoburul. $i fntrun az fn celdiait- drumul trebuie con Hinuat de Ia Ostrov, pe 0 sorea In'serpentine pint ia’ dealul pe care ge inalji monumestul st de De care se poate vedea in alldle Senine pink deparie, Ca do. pe fun far se vid Dobrogen. Into Birt, Dundrea, tn contnuare pla Romang ‘aga. cum de pe Mirtul ‘Ceahiautuise rede toate Moldova. Do la Cilaragi un ai fobur te last pe malul Dunarit veehi, a popagul Ghictu, cures faurant st hovel, chiar Hngh gura Boreel, Ba fesirea din oras, prin= {re zivoaiele de plop alb i ne- ‘iu, sll gl Stejeret, eAprioare- Jet ntind total vied’ pentra | Geaical rapa Caled 1 smulge firele de larbd. brimrla smagarinol Amit tafe fogaie ineii- | Meee © ‘trandut din Catdeast PRON ONTO So an ES Tul Boreel, acum 50 de ani, din- spre api spre orag, Citeva’tuft- Sun srace, elteva’ case pe Ta {lapel st dintre toate, se. ridl- seme} un turn de api cu me. feceve cen, zigit tin pinta cum se Tucra odatd, solid sa tind ‘teva sute de ant. $1 turnul tine fined, stmbol al. trdiniclel faptel elidtagenilor. Hste Inconjurat de blocuni de patru etaje, aja. ch se inalta, cel putin aga pare pri- Vit “dinspre, pi, cao elctuld Geasupra celorialte eladins. Ar fost turn ca gi alte cladiri care Govedese gustuls!_ mijioacele ‘adifiel a fost pastrat, Uneleaa fost plstrate pentru ci sint fru ‘moase, iar un” oray fick case Frumoase e ‘ca un om fark a mintin, lar altele pentru ed pre Zentul ‘ua creat ined alle eld Girt care si Te Tnloculaged: pa {atl ‘administrate, primaria, lo falul fostulul leet, Surbel Vous, Cazarma pomplerior, Miuzeul Sudefean, Han central are 2istat peste ‘opt decenil in plin fentrul oragulul, Chiar allele a estan a fost demolay, tar fz lo- cul Tul sa dat In folosingl tn aca on eee ae ete Eee San sie oe ee eed a Soa cee on oon foea aoe ae ee ee So ee faeces ieee er ee ee ened ea ie aaa came aes aie eee eel cc aaa con set Stee nae aoe Sone eee ake Sia is eae soe oe a oe ee Sone ee 2 ee ef oe if Sei ae a oe conn eee cee co 2S Soe ae Saar ee as peer oe Soe trae Sere oa a ee ce eed eee ea ee aaa eee eae eae ae cua ee | pk | 2a aioe See Soe pe ee oe aaron ae Son canned oeecs us ae eee oe poe ee Sete =o Soca Saco ee 2 Seo ot a oe ee eal Silt a cies a cite Ss ateet ts aera ae Sanaa auel saa eureae Soa Sich eee See | oe Sree See Pec tee Snes ace eee ony oes Saeuaee = Florian Popa Micsan 35Este de domeniul evidenfel: a vorbl despre ‘© anume agenfle Jjudefeand de turism pen- fru tineret faseamad sf to raported! Ia 0 A varletate de sc{lunl (uristice, toate vizind (Sdueafia,aivertismentul, cultura, ciiltzafia. Grice agentio ip imtocmeste ancl de. pro: (frame de activitaf incit 84. corespunda fiteco miours eit mai mare dorinjelor tine Hor de asi petrece pldout ill timpul Ii ber, vacanfele ori concodilie. In cadrall ma feral, generos oferit de manfil, dealurile si ‘impitle Romdotel. tot aceste agentil sint Sele care faciiteazh tnerior Impliniresaspi- ‘ndeaproape tanoirile ful present, trkrite si _ Tar bucuritle preventulul sint intitigate in strinad gf ireavet Tegiturh ‘cu treculal lo- Flos de Yuptd al poporulul nostra, cu aclivi- {atea revolujionari a parlidulul, clase! uncitoare. Participarea ‘mereu inal nume- oath # tinertlor ia acflunile Intreprinse de ‘gentile judefene “de turism pentru’ tineret int © dovade clocventa a prejuiril adusk revoluflonare = Inaintasllor ‘noytrl de fire. tira generajle a patrel, indicl fark aie Dutin(a dea greg! setea mestipinild x tine- ‘lor de cunoagtere, de insirulre, largul ecou e care framemcfile pateiel il afls in sufle- ete noastre=. Pentru ef este vari — anotimp al exuberanjei, al tinerefii — este Agenfia Tulcea a B.TVT., o agentie ce-si afld marginea la tirm de mare side Dunare, dar fard de limite, atunci cind vorbim de modalitati de a face turism, dea te destind ee "Aceasta a fost impresia pe care am triit-o parcurgind eu Ochi msintii ct- vintele interlocutorilor mei, doi dintre ,veteranii* turismului pentru: tineret, Aveam si aflim ef, pe lingi 0 puternicé "bazh materiali, agentia este ,dotata si cu multi dragoste pentru turism. Demonstrafia urmeazi... ; — Agadar, in turlemul tuleean pentru tineret, nul 1086 reprezinta Derloads deosebit. Desigur ot accnte "pene oh tet ah cuprinde semnitieajt parte pentru deveni- oN +Pind ta finele anulul, 1a acest gen de aeftunt ‘xtimim ef vor partlelpa peste 4 000 do tinerl eloasel aniversiet a partidu Il reunoste tasd alte setlunt menite a Veni fm indimpinarea.dorlnjelor tineriior in" a le {ace cunoseute trecutul de Tutt al poporull Fomin, activitates revolufionars a partidulal ‘Aver’ previzute si s-au a1 desfigurat act luni Curstice In judefal Tulcea eft #1 tn jade daco-romane din judefele Tulcea $l Constan- {a Safula Tol Mircea ce! ‘BAtrin, Mausoleul crollor gl muzeul din Marigest, Monumental frollor dein Sovela, Monumental erollor de It Adamelil ete, ‘x Tuna tanuarle, Ja actlunea, destayurat sub genericul ,Conduettor de (ari, creator e storie" am organizat excursil do. cite ous alle ta Bucuresti, Ia care au participat e Intregul popor sl partld taf de tovartgul Nicolae Ceauyeseu, seeretar general al B.C Drovediotele S.A". Tot aalfel, am_alesiult Kinerarii, sub generleul Ciltorit ale Epoetl Ncolue Ceaujeseu In oblective care vorbese de puternien dezvoltare economich sl social triel, im judetele Taleea, Constanta, Iafl, Braila, Vrancea, Ialomifa, CAlirasl, zu, Prabova, La aceste acfiun au partici {ele limitrofe care au Incluse tn program vic peste 800 finer, ou care prile} s-a vialiat pat clteva mil de tinert, levi, muncltor, spe altareaunor oblective ‘ca Monumental in- expozijia omaglald ,Marturlt ale Gragostel, clallgl din diferite localltafl_ ale Judefulul Aependentel de ve colnioul Hora, cetajile prefuirl ql recunogtinfel adinel manifestate nostra, O NOUA DIMENSIUNE A DIALOGULUI CU NATURA prijinal impli aspirate! finer ‘varlabil pe aiferie traseo aia Delt, it im sozom. cit xi in extranezon. Cu higrobul Tineretal" — 0 pe trareulSulcta-Crisa-Rogu-Lacal " Fortana-Nialiue Tulcea, "ct ‘ava Dormitor 2100" " excureil linerante ca de_allfel seu pon fonul dermaitor, le clrea &aile, pe frases, cum arf Tuleea-Stalue- {Srigan-Sulina-Canatul Busuren-Hoya-Cripan-Mlla 21-Tuloea ete ‘Pentru tineril care visiteath Tulcea organietm aga ‘mumite act uni Ge orientare geolarl, in cadrul efrora se Viltoasd gona do vest S"tnunicipulul, plitorma indaniiaa, se efectuesss tural orapai Tenira-tinestt dim Tulcea cuprindem tn programul agenel, inde- iia serge de-siptaming, drumefil in zonfy concursurt de orlen- fare turistich, sntrecerh sporive: De asemenea, spriinim cerca de {uri de i’ Combinatal metalurgie Tulees in vederea tniretinert in bune condifia spall de Ta Cabana Tiganl #l pentru amenafa- ea aonel in aga fel ca'un muir sport de tnert ‘sins oath petrce ‘iat timpul ides. mod instrctiy-educaty, "Ga pune stint £1 ooupé Satul de vacantd Rage cant acest seng trebule si amintim c& pentru flecare periondt a scjuratl' tn cet deosebit de tramos punt taristle reallzim peo- Partidele de pescult sport, furimate de ser! culfurale, de tate, pe Cees cme eet ore ee i i era or eee ees er ene EO connect ee oat Pt eat enact ra Ree tener ars Fr eae ea ea eet renee ere eet DOr) en eer ae Peano ey Carina ear ieg De Ion Pa ie rar err ire DSRS Pee tier Finer nae Cae RTT Patera eaten vera ry ae eee oe a a Rots eee ee nine geet Cee eee PSrereny . judeteand a B.T.T. le atractive, in care agrementul se Imbind ferieit cu instrutrea, limbarile de agrement cu bill ions de filme, de expuneri iidere~ fraseele turismului pentru tineretul Un y»intermezzo“ turistic: Satul de vacanté Rosu flag punetal furistic pentru tineret al edrut inedit este pe departe ‘de neegalat tn pelsajul roménese Satul de vacan(a. Rog, Situat in Delta Du- nirit, ntre lacurile Ropu, Pulu gi respectio Lumina, tatul de vacanfd, 0 nsuld'e ,Unt- versulul de tindr tnir-o, mare de verdeati, polarizeazt an de an atenfla sutelor de tincri DiaitatorL Pentru “eh, pe lingd nebtnuttele framuseti ale naturi, pe care ajungi, atch st Hite aproptt, el le sim, a4 te cunofe, Sotul de vacanfa Ropu posedd tot ceea ce face par fe din ypanoptieuls turirmulut modern 0 asd. materia dezvoltatd bret pentra plimbart fu jcotloanele” nestiute ale fmpr furimilor dar gt pentru pescutt spore — care, in parantezd fle spus, nu mai este deloc sporiio’ pentru of, de. flecare data, ,scorul ‘ete favorabll perearulst gf desea’ ,astrono- ‘mics; dott fHind abundenga in pesté a locu- it~ un club tazestrat eu cele trebuitoare fn sederea desfdgurdrit unor stractise ser cullurat-dlstractive, pentru dans, canting, te- Fenurt de sport ete. Ropu are o capacitate de Guzare de 126 Iocuri (60 in clsufe tip Dora Meu elte doud camere a doud paturl, cu ‘rup senttar, lecare cdaujd avind $1 instala~ fi tolare pentru tncdlsires opel —, site 50 Tocurt in efuje tip camping, 6 locurt tn vila iuférut-), Farmecul focului erte dublat de Gtracttottatea programulut pe care. gazdele ‘nel pregdtese #t care, evident, poate eufert, si Tuferd, ‘modificérl. Spre exemplificare vt Dpresentam un program-cedra pentru 6. alle e-core mi T-au pus cu amabiltate la dispo- Fifle gaxdele 31Ziua | = ora 16,00 — La club — in- setierea tinerlior pentru, jocurl in yCupa Delle: "834, leur mitdarele, diselpline » sport Yoel, minifotbal, tenis de mas, Xenis'de cimp. ‘— ora 17,00 — La debarcader, = peseult sporti, pimbért agre- mentale cu bare! Ia rame, jocuri do plaji si marinaresti.’ — La ‘lub — nscrieri pentru particl- ‘pares la concursurile de muzica Populard, muzica usoard, musics folk, umor, reeitare, dans = ora 20—22.30 | La club — ‘seardcultural-distractiva si dans; ‘= prezentarea filmulut Delta pectmoscuta™ ‘= Vizlonarea programulul TV, Ziva o Sl-a — ora 9,00 — Terenurite de ‘port — ,Cupa Deltei-85"! pre- iminarit a vole, minifotbal, te- nis de cimp. ‘= La club — preliminarii la gah ‘tenis de mas Se Torjc trainin pink sich St aceasta, Bantea cha sorb! de Cereal deta sbelte Dundet ingeamnd Be vorbegti derpre circa 1000 de tier, eit paricpk ia aciunle dnvcprinte. de tar, Hert de flute potest din ele 4 unit ale Ciera aun sire nomic ae weanaiaal* pe senearie Uneret Sits evident nevle do's Ini "cue, a, posrta numele de eot- Siig CU eeicol ae" furans — i eure caboreasd strate deplesiruse. Si izes urmeaoi acts tnruire care dt limeniunea Greist acest foe! pentra tater, Ae vorba de dels, unt ot ACEI: Sindedgesecoopstivd vaiurile mii, ca” A coliee Moule cemele' le Carputiion ville manfilor noc “cum este Wien Peahovel — ota nite si attr scum taco ale cereal Mot el int acaia ge care lt aflim pe pontoanle dormir, e I> erase Bete! Denseis unde parties er doriys ea ql cu fap, Teiprotamciampla de destalare st amenaiare compiexa & Deil Here nue) dat, regisim in’ acesle deplasil numele unor Tinga af nator al tural, com tnt Adina Tones, neh APA Ralea' goes, Leonid. Popov, Nicu Pavel, Docu Deheu: fee, Crsina Clout Siena Clore . Sr ilttul eproplat gad ropes of tnfinjeze un cere turin etualizat eect maullg, pentru c& duh cum chiar el 0 Lie Pec, ponte cle sal bane cond. din fark penta ant call arengcpstl Sua mnante™, Un deigera cae, $1 Bn {eSiat' or cbps consstenga, cotton ‘aluiph remorcher — ,Arund", um ponion de aco. siren, penira interveatit te. © Cote mat cunoscute serviell pe care {ile poate ofer agents ‘ele de carare, mast gla. de ce mu, divertisment de Ia Satil de va: ean Ro tm Delta Dunirit, eu deplasici pe ltoral eit I In RP. Bulgaci, {© Ls fine de siptimind agenfia tnvitttineril In zonelo de. pia CClie-Dere sau Coen, Ia Hganl, unde se afld cabana CA, Tulees, Is scurle exeursit eu pontonnele dormito. © Tot agentia este aceen care se preocupt locust Ia transport CER, ca vaporul, ist oferk servclle celor ca Aorese si vislteze Litoralal — ou serviell In Costineyl gl Constan © La cerere, agentia orgnnlzeazt excursl pentru vslonaren ‘compet sportive, poate efeetua rezervist de locutt Ia diferte spec facole, ort alle manifestiet eultrate, sportive ein diferite zone ‘iri © ADNESA AGENTIEI: Tulcea, sirada Babadas, bloe 1, 40EXCURSII DE O ZI LA BUCURESTI (transport ; tren, vagoane special rezervate) __‘Se-vor visita: Muzeul de istorie al partidulul si a migelri demo- cxatice gl revolufionare, Muzeul de istorie al RS, Muzeul militar ‘central, Palatul Republic, Palatul M.A.N,, Ateneul” Roman, Testrul acy ‘Complexul expozitional Casa Scintel. Piimbare cu’ Metroul “lin Bucuresti se asigura autocare pentru vizionarea oblectivelor ‘in. program. wt, ULCEA-CONSTANTA-CANAL DUNARE-MAREA NEAGRA- ILUZA AGIGEA 5 < transport autocar, grup 44-+1-+ghid, pre} informativ: levi, Tet tinent retribulf, 65 Tel ‘Se vor visita " Santierut Naval Constant Nong EclusaAalgea, TTI. TULCEA-MACIN-BRAILA-GALATI-ISACCEA transport autocar, grup 444;1+ ghid, pret informetiv : elevi 2 ley, finer Fetrbult — 100 tel. Se Vor vizila | Santierul Naval Brdila, Santierul Naval Galati IV. sTURUL EXPLOATARILOR MINIERE" — pe traseul Tul- ‘cea-Somova-Cerna-Altin-Tepe-Babadag-Sariehiol-Mahmudia. 44-41-+ahid, pret informativ eleyi CCanalul Dunice-Marea ged a ____TURISMUL NAUTIC — REPER TULCEAN Cu hidrobuzul ,Tineretul" al agentiei B.T-T. Tulcea orice i ‘inceput e de bun augur.. ae Ste EXCURSII DE 6-8 ZILE ulees-Brila-brayov-e. Murey-Cl-Oradea-Alba tulla-Sibta- ‘Rm, Vilees-Pitesit-Bucuresti-Giurgiu-Russe (RPE, — 1 2l)-Giurgiu- Buco lrora AMIE | Tuleen-rdtla-Galaj-Pocyanl-Bragov-Sibiu-Deva-Timlyoara- Drobeta, Turn Severin-Cralova-Alexanérie-Ciarglt Risse (EE 1 -GiurgiusBacureyt transport autoer, grup 4441+ ehid, pref informatty 1250 te ‘Be vor viata Muzetl Judejean Brayov, Cotten Bragovulul gt for: ‘useatle din fara Bisel, Muveul Schell Brapovutay, Muzeul de arti ‘Rg. Mure, Casa memorisd Avram Tancu-Ty: atures, Muzeul de isto- [He st etnogratie al Transivaniel — Cis), Casa’ Slate! Covvin® = ‘Cluj Museu" memorial »Emil Racovia" ~ Chu” Obeliscal lu Ho- ‘Tea Clogen el Crigan, Staluin eevestda Tui MUhat Viteazu — Alba ‘lla: Muze rutkenthal — Sie, alte oblective de pe tases Mii Tuleeu-BrallPocgaat-Bactu-Plarn, Neam|-Succavetan-Vas- “Tol-Birtad-Galagl. (i transport taicrobuz, 16 locurl, pret informativ : elevi — 1300 ‘el, inert teteibuift — 1800 tel, cae noe sata Mozeul Unie Focgant, Muzeul de iWtorie Backs, ja memotiald, George Bacovia" —~ ‘Bact, Muzeul memorial |sCalistrat Hogas'—P. Neamt, Cetatea Neamfulul ~ P. Nears Casa lala fom Creanga” — Tg. Near, Muzeul “Stefan cel Mare" ‘Neafi, ruinele cet de scaum a Moldovel — Suceava, Mu- Uniri, Pelatul cultur din lag, ‘Mausoleul Jul Constantin Tur= (Boney Curcanul) — Vasil, alte oblective de pe frareu.[Borok Khon, monument din secoul ot cc sndlcope tub oor demic at Ty Plecasem multumit din Novosbirs spu- sind, poste pentru totdeauna, adio Sibere. Teel ore de zbor, timp in care am putut o& serra itz, dst oath de la vesele SSmmpact gf wigusoe al tatgafe sibeciene la gal= ‘emul rosielie af nisipurion degerce ale Ka- Zahstanulul qi spol ale Usbekistanulu, De ia {uitimen avionulut nu-mi este greu des. fama de verdeata abundenta a ‘Tasken- ARIS fama "in entail, pact ze de larbi oc gradint inteioave eacun- 2nd vile sau blocutl matt now constais Tmt dideam astfelseama cd oragul este nov, ‘irsta lu de tumal un decensu ‘gi jumatate Hind puternic marcats de devastatorul cutre= yur din 28 aprile 196. Deg reconstrat din {emell'inte-tm timp. recondy Tapentul | mal ‘Ste dominat de macarsicio ce de tus Itt Di- ‘eau un fel do eilge minuscule “Din indepirtata Siberie mal ficeam aga- activa gpagis-spre casa (reo el patey fil de idiots 2} aproplinguma. de capi {alg tal recenta a Unbokdstanull 0 mamese fal recent deoarece etrivechea capitan — Fratposul ‘ora Samarkand — a eames ast tn fel de copa toraticd “La ofa prinzulud aterzer pe aeroport,sin- gues pour aprandsituata'in Imediata vee Einitae a orabullly spre deosebire de cele- faite aeroportartdovletice "aflate 1a 9050 Iilomets stant. Stind inane e& la mats {Binea oragulul ab afi douk lacurt = Waht 31 Eahae ="Seapartite oe 0. yonen, ma folovese fe un tax, lant Impreund’ cu 0 pereche de Iocainich avind aceeastairectie ca mine, $1 ‘ns treooe in ina ules trend, und ‘loses Giainte Toe de coe, pentru prima roams De jur-imprejurul Iacului mit, de oamen! te Sacoeat fm apa eran fang’ a Suportablla temperatura de peste 40 de grade avsoare cate, in condi Aslet' Central, Ve Neca 9 eth prea 41 mal ridicath, VA putett dect imagina Iesne cum puteam arta "eu in trening, In ‘miflocul acestor ‘oament bronzafi (de s0are, fireste, peste ‘culoarea lor in general mal tuclurle 9 sting pe tarbé, pe nlsip onl pe bane! Special amenajate, mincind plerscl, ealse, Struguri si alte bunataqi ale haturil tn timp fe mie mi ldsa gura api"; de o saplaming © fuels. Mi acomo- Bu prea fncintator aie a margine de orag ined in constructie tml Istalez cortul sub privirie nedumerite ale fupuriioe goale, uilinduse 14 mine ca Ia ‘uni pleat din iuna. tn eleva minute eram fai Unul deal lor: cu slipal pus pe mine {ma pierdeam usor in multime, inotind st eu {fel ca eellaft: siumai ochii {mi erau tot fimput pe cor. Hecunove ei la Un moment at nu Mal pot suporta ,raabalul pathologie" us cu nevinovatte de tinerit din furul meu {51 alae’ pe unul si-ml spund de unde se pot Tructe ; sl dacali sti ce fructe au j.giu cal putin aga Imi epdreau mie tunel... Cind Sud es trebule a8 merg. un felometrw pina I prima magazin sa ehiose, lisindusml cortul ata vreme Singur. inghie In. see.giemi spun cha doua 21 dimineata plata de fructe va fl primul meu oblectiy. fortes, Seara, pe la apusul soarelul, lumea se re- trage, Dracum facem st not bucrestenis i= "sind salba de lacur! dln nocdul oragulut, lar fu rimin singue doar cu seseaua pe care con= finuaw' si zburde herahelil de ‘cal putere easupra capulul plsdri argintll ces luau zborul de pe aeroportul aflat la mumal eltiva kdlometei imi intretineau singurdtatea care de altfel nu mi Ingrijora eltust de putin. ‘Cum prin Siberia nu prea avusesem niet timp hci condi) pentru a m4 ocupa de. splat uf, socotese' ci cel mal nimerit Iweru este so fac aicl; tot nu aveam (niet au puteam Sc tt aN favea In accle conditil) ce face pink la eide- Fett op aot fre in Fueste tricourle’pe care mi ‘cu, Sirg si pe ia Pari ont la Lago Maggiore, apu= tindu-md serios de treabas tae acelagl Iuera fu clorapil, batistele 91 alle, boarfe adunate sla murdafe* prin Siberia. Abia Ia orele 23 ‘per stelele si Tuna fn chip de secerd, be un fer senin ; eu ma gindeam eu dor la "eetul eu de acasd pe care ,umbla” aceleag stele sl aceeagi lund aumal cd. A doua al ma tnflinjer direct in. plata ar nu foainte de a-mi ldsa rucsactl Ja eel ‘mai mare hotel al oragulul, Uzbekistan”, Do- frivit unel regull de-a mea devenitt dela, fradite” in plata exista sh un. bazar cu de foate, Mirosul mincirurior parfumate eu fol e fel de mirodenit specifie loculul tml pa- ffundea fn ni intr-un fel agresiv #fentant EI exe dogajat "de mincarea ce se serves Girect dinte-un cesun suflclent penitu o sud Se persoane ; va dati seam, sper, eh o-am Fexitat st mica comandat’ led © pore Se clorba cu came de oale in care efau puss ea valma tof solul de legume ; micam ust ‘eel masa fn aer liber, ntr-o atinosfera spe- ile urbekt, dominats de fesurile ‘negrurar- inti ale barbetilor de toate virstele. Plitese tele citeva zeci de copeteigl-mi eontinui dru ‘mul spre tarabele dupa care Jindulam pared sl mat tare acum, chiar dact eram cu burta blind; mie fmi trebulau totus fructe! Sondeg ‘nal tnlll terenul pentru a. vedea ce prefurl 44, oprinduema tao frumoast ee Strugurt sl plersiel. Imi cumpir {Aras cine ‘ase la pret (destul de pipirae dealtfel, dou Fuble)'un kilogram de strugurt neg, un fel de Hambure de prin plrile mate. un ait logram de, lersiclurlage, Tucloase $1 Tosll 1a culoare. In elteva minute sacosa Famine ‘oalé, Jar eu abia dacd imi mai pubeam purta Bintetele bine pus la. cale, devenit, contra Std Tul obignulte, perfect rotund. Dact sa tntimpit sf heap descrlerea a cculut meu periplu pein Taskent focmal ew as- Decte..gastronomice, must mal putin adevsrat GG sederea mea aici a fost mareata st de Uinele momente mal dense pe alanturi mai complexe. unele dezviluind chiar anumite submit© scurth caracterizare generald 4 oragulut far putea Incepe cu taptul ed, dest la recon- ffedefia Tul-au contribult toate republicle Unlonale, unitatea arhitectonled of urbanistich puternice’ influentatt de sual ‘radiional i ariel usbece — nu f-a fost cu nimic wuir- bith; cu toate acestea pot {1 recunatcte Yr rea’ mare diticultate eartlerele sati anumite Consirucfil singulare tnaijate de rush, uoral- ble, de republicile baltlce sau de cele su For!" din Asia Centralf, Batindust strazile In Tung si-n Jat simp de aproape 0 siptdmins, eam putut descr alte dou trasaturt ue- Hinitont gi ou cred ch sar gist cineva. si ‘md contrazicd, ele Zilnd realtati Inlinite Ia {ot pasul : mai Inti, Tagkental este cel mal Yerde ray pe care I-am cunoscut; mi sa plrut ch nu albul clddirior — de 0. domni- hhanfa eategorich — este cel care prevaleazi, riming vegetatia in complementaritate, el Tuerurle se pettec, exact inversverdele a sat a8 fle ,spart” tn monotonia 1ui places ezigurile imaculate. "Sau am consiaiat Aceasta doar din avion sau do pe stradt: pen feu a mi convinge ci nu-t doar o impresie; ‘meam ureat 1a ultimul eta) — al 28-lea— al Holelutal”,Uebekistan’,"situtt fn central oragulul. Ta al ollea rind, eal! 1-au tntrumusetat {ntr-un mod original, sute de Cintin! arteriene find amplasate fa scuarucl ort in mari plete, functioneasd pint noaptes Urdu Argiia ain fmpul silet este mult atenuala de vaporil ce se degaja continuu din jeturile de api, tn- Sseriind pe cerul albastru Jocur st forme inul- eolore, inviordioare “in timpul preumblariior mele am avut po- sibilitatea sii cunose 31 uncle aspecte ‘de sintimitate® cltading ; de la transportul im Zomun 1a. supeafata, bine organizat $1 dotat fu toate tipurile de millogce de transport — Inclusiy acele margrutka", asemandtoare cu winaxitaxiurle™ noastre de. pe striile Ca- Dilalei ~ pind la cel subteran — metroul — 2 stati dominate tot de culoarea alba, Ge-abia dat in folosingd de cfiva ani, aflat In extensiune pe alle coordonate. geogratice fle oragulll ; de Ia cantinele-restaurant. cu fate, frumog intrelinute §1 bine aproviziona- te tinde, irese, am lust gt eu masa de mal ar adich Muredl "de arth populard st de Gtndetatie, amenajat eum ru se poate "mal fimert furan fel Ge cone al anal Tot rare Dogttas de odinioeréy Alei meri sl ne prim eleva cle. tn plus: Mat nil nde rea si vk spun ~ bpre surprinderey nea Behn miment destut de greu, oarmeni Ne- euncscindsrh exact situarea tn spafiu + apol parece oda shune si am pemit — c4 iin alte pari — um, ghid persona © Guditea‘aven sic veviag tn mine peste fummal ceva siptiminl, ind mf afam Tn altialt canst de lume, {p Granada Spante, fal press ia Alhambra. tn ce pivesie expo Patel, marturese ch nu femret nico cla fea do eiUsitl pe srtdujote intortochise Lim {guste “din cartierul ce) mal putin lovlt de culcemur, pind cind si depister muzeul. Lat teva mosire care-mi sushin opinia ? Sectla e instrumente musicale numart zee, sute de pur de mandoline,. care. alct se" numese Fudab, dutar, ghidjak sau doira j aflu ef or- Damentatia instel, inerustata pe Instrumente, 4 f'de haturd. sf influenjeze favorabll sono” tates lor. Un grup de specialist al Labora- forulul experimental al Muzeulul se ocupa de Foconstifulrea instrumentelor mistesle ups frodele vechl, provenind mal eu seama in ele trl mari centre de cultura striveche ale Usbekstanuial —" Semarkand, Bunara si Hiva. Un interes justifcat ecarativa In coramica ; in silile Terervate ‘ariel populare.a ceramicii se pot stings Sscoll” Independent, ariginale,precum cele in Ristan, Khoream, Samarkand, Ghildouvan Staltele, Am ramas surprins ind ghida ml-a Spus ef 'un mare mester, pe nume Rakimoy, f studlat ani-de ale tn detaily tehnelle cur forilor ulillzate acum 10—12 eecale de cltre fel din Afrastab (fostul ceniru mongol al Sa- ‘markandulud ; artistul uzbek contemporaa eva deslusit componiia colorantilor. Ma gin- dear ia altastrul nostru'de Voronet dach nu merit osteneala sii deslusin qt Tul talncle ; Su poate, inire timp, cine ee, ‘Alte citeva sali sist osupate de arta me- taluluk Unde, alaturt de creat de odinioara int expuse nolle lui transfigurari sub mina ‘esterior uzbecl de astizi. Aflu ef bronzul prezinth gi arta ORIZONTAL : 1) Far (fig) — Vesti cele- bord, 2) Bared cu motor ~ Tancul remoreher slut TM roate pinzele sus 3) Distrugator — Ma- fea si lar marea 14) Puse la eale dau viala pinablor — Navala — Bau de.. uscat. 5) N-are Biel 9 mila (mold) — Constructor de vase — Indica directia.. dar nu-t busoli. 6) Ochi de mare (pop) — Port Gn fara noastra). ) Mare SSrimbs vorbi tn Trianda, 8) Pe mlsip — ‘Comuna in Judeyul Buzau— tn cart 19) Mo- ocromatie — Rau de mare (pl). 10) Corabie arabia — Zegras (.de-mare). ‘VERTICAL : 1) Pasarele — Port, ) Pinza = Vas. 2) Rade (pl) — Tam. 4) Vedi Goaste, 8) Face parte dintr-un anumlt echipaj {aiin) — Capele 8) Din familia” Jul Dans, Fada etc. — Usor, greu. "1 Arbore (pl) — Veller la tribord 8) Dandi — Vase eu abuti. ‘uabek era aleitult acum sute de ani din gate Ietale, dar utlizarea Tui la fabriearea mone Selor # condus la diminuarea pondecit acest ‘metal Th arta. decorativa ; cu toate acettea, ‘uate din vasele (mai ales cele pentra cin) Ulizate gl asthe! de. batrnll usbeel pot vizute pe messle lor. Explcatia peimieh tn Togitura eu utlizarea de o manlerd yexage- fat" ardstled a lemnulul tu ma surprinde | Iipsa acestul material dintre marile bogatit ale republic! determink pe artis il Wuereze ct eamai mare atentie sf chivernigeal, sco- fing din ef mumat opere de tnalth finuia ar Histicd. Tn sflrgit, regret ef nu am putut Tua Medresa Kukeldey (see. XV1), dub ‘restaurare cu mine o paste confectionats, tot artistic Sesigur, de data asta din os sau cor. Crea tori de figurine in aeeste materiale au o fan~ fexie polivalenta, ‘practic tard limitd; am utut eden dansatoare Usbece, culegitor! de Sumbae or! de strugur, pisiri si animale de toate felurile, clobant si alle ,petvonaje" in- truchipate att de insplrat in aeste materiale nobile Periplul mew prin Asia Centralé 20- Wletich nu a fost prea bogat; de la Tagkent imi-am permis doar o deplasare la Samarkand, pentru a vedea, in peimul rind, Reghistandl Festaurat — inima de odinioarl! a fostel e- pitale — 31 observatorul astronomical. Ii ‘Ulugbek, dominind, de pe o colind de la mar- ine, intceg orapul Constantin Chifane-Drigusar a3‘Trecl Dundrea — i fle co treet pe Ja Ruse, pe la Negru Vode ort Vidi atesevacabaltle limbil romney {i fimp te Felaia nce pee zece gf fermi inte ae Uinand, "Am icteut deat multe or! Danaren ai, mirturisese, feeare Yrecere Inivaverifeat mica intaitaeeast etal orioad ima oar cn {jin teeare din cl, tisind eftoraledreptul si rarpriza ess “uniaceste_ puncte intun_ig telunght sprjins cw yirfl pe. inva “Bulgerel ialeleging pein nim fcipitla ‘Tleeiret unitafi de mbt i {eritod'de pe’ batuta noasted, de pad planet. {rmpud prin secolul al a pve gen = (igernre aflath seum sub. spele ba fh vGk Dimitry dupa eonducdloral trae iatlarte sind | mormintal tracy eu va Bivtie”pictur smurate dim ecolele Totten, Piven sich. Rasanite, agagar, und meson iP vieli dainuind, ta elude ovleror vicl- Hiding, 3 aducind pind In nol o vigoare topo- ‘rats de nobete : ‘Malte am veeut in Kazemi — oi poate s-ar ‘euvonl sl Vorbere mal tai de reperele vill 1 ‘buiger tic. Cots Fialiene {dupa cam bites vintul HEDS"iuina is stroctoreaed "activites 3b a scl 88, sbeciainaese pe vactoare, aici reallzindu-se toate ansamblele ice masiilor de traneporiat se lrostivultonre,tracoare). finer ‘iretaral“unitag EniVorben despre colaborares smal ates, fn Rascle peetpenive. ce se deschidy pe mat de- Brindertsimilare din fara meant. tree, im continuare, accentul oucvaet finde vinta mance orate Karan si Prcdurimioe Sate, cu operat $e Vor gual Bileren'ta cite? ma aics eh unele‘tnt tm e= Rucal ina puis cabectte: azanliel eter 4, Snir aml veriabite industri a tandafirae ‘Giien care ncepe eu lilva sect de Mlometri thal inainie, chiar din comuna Roselor. ‘hie eandatirir(Ronovs Doe ‘e_kilomet a int de ‘wasanif doar Indu depron, fest crcl ih ee tee 04 slat ‘te a aide ie or eet aural sintelte al Relchulul, Se pare fast cl aw Fins ‘ca pres! “onencordae, Asis teadiia te incunuanis de marca sirbitoare ce are toe fntormaduminied din mal, cind tneust sofa alafut‘fleant ~ astat "dceprinder pristtut Frandatie deschisindantfol 6 luna st Snmlees+ ait campanie de recoltre, Karanilkul este nes cunoseut 1 prin alte ‘5 Lintimplde. ExIsth alt un vestie centea fe covoare #1 ceramled, precum st @ fabrich de je Ruse, Sofia st mare, constitainda-se “4 Clive aintre ei fat tine! Tose ng ines aunt lek, acpi elo trate Arum tntre ‘Baitien st Maren Hgee ar i recut Bur Kasaalil este mal sles un popas plos in iii altar upiet pena fiber fn care ra miseat Teen ch lov Sa aiseut Levakt, fa epntinuare, In Ke koa inc asreamr, entre ‘le, Benue cle tuo sina eeitars ca fonstes“avind mul sputine " paplal comune, de Tgp e@‘tntorin scent oper nosing 9} inetren armani Ching aga sunk, vernurile s Stara Zagora sisra Zagora "Orgy ait) Be" oveminte: | Ds ok = inte tn radars end — x febista so pare cvs aval oatece Teeltur eeu Hlomanila¥ numit-o Ulpie Augusta. Tralana, ‘Overecnid,mptrdteath Saf seal a ‘lage ‘ambiia blomand ! Esk Zagra to fia be deplin meritatul Stara Zagora, (cWechil loc fe dpi. monte?) "s-2 impure un factor de Seni In "vaie a Tubs poral base Dita: adrepiste. fn septembrie 16S, ale» ‘are ‘rascoalt” impotries.turllor Thacoendents, din Ieni—8%8 a ivr cid ain 12090 de Tocaterh fot meet ‘Agevirale drepiate adus-o Zius de 9 Se tembrie Tt, cin, in’ rind cy (ara, Stara Za orn tree pe alta "prospert_# seclllsmul Staseltort fmpun fitzotia' de clash tm praeticn Socal, asigurind loculat © autenties renastere inden te imotaneast° alt va, ion be interiocuiar de is Combi Zagora mica vorblt ey frumoase {precere si recamortings derore fxperien! arate eu chimist romint de ind iad rip ot liar mol vill tafenilor Tor. ahs Deven de Nicolae GadonschiTheegee:comperiment gizduin Spiriteare’ 2 or i (Gare tat ot fated allele” muniotet Vitra ‘ata in Shi, Semel ‘dar nu imps 12h pe misure, sufletutel ube nd bueats wAtccande —“Nevskt ‘paar sip i rata eta Set eet ionic cere Be pes a nin feereibesea ao ian at ea ee Selle ra as ae es eee ih cel ace ae a Plans, Coven, Liat rater ot aruncal in poala verde fe” pe eet cel mun(t cena. srajulese s Sentiment re mumeste stSpaska Kar Kova de Ia altura Narosns, limba" romdng, din care as ‘rumentele echea emblem& reste, dar nu imbitrineste, ivela's Sa Satueat na demll simtapme 3. pore imanent atirete;mesesl inc pe atu a ‘AM ite fk Inchel acesie inserniel eu 9 re- feined at priv ina — Sofia i ‘pit dnteeadevar, eate Ticoroast ol Impede, exo ellos He dinspre adineur, St'm-a" Capring'un dor de Chrpalen ovaripa tard de care existenta mes boar t poabns et Ton Andreiti ARieloniploos no icici iO SCART CCI IRI IAI *DIN_ISTORICUL CAILOR FERATE @ can mal yoke ROMANESTI le ferata ain i es nome fina consteat @ ta 21 mal 1078 exte pus in aifaieim een Secucal ne (Oia fink prima dlzecle a ell: ids vintuede sin altet jo0 f2,tunta Prins Gicecig © cll; aoa de pedals oe feral ain ta fe Liste Timigoars —_simbalia ait ime 9,2, Rate Ingugurats linia fe- Moldova at" Suatents eis ih Indtugurats calen ferata Bucurestt™= Ghureiur'a ‘cirel consirucie use in 05 Eine ‘ireaajle unis ' En tongimen re= Fier, nda ta «fant prstusat ae fs ‘Bat ‘din Romiais’ mi Sa‘inare iol iot8 ex eon sierovint ‘emnaielorde'cale ferath (1 octombrie 160, Este 35 sepiembrie 1672, Are toe caren Gait de Nord. t chrel en La nen dal cao 488 ta peste brah Breen i alta ‘Beara, od din Europ. "9 lar, E dats in explontare ca- tes teratt Pod OW —Furaa Boyt ‘000m. Inginerul Nicolae ‘Cas- rmoviet Brevelessh cu nucees cua continents. ‘racftumea (G12 La unincle dim Reg ingtpe Tabriearen primelor lorem fe ungere continaa penirs exile ve (eu oats, 2 i "Si fo i erealalle tor ne {neta ett (4390 mete) cel mal im en losis Pe Peisienci, consirat yente Dusit Th Giureta Rave, ‘lecirioe'rominesth, tar di 1967's Sse electric. 2 me Paced Ea Crna S. Alexandra (Culese dn tuerarea sorta sine fe sia, “Date “ronologice”)aera “cel ON CAUTAREA CHIPULUI CCatedrala Sfinta Sofia din Kiev, capitala orainei Sovietie, a drei construct @ In- cceput fn anul 103, este unl In fell et rin constructie, prin destinul pe care 1 favut dea Tungul ‘secoleior. De naturd si lmpresioneze pint #1 pe eel mai putin sen sibill vizitatorl, incluslv pe cel pug Pe com= Baratil de genta ,dar att vazut dv. Stinta Sofia de ls... Constantinopole ?". Cu toate Aacestea cel inal mult ma impresionat ‘su Dilza pe care Alla Koslovaka, ghidul Tatu istulul local, "o fata absolit™ admirabilé, Worbind 0 limbi romani. in stralele ede Guminicd, ne-a reservat-o la sfirifal seurlel hoastre visite prin colebra catedrale, Alla ne vorblse mult, la oblect, captivant despre Taroslav cel Infciept (1010 — 1084), ersonalitate polities i culturala” remarca Dili a vremit sale, despre roll gi Jocul it Tn lstoria de Inceput a ztstulul Klevean. Am sscultat-o cu interes parte, notindu-tni tn tieun earnejel — spre surptinderea ‘el, Ine truct de regula turigtt vin, cased gure, “e- Wentual aseulta "sl plenca —~ toate datele esentiale pe care ni le comuniea, precum “st tele mai frumnoase aledtuir lingvistice (DS fetes nu seacd", a spus ea la‘un. motnent at), Inceream 4 mil imagines pe Laroslay fel injelept tra sa reujese ins Ta lesirea din catedrala ‘ne-am oprit_ in fata ultimulut obiect demn a refine atentia celor care pentru o jumitate de ord au par~ fcurs o ‘storie de aproape un milenia "un bbust infitindu-t pe Taroslay ext Infelept? O tatuie cu totul obignultt, micam aie. Nu fai c& aveam sf md ingel. Figura Tul Taros- lay era una cit se poate de autentics, oa hi- ‘ese reconstitute baze sllinitice de ma- Fale antropolog sovietie Mihail’ Gherasimow SStlam ge 1a ,Bazele Darwinismului" din clasa a 1X-a dieu (seria 1056) e& france ful Georges. Cuvier reusise "sa reconstituse Scheletul unul om pornind de la un” singur Gs care 2 aparfinut raposatulul, dar af fe fonstitule eineva chipul ‘culva — eu" ati imal mult cu eft acest eulva a trait in urm u nout secole — smi s-a parut ceva de. do- ‘en fantasticulal. Vetin ew impostbliu Si tolusl, faroslav cel Injelept ne prives Geum de pe soclu nevenindu‘! pared el lal Sf creada ea oament trtind la°distania de Foul secole se pot privi.. In och ‘Ag fl vrut 8 aflu mat multe despre modul In care Gherasimov reusise #8 nil aduch iu pe Tarosiay ‘el intelept pind tn aieie hoastre, dar find’ problemd de strict Specialitate nu am cutezat e-o intreb pe Alla Kozlovska. Tail” ined ei, {ntoretndume facasi, am avut norocul sf-mi cad In mind teva roviste ~ sovietice, amerieane 9 Tene — care se refereat)” pe larg Ia "acest procedeu, Fapful ei mai _ multe feviste ee Deupau de aceastd problemi reprerintd do ada ‘cea mai elocventa ef asemenes pro- blema este-de cel mal larg interen 46 ‘Am aflat in felul cesta ch 1a Moscova, pe strada Lenin, flnjeasd Laboratorul de Tes? faurare antropdlogica, a trai directoare ste doctorija Galina’ Lebedinskala, Tnstitujia pe care o conduce Galina Le- bpedinskala ese eu adevirat legit gin commun, Tn ‘Inedperile laboratorulul ‘int. expuse ca petele unor mart personallttl ale istorii sa ulturil ruse, —sovietice sl universale. Dar ale unor anonimi, cum este capul unui Sopil de Neanderthal ‘Aceasth galerie demni de toatd atentia nu este rodul Imaginafiet doetorijel Lebe- Ginskala, lecare ap a fost reconsttuit pe bbeza unul mare numa de date antropome- tree caracteristice flecaril rants,” Pract Galina Leledinskala #1 asistentit sit au ret Git sf reconstitule fiecare trasatura a fefel fctul. readus la vis}. In timpul viet fle fare mupeht ol Zefa nasulul 9 gurl las lurme aproape impefceptibile pe oate,_urme De care un specialist de talia Galine! Lebe- Ginskata tie. si le interpreteze.” etaura tori compara informatille culese de. pe fie fire eraniu cu mégurdtorile fei" obfinute Ge la sute gi sute de cameni Vi, fapt care Je permite 84 yereeze apo! chipul in cauzs Ei tac acest Tera ca avita preci “inelt acl modelul se compara cu fotografia ce- Tul mort fotogratie care nu a fost vazuta In Drealabil, “asemanarea este extraondinaré Nu demult, activitates Galine! Lebe- dinskala a cipitat si un aspect foarte... me ern sea gi aristenfi el ajuta politi crimi= fall ie identificarea nor victime destigurate In timpul aefiunit eriminalilor Doctorita, Lebedinskala a invétat aceastt meserie de Ia Mihall Gherasimov, dscedat {In anul 1970, cel care a pus bezcle ‘mundll de restaurare a chipulut “unor persoane To losinducse de clementele de" bas ale cra nillor resnertivilor, Cal mal mare succes al [1 Gherasimoy a constiuit reconstiolrea capulur farulut Ivan el Groaznic. Doctorta Lebedinsiala apreciaza aceastd reaizare ca eo punte Intre antropologie, etnografie #1 arheologte Tneaputurile acestel noi ramurt a. stlinel Gatessa in Unitnea Soviet din anil "30 find tndrul antropolog’ Mihail Gherasimov Inceput of stuciese “un mare mumar de ranih Pe baza unor misuritor foarte exae~ tee sablit reat matematice Inte ana mite puncte chele ale fete, ale aaselor fete! Sale fesuturilor mos, clrnoase ale fetel. Tot G1 a stabilitdiferentole Intre eranille tinerlor $1 ale bitrilior, ale femellor gt barbatlor, Se iteritetor raze Dupé ce restauratorul a terminat miisu- ritorile $1 caleulele, ol trece la executaren modelulul, Mai inti et elimina de pe cranky, ‘cu ajutorul ‘nor solufil, orice wma de eau, Seulplorul-antropolog ."conteclioneasa. apol into substanflspeciald: mugenit fete spe ‘care fl insereazd pe oasele eraniulul. Se. tne fepe de la trunte pentru cf acolo fesuturile Sint mai seduse. Ineet, inet pe cramy spare © adeviratd plast de’ mugehh, cane InceD #4 Veretonese" conturul fetet Chiar daci metoda Tul Gherastmov aut este o stln|a tn adevaratu Unjeles al cuvin= fulut ea a ulmit Tatreaga lume. La fheep {ul carierel sale el'a reconstituit capil Unt apuay artist de clre, mort la Moseova la {neeputul secotuful. Marele merit al Ini GRe- risimov I reprezintt ns neconetituires £- ggutilor unor mari personalitit' ale istoriel ‘Prima reconstitulre. latorich a Iu a font utd la sfirgitul aniior''90\cind, ct ocazia ‘mutiril upul clmitir din Moscova, a fost gl sit cranial Mariel Dostolevskatay mama aufo- Fulul ,Frafilor Karamazov". Chipul_ avestel {omel ‘Se afd pt astia! tn slile Laboratorult ‘in strada Lenin ‘Mal tireiu@l @ reconstituit chiptl tui Ivan cel Groaznic, primul {ar rus, cel care Intr'un acces de nebunie sia\uels” propeiul ‘lu, Cranful farulul s-a\pastrat foarte bine Gherasimov & lucrat 12 Tuni Ia reconstitale rea capulul Tul Ivan ¢el Groaanie, timp im are a Tefuzal si privessel tabloul Intail= induct pe aru by exust. Analizind ‘mie ete lPpdmintest, Gherastmoy a ajuna Ta Scala Gal sve 18 ome ck se Ingrigase spre bittinete ca tea haven © intiigre foarte robunth, fy flog, ta Gat Sin'ivan est Groaane mal ur cu fata mal Asprh deat ni-l fnfifigeazt portretele Tisate {er contemporani ul. ‘tn anit "60 Gherasimov a fost invitat in RD. German pentru a ajuta la clucldarea robemelor legate de... craniul Tul Schiller. Be'epune cd in ciiva an} dupa moartea ma elul poet romantic german, primarul. din Weimar a hotarit si exnumece pented ‘<1 Sxpune cranial in muzeul din loealitate, De ceca, Intrvo nospte, Tempreund cu Goethe, tmareie pricten al iui Sehiller, a deschis 26 Slerie pind a gasit. craniul’ Tul Schiller, Fara a avea Inst garantia ef acesta a apai finut “eu adevérat parintelul Hotilor™ Comparind masca mortuari a podtulul cu ‘cranial respectiv, Gherasimoy a stabilit €& raniul in eauzd este al Tul Schiller ‘Visul cet mare al vietl Tul Gherasimoy a feet si reconstitule chipul Tul. Shaleeopeare ‘Aceasta ‘presupunea inst deschiderea mor ‘mintulus Iai de la Stratford on Avon, Tucru cu care englenit nu au fast de cord ‘in prevent, Galina Lebedinskala Tucreaxi ta reconstituirea chipulsl-marelul savant ‘rus Minall Lomonosov. Nicolae Nicoarazeazi cu ‘cali, griul cu destinul omenirii si vara cu visul nostru de a fi merea mai aproape de bucu- ria ef nu me i trecem prin zile decit cu fruntea inalti, iar Dragusin iubeste lumea sub chipal ei de floare. Mighiranul, glicina, —trandafiri, menirea. Atunci jt gi inima te poves- ca om bun, iganului din care se gusin © o fark neasemuit de calmi, imensi in ticeri, com- pus din cele mai oachese inseriri de aprilie, mai, iunie, de cele mai smintite vifore de ianuarie, febru- arie, din drumuri la fintind si riu cileat de fete. Atita vreme cit pe lume vor fi flori, fru F fi indrigosti Viel. Aga cum e Drigusin. Firing Meg olan" Spunea cindva Nicolae Torga of in viath ‘pot exiota le, unt sau chiar ant, care nuit ‘fer! mal mult “deeit 0 secunda saa un Mim adus aminis de accastd reflec a rnostruIotore, in vara Tul "85 cin, | flings In Costinest = aceasta pera a fant, Pentru el am Tenun= fat la Mamaia si Neptun, dar in acea 2, vi- _ Honind expositis lal Nicolae Strbu, am avat Bente moment Senaafa che abla tnceneam Bil cunose. [sto grou sf earacterizeal in 2ecl de pagint tun persousl. Hato tot aflt_de difiell st com- Dini euviatele pentru a reda‘o anumit stare de spirit. Este greu,_ este grea, este gre. entra cel ce seriu saul vorbese: Dar nu pet fu un Nicolae Sirbu, a edrul peni(i serie, Coloreazs, vorbeste, cinti. ‘nose mai bine aceasta statfune a tineretulu rau mule irae expise La eblgmulicle ‘coneursurl de waniss", una it place Juriulal si falta it place spectatoraltl, Atel s-a inti Dafin sittel Ceea ce a pideut publiculal » Dideut sf spectalisuior. ‘Pe autor mil inchipulam fmbrieat tn cos- ‘tum de culoare deschish, bleu sau chiar alb, fon cdmash bleumarin si cu cravatd albi. De ‘ce aga? Flinded am crerat mere, sl continat ‘sk cred, c& vernisajal unel expositi inseam- ‘mare ollmples a unul sportlv. CX un versa) so aseamiad cu premiera une plese de feats in care autorul ge afld undeva in sally pe cesta putind sS-1 descopert wor, incush dluph finuta sa de slrbatonre. MIC Ineo fam inconjurat de prietent, de cunoscut, de siedini, care euriau, eu toft adresinduc fe Neltrk, Am estat sil desoopis, dar a fost in radar. ‘Aveam si-ldescoptr mult ma tre, life decit mi team inchipul. Cu ua rlcou, un Dantalon de tert gf tn adidas Metra unde- Va, evitind complimentele sau contacts ea esl cunoseutShatunel miva reventt In me- ‘morle fimaginea wl mare eampion al spor- fulut Edmund Hillary — peimut cucerlioe al Everest, care prezent In 1.0. de la Mn- chen ain 1972, cu ooazla unul film prezetat Dartlcpanilor la acest intreeelevadrienal Drintce care se aflaa Mark Spite — rol Socurllor cu 7 medalit de aur, Ivan Pataal- chin, Olga Korbut, precum sl unee fosteglo- Hit cum ar f Bikila Abebe — dubia invingd- (or af maratonotal — flat atune In efraclor de fnvatia,¢1 unde protectindw-se wn film despre euccrizea »Acoperfulul ml pe cesta am descopert tn eele dla urmd, un- leva inte-un fotokn din funda si ‘De fapt ce root aven ste in fat Ful despre: performanta sa mondial insemna mal mult dec orie. ‘Age se intinpla gf cu Nicolae SUD, EI ma feyen fn evident In un asemenea vernsa ci ierirle sae. Told vorbee tl Ivan Patz chin ndresate sofel sale; Am plerdut dou fre de pals, dar am cigfigat de douk ott mal ‘ultpentrw na, peniru Twona noastrA.* "Au trmat lle la fel de Insorite, dar sears, duph pial, pritentt-Costineytntel areas ‘SH Indrepte pas spre salomul hotelual Fo- rum — nde tablodrile Tal Nicolae Sirbu Te fereau frumosul,relazarea, unde life mal rouse sou mal subfict emanau-melodl parck Interoretate la harph, pentru sufltale noastre. “Acale clipe petrecule in expontia tu Nico- Jae Sirbu ne-au adus mulls Turing in ini, cit ne aduseserh dout siptimint de plait. Devce am renunat ta Mamaia st Nepian ? linded ate In Costnegt, In afark of ml bronzes trupul, mi faliinese ou creatille de excepie ale Vateriet Secta sau Ovid Talla Moldovan, pot tredona 0 melodie pe care © cinta ta mlerofonul radlo-vacan(et chiar Mie Fabela Dauer, pot dlatora cu Horan MAldele sau George Shai, pot Jaca tenis eu Ivan Pateaichin sau Moria Alexandrescy, pot d- tira filmele tui Dan Pifa sau SergiuNlco- Ineseu, am posbiitate de av imbogl spi= ritat cu ereatile lui Nicolae Sirbu, adiek cect accia care se Indreaptt spre Bveres- fal pote orHeo DE FRUMOS Celul cirula ia plicut munca nu-t vine sf stea loculu, te sti ‘ict Ia pensie, Dogl asemenea neastimparali par in ochll unore elu: ‘dai Peivift co -e mat venlt gf dstula, ig vor spune el, SG strings ‘alicini de capac! Si omul despre care este vorba In aceste rladuet igtvode mai dapste se toa. Sa sat fro ocd dca cava ZBeimsemnat, niet in alele sale libere. Nici nu infeleye cam reu- ‘esc unll of lave timp 64 treaet pe lings el, Acum Alexandru Dinu ‘Ste pensionar si a tecut putin de 70 de-ank Cu dol-rel ani acolo, f mal contesza. Al ul sint pe la casele lor! HI loculegte singur in Bucurest, pe Drumul Bturgulut nr. 4 Da estrada cu blocurt mul fe, chiar dack are un nume asa frumos, Dar Alexandru Dinu tinjese fot dupe vista in mijiocul naturll, freaba asta: au mira pe nlmeal ‘mai alee ° el sa nascut la fara, find de loc din Bali. De acees, ‘Ghltoreste mult, t place turismal adied $1 Bate foate Zonele dela: Foase ¢l munfll St chmpille I sine dragl dacs au In apropiere qi reo dure cu speci rare, Pentru ef Alexandru Dinu, om obigauit. sk rodelere ‘etalul in anil sal mulfi de robotit Inti-o mare uzind ‘bucuresteana #1 mal apol deprins 68 conduca un serviclu de meteo- ologle, dest trece drept un om al Iucrurilor exacte @ poate uneoel reel, ea gisit o nowt voenfie. Aceea de mare mester $1 modelator al lemnutut, $i nu Tuereazi eu ore lemn, ci cu banalele ridacin Nucsl mal aduce aminte cu precizle cnd I-a venit ideea prelucri- ‘ij Fhddcinilor, SE tot fle vreo zece anl, Ba mu. Mat mult. Toes is ‘mersese in pensie. Se afla la Baile Herculane si-gltngrijease’ sins fatea. Nu avea niimic, dar o faces aga din oblmuinfa. Pretinds ch ‘pine ad te ocupl de toate inainte de sft prea fiziv, i cum ca eAnt Yatea nu-l de glumit, cum si nu profite omul de minunatele statiunt Dalneo-climaterice eu care ¢ binecuvintath fara noastrd de natura, dar gi do grija fad de Om ‘Aflindu-se la Harculane se tot minuna. MB s& fle, de’ co n-o 11 vole si intre in pldure. Peste fot interals, $1 ce far mal ft pldet ‘sf calce pe trundls gi pe vreascutl, 8 le mal audA cum fosnese si {rosnese sub picloare: Sua intimplat asa, ea prin minune, s& dea totusi fm plina ttrada peste o rédacind, A.lust-o, 4 cercett-o gi ni se mal esparfea de oo. Mal auzise de tot telul de artghi care le prolucreazh sl fransformé tn oblecte de decor. ABdicina din mina ul aducea fle amford, fle a saxofon, Depinde din ce unght e privth Mai apo, ajuns la Mandstiren Putna, ca mare iubitor de tur! 4 Istorle ce este, a dat peste o crengulbucit,simplé, deo form Frumoasé, O gl vedes IReuitd, Pentru el reprezenta ceva deoseblt ‘Altora poate li se pare minocé dar ¢ un areag fn toatl legen. Ce Ducurie poate teli un om cu drag de frumos. SA gseasch, s8 fact, si ereeze, st dea viath unor rdictnl lipsite de vial. E wlultor, Ger= bulal gésit Ia Govora nu i-a mal adaugat dectt coamele, executete fintr-tn mardcine ars. Tot din mArdeine are a legit un dansator cum! rar se vede. Lucrarea ,Grafie” a ficut-o din scummpia — un lemn di ‘care eregte In pidurile din aproplere de Filipestit de Padure. $t Jem hnul de par e bun la ceva, dar ¢ greu st'mal aplict pe el alte ,motic ye", Total « at dmbly a8 aabafh faea-n Tung sion at. In Bucuresti thu gasestl lic, Toate padurile si parcurile int curate. Uneost sint That curate decttstrlzile aflate ip consirucile.Alteeva e daed sjungi {a Bicaz, la Criscior sat Guta Barea. De acolo nu vil niclodatd ed ‘ina gonli, daca cutseler! munfl, dealurile g1 cereetextrfpele, (0 tadacind mlcinat& de timp, cu brafele ehurite fi oferh prilejul ss tabutagt sn Martie", cu Hl gl forme dinamige pentsu care tre {esti gi invidia ‘unt sedptor eonsacrat. Pe Dinu, ca pasionat al is- torlel, t preocuba si personajele legendare, Cu toatl modeatia, aémi- rat de eunoseuti si prietent @ inceput <8 vorbeascA despre indeletnt- cirea ta ca despre o arta. $l poate cl aga sl este. Adevarul e e8 dupé, ‘atta muned, dups lecturl bogate, cu predilectie din biblioteca de art, ‘5 Editurll Meridiane, dup expositil, cataloage sl albume de aril de- ‘yore, I care se adsugito bund cunoaytere a mestevigulul prelucr&- ynobllll Jermnului vrea si sie @ valoarea ispravilor sale: Au rate elneva inte faima de care se bueurh a depisit demult hotarele cartieruli Ton Suilea. © dorinta a acestut om eu drag de frumos ar fi siet visteze Critiell, Skot vad ql el Ia fat8, safle despre minunsile hu, on PredoganuLam fntlinit pe Jean Gabin finda. ajuns 1a Hollywood, Ve~ hea din Pranfa. ccupata, Ca de Dbleei, colegit m-au rugat ‘sil jut, ca pe toi aoll venti, sf se Sapte nous an vit, Rol et era si vorbese franjuzey Hi traduc, 54° tac’ rost de ‘enfea, fe pling can Frania™"cte. Am jeutacelagi.Iucru’ i " pentru René Clair." Dar Gabin trebuia ‘eh vorbeasca, in tllme, engleses- te Un mare obstacol, pe care am ajutat sa-1 treacd, ind ms Yedea cd vin — cram doar pro. Tesorul Tul — se"ascundea "in fidina din jurul ‘cael dela Brentwood. Juca inie-un film rie Geol, (rar st ultattitla': im fchimib, vorbes corect englezeste, Eipraveshest, se. intelege, ch e mine. Imi" plicea st” gatese fot felul de” minesruri trantue Zest, pentru ell pentea prie- {enit'pe care cbisnuia sh invite Renoir, de pide.” Lut Renoir ii plleea ta nebunle un fet de var~ 2 umpluta. 0 Intuleca lacom si, imediat dup ce termina masa, i steruea radios. Pe vremen ace: fa eram cunoseuta la Hallywood Dente faptul ed nu m& forma: fizam ‘in'ce priveste "manlerels Puteat veni Ta mine elnd vols minal $1 pleeal tot elnd aveat hel, Fara fasoane. Tar ul Re- oir’ it plicea grozav still. Cred Gk tocmai de” accea era_unul Sintre oaspetit cel mai ‘perseve- Fenfl, Bineintetes, ont de’ cite or) Yenea, fi faceam varzi. De altel, Jimi ficea multi pidcere s& pAtese Pentru tol! trancestt scela’ dex Fidcinati. Daci in. primele lun, a America, imi loam mincarea erin mez, ind e-am junat Taolalta er fiien mea, gu Yernanta 91 garderobiera, mam pus pe fitit Cum bucdtiria emieasca era cam siract In re fete, Iam “serie soacrel mele Hicm trimitz’o carte de bucate fustriacd si mam pus pe tresbi, inde cea mai mare calitate fea, cred, rabdarea, lar sco- Bul viet! —'perfectiunea, m-am Tansat cum se'cuvine in nou To, De fapt, talentele mele culinare fe limitay la niste felurl eam Simple. Mal" mult o buestarie “eitadina". "Or tocmat asta” le cllentlior mel francer!, Denteu care giteam eu 0 plicere rereu sporith Gabin se agita de mine, debu- sola, ea" un orfan de’ mama Adoptive, rol pe. care mi-n pla fut st joe, la deep! vorbind. 21 Si noaote Aveam arijA de con fractele lui, dar mai ales de asd. El venise In America fm= preund cu up pricten. Nea aranfat asa dupi sustul nostra, Umolind-o cu toate Iuerarile Frantuzesti pe care: Te-am putt het Ia Farmer's Market aria fmazarinele de la Beveri¥ Hills, pentru ca. Jean sk se simts cit Pat ciate, pub” Aven fen “hollvucoodiank mul prea prin, dar a trebuit sh treaes Brin Ea. tiindes maven alt milloe de teas ect filma, ‘L-am ajutat 50 si treacd peste tot ce era greu Oe indural, L-am iabit mult. Flreste ef francesa pe care 0 vorbeam Inci din copllarie, dar ‘al ales dragostes pentru Cabin, 4u clmentat, cum se zice, lubired ‘es pentru’ Franta In general De accea il stringeam In jur pe fol” francea dezrddaeinatt ‘st Gisperail, ie vorbeam limba, fe {ineam loc de mama, de bucatl- Yeast, de_sftultoare i, foarte Ses, de traducdtoare, Inafara de eparte cel mal amabil om, Da- ligr fermecdtor. Majoritates fran cealor venti in America nu re- Useau s2 treaed de pragul limbll ©" sansa. aveau reglaori gl seri~ Hort; et puteau ft ajutatl de faduestori In schim®, actor frebulau sd vorbeasea engleza $1 oarte pufinl, in afard de Gabin, gu reugit. Cel mal mult fost nevoiti sis! aleagi alte maser Am ramas ins st in Conlinuare prietent cu el, gata tleind sa Te venim in ajutor, ‘Am luptat tmpreung, nol Tin altul, Gabin urna’ filme, Ty nora ‘contractele. Ping fn clipa ‘ind s-8 hotarit sk se inroleze in Fortele franceze libere". Vola fa plece casa lupte. L-am inte- Tes perfect. Bram doar mama sa sora, Drletena smal mule chiar E-atn insofittnte-un mie port de Uingt New York, "de unde tre- Doula ah se imbarce pentra Maree ‘Am Fimas singura. pe chet Ma Simjeam 0 Diath felis abando- cate din ,,Ingerulut albastru La douizeci de ani parci nici nu mi niseusern inci“, marturisea odatd marea Marlene. Acum, In ‘mai bine de 80, se gindeste din cind in cind I anii scurgi, declarind senini presei : Nu-mi asi de trecut*. O spune chiar ea, Marlene Dietrich, femeia fatala a ecranului, timp de mai bine de 60 de ani. Cu um provocatoare, in frac sau cu celebra rochie de Iamé, pe ecran, pe scenele teatrelor, ‘music-hall-urilor, cabaretelor, strilucitoare, rascolind inimi si imaginafii ale atitor generafil. Chiar s nu- treeut ? Aproape imposi consemnare, 0 memorle mai durabili decit a unici, eu talia ‘recut ca 0 stea pese de un asemenea, si nu doresti o peliculei — pagina serisi : Memoriile. Aga se face ‘ch Marlene Dietrich a acceptat, intr-un tirziu, si-gi puna semnatura pe un volum de amintiri — Marlene D.", din care extragem pentru cititori Citeva episoade, evident, ,de dragoste". Atit ef povestile Marlenei Dietrich devin pagini de autentica istorie a filmalui literaturii gi artei seeolului XX. Birbafii pe care i-a intilnit se numese Jean Gabin, Giacometti, Hemingway, Eric Maria Remarque. ata. Noam mal primit nicl o este dela el. Mam angajat i9 Srmataamericand, Am fost tsi- nisi Ia New York Pe'urma ar cireulat dinte-un port inte-altul. in general," lumea apreciazi falentul de" actor al Iu! Gabin, Despre asta neare rost sa mai vorbese. In schimb, sensibilitatea Imurind de dorinia de af pro- {ejat, mingliat, alintat. Asta e Imaginea pe care 1-0, pistrer Era birbatel — super-barbatul ‘Darbatul unel viel"~ Tdealul pe ares] eauti toate femelie. Na ‘sven nimic fala. Total era lim= ede $i transparent. Bra bun, dar si foarte Inedpafinat, extrem 4 posesiv, de gelos. Toate aceste falligh st defecte " imt placeau, Nu cred si-ne fl certat vreodaté ‘Dar Jean voia $4 se inilneases eu de Gaulle. Sacha ‘de. N Zlerly, care condueea "pe atunei Postul de radio al generatulul ta New York T-a ajulat.S-a angi Jat in Divizia a'doua blindata a eneralulul Leclere gi a mers cu fea pind Ja Berchtesgaden, Nea ‘dus nict un suvenir din vizina Tut Hitler, "na avut ce arate cind neam reintinit $1 ‘Sheer mica picut elu. In Franta, himmeni maven babar de coen ce fees Gabin. Toata umes sredea ‘eh actorii mu fae deeit filme, fara sf fe iabeatcd de realtate vreo- ‘Gath, mai ales acd ea e peri= (ciloash. Povestea asta ‘mea de- Tanjat foarte tare; pe el nu. A rmat calm. gia inceput "sil cate un colt ‘tihnit unde sf lo- ‘Suiased Era in 1945, dup @ mal, Gupafirgitul eazboiulul. Cind pe care! cunoseuse. Nous vista ft places. A venit lara. Nine ea. Maga’ nipidise strizile, El Avusese intotdeauna "constinta faptuiui ch era actor, dar be strisile Parisulul, inaintind Cu fireu pein norot $1 prints-o| mul= time misery nu mal avea cur Jul sf creads, sized, 38 fac rimie: fm noapten de ® mal 1085, fim pitne amindot ascultind dis- cursil iui de Gaulle. Am Inteles ‘tunel ee aveam de Taeut Ce ne mai riminea de facut Lul, Ta felt su, mle — tate-al meu Dar ad mu uit {arma tol 104s ram amindol pe front, ne su puneam ordinelot. Bu, if armata Amecieana, el eu" france Bupi Bastogne, am fost trims Sore sud. Clreuia zvonul ef fron ful va fi innit cu oForiele Tranceze ibere” si eu Divizia @ ous blindati Inte-o.dupa-ami Zh. pentra e8spectacolul Tosese Anulat, Team rugat pe un sergent ‘imi fact rost de un Jeep st am Dlecat cl enut be Gabin. Am Bat in cele din urmé de Diviia Saoua, Se inmonta, Pe. elm,‘bike, park, absolut, aineoto) de fries Indole, dincole de vial $1 se posre, Ath Sgn epee ‘lint, Grout 1° — ceea ce era Corect"MMle’. qusmi Plleea Sicl Spun »Papa*, cum "il spuneau rl “dintre Me pirea ridical, ‘i stegam Tu" Pspune-mi, Tu", i strigam. El ra ancora, infeleptul, "cel care hotire, sfatuitorul, stapinul abe solut.’Cum am. putut care su Praviesai disparlel ul? La fceastd Intrebare nam putut si ‘neat putea sa rispund. Cele dintre vol care ati plerdut un Irate sau un tata ma putetl foe {elege. ‘Te ablgnulesti eu toate; ‘chiar #1 cu suterinta ini poveten ie msl ce. 3 ‘mi invaj de fapt nimle now lor mi faces , {ubirea mea pentru el” armas la fel de puternied. Nu mica ce: ut nielodath st ‘Aga era el tho. dovedese. ae eee eee oe Seas: ga naar al mine) a Stirnit, eum era gl tires, ‘Valuri de bre, A. sosit momen: {ul 84 restabilese adevacul. Eram pe un vapor care lega America Ge Europa. Cind? Nu mal tin tminte. In orice eaz, sigur ef dupa rzboiul civil ‘din ‘Spania. ‘Ann Warner, sofia atotpaterni- culut Jack "Warner, "organizase De vapor o serati la care am fost Invitata st eu, Cind am intrat tn Salon, am vasut ch In mash era Hemingway tml Jurase ca no sh fagezate 12 persoane..,Va rog si ma piriseascl niciodaté, dar Ia seuzati, eu nu mi’ pot ageza, cine eram eu in comparstie ci Hinded am {013 si sint supersti= toll cel pe care-i lisa in urmA {loasi” (pe vremea™ aceea mai “opill, sofia, ce! ‘care. aveau ne- ram). Cum ‘imeni ‘nu didea vote de el? Bram a cincea roati semne ci ar vrea si se ridice, [a cdrufi. Nu se gindise In asta ‘am rimas “in picloare, Deodats, Traise convins, ca de altfel nol lun urlag t-a aplecat spre mine: tot, ¢& zilele nu-l erau num ‘Agezati-yi, doarnd, eu vo! fal rate. S.a dovedit Insh cd mu era Paispetea". "Cine sate ?* I-am aga cf el a hotirit si le pund ntrebat, ‘desi Ml “recunoscusem capt. Tl respect s{ acum hotdrl- Imediat’ Papi care doveden cu fea, dar Inet 1 pling. Noam fost Dlsosini& eft de stupida puteam nielodaté Ia {amormintirl. Nu fF uneor. In fine, totul s-aaran- mneam dus deel nici la cea a lui Jat. Acum eram If la mass, Hemingway. Banu era acolo" Cina —"tn stil Maxim’ @ au scris zlarele. Dup& moartea Ineepust Uriagul din dreapta mf tamel mele n-am mal fost 1a Dees ar cxisia iil dun mom opi inte mat. Dovey 8 Gon de all. Dar na ena Sino Spot El x aapieut Muh, ponteu totdenana, ah met Soperea a nih dering mie fol rendre aii neh mine.” A Houa'at dupa es am afiat cd 9 sur, am sit ch nebunese Se tuse ™ reen co era un fel de SSiapia_intpotsvenenoroctl eel de taneurl, Am inceput si alerg de fa unul Ja altul, ca s8-] escopir mai repede. Cel. mai ‘multi soldali erau finer! ; iste Datel agezati in liniste, pe jos privind cum gpune soarele. Deo- ata Tram. 2afit din spate. L-amn Strigat. “S-a intors sla, is eDrace !* Asta a fost tot.'A sirit de pe tane, "sa repezit, mea string In. braje. ‘Ala. micam tras risuflarea,Apot @ sunat fdunares, Trebula £8 plece. S-a treat in tane gl Intro clips hheam mai vazut Geet un nor de Brat st n-am auzlt deelt urletul Imotoarelor. Plecase. Mam intors Tn America, Nevam intlnit dupa risbot, Nw aver de Iueru, Niet ev. Multa fume tmi spunea : ,A trecut cam Breet" e if a al Aparut pe ecran*. 31 Jean, Ineasam bobimmacele ““in'acelasi {el Leo aleeamn in cor “ser Dedel de civil ce sinteti !*"Toti fine, Im 1946 am turnat un film Impreuna eu Gabin, Martin Roumagnae”. Nu era un film ‘rea grozav, dar am fost atrasi Ge scenariu’ Bra imediat dupa "labol, Restrieit peste restrict: eta elect, Inedinres min. fares, Fllmul a fost ‘un’ epee Numele Jean Gabin 91 Marlene Dietrich neau fost _destul ca. sh tragl. spectators Eram’distra- 82, ca dupa orice ese, Gabin era senin. ” ;Agteaptd putin, fmt spunea ei Dar nu mai ‘voiam. Problemele binestt mau silt sf plee din now la Hollywood, ca si Joe inte-un film al Iut Mitehell Keisen,, pentru care am fost platita’ pe Jumitate ea Tnainte de Fazbot Bra gt asta un film prost, dar cind al nevole de bani esti in stare ef fact orice. Dac md gindese. bine, cred ef cel mal bine, cel mat ufor am trait, Jean ch mine, cind am locult in America. Wiel azi nu stia prin co tinea deieat de cot ori de cite nicl o. {nmormintare. Ziua acces fstia care statuserA in rézhoi miracol ne reusean toate. Casa orl era cazul. M-a condus pink mi-a ajuns pentru tot restul linistiti tn. dosul trumoasetor lor In eare se simfea atit de bine, a usa eabinel, let Sinieigind-se, Heming- Birouri volau acum si ne impu- gridina, flecare tufis, fiecare co- L-am iubit imediat way nea veut de dapt si nnd legea lor. Dar’ ce si faci? pac. A'sfiryit prin a jubi Ame- Neem Incetat niciodatd si-1 essed pe nimenl. © lubea pe Eram la diseretia lor. Neaveam ea, lucru orlcum cludat pentru tubese. Mary, 1g iubea copii Si m& ie rel un fel'de.economil. Cum si faci bani. pe timp. de razbol? Nol aveam doar medalii.. Dar ‘medalille au fin de. foame. Tn tea foatte, foarte mult, pe mine: Mica iublt’ eu toatl urlaga Torta fiintel sale, pe care nam pu tut so egalez iclodata, Cum si tum frances, Cred ef aven 0" Jude= fail simpld, Inteligenta i direc- 8, aga cum Ie lipseste celor mai roultt stein, B drept ef erarn $i ‘E-ama {ublt platonte. Spun toate astea, efel iubirea oastri era uniel, 0 exceptie entra Iumea in care teliam. © “La maternitate. Dol batbatl se plimba agltati dee lungul 1 dese latul slit de asteptare, Deodats pri- nul ace Pick prost chestia asta! Sua dus natbii vécania mare" La mine gl mal riu* rispunse celilalt. wlle imi stried volajul de nunta Un vltor ttl, nerve, fumind Heard de figars, se agitt pe un euloar de maternitate ‘Trece'o asistenth 91 DArbatul 9 opregte = “Demmnigoara, vl rog. $6 ma seuzali, dar © o [problema care ma macina foarte hull, Brlemul eopit pe care-l avem nu stu cind O'ad pot eh mf apropll de nevastasmea, Ce tredefl dumneavoastra 2° ‘Reistentaraspunde calm : ,Asta depinde 4 Tocul unde © repartizeazi,” In salonul fcomun sau inte-o rezervi". 1h sala de asteptare un birbat ts| roade | unghille gi freaea eapul, aproape trégindue sede pir. Curind o asistenta vine sll amun— fh ch ‘re 0 fath, Bérbatul sare bucuros Bee: Ce bine! Cel putin copila mea 38 “hu tread prin ce am frecut eu" ‘Doctors, am necazuri eu sotia* se contest Iinie-o 21 un barbat- Are obsesia asta eludats ‘ei tot fara eineva Bainele,= ‘Cum aft ajuna la aceasta concluale ® in- \reabi dodtoral Pal a s)uns Intr-un asemenea stadia eh si angajet un individ si f le pazeascd, Ari hospte i-am wisi la datorle in’ garderob.” Atl avut programarea la ora 10 ise peihlatrol eatre patent, gl ati Intirsat Eproape dou ore. Ce s-a fatimplat 7" "yam necasiri, dommle docten, de cind sint amiflapod ira 12 mult timp sf-21 pun adftea ‘perecht de cise” Intr-» 21 geroast de lard, femeia care poza ‘unut plctor se pllnve cde prea frig ca sa se Sezbrace. Ai dreptate’ — zise actstul — fe frig #1 hlei mo-am pofta de lueru asta Etat dos si hal #4 bern © cafea". Paste elleva ‘minute se aud ‘bith fp Ugh. -Dezbracl-te Tepede | — zise pictorul. Cred! eb-l nevas- times", ‘Culese si traduse de Dumitra R. 81AGENTIA B.T.T. Meleag de nord-vest al tari, ce pistresz’ rulnele unel curti In Care ‘sau ingemanat legend’ (Ceti). Alc are loc o interesanta istoria, measemulta frumusete serbare populard .Ruptal -Ster- peisaiuiut st creatiile deose- pelor™ (stmilara ,imbret Oilor= Bite ale harnicilor si locuttori, din Ons) Maramuregul se particularizeast ° Dupa ce cunoagtem eentrul. de Imvansamblul finuturllor —romé- ceramicd Sicel, eu vecht traciti, Regt! printe-o bogata si originalé ajungem Ja Molsel nde se inal” fBrtd populard, printt-o malestrie {4 ansamblul sculptural nchinat Remalintiinite a prelucrarsi lem- fnemoriet patriotlcr. maramus= Aulul, ridiesta dea lungul vre- yen els de horthyst tn toamne Mull Ta vangul de autentick arta, anulul 1044, Monumentul, opera Desigur ch Maramuresul “tre- & artistulut Vida Gheza, format boule vazutIa el acest", cum*se in 12 stllpt de veghe =~ siiuete spune. Stilzate gio lespede sanctuar — ‘Agentia Biroulul de turism este nul dintre cele mal origl- pentru tineret, ospitallera gaxdi, hale si semnificative din tars faint ak “conaeytett patio: Catan care au ost cls mati- Inlul de frumusejo al acestor me. rit maramuregen! poarté o paca feagurt siriduindusse si Vi fie comemorativa. O agreabila cllduzs, “Ajungind 1a Borga tineril_ ta Se spune pe bund dreptate cd rigti vor afla ch all este unc saicle maramuregene sint adeva- ful de.plecare pentru ascensiuni Fale musee In ger liber ‘de la in Muni Rodnel care fn vieful porile i stip seulptaji al car Pletrosul atinge cea mal mare Selor pind la furcle de tors sl la- altitudine’ 208 m.La 7 kllomett! lee zesee, in general ulver- de centr crag Bor ese s- Sul care populeazt viata. Mara- tuat Complexul tursti, loe agre- uregului total este Innobilat de abil pentru exeursile estivale gl ‘mal Sles pentru practicarea spor- frsllor de tara, avind o pire ‘pamil,"Prisiep,_una din | eae Tha inate erecdtort din’ fark: Tis m eee cel ie ce Beeeeeme meee ts au oe Peet ypeecrree a eee eer el faire cece tate fears sie ae met Rouriere ae kata ae lan ptt nen : Eieeattaage sodinetiners ae Beata ot pou es a I or Eecegan oor cee ae = pee es een srinanat sa Bet Bai pete acta e vista ences Se Arete eae tens pect as a es io el ial tonnes arate Sp witencrst a a Mies ioe sara pupal? Mist tees Chiara Meee? Stet de surtin oa eed cteeteee varie tai erent tn Were Pld ta fash Dette Biested wee terre cor giteclares petites ok es es ee oe Sar porule: Feit sonal fy feria popular pele net fo Ea(ecag cis teenie ny ee cesutt a wen pla oS feralta weaocta erin eee ee sto Htrucfile Teud’ sint “considerate ‘ca cele mat “vechi din | Maramures 4360). ‘Tot aict a functionat st Dima scoala romdneased gi s-2 Gescoperit cea mai veehe scriere Ek Ghuttle marsmareene ad ‘oat at wleaginul serisului ro- ‘Ape tecem prin saul curate fecha volevounlas Bogdan —MUZICA Acest grupaj de stiri, informatit nu se vrea tla 21" pentra simplul motiy eh date publi. iri este putin indepirtata do cea a redac- Uasil. Am preferat unele date mai amusante imine decit si ne. bucurim, osct asifel res Dectiva,stire va ft bine refinuth, Tansiel de discurt mai demult aM produ i fine i primavaras {nt Chartelie'Coatare tm China, Ausial Fininaie's chavshcnacns, canal cena scap) ea nin Londra pe" producitora Rony Vissi Invitat sa voxul" lage Ure s-a insurat eu “Annabel Giles, iar Robert Fripp, de la King Crimson fu solista Toyah Wileox. © R- Orasbal, de la fa oa dat in dudoesth pe Mick Sanner pen: fa Mclain at Antes Nig pce Springsteen, Au mai Tost premla{l de aceeast Institaffe: Phil Collins pentru eforturle sal fl Suu plurivalent. Coloana sonors a. filma. Tul Beverly Hills Cop" a font considerats rep cea mat bun a anu treest. © Grupa! Ginadian Triumph revine” in aetualitate cu dubia tive" ~Staxes", lansat in octombes Soca e La 10 ani de activitae, formafia. mu agreeazi farmeele, preferind s4imprime un. now LP. entra aceasta vark. © Un duet ‘inedit in Eros Ramazotll,elsigaioral din acest an al {estivafulut do Ia San Remo, cu piesa Adesso Ta", Lena Bloleatt Consacrafi realist, avind hol regisrirt Ia inceput de an A. Cele ino, "Toto Cutugno, Fred. Bongusto, Lore- dana Berte, Pupo cu acest Viva L/Amore 0 feplled Halland pentru sLive Is Life™ al aus- {leetlor de la. Opus, Ricchl ¢ Poverl cu un album ‘pores mal vobosit” decit precedentcle, © Solista nigeriand Sade Adu lubegte incr-atit Gactusil, inci le trimite din toage,turecle ‘lritpostale. §l'are peste 30 de specil, Con- {eainduse uni reporter, ea. expiica si eall- {Aille de -paznlel” ale siimpatietlor plante cu tepl. @*Actrifa Raquel Welsh intenfioneazt ‘ susting 0 erie. de concerte rock in SULA. find acompaniaté demembelt grupuiul Meat Leaf, « Nou! single al formatiel The Rolling ‘Stones, Harlem Shuffle” 4 fost im- Drimat pentra prima oark de Bob Earl In 106s, lar in top a ajuns In 1900, @ Grace Jones spare. intieun now film, Vamp". ® Marianne Faithfull, dupa 0 fractura de man- Aibuld, pregateste un album program peatry Tana august. © Fostit The Who, Roger Deal- rey sl Pete Townshend vor eolabora lar Is Imprimarea unl aise pentru 1987. @.Cteva, ‘sume nol gin topurlle Gin Hue.G, Ne referin {In perloada apritie-mal + MUnchener Frelhelt Helng Rudoit Kunze, Oliver Simon, tho, OUl- ver Frank, Herwig Mltteregger.. Cert In trupa ‘Statue Quo, Alan Lancssier, eare tr fegte im Australia de 6 ani -a exprimat do- inta ca nou album ss fie imprimat acolo entra ef sia plerdut inerederea In. impre: ‘ir, Francis Rossi si Rick Parfitt sau opus si ‘urma hotérinl Instanfel, vor pastra.drep- ‘i de a se num Status Quo. @ Tommi Tommi Intentions si scouts un album solistic, dar DrodueStorii aw insistat in a folost numele d Black Sabbath, fireste in scopuri_financiare, dest ol este singurul din veches | formuli. Digewh the Seventh Siar" a ava ots suc- iar dack membrit formattel mu SSau deeis Inet ‘cine afte einte. "® “Denny Taine, fost component al grupulut Wiogs Cee nae. eet ce keen iene: Prinire invitafl im studio Sa aflat si hat ta Ringo Starr, Zack ‘Starkey. © Un spectaco! muzical subscvatle a avut Toc Ia 0 {pric in plscina Universitit din Liverpool, Excenirieal promotor, Ken Campbell, a invi- tat 1 ciflva delfinl pentru». susfine pari tire! regeae, © Surprize pideate la edita din seca ans cca de-a EX-s, a yPrimavert! Bala ‘dolor, Adit in concurs, lt ‘9m cadrul rele {slurifor, s-a simile 0 pldcuta atmosterd de relaxare, tranamist “sf publiculul, eare de~ faite, merits nota 10, atrbulta de Juria si Organizatoriior, staden(il Universita buct= festene, Si-l numim pe elfiva.dintre pre- ‘ian{l pentra eliliori care au yscApat™ press ‘momentulul, Dintre folkigt: Sorina Moldval, Tela Bubsise, grupurile folk din Tumlcoara i Suceava, grupul Exton din Bucuresti, Yancu Daniel Diatre formafiie rock * Celclaite Cu- inte, Kripton, Wogvaly, Conextunl. ‘Timigo- fenit de In Alla Breve, _protestonist tara futur, dar adepit al Jaziculut sl poate cam mari pentru 0 compelifiestudenjeascd, au foot raspisit pe merit de un Premiu Special A jurfatal. Simpla enumerare a Invilaflor va 4 imagines nivelulul ridieat at programelor din cole rel zile, 4, 5 91 6 aprilie: Niew Alle anti, Mircea, Vinila, Florian Pity, Stefan Virayes, Vasile Seleara, Florian din ‘transl ‘ania, Ropu sf Nenru, Compact, ¥. Sterian si Compania de Sunet, "Holograf, duetul Stereo SU'Stinx. fn seara Gael" a aparut sl “roate pentrw mainte, Inia si balada, ideata cu concurvul unl grup de entuziagti in stitalSeevenfel” de Ia Cos ‘ceva Idel: Tudan ~ grup de rel barbath format din ‘wo. plus Dan", Mfuriea tare Scoude /Timpanele mele-s ude a fost fe herietl unl spumos interviu reallzat de Tony Greeu de la grupul Divertis. Stun tat din Nica alitantis Ca si fit tans seurt treble S:3i pir. Ea n-am'", 6 Un tenor de valoa- fe ‘ceri afi. speciaitii despre. Feartal Sharkey fost sollst la. Undertones. Pe Dave Steorart I-acanoseut in lft In wemd cn 10 ‘ni Colaborsrea lor s-a.dovedit fructuoasi, Bless yA Good Heart™ fost compust de Maria ifeKee de In Lone Justice. @ Uliimul Concert ai fui John Lennon din 30 august 1972 ffost transpas be videocasete i pe un LP. iw acompaniat de. Elephant’s Memory. iat Drintre cele 14 melodi apar’ #t imagine", Come Together" si yGive Peace A Chance", Sumele incssate in srma acelut spesiacal, IaCOMPACT ‘ae au mal partiipat Stevie Wonder sf for- Na, au fost. donate coplllor Diseurt pe care este bine si Te ‘pindim” prin magazine: Metropol, Dida ‘Dragan, Mirabela Dauer, »Formait Hock 3° ‘qu grupurile Meduza ¢1 Modul, Angela Similea rprelind plese ale formatiet Savoy, flind acormpaniai te neta, Plan ain Prana DISCO ’85 ‘Aga s2 intitulearé un foarte interesant artigol din revista Melodie und Rhyth~ mus" din RD japirut in luna februarie 1986, din care am extras clleva ‘et pline de semnitiest ‘Aflat Ia cea de-a 4-4 edie, concursul pentru dise-jogkey amatori sa destigurat Ta Karl Marx Stadt. Este vorba mal curing deo dembatere, teluata din in 8 ani, La fare participa iol! factor raspunzitor! de buna destigurare a programelor de disco teed, aducind solujt nol, originale Tn concurs au intrat 15 discotect din 12 regiuni, desemnate de cabinetcle regignale Dentrr tineret in colaborare eu ‘Unlunes Centraia a Discotetlor eu seopul de a te Drezenia intreaga sami de aetivita din Giscoteel precum gt diferite stilurl de DJ. Ornoutsta ta categoria ,dgcoteca pentru tineret a fost saudio-cigule". O asotiece a ‘usiell cu tmagini de diapoziiy, fecare lesa find Insoita de 100. de dlapoaitive Sontinind colaje de culorh, texte, Imagini, Pictur Deapreciert deoseblle sa bucurat flips yW, Amadeus Mozart” despre viata fmarelal eompoaitor, pe muziea solistului Tustriae Fale, unde tan invltat 9 pe colegil de la Status io 91 The Alarm. @ Primiyard bogatd pen- {ra tormalilie noastre. Grup "4 din Bragov a fectuat un feuslt turneu in Polonia, clujenit de Ia Compact se pregateau Intens alfturl de Dida Drigan pentru 0 serie de concerte in URSS. Tarnoe pote hotare wrmau si sus- find sf Stinx, Roya si Negru, Probabil la ‘Aceasti ori ele sint in pling desfagurare, @ Cet mat tineri s-au intinit ta Gala Rock” ela Backu sau Ia Top T* de ta Buziu. In Bucurogit au continuat programele tot mai ssustate din sala Victoria a Teatralal satiric musical C. Ténase". Not agteptam cu spe- rane si neribdare Gala Rock" de la Cos- ‘neji, cdrela I uri mult succes ! Andre Partos Buna dispoaitie este intretinuté nu nu- ‘mai de mutica. Thomas Radastock din re Hlunea Gera a prezentat un fragment din sEaeul Tebedelor”, ef Intruchipind una din- fe lebede, cam birboasa si supraponderat fe drept dar amuranta. ,Diskorakow" din Halle is incepe progvarhul in Trac st Joben {ar la Mossi din Berlin be impart 1o- 2ur in"sala. Cistigatori participd la 0 de Bustare de bere, Ia un concurs de dans, la lun meet de fothal eu un. balon. Cao nou: tate instalatia se afla tn mijlocul ringu- 1, Ming dansatort Discotecile pentru copii au oferit pro- frame adoevate : concutsurl de recunoas- fere'a unor ero din desene animate Jocur! distractive Din juriu au facut parte reprezentantii ministerelor culturil,comertulut $1 aprovi- riondril, educatiel, ai CC. al FDA. (WTC), ai caselor de discuri gl at Case Centrale & Cultus. Fierare institute din- fre cole amintite a acordat efte un premiu. Nu ne rimine declt si extragem eoncli- ile positive ale unor astel de acfiunl Serra or muticii rock din pécate prea deve ec anmcies Ct] errr Serene Coen ee poe aeren Tt caren Preeerty Eerie Ty 55CCostinestivl, acest leagin al vaeanjelor, Joe de intinire a splritulul tina cu soarele §1 marea, punte do trecere pe care ni se seurg Dasli indrgostti de trumos dinspre vis spre fmintire, dinspre dorinfé spre imolinire, Jinspre un an spre alt an, marches, prin fot ceea ce ste 31 In el exist, originea spa- fiului de destisurare a eelor mal frumoase Impliniri ale vacantelor noastre. ‘$i daca ar fi s4 ma oprese 1a una dintre ‘aceste Impliniri, aceasta ar fi cea care se etageaz’ prin fortd, vigoare sl form’ de fexpresie, prin larga adresare gi implicit par~ Ueipare — Serbérile mari st ale tineretit. Ble reprezinta cca de-a patra dimensiune a CCostinestiuul, fir de care nu s-ar putes defini corect hotarele acest tertoriu miei al vacantei. {A serie despre Sexdérite marit nu este de- lo uyor, cum ugor au este si seril despre un tablou pe care dacé mul veri, aed nu-t percepl cu simul anume destinat, nu poate fnsemna mare lucru, Intr-o astiel de situa fie, sint pus gi eu care, fle ck n-am cercetat estul, fie n-am suficient’ pricepere si pun cap Ia esp niste propoztil a eéror cltire si i fack si exclamait; N-am erezut dar uite 4 se poate. Ramia totugi la convingerea ef insuticlenta cuvintwlui, ca mie clasie de ‘ransmitere s informsfiel tn situatia In care ensitatea acestela este foarte mare, este 0 Darleri de care trebule tinut seama micar ‘acum $1 spunind asta, adici motivindu-mi foarecum in faja chipurilor ridate de zimbet superiae $1 snob, voi incerea si schitex in efteva linli peisajul Serbariior mati, spre a vi sugera doar ce se fntimplé acolo in cele 48 de ore ale unet manifestari complexe pe fare ay asemul-o cu o ecuatie imensa cu mil e necunoscute i cu tot atltea rezolvaci legante, surprinzstoare 4i incizcate de gen- suri 1 seraniticati, 58 Rael chipa salvar = on ee ieee nee ates eee eee eg Geeeer amen Feira pregitiilor se indreapt& spre pune- tul de maxim. Cash Intelegem cu tol, maximum-ul este aqunel ind derivate este ‘Considerdm laten{a ea find derivata febrel, eiatt-un ralionament simpli, #1 eu ered ef {oW elton acestne rindurt sint capabilt de asifel de rationamente, ea sia mal vorbese de rationaitzin, resulta latenta tinde spre ‘zero. Doveal nelinigten plieuta care coming, Intrebarile eare curg in’ valurl, raspunsurile care vin ia contravalart fa primele. jocuri dla lua tnt a Serbicllor. Se cer relat: dlrectorit de jocurl Drezintaregulamentele. Dac-ar £1 cont Yenienti ar prezenta actele. Reportert Radio vacanjel smulg interviur, realizeard instar tanec,” fae anunjurl mobilzatoare : Nu Gepisitl geamandurile "Yecit prin.” drespta. Treureayi munca salvamarlior care YA adie prin stinga™ Glume eu haz Se aud ortunde a oe eo ae eae Se Tear Shee rat peered i cre ee ‘steatim asteptam ‘si nol, organizatori, colaboratori, Sete eee eee Sn a eee Hirt Plecere se ramainta dupa. posible, dupa natura, starea gi conjunetura in care se tlk. Orice se aia. Nimic 91 nimeni na se poate ascunde. Uni seria’ textele. festive Tall de deschidere, alfil le interpreteazi, ‘unit se plimba pe falez, allt se plimba prin fisuja, anit muncese, ait ist mumard bank. Tavmine nue casul sint inginer stagiar. Ce Ya fl mine ? Cred’ ca simpata” — ar putea Pspunde un Gugubat. Altfel de raspunstrl ‘niet mu apleptam. Asteptam Inst Vel Bate ora 6,00°. Primal anunf al Serbarilor vir Acum se aprind motoarele. Ard) iment nu le-ar putea stinge nicl cu cele ‘al stragnice tulumbe. asdritul soarelul In Sceasti dimincala este altfel. Este. altel pentru ch undeva pe plaja sau pe terasa RV Sau la Teatrul de vard, un grup de cerce- {tori specializati in studierea rastrtilul de foare susfine eu\ arguments s1-contraargu- Thente, ci replieh i contrareplieh eu acte $i ontracte, fot felul de puncte ' de vedere fespre aparitia ziinled @ astrutul sacra. Se Dropun ‘ebiat nol modaliteit de rasarira" Inmanunchiate st {iul generic: elsdeirea oarelsi, spre binele omulul” 91 spre vesella elor prezen{t la. prefata Rumoristiel rat fala aparfinind grpurilor Diverts 3 Ars ‘Amatoria, a caro partleipare la serbari sta Sub Insemnul repliellaitmotiy, rostite de ‘Unul din marll prietent 1 coordonator! Bagayt text bélei, sa fle viala, nu vinare de vint Neptun va sosi la ora 10,00. Ce se va in- timpia pind atunel ? Ce sa tntimplat curs tun an'!'Spectacol unie ea moment de. desta fgurare, Gala matinala a musiel Tock Spee Saco! de gala ciminesta ? De la 6 la 10) Nu Se poate". Dar s-a putut gl a fost minunatSi insemne asta cf serbtrile condue la ale Dlerenfazsior li, adiet dimineaia este la fel en amiasn Sco Seara si ca noaptea ? SEspuhs esi de cat pe ait de interesante Bee timpul tsi exte aeela care ne impune Flor vine 1a Asleapid. Nu peste multi vreme Neptun va ff printre nol sh ne invee sa alergam la fel Ge'tute ea timpul. Si reuseste. Tatil umal carne 9! oase De mule fl agteptam, ‘Dupa ceremonia de primire, Neptun.declard Geschise, pe propria rhepundere™ Serbécile Imarit qi ale tnere(i, Explozie de bucurie. Explocie de artifice, Explozie de euloare. ocurile de. piajs impun un rim do deafa jorare infernal ' se depigese recordurle, se ese noemele. se. stabllese nol. perfor munis, se cloth. se danseaz®, se ride. se fnteerdpe, se reduce, se aplauda, se ride st ‘ai tare, se Incursseazd, se Telli, se struts, fe poate. orice orlce, orice, chiar daca lous, Neptun esie feriet Bucuria retntlini- Fil cu Costinestiul ¢1 tineril Tul depteegte rlvelul mari, dar se men{ine tn Hmitele ‘pelor teritoriale, ‘val al music ‘de calitate de aici gt de ori- Unde, Pentru tofi, Neptun are 0 vorbi buns, o'stringere de mind. un gind frumos. Seara © inchele la ‘Teatrul’ de var, la spectacolul Tormatiiior studen(esti aflate In tabirs. Re- {ntinire pldcuts st tndelung ‘plaudaia cu ASE-ul 1 Titi Atleseanu, ew grupul umo- ‘stle Divertis, eu brigada BOM, cu alfi re- Drezentanti de frunte at” migedrl. artiste ‘Studenfest Prima 21 este pe sfirgite. Neptun ‘merge la culeare, vestaiele se impragtie stele are cum apuel pe la cisute. Adormim eu jul In ce-am vazut, in ce-am facut ¢1 ne curd cf mal avem de vazut gl mal aver de facut, Doar peste elteva ceasurl vom ‘in now in. dispeztiy. Soars lume, musied. Neptu Ip rele Leal pe terast de unde urmieste »spectacolul Plajel Jocuri ist reiau desfagurarea. Uncle uk tne de eri dimineata.Tncredibil wun{drecordul la jocul 88 tnvingem Vertieala", aproape 18 ore de gédere neintre- Fuptl In vfeful nel biene de lemn Insitt de 35'm, Maratonul tablelor continul, Tafel ‘concursul fdelitail Jocurile eelel de-a dous tatrag mil de spectator, Rol performent coate 218" un jams {ist evenea. Ia forma ups co fuseze daformati) s cca mat subtire Tormali. malt imp alle: 54 em. la 170 m Insltime ; cea mal, Seara, concursul de Miss. Locurile Teatrulul de vard s-au cenpat Inet de la prinz. Concu- rentele se prezinth pe rind, Toate sint tinere, ‘rumoase,spiriusle, Se pun Intrebiri, se pun ‘ispunsuri, Teatrul de vari este un’ vulean. Cine va fl Bfiss Costinesti 198... Oricine ar fi, nol sintem fericiti, Neptuno felielth pe aleasa juriului sis publicului, In coltul fchiulul, 1 se zareste 0 und de nostalsie Poate sica amintit de sotia Tul, rimasi fn Impérafia mirilor, poate simte apropierea espartiri. Serbarile se apropie de_sfrst. Neptun se apropie de arm. Milde tiner! 1 Insojese pe atotputernie in aceasti uti’ limbare pe useat.P'iclile ii lumineaz8 ales. Lanternele fi lumineazi fafa. Vestalele umineazd sufletul. Cu glasul inedreat de suspinul stirstului, rosteste euvintul de ri mas bun Un hering fifi din aripioare, {in marea plind de materi alcaline, Cu sutletul ce nostalgie multi are, Bu plee cu heringul, vi las cu bine t La revedere, Ia. revedere..* ‘La revedere Napiun, te agieptim sf evil ste salutim, sf not cel care au facut ce lea Stat In putin, flecare dup munca, puterle 1 priceperea sa. si te intorel acolo in impa- atla apelor cu inch 0 amintire frumoass, Subscrig aiel: conducerea statiunit tinere- tulal Costinest, echipa RV — Costinert, ‘echipa salvamatilor, Andrei Partos, Raul Hangu 41 bineluteles Are Amatoria, adicd Toan Grogan sl 17. Morar si Divertis adie Silviu Peteu (Neptun), Dorin Radu Antones!, Dor Plredlabu, Dar'e Valentin, Cristian Greteu (geful asentict matrimoniale extvale), Vali Gora, Toma Alexandru, Plorin Constan- tin 9! subsemnatul, ‘Toni Greeu Arhire — Divertis —eee reer ren See eae Raper reenact] RENN erence rane a ere Sear eee met Sree i TFoamna anulol 1916, Sintem in Jinulul dat’ de muncitorit din ee STU APNEA ieapele docuri, Eminé se "irezeie la 0 Heat its US iP seta Dobro: Viald oud. Tse face mbricd- paprlcs vate urviren eoted Tine pe miasura el, | s-au cteat Hel cr td ePrombnis esas: condi de lull, Pe ura a In Saar ceiala cr remultat al cePut st fucreze la ineareata i hun et de tesoare — agrava @ decal vapoetlon Bra pl ct, wha aurea! See, prima femele care efeckia al Cons ‘Tasemenes mined in portal Can” Sanja Im fell esta qa it iat tn scart timp mu nual ex Sic {enya dar 9h sitmpata concetsjen! Bip, oe st ai, bonis de lor, Un singur tueru ipsa : fn untorulul Ovrely, eheen arose caliamiate ca Tumea, Cu foal Seupantl de oe *eetdarimul pletit bunavoinia negistorior, lat Bmi- fare poarté urnele Re ute putea. gil 0 pereche Ma aeente Impreluréri, trupele 30 pantfl sau de gheie pe mi eit Gitnumiar venite dingpee | SUrA el. Pind ta urmd a fost rex aiisleRomanie, vente dUngpesolvait i aceasl. problems. fn- alotic, debarch In SEN elimintenadecvatl a fst pro Constata pent conte Omat:curatl de clire um miltan, 0 f SRNR coir se insta: Sunk Dopulrd le vremen respec fel $0 local ceupentio® Fancess, vk, & oraglul: maior Tugs. Jerid trupete colonic, omiarig Team, comandantal garlzoaneh eoratlg locale | Tevcnetalini floral Nae, precum f1 boteza- eat roranesth era conetanjenit pentru anu fi 0 Seater imal ‘prejor ect bucurestent Ca urmare nol stat, domi Sh Be are a nots $08 Corea ‘ava pe maior Stor Unies pu eran mpi le daca, rind umblat in Tastrafle de Teodor Rogol enli, duns. cum oe Satimple > momul maior dugureanu prin ; menos Serehurl coPdtory toate unitate militare din,Con- ducing, cle, din partea Mika- Eminé folosea tn conversatiie cu Sait crrauh hg ee he eis deere Ss Sy: Fon un die drat nn fron te ‘eoweblt Se Silosiniel ft feaeeity Sc Ria poral patel sale Soren Se eas, Ma noel otrtamn Tol fp Zadar. Sourt be Gola Tara Srarlut Rasare foe cherie port Deal Satin or ai eso aoa Nes ea dea ee Mane one {6 Be shines tn caplet Ia Pee deknegicoasd, o femee o table de onoere nase, ciate ula Grotes.pesriclensh, sree hitind alituri de em cen ‘mai Guon nul alta in regat Intat Dopeste, glasuia = ing Gu infanare de sin per. crema mecha crema see gotta In rag femtleg mee aoe veneer ate dy Gr fay lent Gh tecaude cl Conese apna wee Atsiven tneaitninte al repimentulat vi cinoeden din cisions | Pa Sete EG sda dendiiet. sec? Gomi seenie mine ene Bu'n'eem st Piefe neamal romdnese Basle sua de lograme. umes’ fal tn porta ales Desi, 0 ormablamentaiss SHOWmind, Cue splendid pereche wu se slo, dupd atta afar de Uneorl, mal in glum main je oan condectonat, in ct! reme duct Ermine a parspat if sevon ste hn pune ‘Tecasia ycomandh spechalat a fost {beqtwcol Cert ette tned faptal cA mtaa. pe cfta/ unit anal nde Seat scomandh specials! «fost 20° Consider pe alo dept uh el" el bugn de Sant ch be aes SP SESE RAR ek ie Rete pa cen ly Foon ape erie ymin fazul, erau cei mai mari bocanci yt Seer eon eee ta baaturll ee a er occ RCN ctecuecitehtoe| en van sO ‘SA mu tnjuri spune seriptura BEGRE S.gu depts, Avene, spujlae' Adina penta ora patina Gell ru ven de dor dats respective, o inguca con” SESE ccatoera pin port, a data respect "did, smanari de. pe ase “ Soenes'sn cia aera pos Sel Ee Pada remneaceeenne, Aeon @ ‘taptal oh ooo yaggancle de mictun ge cage chia Plott unde "un “clzmatCl'de mused, dochert, conside- yreun” vapor find drattul ake terete erence constiaventt gat- S46 s1aveR atelier tn spatele rind-o drept una de a Tor, 0 pot- fe, eg pentru conetiniony OF, Hall Centrale, aghiase fa intrace emu tn tamil tw petrectc Puc tele eu lcci! th hl pn 6 Pace aceen ie oferea taturor Get Feclamé,o sheath confes; teu tt vizuid la cinema, la cafe- vasul se plerdea in zare. wre scents fees, Sgage load in plete ot tlpt Tucraid ean marinas pe care fee~ "anit teceau prvi treet Miimentare abongonate de upele | insinicles 0) cits umgimes yeni fel ca bazbail ol chat sor nse mal opr asia Fetvace eau de Crocea Rosie, STcea"peincen ermine foe de Mets tag'™ (eit) Habe rd ateridend, Sd Eg ‘naapte de poring cng depo erpesta lua de viner, muncing, Senate ce ta ass plan ia fabTieall pentru Eminé eras pen- jn 'schimb duminiea Int-un Cu. fepaiu™= Toe pus, parese pentru PLE ‘int ae buosra deo viata normala face si lapard’urmeleunot esti, malorulul Nae aidoma orcirul cetslean de Find ae ie catre concetdieni shoragulsi care o adoptas. Toate ‘i n_acea perioadh portal ‘una din multipaie sole astea Seq Eminé nu aven anupra Gam, in sceeperloadh port GrvPug care a un moment Gat! nel hy fel de act du identiaie LAat AubIt rs goa fount activates Inierupit leuerd din'el personel unul gf ment na (a serut ann ceva 14“ Rfene art in core Ge sAzbol, docherll tate aun spectacal de revisih nascut din Se aflare doar cA era de origine OTe» barosana Cea ce, se Mncitor de ia silosurile Colaborarea dintre un talentat felaha, niscuth intr-un sat de pe $Pune, a ficut-o pe Eminé sf tn Ghee de" marin, eomendoral fulul'Nilual a cirul-populate toared furoasl capuh lar pe im- de cereale pe name Nicolae Russ, iateu, gun finkt’ pe" tunel cra sudanedl qt de unde fe fapt Dradental intelectual af spar SuuGSectsa Ste ptiatns pam nth en forte dese ee Ge primal ate na tate de terri, re pue-e far Aurel Vulpe, speciacol intu- pele colanile.trancece pentru pentra tapal eh ea nfelesese din Sbhrrscire ints: APRs meena ple Ga Wages at peop tne ince ab gen de lucra: arale regent cu succes de Un GUD care,” duns com am arktat, a (nUeage fresh rosuth grb fortel ol fzice putea st mun Bevaristh amatort pe scena tee Giuns pint pe tiemal Pont ° ont doar ult eatin fo Se pine cays! OH; Gruul local Autor specacluiul Buxin ml covint: barosana! Dati, Mat ales cA atta doves el Tabulasra in versuri sosirea a" Din’ pleate, eqi n-a prins ie- _ Dupl munca de peste zt n port $5, Skastel 00 Gussie gyri. Constanfa a unui delegat Japonez cit. puline cavinte romdnest, Bring flcea regulatescald la eu- lexcepfte rimast de poming atunel ‘cnd’ un ‘eunoseut.tntelectual lo ‘al, profesorul Grigore Rog, 28 indo pentru prima oard 8 ex- clamat suble spre surprinderes,1 Gestalejeranul prefdeut-o into Lark salbatecd inl presi ile pe unde fa mast 2 tit pare din Vath. Reultate alate din Castel ev flon= ales praf 9 pulberes a cot, sci a tat drama =p iu Hey reste In dimineata ormstore,soash au ary presenta ik Faport iia de moravuei chiar prefectal de polite ct ee nau putut face alti 7 a faeut Eming in dol ‘migedri. Intimplares arate dupa rejetele orientale ale falmogutut ‘Deevis, peipasie gl el de undeva din Tureia, cal ear Ima traiu, clnd sdricie, st vin’ dea, delicatesele ative deel In port, pe hel, in fata vapoareior, Sving'drent eentelt dochert o atinarit pe care-1 servea direct cu mangal In ce 9 priveste pe Bminé, na- Un mormint fra nume i witat ‘mult be alls in cimitiral ma uw Mfutarit dupa fine" Un refren desuet “st aproane fe notnjeles pens fu generajia n= Srumentelee ea mmemerie muzicala —— —tammitorizate st miniaturveate. ‘To tug, chiar eet te vinta mijloce ‘au io apueat 88 "vad, ca. st fine, cheful eu Iautary pomnit de 1h crciuma din eof ink in cass pezevenghiulut mahalagt ‘Era pein all imodiat urmBtori azboiulut, ind copil find Sn fun eartier de margine af Duct Festiulul, fl vodeam excortind-) ‘muzieal, cel pulin odata pe s’p> Liming, pe nea Petsied Clomira. ‘1 Unit nadugea ured § Gerumfind burduful ‘acordeon Tui, alta i tinea angl, pereu tind eu betigoarele tnvelite la cap Tn'vata ‘on fambal finut pe burt dar atfrnat eu hamun pe dupd ceafi, Poate era gl un viorst, mal stu Tar s-a imbstat pungagul de bbuzunare, Pll. sicea tare ma am irvulesew futungiosica sl hol, copii, ne adunatn citd dupa uteri, dar nu prea aproape, ca a ura/'ch mat depactigor, sizing Infundat, cu frien ed eoolo- trea de oamen! mati Nici cheflul une tua én sea- ‘ma, dee rat, cu 0 snjurdturd ge herald. Ist vedea ‘de mers) Sul fmpletiit gf nu alunecs niciodaté In sant ca Nea Decebaly earutae ful Din ind tn cind, 3 “oprea litinat ‘st nesigur, Lipea pe fun fen uda & fambelagidlut Kirti de rece sau de 100 de mi, din cole letting, de dups edabol, Lautsral o lisa’ un timp, sf cade singurd sl abla ‘tune! 6 intunda mototo= 18h fate srune, iar cinta, of- {at sau satarey venes pach nai din ain, de ind “tarde la eetama toi = sare cold cl ru clu int zabarachesets tat opie) tetingen cig’ mine et obice Sin alt-veae dialnie dente ‘ational tates mil Concurenta magneton i a Sslevizoaiod es teva pe Uh tart in cart wee, fw agin de Color 9 Mt oenaie soc fies Be ute cies soem hie Stata So acest tee: fle Tarine 0 chemin oe Hava multe Gin Wlora seasal Broa ale ee! sectee ant tfansmse, pri nstiease gene aivaten fe Poet pars, Peds povesey- te in poeta ah Namah cata ti pee tnlte she pe 1S ui“ reget Perio a Balin de 1000 de iy, cave gh Bein ia aire nasarnete George’ Lessa considers ch ace Saat gdb utara jana da Europe pers inure Hering ale nents Milos Dav arguments sit erode ni (Cert ste ch i aim cu multe secole fm cron print rot dom fea, boleeyt ma ministre india soe incontestable un fl de ariseersie a roblioe, Chel lar {8 ting ce ja err in bolee Foldovenn dicen pent tgnnes Bora un eal ref la 30 de tat Ter eg itv set de apa tnainte Somisul‘Sarean “vinduse be laiaral Timpea cu 000 de Bort ier Mines Coobanul i 9° {eth vorieul Dingn din aldo te in 1590 pe thst Ras ca Pein dar de tak ore Benfru talent 168) pe slabieluneal ee-o prindeat Pentru fl stplnily Iaular se bucurau de ‘multe privilegi Sigur el liber’ sh se dues la nunfi, la hoe ro sau la alte ‘petrecert ‘ale obs Stel. Prin el ga creat, 2 mento fut gi a raspinalt musiea ogg: {a populara. El au fost purtatoel| trea. ref Soleen, de. care ‘ocupat G. Dem. Teodoreset, plas fra tn memorle, 2056 38 fle vieodaid condelul g hiro, legen est coine care sneumau! peste “T000 de versuri ‘Stay tot din Mutant trebule 3 ‘fost format gt corpul de armata 4 Iai Constantia. Serban’ Voda are tn 1680 intring in Oradea Ginia dena ealare ‘cntecul .2etel Tomine care gi-a_pierdut esprele 4 plingind le cluta prin muni®, Aespre care povesteste Malian ‘Galeaas Gaido ‘Mail incoace, in vremea domai- tor fanariof, fautarit erau ei ei Imbraeati tm anteree si glubele “umbla din sat fa sat, pe Ja toate direlumile de pe drut Be In oe mintstient bog Festi gl oriunde qlcese IGutar ait Ge prost, milear af mu H cinta la fic! o muntl sl chiar in efrelum ‘stépinalul lof sat 1a moara. aut incl i pe bile cat much ‘tunel Invata Ta IdutAtes pr i sit jefulese eu sume de avast luinducte et pot’ rapide la gi ‘scum aint Inkate tate pref ise adauge..a le Tua’ avaetut Bung Entel ‘Gina ta” tautart’ copies i 1a ce din cdr} rat Le ehemat fn sito tntimplare malt mai noua, Detrecut acum effiva ani, depars fe, la otieva mii de Kilometry de cast Gazdele)ompitalire cum ‘numai tn risiit gt sa fe, pres itieerd 0° mash Simp 21, fhefndu-gl eral, sa apropiat Ge "noi, remand, un ‘ suspinat Inti! un erompel de Going, apol o hors tntreagh. Fars hich tin euvint, melodiile acelea frau Tot ee mal fines minte ene fro. copilane ‘zbuelumat de frontutile rizbotulul Am efutat In gind Versurle tut Gogaiy drumul de la coer Bes ke La Breaza, unde imi petrecusem 9 vacanys 4c 0 sdptimind, intreune din vert, fn staf {hea wnde cerul are culoarea limpede ea cerul din satul copiléries mele, pe cind ma plir- bam pe siredd, am avut’Sucuria unor intl. iri Theatteptate : pictorifa. din Bucuresti Brindupa Broha, ne-a ardiat, tntr-o expose, humina’ din tabiourle et; Dan Bajenaru, co- Toriat octogenor, no-a aparut din now tn cale inlovdrégt de Soft tui, actrta Azenta Baje- fora st de. sculptoral Stefan Niculeseu. Aceptia meSeu inottat ad 1e facem 0 vizita la ‘asda tor, ta-0 cash clba.ch cerdac fi-cu 0 free tgs, ytiuta de edmiratort operel pice torutut din’ pinea Cast la Breaza™™ Am dis- futat despre picturd, despre poezic, despre Inusted, ne-am amincit Inline noastre am uluit, ok 0 daté, memoria prodigioasd a pictorutus, in timp ce povestee Mespre marele Nicolae forge. Tmt stdraie in Iminte 0 Intimplare spusd eu vervd. Pe eind eram elev ta Scoala romind din Franta, benise acolo # Nicolae Torga, pentru onferinje, cum venea des. O data, abia iegit ifm eurted feoti, am fost ajuns de marele {storie Tacotto, tinere pictor? Pind ta Parte, domnule profesor. FUred in maging, ct vei ft obost. ‘Am reat, Soferul’a pornit incet, a apisat apot pe acctterate, nett eutomobit s-a mig- fat repede, tot mai repede. 8a ft ctins 3010 Fn ere “i tat tncet, omule, {s-a adresat scoantul Soferut a tncetinit,” Clieva suie. de metri, probabil, « mers aya yi, fdrd sd-gi dea seamna, Hrocelerat ‘in no. Mapina‘e brine cecoas eee ee — Opreste | ‘0 poruncit profesor Ne ajtam cam ta jumdtatea drumulut din- te Fomtenay-aux-Rosey st Paris, decl mai era eva de mers pind tm oras, dar Torga a cobo- Hie"Avea'o spaima pared’ oncestrald pentri ‘Htezele mart “Atunct a ajuns singur, pe jos, trziu, tm ce- tate, Nu pérea totuy obosis, Numat tris cd foferul mat respectase dorinja™, eepietul Torga.! @ completat gindul sofului ef actrifarpoeta. St toemal tut ta fost dat sd fie uote tm 1940, dupa 0 goand nebund cu mo- fina din Sinaia pind le padureaStrejnlcu, Unde criminal Y-ou -abondonat cadaorul Tocmal Iai core ure viteza callor putere ¥i ore tebuta ines 36° mat trains. Istoricul Grioore Tocilesou. (26, octombrie 41880 "7 motembrie 1000) @ fost un pasionat eflétor. A'umblat prin fard st prin alte locuri in Buropa ca s8 descopere dovect arheolo- tice st documente de arkivd menite so da. Imonerete cechimea. # nobe(ea. poporai ‘Und dintre cele mat importante cildtorit ate sale.a fost cea care tncepea in tarna onu- {ui "I877, pentru’ gdvirea. i studievea ma. Iiseriselor tut Dioirie Contemir deposttate fn'arloele dim Moscova si Petersburg. Ca ut ‘mare a cercetdrilor, putea raporta formic Tit academic din Romania (10 aprilie 1878) €f descoperise ‘cronica Tut Moxa, manuscrise 4H gorew@ondenta™aparsinind principe "Grigore Tocilescu s-a remarcat tnad st ca un veritebilorganizator de excurstt Doud ne acfunile care Tl afeazd 1a tuming rampel ‘din doest punet de vedere ‘in 1809, cu oeasia elt de-al XHi-1ee con- ‘res al orientaligtlor desfasurat ix Roma, ea Ditala Telit, Grigore Tocilescu a condus mu merousa” delegafieromand, care cuprindea Drinire membrit et personalitaji de frumte ale poet: VA, Urechea, Teodor Burada, Mihat istoricul Grigore Tocilescu Holban, Luigt Cazavitian, profesorit.Eribi- coanu "gl Nifuleseu,” seritoarea Smaranda Shea (Smara). ieerara alte de torte iva condus pe participant din Bucurest ‘rin Predeal, Brayoe, Budapest, Puma, An- Fone, oman Tala, delegefi, bind where Inlinguit in iedera sperantei Te-am ostepiot ib potopiocrele ninsorl, crescut co poate uprinde Doar olbul ovitor din care ma naitarem Tnldnpit de ‘iedera sperantel Pe alo fest un drum, sun gind, Eon om ldo 4 enn pacers og ‘Cine $8 creoda corn curul pémintulul, precum leptele-ncins sporit-au opt, rele fh-céenfolo lor Elacotee vine! mistultr ol lavelor in revareore fots.mé-n leogénul tou nant Intruchipare'momoriel ratocind tre 0 ol golonle o Impsear In asteptarea luminii eri 58 pin faniut dons. ol mii Inte St teil im trdnic fcr Tab polo newovia’ a winter fe ote | Mn ire suman poe wot trea luni, erana for doar wns broboans intineneuelatinge. re wloroase icioorele tot Bre wreose stmt tore oy ct limped ‘ fh ia st rd sates Cidome iduror 68 cle cre po ony Ia enor nel Gn acim ern cope Ss a ‘echiler tai adasté, si campeon nu pot ittrochoote fe nt eee fn sina til or ; dna foe penis poce mu ete; or top omar deci 1 real drape! com valves wet. And inte mtu a pe revdrsot6 @ zollor, In core ured firava tulpind a sperontt. Dat cine:mi poate spune Inverunctelor oftel de merconcri «i bere, ce inllortoru trim adulmeed # Corneliu Antim fn frunte pe organizatorul sf adménistratorul excurtiel, au isttat 91 orayele de notorietate {uriticd : Neapole, Florenja, Pompel, ‘Vene- fa Grigore Tocllescu, un erudit tn lator sk Gieiizafa Peninsulel, “ea” dovedit a ft un hid “competent, -capabil. si tnoloreza. at ‘masfera tn grupul de oilegiaturigt, ‘A doua exeursle orgentzatd ft condusd de marele profesor a fost cea din vara anulut To01 fn” Grecia. ‘0 excurse care a durat 14 sie, partcipind la ea 286 de turigt —"stus dents, profesor, avocafi, medic. Printre aces- lia erau prezenfi vitoarele personalitat ale tereturih arte i qtinfet noastre = critieul Eugen Lovinescu, poetul fon Minus, ae- forat” Jon "Manoltscy, profesoral Grgore anew fag. Breursia condusd de Grigore Tocileseu (Bucuresti — Constanja— Istanbul — Pireu Mbracdcloarecl, sub tigu-nero- ‘ltor /'se vege ain coloace, abla, obrazal tor (idem). tnihejul i insptimints, en fenomen ne ‘malininte gf inst ales ca posibl- Iitnte a barbariion ce naval rupee Tomita acd 9 Ts $1 Pontul ont tngheta (al Inches, fa! “par Tatrul chtar, Nui C an isteal ‘afunel aio mal im mal®) tnsean- ‘Mk ef mu male ale! o scaoare eose-aud pe ghiais. copltele cum bate /'S1 vin. sl vin tm cele bar- aril tnfeleosll,/'S1 vin In care frase de boll lor sarmatl (der) Dat’st ne desprindem clteva ‘moments de acest decor | Inere fenit tn cristae de heath sl st starulm vreme asupra chlo in care gutohtonilapar, pe Tun: atu pelsajulul ‘pontie, In texicl Swit:nMeleogurile indepartate ‘ale gefilor" ‘Momentul sosirit poetului 1a ‘Tomi ingervine Intr-un context fn cate stipinires romans asupra finutulel dintre Dundre gi Mare (au mat, vecke.de patra decent) ‘Ru era inci “deplin consolidata Excepting colonitle grecestt de pe malt mari, controlate cirect Ge fire garaizoanele romane, res" ful spajiulul din Interiorul pro: Winolel sh mal cu seama. mall ‘rept al! Dundeil int aparate de ‘lire regatul clientelar al ocrisi- for, Instabiltates noi stapiniri, ccontruntatl cu freevente navalit| este Duntre, este bine surprin- $2 de poet in sererile sale tom\- fans, "Reterisile la locainich, in schimb, aint destul de confuze (uneor), alteortneprefult de fxace, ‘Atel reterin-e i ti Rutul tomttan, vorbeste adesea despre plrmineul sarmatilor” Gtristele® 1), Settia™ Gan fare sin, trims"), dem), Pon ful sclties ere, TH, 8), aerourite met Selticle® (Fe iV, 1) star fmurile scltiors, (Te TV, e oculete exilat depar~ fe ge Homa’ ve farmurte set sfstral “settles (rr V, 1), fate? Geek nota in tate ‘Un prim set de referit, Dar in ‘celal volum " iniiinim’ dubiete foponimice aparent contradic: tori: sontal get" (Tr. I, 9), far ta Gartea a TV-a, epistola int A gisim ypontul soltle” poi fdemul get" sau {érroul getie in mat multe Toeull Cre. 1.1; 1, 10, 111, 12; 'V, 1), far in Elegie aXe din carteafaill aver, mibele formule: si nfdrmat seit" Siefdrmal get". Altcor! grupurile ‘tae sint pomentte Impreuna Sormaqit st gefllGprintre sar~ ‘mafi siibaticl #1 eel cumplit 0 ae") (Te, 1, 8); a tta-neonjoar smafil, neam do oament sa Batic besll sl gefll™ (ii, 10) > iti-vor oare’ pocalle mele sar imafil aan get? (Te. I, 10): loctinge grecestl printre get We, yest Sint -ainestecofl rec! st well” (he, V, 1 ete. ‘Tot in episolele cuprinse in aeistele", Gvidiu. vorbeste des- Bre ,hotarele getllor” (iit, 12), fineleagurile Indepariate ale ge {ilor® 9) st tndepartatit weli= (a2 orecur 3t deste nu mea, geilior imbrdcall cu” pan faioni=" GV, 0), wget nedomo. UY, 7) si ndagmanosit get= i, 19), Retecifle, nu totdeauna favorabile, 18 gett'se Intlinese st In sPontice"” unde pootul exilat orice deer oebatea gett St npetal col ed olba (care) sr in Hott sarmatit st gel GIL, 2), poi nabieii eof" IL, 8), selnboiniell geht" (v.18), In Ehirgit werusit gel (IV. 15) st seranta’ fark a efile” (1, 2) nTeama mi-i de Marte cel puruti fioro: TInformatlt pretioare ne ofers Ovidiu despre getit nord gt ertdunsrent. deel eel din spa {lol tiber, despre navalile bar- Bantor (eit, sarmatl, get! — de sincoigs — Honey voter of if) dinaintea “carora nu desajuns niet sdurl conten lor, mlel porli™ (cTristele", 1V,D. Dat pentru a injelege exact toa- fe aprecteriie $1 imasinile refer toare le autohtont #2 spafiul ontic, trebule save in ve- ere tin apt: toate aceste e- Flext st reflectant apartin ‘unt fm care prin educafie. sl modul x Yat Gina in omental exe iui) era legat de Tumea super atinala a celui mai mare contra Urban (adevirat yas: mundi) al antichitaii. ening sich, in ‘mijloesl nel ium! nesigure, me- Tou ameninfate de atacuri er ‘mate, de primejdia mort, In freun finut eu ellmd asped gon men pe masure vem, potal fare sentimental unel toiale t20- li in miflocul ,barbarilors deat Tomisul reprezenta, de bunt seama, civilzatia’ Urband. aCe fel de oamen! are trimal ioink= fan Go tntreaba poetul) 7 St ce Moravuri ? Toth ! trilese Inge mitt $1 greet in fara asta, ell nedomolfi, "Dar gefll cal Hlabolaiel ca greet sint_mat mult, /" Necontenit pe-atcea eu Spam sé aseulfi Pe aramurile ‘line cum free gi via Ain aie 7 Folese, folese din’ dramurt sar- malt gl gell clan’. (Tristcle", M,)Obeervim et atch ea $1 in multe alte refer,” getil spar ‘econtenit alaturt de sarmatt ‘La eit sl sarma(il cel crudl de arte sint® spune poctul In Ele- Baa Ila din carey» cincea fin -risicle", lar ta alte elegie (a tiie din cdrtea a'treia a sce- Talegl Volum) afiema um ucrat apreapa Identic " yPrintre sar ‘mall stbatict st gc cumpit 0 ‘© neliniste netntrerupta fl in- soleste ‘pe fasinguratul exilat Oflunde, cdel Tomisul, deql incon. Surat de fortitestiy mu asigur’ eplina ‘aparare. tn’ ,Ponticele” (cartes a treia,scrlnates 1) spa he sifat_amintese. ol teama ? © a itt. Stgeile-s ca “etal i orunt‘venin dorpit Obresia mortil, a amentnfaet ne- Intrerupte Feapare” adesea. tn pistolele sale. yPurtien meres Sub arme povara grelel viell: 7 Mereu aruned getal dia areal lat slgefl™ (Pont™. 18): Nesteus Fanfa, ubresenia apdrdrlt, gros aa de “naviliel, de smenintdet Tmoctale respira ‘adesea versurile celal titan VAIL © be Colina-nconjursté "de. seundal imetercr |) ind ou to-aglepit, upmanil, ca-n stolusl aduaajt, ‘Abia deel ven, gl pleach de prada netreafi. J" Adosoor! | pe. stradd e-ngrimidesc din plla / Sogeft Invesinate ce peste zldusl vin, / SI'val de cel ce. less. pe cmp Cue mint, fe lap el de illhar I" Observatia Gin urmd, din registrul hiperbo- Jel, evideid, este extrem Ge Su- ‘gectlva, concretiind In mod four fe plasite groaza_locainicllor de Davalin. »Nues deajune let ak uri tn’ contra. Jor, niet port! 7 ‘Stinict chiar’ dupi ele nu staat ‘mal huni! sort, aga tnclt e-ne- Cesardveghea neinirerupla. Poe ful"Insul para porte i ace Bu cal ce-n ie ‘am furl, 7 Si fumal pe Ta jocuri cu efe am ‘unit,’ Inpfae" acuona spada’ Sreu-n ceagal runt, /-§1 tml apis si colful pe paral mea l- Punt !/“Alarma. de se-aude, sint {fala la atc! / De spaima clipe! fremur ‘cind armele. insfac* (fristeles, 1V, 1). Pelsajul pon Ne devine’ astiel sumbruy apaat de man. triste, de spaima st Jaie'? St-agu In rma gronzel Imi au viata eu !* exclama ur- sisitul poet al Tubirit “spre duleea poe: ‘spre dulcele ei glos ‘A serie. versuri, a invoca Iu ‘mea (denis a poeziela ramas sin: ura sa mfngliere. "Ale, deqi ‘Sud. slnedaind tn Juruml are mele be elt pot ml ugures Soarfa t2isth eu poedia. / Dest mu ‘am pe mimeni eul ni ico cites, / fotugtasifel. mt ‘petree st ima Ingel timpul* (Pr. 1, 10). Ama fltoare,,resemnati” consolare, lal sl aceasta Isc, lta, alte, nol ‘lene. .2u‘emimeni pe’ aiel ‘Sit recilpoeaile mele / mir ‘ment care ea aecaite eu urcehi- Ie Tul vorbe latinest!(poetul rls, um veer, aceasta idee, pentra fe faptul, se. vede, i ehinuia ‘destul —" drama “a creatorulul ‘Sh nu poath fi aseultat gh Tnjcles ‘de iment) / Serlu sl-ml cllese fese cu atita grit? Citi-vor oare poczille mele. sarmali saw ge- fire (re TV, 0. Terie taba Mtoareintrebate! Singuritatea Doetulul ecu atlt mal adined ct it granite limbll avo poste trine fe user’ nfm aceasta mulfime ‘uct nimen! care intimplater 54 fle Tatineyte™ (Pe. VD, Nuch hhiment ale ebral ureeht ar putes fsicmi infeleag’ poealle deck t fecag eit (te. It, umal tit ( cartea ultima a, Tristelor™ Gu {insu am” impresia c& mam fagitat al mAril, ‘reeling eu ‘oce tare, elegile insotite daa de geumdtul mari). Culmes uml {intel pentru orgotiosul poet la fin’ (au a tmpactrtt cu sine gl fu ordinea Iuerurfior in al eae fel core au putea Jes), deprinde Thee, el nelafelesul sh nefatale= fitorul cuvintslor barbace, Bear {Gl localnielor sl mu numal sift ‘het gf mal mult dupa’ ce cuvinte bambaretincep a Tse” srecura in vers, stttgeste prin a compe ne Yn ¢hiar limba pémintenttor, Doezia Diruind, iat, pe deasu ‘pra orjetror opceligt. "Na tre lea te imi Gach Yersue ‘mele sint cumva rele? eu cafe Ie serlu am devenit aprospe un oot gel.) Akt Dive ruin ‘am seris” 0 eérfalle, in. limba, felich !* (-Ponticele”, "TV, 19), ‘Sigur ca, preludecdtile'erau urias se Gant Mie rusine ), Sigur Ch oetul fal eluta tabivirea Got Dot sedpa de barbarte st de getit Ealbatiels — "Fe. ¥, Dy sau une trl seria doar ea ,s8 treaed vres ‘mea si sd.” plealese ‘necazure GPonticele", "TV, 10),, dar mal teria pentrd cl altel nu ar fh Dutut Supraviefui.. St credem e& fat seria dintrn instinct cane, fata, jt ficea, dineolo de orgottal su roman, s4 inceree $4 se apto- pie de lurien aceasta, fudat, tm {ijlocul ciel ion fost ats fralasct fs apund, beam pli cut — fellelti-ma (seria pres fenufal stu Carus) gl-am ineeput stam / fama de "poet printre ‘neomenosit gelt barbari™. fn alta parte (Tr. V, 1) spune: qdar tne fre [sarmatt sint un post do La acea data, ins, destinul poeriel sale fustse ela seri O. tla Ovidiu Ingusl Ia fel do bine, entru c8, aga” cum serla I Epistola' a vitea ‘din cartea a trelae Tristelor, Chine ack 1a 0 vreme sub spadi ‘vo! pieri ‘AL meu senume totush ‘prin timparl va rixbl Cl stapiakve oma un wnivers, Prin valurile vremil vo £1 ‘itt mereu !* Petre BragoveanutAu nume desprinse parc ‘in tabulonsele legende persane : Siglavy Bagdady, Nedjari, Mer- such, Gazal, Hatban, | Kohellsn, El Zoaa, Dahoman, ‘Saghia 9 ‘tunel cind {se ateage stents eh in dreptul flectruia trebuie 4 transert! obligatoriu numérul Gin arborele genealosie: Siglavy 1, Nedjari Vit, Gazal X11, ete, iindul te duce la dinastile arabe fc e-au sucsedat de-e lungul vre- ‘urilor de mult apuse Da, au ¢1 call, col din Her~ snalia Se bur ings de in Man 0 aseondenth nobiliar, co ine peate din insunc, poate’ ain congtlinja. strivechimil Tor, dar ert — din transmisia de gone. Se simte aceasta in mersul fe ‘calf, fn Tinia necurbat Ge povert a spatelul stu, ta min- ‘dria cu care isl inaltd caput Gi tn agecimea " priviri scrutt- foare, tn depling armonie si oordonarea. perfect a mlgetri= Tor de: trap sau de gatop. ‘Aici, Ta” Mangalia, pur stngit ‘arabi au gisit un elimat aproplat de eel al locurlor natale, in- ‘luenjat avorabil de vecinitatea ‘aril $i Plajelor largi pe care, ftuncl ‘cind sezonul estival —t-0 nchelat, call” zburdt In vale, Und ct narile frematinde "de pldcerea fugil libers, nelntrinate, 68 eral umed marin, vintul pl- ‘runattor din nord. Herghella de la Mangalla a fost infintath In 1928, cu ocazia aniversinit unel junit de ‘Yenc de 1a rizboiui de indepen= densa din 1611-1870, Primal cal, ‘Parmdsac pelnlert 44 de Tope mame, eu fost adusi de ‘Jogalla, el provenind de la Her~ hella Ge pur singe arabi Babol- ya, din Ungari ‘In timp, acest efectiv sea tri- plat, ajunging la 123 lepe mame $19 armfsari_pepinierl, tmpir~ Gig — ne spune un speclallt, Ingineral Ton Cirbe, diroctorul herghelieh ~'tn 9 lin de. stage, alifel-spus, in 0 faallil, tlecare feu urmagt af ‘Apropo de ing. fon Cirje, am rofinut un amgaunt Interesant Pentru “ceoa ce se choad cu Sdevirat vocatia pasiunil: el Sa niscut chiar in herghelia de fal dela Mangalla "(unde tat Siu era tngrijitor de en), fea {rat coptiana ta mifioeul ealfor mat o tacultate de. speciall~ fate, sustinindu-si Tucrarea do iploma cu un sublect privind ‘conservarea raselor de eal, dup& ‘care t-a Intors 8h luereze in. her- hella decal In care s-a niscut Semnificatiy, nu?! Cit ani de ai ot atta to mifloeul cal- Sint sul ct aa hese im call be iba naira toa Fe ence og detent a ue Ee Hl ales «enact tue etoet Gs care mace, an cam eC ge ge ee Cree Weeeaae’ Seas eh sa anes Doe Wee Gatemet cat pecten, ce taah re pects ae $count ce see suPlirae for sot ce mi ees Gia ypcestal “acasioy sin in care tacegaut aed Seige alae vases coe. hire bulee hoc Re Geet tiie weld tec, aol am, ocean Se wertela Mangntn"usalt| Go alan herp: hug nears, sense comietee tata ix qu Safina eg Meecictiy penta Slatnoee de pu tale tic ects ¢ ama Timid s deeeeeioc as uretact- Bite se set ‘statoas ia se gae nec ban: fans ken, aease Rober Se Hea stbrebeat funn, ae 96 Reba = Rin © uel beporantd «avi. RES. sap Maace ese eS G ay milhmict pera Seale athad ts Yolo ime pale minnie fe care lea Be Gia vecotite anufiores: Heeu le “Merphala” Mangia Site" pe'liora spon ci Siem ince erbart gf fedy ‘iectaetial tile Bitpedia Vena, moses Warm Tangier oe ofert_ nu "G3"ine ally Ca" face ed natn deeded Se Glte's| iy? Md glee ia remonfes Hite peste oben, eg po" Hf Robleiea clon tml Intense stiltste ae o fate ine! flay file ee tare erupes Se thal cisre“nau tx asta pet cioe de plies tat eis led Bhdutee Cluctrora: ier ea al vinous tar Resin "Debae lt Sespell ant Sul bo borsy: Gath conclu fleet Recent ra finaliest comtrae: eat oe eam facut Dat Wot fie unul frumos hipodrom desti- Ven! !" V, Hage, Bonn RPG. Ee nomupen aera en pereacetvor fi “onganiante pry Sell, bretenul dintotdenma Bontoe epee aa cadrul unor competifit 'sportive. C, Ismni Deten de Reluco GrigorcesSIMPOZION SE CULTURAL ee Sai!) Xavi m1 3 PRALINE anata eye Integrarea achyitahilon culturale in formele simple de turism destinate timpului liber al tinerilor ‘Un popor intet In familia naffuntlor euro pene prin etnogenez4, prin forma de civiiza- fie si culturt 1 efimtw pein ocuparea uel Joe tn constinta ealestiva 8 loceitorsios cont ‘eatultd, spune istorieul Virgil Candes, tov findus! ‘cltitori le cunoagterea patamonii ub cultural, aceasta sestre, pe nedrent isents eoparte, 1h cunoasioraa ‘propaganda de ‘cunourtore, a patrenonlti tunsetie de cane Gispunam. Acaasta zeatre repcezints cimmen= ‘lunes spistuals'a somfnilon Bepisind ten fonlul oationat ea resultat at muni, eveatel Si geniulul poporulul Toma, constitaind Sa ‘Scelasl timp menajul nactru spre alve poooare ‘conifibuind Ja Umbogitiren “culturl ‘st ar Prin cargeterul tor de reprezentanti ai tre ‘gatului de evocatori at tmpurilor strivedh factor) eultural-istoriel se tnseriu cu 0 eo sebltd tinportanta fn. potentialul” turistie al tuna! teritorty ‘Simtul de feumos, de instructie s1 educatic a facut ca voll acetion factor! #4 cresass yer™ figinos, eectauraren #1 valorficarea oblective- Jer istoniee 1 athitecionice find actu care ‘au impus ci se impun, ined, in toate Fem e ti Rominia are sumervase @1 variate monu- mente istorce deo mase veloare. care dest= Aue Vista din resiunile sespactive, care evi Gentiazh evenimentele Gin teecutul poporaiul hhostru, care fac cunoscuto nivel st caracto- ful arial roménest| con diferite qpocl ‘Miandstile, patatele, locusle Setoree, éa- sele vech! Insolite de iedende oi traaitt ant tezaure inestimablte ale trecufulut poporulul Rostra si seprezinta un potential torietle AWalizearé cu cel nalural al muniilor si sl ‘Moralaiut Pestju! unor asezdrt constitute obiective Fossa turiemul Admirafia ef es” Deetul fad de pateimoniul Istorie # cultural, pastrarea integritagh Scestula sint manifestanl ale gra- Gulul de educate sl clvilzajie (care. trebule cultivate ince {ajenite im comportamentul tine- Flor tort Prin calitatea tor, servieile tue ristioe “determina modificarea aprecieriior asupra cadrulul tral, material ¢1 cultural, ficin- ‘Gucl poal mult sau mal pun pla fcut Insp calitatea Hind un at ‘but al gradulut superior de cul~ turd ql etvilzajie, se cere ain partes -tuturorfactorilor care Soneura Ta destaqurarea activiti- {ior turistiee comportament Semn, ‘ollettudine maxima, cn ste 3] coreetitudine #10 fit ‘moralé ireprogabilé.. Starea de frdine, curgjenie $1 igiend a tus furor Spatillor cu funetit tunis fe, pildele de etled superioaré, fe’ Comportament admirabil Supra tinerilor efecte contam) ante, contribuind 1a. deotvirg- tea educate lor. In plus resll- Zares une! insite calitai gene Feask satisfacerea exigentelor Sporite ale turgtilor 91 dorinja de Fever a acertora “— indleator Sigur al satstactel faristice in stiinst. dependent de cu noagterea directa a frumuse(iior ari, a vestgilor referitoare Ia Irecutul su, a reallztrilor gene Fallor aetuale,turismul dezvol~ {ala tinert sentimentul mindelel, Sl demnitagi, al datoriel dea para gl infrumusefa pats, toa ie acefenavind om Fol eon fh reaiizaren uel autentice ati patriotie. ‘Largind mult orlzontwl cunoay- teri, Ineepind de la cadrul geo araflc "fisie si economic, cont ‘Buln eu loeurle istrice, eu fol- lorul, arta populara, etnografis, fu monumentele fatoree, ealtu: fale gl termiaind “cu Tocultoell fiverselor meleagur, cu reall ile st valorile cutturale ain strai- nila, ellitorilie turistice con. {ribuie 1a ridlearea, sub aspect spleitual, a nivelului de tral al Enertior, ia dezvoltarea, person gt umane, ‘Avind anurnite. particulaita, turlsmul “cultural” favorizeasa dezvoltaren capacitiil creatoure, cu consecints favorablle asuora activitanl instructive. §l prot Slonale ‘ale tineriion, abgindu posibilitates ‘de a. participa, 2 ‘ar la opera colectiva de feutire 2 soctallsmulul gi comunismulul in patria noastra ‘Vasile Bradea vloepregedinto al Agenfiel "BOT. Selu MareGENEVALUL Ve GAULLE GINDURI SIPNG°UR AT: ATE Frintre insemnirile de pe masa de Iucru a generalului De Gaulle din cca dela Colombey-les-Deux-Blises (proprictatea familicl in care sa Inigldeauna in momentele sale de singurdiate) o trash obsedantd : Nietzsche i= elras ‘Total este zadarule, totul esto egal, totul este depislt”. ‘nut 1046, ‘inter Este itil primivark de dupA eliberare, a singur&ta{i. In mai, jaca a refuzat primul proiect de Constituie, La sfirsitul veril a fost defi- nitivat el le-al doilea protect, De Gaulle refuch texiul, "Va intra din now Franfa inte-o perioada ‘de provizorat t AL TREILEA TUR DE SCRUTIN ESTE INTOTDEAUNA FATAL Majoritatea parlamentara fl trimite 1a Colombey-les-deux-Balises pe Plerre-Hensi ‘Feltgen, care incearea si-i ‘convings pe fgeneralul De Gaulle in termenii urmatort HMB simt att do bine ciel. & foarte vesel = ete imposibil sa reunim pentru a treia “oar Adunaren Constituanta. Tebule s8. ne fSprim alel din motive de ordin intern $i ex- tern foarte clare, Este o situatle grea Pro- fectul aetual nu este perfect, este adevirat, dar nol eredem, man général, ci tn proble- Imele de fond ali objinut satistacte. Am evi- fat, cum vedetl, prima formula prin care se Insttula, de tape, dictatura Adunari Nelnfelegerea esenfiald nu era insi asta Generalul De Gaulle imagineazi compe: tenfa Constitutiel din perspectiva unui nou, Dasibi,confct internafional. Adiea. nu se Fefera ‘numal la ce @ fast — Fi bine, explick el, tp aceasta eventua- litate, dragul meu, Constitutia trebule si uprinda’ un Singur artical sential, untl Singur’ in eaz de. pericol pentru fara, getul tatulli este investit cu deplincle puter! ale Suveranitajt nationale. MEREU AM FOST INVINS LA INCEPUT $i De Gaulle confirma = im eventualitatea unui nou conflict mons Jalal este limpede cd terltonil trancez ar Sema si fle, inevitabll un terltoria im ite Degedinteiul Republic posibllitatea “de a yea cu el oriunde ar fi Obligat sa se alle, in afara hotarelor Sepline. ‘S'Spunind nu projectului nostra constitutio= nal — observa P. H. Tellgen — va compror fitel{ foarte serios gansele nel eventuale flegeri"n funclia de pregedinte al Republlet De Gaulle = Vol fi probabil tnvins, Dar ew mi-am telit ntreaga viat@ flnd thving la tneeput sl Cstiging bia mai tris, Dar eisugind ping fa'urma, Amintii-vé de soarta teorilor mele militare sau de ‘tal de la 18 junie 1940 ‘Aveam foarte puting lume de partea mea tn vremea acees. Dupd patru ani, toati Franta ‘fort eu mine FRANTA VA RAMINE INTOTDEAUNA FRANTA = Unde este vitorul ? Viitorul este Im not Generalul De Gaulle Isl invita, de obiee, vinitatort prima oara in biroul sau de Tueru, ‘po! in folgorul regedintet de unde 1'se vede atit de bine singuratates Padure, Niet 0 casi. Nict un om. MAcesta este Tocul met de mune Bate admirabil ‘Ma simt exceptional ‘Total este alit de vesel ‘ranfel, insemnele puter De fapt, toatd Tumea Inielegea od el vrea 8! spunk ‘ch tolugi este clt se poste de trish ‘Trist en puteren, Sau ea lipea de putere pene ‘ru eel obignuiti eu ea. SVedeth, din bibliotect gl din foigor se ‘vid mal bine o'teamé de luerurt La ineeput dau fost gal, apot au vent, romanil. Apol germanil (titi el wzerman" Inseamnd, ‘de fant, ywesin® ?), agol barbaril de tot fell, ‘slatted, biser “Toate au trecut, Linia orlzontulul a rimas fingh neeeasl inalti si limpede, dineolo. $1 inconce de pidurea mea gales. St tot fneepe, de flecare dat, de Ia Incepat $8 nt ne facem grji. Un lucru este sigur: Prana ‘va ramine intovdeauna Frans, RENE COTY SE RETRAGE ‘La 6 iunie 1946, generalul De Gaulle de- clarase sot ce este vechi fn fruntea {rit trebule schimbat, La sfirital Tul nolembele Mine treabl pe pregadintele Republicil (René Coty avea 78 de an) ante va, rdmine Fronto* (mijoc) @ ya revedere, demnule Coty" (dreapta) 6mealiato de presedinte al Rep feu un prim-minisiruy si sicem de alia “27 Na ar putea apare nicl un ‘ol, sint sigur, dar ar {1 0 si ta pentru amladol, Dack ag avea ‘chveste in interesul natlunil sd ah site nct'o lips, Dar na ee lee gl De Gaulle ‘muijumese, | domnule _presedinte i praca Fspetil reeuno¥- a 9 fanuarie 1059, eind René Coty dupa ceremonit- Je ar necunoseut, cu garda cllare, de vecht combatant), dupa Into-| ai sringerie de ac cost simpatizanti, un simpla “Ea revedere, dante Cat m le se tndepBrteah cu otocolul — aiseutat sl repetat de, eteva eden ‘ca ostut pregedinte s8 ploce ri ates lua Himad bin Ge ia i ‘claboraton, de ia rulime gl chiar v nou! prevedinte at Be “Gablie era inst grabit, Un Aut René Coty pint 1a Le Havre, Au natal, a fost un drum frist, TB. Stana “ORIZONTAL: 1) Ans unut vas —~ Primele din allabet. 2) Sree la care navigator masoart Teal entra aisle i atoral & Wel — Fir vegetal subyire tervind a st pentra. patonih 4) ia trinchetin !— Element de arboradd, forma "do" stiio montat in punte soldat ca parm, destinat st susiind is pesita vole, greementul antenele Me) Ainvell 0 parimé (ringhie, cable) a thie de plots, penta @ 0 fer de die copii Burae, sa fire sin~ fos din eare se confectio ae ‘Anion. Um#lapingole si pune atin in ‘migeare — Oray situat 1a Salis mun(tior cu acelagl mame, De m2- i deo al ral utes Vethe ‘Bivetia -~ Pinai in forma de ira W arborata la catargul de la pupa. 8) Stn Olanda — Nume.masculin. 9) Pesiturd de parime dreptunghiulars sau rata ulliaata 1a protejarea navel sau a v. de navigatie, document ie Siiver Cromwel, prin care lta $1 pe negustor ti rie apuace, 1D) MAXIMIN Creer epocil Domnall Error ree nerieronsn roe eens oa eran eee eae ay ORC ane nae atc mare ore aera TS Peer cana ee eR es Pre ere een Renan etree ren cree eee rae ree rama idallor recrutait'de curind, aga ineit nu fu Pome rer row ren Meee orn Se eer renner Coreen ape rs ren eet ene Premera ay Pert Aacrae irae coca erent rt Ue ee aC A Re pre anereamevere tee om ics Pera ie ee tree oe rete rT aT oe ees Cree e cd ee men emer Pe renee are eet neat taas Prrtieie Serene rec rath Pah eee rae ee) Parent rerneersnerT iar Ee ear RE TTS Breit aera ocr aeedi VERTICAL ; 1) Ine! de metal cu care se prone de werd, vein (unenulara lath fava sau vela telunghilard ce se ridi- cl ia sitaturle dinire arbor @elastral) ‘popes. 2) A tixa 0 Vela peo "a 2) Cole dint la ating Ada un pect buclat fetal unat fashturt, ) Pinzi ‘de ling, Yesutd special gl rezisientd, din ‘ate se confectioneazA pavilloanele pentra ‘ave ~ Comunttatea Eeonomlca Europea 1a (abe), 8) Catete — Igl pune isealiara e o cotvantie. 6) O pinzh instalatl pe Ebori, servind la’ merwulvasulu — Bo ‘eta ld extvemitatea vergilor 1) Loe {ite in Spania — © pined pentru rulare Gl), ®) Marele joponant™ al Tul Decebal Saistor Dumitri. 9) Amalgamatl tn ve~ hea chimie (abe) — Bine — Anu! trecut (abr Uz). 10) Tesut jeu bAtale" tn par fea superioara a Inimit— Primul ‘petro- Ler mare din fota RS. inteat In, explog- fare In azul 1974 cu 0 capacitate de 66 004 ‘dv, 11) Nava cu pinze arabA (contempo- Tand), cu vele trapezcidale cate pot fi otleniate ujor pentru a prinde bine vin- {ul — Arbore emineseian. air RACUL rea ena aera rere ree Acree ce ee eerste a Pron See aN arr Pere rarer ert Poratieeeere erent Perec eer abet eran Pobeceet iti rented Poet etre eter RIE oe eee reir ar Serer aN PO So ere ecru Stes mee ree eet Sere oe ie tne er PrN aerern ie ee rete remota Ponce otra teen enn tt Raarrineeserrrge ae me a Pree ates ee ene rma te ae ene ier erect reacties Bar eminent Breviary aetna Pie ayers na emer Fc Mee eect reer ert EL Peer eet ener Beran cna Pea rar coor terre tices ei eee ea Ba oer treet SC Ree norte rare nce easter pean rife Cote he nee Rice seers een eee eer ener mnie Noe tana rare ern Peirce veecrett Seer ran Ee cee een Pere area ree tear nite reais rar See ae ae nae Reena cece err arrearage etre Breer marie rt Praeger ri aia art Rentatehe Nectrert get etn Exner Perri re ere ar Premera eerie ea Pee etree ere Pear nears eat te eer ee Ta pean en etic ear Prarreremeraniee rc a e Prat eer deterrence te perdi se Mier erento eminent Peni ee er etartea e ene‘senatorul vorbea ea alesit pentru tteva clipe pe terasa “"Deotsta a apdrut o fata fmbrdcata. in haine albe. A fost dels fa sttlgat ea, “Atsnel — relateazs mai depar- fe doctoral — mica trecut prin fap gindul cd nu trebule sa se fintimple ceca ce s-a tntimplat Ia Dallas in urma cu eine! ant, cing fa fost atasinat fratele Lui Bob Kennedy. John F. Kennedy, pre sedintele in exercitiu al SUA, cing, corpal 1ut netosutl fest veondus" pe un drum... anus La orele dout din noapte maar hott ©, in cazul In care Tuerurile vor evolua spre un first tragie, sama adreses unor Specialist din mai multe. state fle SUA. Vol care, de asernenea, fh autopala sa fle theuta tn pre enka mal multor reprezentanti ‘Mi Unor institute de mediind Le- ald din Totreaga Jara, Peatunel nu aveam eum esi lef concluzia autopsiel efectuate Ge mine va constitut -temetul Pentru revinvires cazulus Sirhan, fare recuinoscuse ef trate In Duedtirie cu arma in ound, dar fe nu-si amintogte ce a facut ul terior eu ea. Niment nu a putut Rega cl el a tras asupra senato- Tulul, In afara de" avocatul tul fare sustinea cA Impuscatura fa- fala mua fost trast din plstolul fist asupra fut Sirhan. [La hotelul .Ambateadoc" uni intte martorl ocular! at atenta- fului povestea ct a vizut 0 fata Ambraeata tr alb fugind din apro- Vegnicie Din visal nostra solidar ‘A ramas ecout Plerdat prinire fulsit cUelor leginate * Din seul erintior de Sar ‘Murmur nize not mal pot tum Daniela’ Silvasan 78 idutal stn in. Yogic ‘Soar euvintele, ocala) unde tysse Bugeat Bob ‘Kennedy. Even fuges un barbst cu pelea fislinle, poste oh acesia era Compiicle hl Sishah “Sirhan, fare ulterior a eusit sce asc? & tn aoe am _telefont ut Bly Boker fondatora entelut In {emational da: informati penta ‘nealeing legals," altor cones: ut specialist fn snaterte, Eckert fa atult: Mat mult ca. sigur Gh vi or cert a8 cimitell cada ‘rol la'Washington, dar st nu ae- Septal Dalian nu trebue Sermal repete!™ ‘Shehiar In timp ce vorbeam tua venit o Idee eslosa Yn toe SF examineze compat neineusient at far Renagayy foal bine lust ih soialul a Ping dar cum aa tac 7 1 ‘Adedseasd-e fstiurtl mi age de medieina legals certo Bit puna la asponie. speea: Ii or care s8 partite in efee- fares autoptet ‘Mom adresat,axadar, cApita- ull Smith, sous acetal instot Go ls Washington, Aecsia mica Sour ch in caval tn espe. Ken. dy ‘va muri el va Seite doi Specalist ta Los Angees cu Un tion miler special. nd ta fata fn alb sl Ja DAT betul care figise aatutl de. ea usm aiden ‘pace Ce a avut a In vedere cind’a.strigat oA fost teu Asta mea taeut 8 Ged {dea unut complot na paste # tn trebule af He excluss JL-am sunat pe doctorul Cyrit eit din Allhena, statul Pensyl- ania, ‘specialist! In cerceiarea frimejor polite. care sustinuse ef asupra ul JF. Kennedy tra- ese altcineva sf nu Lee Oswald Fn anul 1978, deci la zece ant de Prezentat in fata. Congresulut ‘erican planur $1 schite funda- Imentate silinifie, straduindu-se Sh Gemonstreze ch asupraiul Se, Kennedy au fost trase patru wioanfe. St cum Lee Oswald ta Sese numa trel, Insemna ein ‘comiterea atentatulul 2 mal fos! mestecat cineva ! "Toate doverile Tul au fort res pinse: Malt mai tirsiu, la titsi- {ul desbaterit el sa refert la re. ‘ultatul enalizelor de acustich ale Semnalelor radio transmise Inire pollfigt! In timpul eamiteri ert rel. Cu acest prile) aut fost de- Dlstate patru. impugeaturl, Dee, {tara e Onwaid' mat treat Versiunea oficial ins 4. ‘il sa telesonat de la spitalul Ea samariteinul milostiv’ co ‘munieindu-mivse _ceea ce stlam cu team ea os se" intimple Blectroencefalograma senator fut‘Kennedy indiet linia dreap= tals Am simtit cum {mi aluneea Feceptorul ain mina. Toate spe fantele de acl menfine in via(a se spulberaser. ‘in aiva de'6 Sunie la orele tei imiseafa mulfimea care se. adu- hase Tn fafa spitalulul “pura Danearte pe care seria: ,.Ne Tu: fim peoteu Bobby {" Ceca ce era” fotuna cu recunoasterea faptulul “cd senatorul Hobe! Kennedy fneetase din viata Timi adue aminte de disperarea care cuprinsese ruljimea, de fe- {le Incrincenate ale tinerilor, de ‘llugirijele care plingeau in ho- hote {ining fleeare in mind cite ‘un ‘trandafle. Am pittuns tn in- ‘lnta ‘spitalulul st un -membru fal detagamentulul” de. securitate, fare stitea Tn usa sectiel de pa falogie, ma salutd user. Ecam Insofit de dot sistent Taauntra fe aflau deja representantt din Seclia men, observator! tirg) de ministeral. de rizbol si doce {oral Henry’ Cane, condueatoral grupulul “de neurochirurgie care Tau operat p” Kennedy. Corpul neinsufietit a senato- rani Speram. a obfin davest Importante cu ajutorul Tu Din fericire, pirul fusese s- frat, cineva. din personalul, sp falulul ii stingese eu gei8 n= tio grimajoara. ‘Un. colaboratar deval'meu ft pusese Intr-un pli. Deven di hroives Grigorees Dp acees am Inceput coca Re Prima, lvltrk — glontele a gatrans in corp prin, Subroard, Sis paras. dros sarecun ait pai Acer cae a fot Unga umarul sting. a “Aidoun Tovar fat tt sub- ssoariy am leet de pola Str gonile « pitvans that a Sting egind* fe cen U's gasen Saud. Atm extras giotse oe 2 Gtormat "primal Gop dele ps Seen cram pola pater a at Slioned "arm dn? easy fuses te ne mal tlt mina feet end a opal ns sacle “dnl fhonieul care Eariset ta at Remedy 2° pitta pea Gree 23 ch. ding de Sr fea reap dupa care sa fie Himijat. Analiga frinturlor glslte 2 feat posibila se stabUensed sau nu ain arma “iul Sirhan.” Or, asta tne Semna ¢& pentru a stabil ef Sirhan 3B. siehan a fost asasinul Tul Robert ‘Kennedy erau nece- sare alte dover! Cu ajutorul asistentilor mal si al futuror celor presenti am Gteetuat cea mai completa st me ‘Eiloasdnutopsie din. intreaga ‘mea carieri.Eram animate ‘deca ct in tijloc a fost un come plot John McKinley aven i serie mal tru fa. eartea sa =CHimt Ih" Amerieas : ,Gratie autopstel efectuate ca. sulla stentle de Aloetoral Noguchi au fost elstiga- te\dovest deo insemnatate ex: ceotionala, “rie ar parka de aradaxal®, ‘Smocul de pir pe care toemai am salvat in ultima clips in sala ‘de operatie ne-a ‘condus Spre versiunea potcivit céreia cel are a executat.lovitura care a curmat ‘irul’ viet Tui. Robert Kennedy nu a fost’ Sishan B, Sirhan! © 31 mai tirlu a venit ta bj oul meu un eriminallst al polls fiel din Lor Angeles = Doctore Noguchi, am gisit eosebit in emoeul de Dr! Ge’amume? ‘Urme de praf de pused, prat de plumb si inch ceva eare at Dutea fi funingine! |Funingine™ inseamns in time ajul nostra particule de peat le puget arse. Am sAeit pur si simplude "pe seaun. “Toca ta fcursul: diminetit" am fost infor” mat de cltiva politist ef potri« Vit informatitor ‘turor.marto= Flor oeulat! ai erimel, Sichan $6 ‘sea Ta cel pufin un’ metnt de: pirtare de. Kennedy in. momen: ful cind Treeput 98. tragh. Tar acai drut ul 8 fost gkslts vfuningine”, asta {nseamnd e8 Gloanjele ail fost tease de 1a nu al clliva'centimets | Septembrie Septembrie si cu mine Te astepitm Cu dmbratigaet De frunse, Ramis Pind cind torna, Neva invite Sum se sinneia Zapeaie tral. Carmen TrandatirIn timpul trageril, din arma de foc tes, in start de’ gloante, fir soare de metal 1 praf de pused ars. Am studiat™ foarte. bine’ la azo lnfrerogilfotografille ps ‘care mi Je adusese eriminalistl ‘Alte eercetiri au demonstrat si fle ef glontele a fost tras foarte fe apreape. Am observat cl par- tleulele de prat de pused near Se, care au ajuns tn ‘urechea tui Kennedy, formasera un cere aparie, Se poate ea acolo si {ost gi urme de praf ars, dar fare @u disparut In timpul’ pro- fedusit preoperatorl, ‘Urmole de pra de puscd ars gas in paral ful Kenneay mau fondus la concluaia cf atuncl find sa declansat Jovitura care fost fatala. senatorulul, feava pistolulul se gises le o distanta fe dol ping a gapte centimetrl $l jumttate, A\ Tost necesara 0 Snaliza balisties pentru a putea Stabill cu preclale distanja de la fare se trdvese, rin’ cap Imi treceau fel de fel de planurl cum ag. putea re- constital tabloul elrcular al par- ticulelor de praf de puget nears. ‘Seara, cel” de la Taborator au fost caecum supringt de cererea mea de a-mi fl puse 1a. dispodt fle nu mai pufin de gapte urechi fe pore La-am explicat ce arn fe gind s8 fac, apol am cerut ca ‘esate ureche! safle cusuta. de lun sae care ar representa un fap. Expertiza balisticd « fost ffsctuatt a dows ai. Team cerut bfiferulut de’ politie x4 traghy ps Find, de la" distante progresly ‘mal’‘marl, In flecare. ycap’ (Ceca ee ofiteral faci cu multt grill. Trase cele gapte gloanie far fn neapul* In care se Trasese Ge 1a'7/5 em, am observat repro- uceres exactd a eereulul format Se particulele nearse de prat de Duyed in urechea dreapti a Tul Kennedy. "Tn afard de aceasta, critical prin’ ‘care. “patrunsese flontele aves absolut acceasi forms ‘Ream gtiam cu exactitate po- sijia armel ceiminalulul In mo. ‘mentul declangarit loviturl "fa {ale 0 distanja. variind intro. S18 centimetet gl cel putin trel ‘entimetr! de Inpartea inferiea~ Pa\a urechil drepte.a senatorulu ‘Micam dat indataseama ed aceasta il disculp’ pe Sinan de aeuzajia de a-l fl ueis pe Bob Kennedy. Bete stiut faptul cA mu ne puter baza fa exclusivitate ‘be declaratille martorilor ocular! gin acest caz el au fost foar- te multi iar depoditille lor au coineis aproape in fotatitaie — Sar ele niet nu pot fl eliminate Nich UNUL DINTRE EI NU LA VAZUT PE SIRHAN TRA- Gin ASUPRA LUI KENNEDY! Po lingd rezultatele autopsicl si alte detalii au demonstrat ci GEOGRAFICA (Monoverd reflexiy : 5—10) Sichan ou a acfionat | singur. Asupra ut Kennedy au fost tra- se patra gloanje dintre care teel Glirect tn ‘e Zar al patrulea doar in imbrdciminte, Cinet dintre ‘camenll aflatt fn preajma lul Kennedy au fost edit gi ot do loanje, Din trupurile Scestora ‘loanfele au fost extrase abia la ‘Spltal, Urmee a tre gloante a {ost site in. podea, in total, 1a tocul efimel au fost isite 19" gioante, tn timp co Simhan avea un Inedrestor pentra fumal opt! Criminalig repu- fat au tmbratigat ideca [a 1o- ful eu pricina sa mal aflat cel ppujin Incd o persoand care a oa ‘Care este adevirul ? Conclusla medicala a tribuna- Julul conchide ef asesinatul a ‘avut Joe asttel :Indata ce Ken- nedy a intrat in oficly, el x fost Impugeat tn cap de la’o distan- ‘Wide sapte-opt centimetsi. Ken- nedy. a" ridicat mina dreapti ta Sus sia inceput si se rasuceas- fh theet, Tn nest moment #-a ‘ual alte impusettur, Unul din- fre gloante a. patruns prin hal- ‘ha senator fara acl Pant Insa, ‘Alte dowd eau iment direct ‘Subsuoard, cu toate ef aveau ‘lrectitditerite, Kennedy "con finuind si se risuceases’ in ck ere, Undl aintre gloante a zbi- Fat oblic peste umar in timp ce at. ‘dollea s-a tmpotmalit. in eat “Heconstituires tn detallu a eri- mei admite numai cous" yer~ Slant ile c& Sirhan a fugit pint aproape de Kennedy, dup eare a ineeput 58 tragh (dar acest lu- fru nua fost observat de niment Gintre cei de fala), dupd care a Heit inapol_(ueru’ care, de_ase- ‘menea, nea fost vit de niment) fontinuind st tragh de la 0 dis- {anja de-aproximativ un metru, wee nal om a tras de aproape asupra, ‘lui "Kennedy, ‘up care s-a fcut nevizut, cel are a preluat tieul — acoperin- dui retragerea — flind Sirhan ‘Ga specialist in medicing legac 4a gtiu ef foarte adesea. martorii ‘att in enulfime au gtiu ce anue re se petzece tn jurul lor, pri- wine Ior flind atrase de perso. hlltatea fn cauzA. St numal dupa fe peleep ef In jurul lor se po- ‘fece eva necbignult, nual ‘tunel fel Inu ochil de pe aceste. Altfel spus, martorit niet nu au ‘aeut ce sa Intimplat in noaptea Potrivit conelusiel madicale a tribunalulul, senatorul Kenneay 2 fost atins de trel gloante avind fralectorl diferite. “Aceasta In- seamnd cf senatorul Kennedy s-a Fisuelt fa jurul propriulul ax, mmigeare care a nevesitet un timp barecare, Martorll au avut ast fel timp sh Inceteze a se mal ulta Ia Kennedy, pentru a-1 ve- fea pe Sirhan care triges, Tar l| 2) Val de el (mold) 2) Aldturaté une! ‘misciri oarecare, 3) Pus pe roate, a ‘doua oar. 4) O guma.. de import 5) Tronlzat gratie | 8) Au luat contact ca vigosrea Inainta- silor ‘» Unfel de intrare ta api cu buna | | | | | Patrat 7X 7 | onrzowzat gr'venricaL : tunel cind Lau vist, EL Sz AFLA “LA UN METRU DE KENNEDY, FARA A SE FI DAT. INAPO! | Al doilea moment 11 eonstitule eclarajia Tul Ke Jukker, pro- prietarul hotelului, venit’ direct in Intimpinarea senatorulul §i a Jul Ethel Kennedy. Hl se atla‘In- fre Sirhan gl senator. Jukker a fost cel care Lea pring pe Sic- hhan pravalinducl peste masa’ ca ‘minedrurile pregitte ‘Atunel, ea’ acum, Jukker a eclarat: ye'am. spe” function farilor mél eA ‘Sithan nu ta aflat att de aproape de Kennedy fnett $4 ft putut trage din Ime diata apropiere.* SJukker ‘mai este de pirere et vversiunea ‘potrivit ctrela asupra Senatorulul a mal fras si 0 alta persoand nu poate consitul mom fiv de recurs, Intructt chiar ‘din Drimele alle S-AHOTARIT ct Ssasinul este Sirhan! ‘Dar cum’ Sirhan nu s-a aflat Im imediata aproplere 2. senato- ulul este foarte posibil ca lovi- fura fatalé st fi pornit dintr-un alt piste, situatiewn care Sirhan, orbit de 'uré impotriva lui Bob Kennedy, ai fl tneeput sa tras alurea. pentru a scoperl fuga fsasinul, {Tn anul 1970 aceasta problema a atras din nou atentia cpiniel Dublice, Prin intermediul avaca- fulul shu, Godtrey Isaac, Sishan fa cerut achimbares Motiv cerert ‘probele anchetatoruiu! tribunalu- Tut pe care Isase a avut posibi- tatea 88 Te foloseasct. Ancheta- forul nu a fost alteineva deci William Harpen, eonsiller erimi- nallst al poliiel din’ Passaden California, fost offer cereetay al fare! mutate, Iatd ce seria el ‘ste neisdolelnic faptul ef nice’ depesiflle martorilor oct Jan gf rezultatele autopsiel exis {8 diferente marl. In niet un ez fle nu pot da peste ‘cap versix tinea potrivit Greta pentru eo ‘mitacea erimet 8 foe! flosité me ‘Tai arma. Tut Sichan. Aceasta iferenjadispare do tndata ee ‘vom presupune ch in acelagt timp "ea gloanjele Iu Siehany care a tras din pozitia “Ay ea ras, dintr-o alta Semi, din po- zifia B.'liste limpede’ ea bund lua eA Sirhan mu s-a putut afla fn dows locuri tn acelagh timp." ‘Sentinja tmpotriva. Tat Sirhan a Fimas in vigoare. Personal sint de parere ‘cd asasinaren Iai Rox bert Kennedy va intra in istoria ‘medicinil Iegale ca ‘un Zenomen fipie de. ,psihoza a mulfimiss, find niet ""maear “unl inte ‘martorit cculari na vazut ce anume so tntimpla, ‘Alita vreme exactitate ce ceptim sl versiunea conform eh Fela asupen senatorulil & fas gi bn alt indivie. ‘Un Jueru este ined cert: Je ‘acum fneolo niment Au va mal utea spune "cu certitudine eh Asasinul fut Robert Kennedy este Sithan Bishare Siehan, Prezentare si traducere Nicolae NicoardMuzeele — focare de constiinta romaneasea Ridleinda-se sg! inttice contemporane, de Iureologie oerotete i valriies complex ox bogat gt rari patrimontu,'mirtunie graieare = folon 1 acilve exisienje muliilenare & fabuna ea vat deft rt" "spat earpato-danublano- i memuritoral pa maint al daelior, mpllalnducy pelle se destin, dha rennin ivelal refle najonate maz rey aimate to fn'ciutaten " dumanesvoastra de Fealisk. Vorb ANTONESCU ‘ineetor adiunet in Constal Cale Her Soaiiateare cocrdoneat ac fiptut pe firimmuzlstic In wees fe prospalat st cu nol as patrimonia Fesuitate din cercetaren glint, Seniztit gt donatt gt acfualsat sistematie In fu fina documentclor de partic yi do tial, acent front pulseasa, cn o inimaufagd, acevarurle fominggt,tezauele unt originate spirtuaials finmarie’ circuit ale onpintes,nelonale. al Mlondlale: Acost proces, are se potrece tn cor {ental expontlorverporsge gh permanente Hintities ineraisiplinars, coca ce asigura mac Hor demonstrat istorce, cinogeatice, bologice Slarisice perusitate gi 0 boss» mesajulul uffurl eduestiy doo semarcabla etcent rtintiate, beneficiaes de fomplecioten setae flitural-muzeatc, act nut cu prompltudine le Gairent ca ultimele serie! sie euinfel oma Te sich importante covirgitoare a muzeclor ivy au fost supuce unor indramnsje ct provande pees cette fa aeeeece sebit'de Sheeiat si pene tare de special SS a apa Bee peices oie: ca ect : es, Gi crs hes pn ca eer eats a ego ey od pe eeetan mcr enens freatoral nel spleniide si monoliice civifeant ee cee eras sana er: Hea a tt eee rumetind deta un rmuzcu public iuing “eontactyi" nemifioit ci plastica Daal tracogetti, cu profundels ferent le poperului roman in propagices” cviteayel Monllaie 14 marilor ideaiuel poltice 9 ele, finagint definltord untural une! puternice per Senalitaeplamacies in furaina, ‘vescurlot tn feohamol sacl Incveri al maviorcontrun™ Genfl crestor sl poperal romén, cre a dh ult pLitesterts uteceital univerale se Labia Semeala coloana a iedlaitulut spre nemarginiven Prometeteslor sepals sl giseate binemertala Fallen expocitile de bata Sle mazecior de arth Blasted si fieraturd, ca sl inlumen: de Sas 3 tpasitier eleouretice: Th anul care a trecut, mureogratia roméneas- ‘Hénfa dobindita, a faueit un preflos unieat, Mae BILANT SI PERSPECTIVE aul Coramielt si Sticlel, hemind afta dests- pate impresionanta fracas" coe gece mien ciulizaie carpato-tanubiaro-ponfics ‘em de origina ete qi aemonstatia te- apatichsn muzese de Stinjele Pata pateunse Ee tezele marion ruta le ging conterpa™ Tne: epoca srandioaselar probleme Tognie do fees Splen a om devant fie cumin 1 de'Fingelul dlstraghtoe “at xézboaletor nae Milton de prestigioeul Muzeu National ,Cri apres Ante nae neg ee al mrediulaf ipconuraior de av Pitesti, Mureul de "Piatra Naam design ane inestimable pirtate a pémintulus ol criginalul murew al ape fer do" Patient, inchinat cape povora suttural cursurfe de apt, ce duc, (Gate, edtre Du ire de Mele Secon gi urmagit di, Basarabt Ge ce ctivialt au, pdgt muzecte Romnict fn anal 196 'are sin" perpectvele deavalts betta fori acest anf vest cu nebial Fal de cet ale consti- fnjel nafionaie; musesle "Bomaniel ou ‘pagit tn nt 1905 inaminmt revolafionar a 'vremuc le gmtemgorane.Perspcivta Geol rouse posibiligh de afirmara. Poe Seite’ tae expat ‘Tomporare de Senalol ducati pus ia Glapoctiatu0uroe, ou tenilocmunell, in special tnetel gonerefl ire ia dacorgett Ha 600 de ani de la wrcarea se iconal Tuat ‘amaneett @gloriseulul dom Sliven cel Mare, —e0 vor tyeurn etn eco deoscbit pelea inbunktaires expeeiiig 86° afemtaeiojudefene ae a poe ‘ate aetiv in cee ce s8 ponte. pe rept mimi ella de Sncemtacs's aera tee RUN coal d's ovine ele, degree 2 Pet ain calls eed ere | {nino eo mist brbtosed st Mean Wa igeie, puters contr ake eae ete eta Salome rnturt Vata west pean Bo'paminturlle Caras-Severinulul, 0 dovedess cee li ie Eel fe Stas ce solar neti dla potas oe rene Soden a aa Ter Eostnfa toler eCieain cee fe FOU dey ipa det te me Spi ae"fe of mated "tre ole ecpln igre dan paca Stent felor ain de an de Ta menflunen il Meredy one ects ona keel ee Aeon poste pare inegran' Satta Sees Heo oii i coe ca aa ire teatule pant Sertgean iota dns Pei aie ay Sete on gee evita Spa tala tac a ar Bretehwe ve ts oroctal eral rola i sloase. asin gin Consemnare de Constanta ToderoiuNeindoleinic, Iapul se numaré in rindul fagelor orage pe caro, in toate intruchiparile Sale trebule so-1 infelogi mat Intl cu suile- ful ‘aga cum so tnuimpla cu Weimar, cu Flo- Fenja,'cu" Sevilla, cu Uppsala sau cu Kra- fova. “Agezat pe riul Bahlui, aproape de contiu- nj acestula cu Jia, ol este impresurat de Eoline ealme, pline de vil st pometur, gapte {a numar, din eare, caf Florenta, se desprin~ fe ca 0 siampS. Moderna agezace de ay pu bernie enir indus univeria, safle cultural, se sprijind pe coloanele propriei {ite ston — monumentele arhitecturale ale nut trecut prestige. ‘Cind Homdnia.pigea pe calea consteuici fosialismatul, Lapul tala din amintil sufo- fate de case mdrunte si insalubre care pareau Sit crolasea un destin de tirg provinetal g. rafuit, invalut in splendide paginl de cro- Bes a 'literelor gi artelor romanest. Acest [tralueitor focar de cultura merita insi gi 0 hhaind urbanistled pe misurd, au dato ul- Himele doua decenil, gtergind de pe obrazui pecirl tot ce era rid fara rost,relietind Inst Si pastsind Valorle, im contextal unel dezvol- Hirt contemporane fara precedent. Aga se face [Eh de eit ofl ma duc la Zap, rogisese fo ma- Foie oray moldovenese pluralul sau chip in- felectual’ pe. care Industrie | (metslurgice, Chimes, Yarmaccutice, textile, de mobil, imontare ote) sl modermul aspect "urban fare a inlocust haosul de casuje price aw fae decit si-l sublinieze i mat mult. Tagul na poate fi insa privit dinafars, EL ebule vazut dintauntrul sau, din propria sa evenire, eu sulletul legat de cel al intregtl Hiri, prin intimplari si apte aparte In Istorie, Beis "oamentl care fadat_aura pe care © oar ‘Originile urbel,se_pierd in preistorie. De fpumele siu imaginaiia populard a legat cite- Wa legende, Una spune oa s-au ridieat pe far- ‘ul Banluiulut ease unde we vicar, pe nume Pa ee ee Taga, _venea si-gi adape marile sale turme ‘Marcus Bandinus, eplscop eilstor ce Inspecta Bieagele eatoliee, trecind prin Moldova, po- meneste in 167 aceasta legends. Volevodul cirturar Dimitrle Cantemin, figura de faim ‘curopeand, grie in a ta Descriptio Moldavine 710 ef numele oragulul ar ven! de la un morar, fon zis lagu, care ridicase 0 moar pe Valea Babluiutul, Sint, desigur, supocfil. 1a- ful, ca mil toate oragele veehi, a fost la in- epuiuti'o estate Tniltati'pe un foarte irec- Wentat drum comercial Intre Orient si Occi- Sent, bine de mlagtinile Intretinute Se Fevarairile Bahlululul, " Orieum, ‘umole ‘Spare Hntlla oar In dacumente in 140, trun Secale. (pina in 1062) 8 fost capitals principatulul, Moldovel, lumplind eronietie cu intimplari furtunoase Razboalele pricinulte dinafard mu mal eon” feneau, ea de altel @l schimbarlle domrilor. Numal tm secolul al X Se rte eh ees ee dcoschire Vlas, $2 ne-einaim la muliplele Se eae ee Erte eat) ae ae SSG rama vegetal nalonal Radu BagdasarMOOTERIREA s. mosorcrdile {irk tank. Cx coplteletnvelte tn 40 imeloage de‘ pale, call tna gis chral fate acopecitt. complet de_aplrk- fearen cotta ‘oa fagul of cefarails de sale neere: Eavintat rSaboinie ot vigoaren lattul vor fea, Hlastral galtan-aulgerator Murad runt sd~ foatavireaiintati Sunt tert Hainaut mew stapi, Lmparatal (rimless fig mart” al sesatel anil yes” tneuvintet Incinare a ‘Murad, din now. pe ealul pe care auntrcae elon te tite cincaeel e_ oes pilne ou visurd feavatei apasenl, fu siceltoare jpourpeint-ue' de: mblash, Se bree Hiecare = pe lept be s0ale, ie Teens Har Stefan Feoiag wn tink tnvesminal 7 jumaiate ostean Sted si orb la ce se peice I ‘0 eink neateptats de Hacer. a frabaduralal finipstot dar cu a palm PUneatiels: SIGISMUND De LUXEMBOURG | Up, _birbat tn jur de douszecl de ant, cu o barbs tional curorinatior le Tames — I ane {fe aproape pint in brie se raiek, B fears fait supto, Mt 'domink pe toil Ta0 cupt de Nowit apusent se intorc, giles! of neintt- ti in ale for. * In trontea teniceror, Bayezid naintensh tn ote Tiuema tal, eu marele stoag verde al Pro- feat dertirirst, macsinal Bedrcea-Din, care ‘opterte fanatic” Allabcll-Allah-Ailaba Achar cortal care vateste de ablerete, de marie upliare, irl Miveon.Volovoaeh Yili Romi~ Tun barbat én puterea sirsel, cu barbt nea- sh paral relerat sus, deasuprs fren, 44e ogéan_ sunt induc pe umer. Foard vesmint de ‘Bichtoare ds‘ otet silt satel oe’ Re rao = ‘Bomnilort strigh el, icersind sf acopere Ihiemlaa. Domnilor 10 ‘parte dia erdie €= Maresl, pe a oh fats carg, ron itera prin ol epee pune Maretaal, mat ne Teplat inpoisiva spareaiel fires i asta 97= Inirueit Praja romain pare a 1 suerjorat marginiorss foo ineredinti spre foarla, a. rial curse Ie stings... La dreapia © dure, spune lists Mice " waSi ated rel migea de acolo, continu SBA pe wma, Rouccaut, mal po urmd, Marigny.'a nt com nui'ar Hoon pink sad Hee’ cu modestio Maresalul:’ Apot spre Mir~ im PEt i rik) een epen seat sa’ ast intoncand sunete "cs" nlsie coco cetail se Imbliogensh: ‘itimim T Unde? Cum’? Cina? Seed ree wie fice Tata eda ea a Rereanee ees seat azul Lasts mulfumesie prini-o tnlinare plletista. Continen et den porwel sn eo5pts ‘apetemtiir care vin Plea fe Hindral stu flu, Stefan imbeyic eu pritente, Bultave Murad ! Fa, marchi ee ‘ci nea conoseut, Meal Sage VE even oricind, Bonding i eee Ga ist string, Mircen se Snclind! impor so cli’ ‘n‘le stmin(s de ccarts. Epume ‘aire, petvindu:l sn, ooh; aol li is {ning oto string erie, ot [Aitorat ‘Prea Crater Pesonre! ‘tee ely iin fing’ euszomot pe a cin, bun acesta ? chicoteste ismeine" aisresalel nicl bar leairds em gf gum ar fl veve stable imine of jc mal diaaiate, poole. Cum zimbet ‘Bleros ee adreseast fat Mircea" oe5 tublorat‘wostea Tons 'va Di rgcumpicaea. {Settle ovina wf voll potet reveden ‘Scumpete macleagurt aafae. tn city Sezai Thy cais or leueea Taos limp desehls, fae cartier, eu ‘col Guy" de ln ‘remouite’ Gconrece are gurs lint de singe Inchogat Teuleerat care-1 fine im a‘n'smuceste seu, ea po tn cine esseul™ ter, Fisierel, tele, meterhansicte turesttfxbuc- neg fatesin mn discordant, asursitre Sictan tasarevicl wrk apre Baverid, cu capul iia tn fala Saltanete, Sl sonte sala, 0 siputh s1'0 depuae ta piciourele Ia. ‘Orval attgnuiat’ tale pune copta pe inna rosie ‘Mlerew cu ochit pecati, Stetan Laxarcvet iy 4g.be sae Soreane, o htinde, en peo ofranda, fetral Bhat, fal el Biles Mss, feral — s-a aruneat insi in faff, fScindu-t pa ‘risk din trapat ea. is "iareet stots, ofa Heels, rain Suber 2% Feteet 4. Cvaray urctl de road @cnstora, ample ayeridy ere eu fats acoperits de aptck— "ta, Sepia, si, oral fotren eit, acai unt compliment ai Pret? Gonpode pomiaie orale Bsunn Revasocsil Rosin: ‘tat fn pric. ea ok Ea "Pir Mia i seated 2a" sate Hayes igi sooale costal cu (ages 0 fl fing,” copind.n-o\ si mal avelt port de cintal ‘Un eles tind, puterale ca un tar, eu 0 Cisises ntelignos barbs neagré-corb'e tintd UB eines aspra, ee eerie fees ee TERE ETS eee ae ele ass au teat Ln eke Ure sre apa fer"? Set NO at ta oh eg ct mucin gin inet inet — itor RES spa cet etsunh eras sf melodtnst; tm get gen vet le do Not. ht Ronin ourta pe sipteelciniel yo ven nd sre Cn desea tae noget mama co | auc iter poppet "che barat tins ncloelit apeore Pct: isan, ps eat LER A = 1595 ‘intl aspru at Dobrogelinvilule tn nor! dex eff tranica tn pimint Ba- te berpedtor de npl, ate coi Seta i PPiiog Oditck Mr priveste Vict tarma al cdveia 56 Zbate, ca ae © flinlvie,stengul Turi! Romdaees, ‘iresu singel gees ec Sts ae Beggs gaa ae Ste il, dr egit uma Jor, cu capul gol — intrenga tut in “pa ut pind eta ‘cap, mat de “in capetenite ramave in vist ale asst snag‘ pe lat at sera iar Sa El ak'hiereo, tia pe-sproape, zlce Teretu, mi~ mirindu setie Ce ia mat ramos, m Este sus men, nui aevole simi spul ‘mormileinsofiiral st [eeepe pe. Shall do is Seu ew un a Se aud bufntucte infundate alo berbeclor ih aldarl,slelgiele rdsilor, "racnctele iptttortoe, De sum din turn, piredlabat Bsr fly, mcereiad si attzbata ex priviren novel de Drat, des, co's ridleat tarasy comduse bata ‘='Her mi Dideo.. vezt ef ia boarla 2 tela Yad Wt pe Talal Gi bagafi-ve-nive elt C3 evel, cu o sigeats ME Bre cpus! spune, ou un ris atfina pt eine, erin, Soa po fmt eau pricing oot Na teapaae. ib indu-i in brafat érept, “Bragomir c mort, pireilabe ao aude, dia vitinagag races une! femele ear aoe centers fe doe de all Veet at inset? *CiBerindel,.. Apa pe stlrste.. camenit ts! ‘miaines cure ont (Gu bietal tsa veel eek ftelstigt tava? Froten fe pein cl plctare, co osaresafl “i slmtl adreantte Si tine. A ineles pila meu? =D eepe a idl, cu admin ite, Tevet, privind stature soley 9 predlabala Sultagul Baye Yildirim, care, spre deoseb sine, gandus acest al reset seal Ie Desi ap Tonicer! inal, impasibih. 100 Tedtin fest} (otrk un, nadimb negra, oarta pe o tava de argiat” capul eferiltaal Sata ine, Hide mulfumit Bayexia, 8 i pp gute oak Set pe tipravite "at ‘unoares marl i airaverte- ‘ng din sie cetail, cu peretil spartt de apie e lata, are teva, de altel, peste “Farad Sigman, wAgt sinjenit de itutia in ‘hutind fotay f salvea® aD, epidemic oemcie pina, Fue pik Ebtint Bernd ongurad de capete~ ‘od Baler, in, mew i brats a'St salah prop soune, picind oh @ sia gh Moar “A Fi nek of teil din entate, cx sleagul tn trustee mare oe secs Ineatepate, vocea ta ¢ Ag e | Armele ms Ie punem Jos = Attar hata debutnd' ‘See al face neal: ren inl Werindet_ prine prvirea tut Ter- cle i face un semn imperorpdbt ‘Sicraindusy cn umbri eelare,p ‘let pereu spar. tea haat ast ferTeret, iia Toes Peek 1. ek, om steal citi Arante, apirdtert coldlist, pardsese ul te fo miler io femelle cot ‘Derale, be marsinl Frets unitate: Face. un gemaW melt Ravetta olomand tncepe ah cine tar lure umnezeafindul el a fe ape Aspunie print-o incna~ a capa dar pene da sapere + ocny Teen 2 sei '@a pace, Sullanul, eu st gum oar simfl frk= i race un Sema, sh vind ling Teedtin pe fruntea “ie sudoarers mi a ae eee ee heea oad = mee lun zimbet st te‘eres, Ging Ketoaad gin bras | mint dar Meves i rai jihad. Malde(.. La dram! 5-9 apuela. nu este Soret mga he ‘Yorn sonte"o cumva 14 eale eu el! ride, Infunecindu-se “Ia fej; Bevindel. Astaci ee eaes ft not aoaed rem a hap f1 aun, desl e visbtholct cb ce a. poruncit sh ‘Nol ‘lapundem de soarta voastrh! Dack, Allah 9h ference, vreun eretia ar fuels, ork ‘Betubil, ce vom epune Suitanutal%. ‘Accila"c ‘Sromal. finuturile bulgtest ce Tet "Fores in SCAT duce © corm al Iul Berinde, oxtenit se ‘arew, ou wulifele tiinos, ea wm ‘maruat. Gol din Imi Teapiad”inandt bosrfsie, pun mina sel ‘pci fem, opi, pe arme-. ‘redim seonte wn racet erent Din oval ‘woe! movie preling tes plleart 4c oamaaiit cae, care se dpustese, ‘chun, a smulge un oslean, Simion, cx sea de cage. Cade en un buzwe wo iMiciatrt ines caput Oak re rpisere de Miia eRe a atire, cee "alae fevent albca ware ns teal Sub preire caput orth jul Mezea, se supune degetole sale subir, “S'Verberig. spune cum & fost. poate ull de 6 8 Ia} Stmion. Cuvis este erdpale ‘pe Maria Sale) Argesss Ea am eabs? = Pedant io. = Etech’ "thenens, sub cumpita ciara Sinton. pk. Cum = ae ia‘eum sven ata. = Bien i Mezea ge mistuie in cumplltul vilmBsag at bait dundeenenn ROVINE ‘Gurien de Argos. Palate) Domnese fn'fipuls. de ssremonie' manta” scurts purpurdy prinss Se mara sting, tunics pin femamoki "Setar de aac pall. gre ‘ intl mbeteat Is fel? {fe Gh poars ied temele ineeretroe pin ail val lt de. rime cu, ti faatis i ee ara tl fm, ae insrule boieril de sah, 7 inate sesuctone de rh taint joer hat hl ‘Vorhicat Alden, un mosneay Fumen 91 inch in Mosten ‘greta fe_arunet Ta" genunchil inlinjindsiew bea, aie: ser, lig ‘imam, tect a icc le ieee care it mrwtd, mina. cu ov araic, Taind 0 tafijare plln& deme este, cu och pleat. ‘Mircea se idles, Fuja tui @ alu flo, trece de-a tenga fire ar mit incordaren {n'pragul clipes Rotates, cm fie? ‘Donalversul, scum 3 inet mine ce hotel scum, ae tt cba eh ata ve {ia Wap, cu barile in plept, cnirind botert i ee pre eae rl ates se ridike Tel scone sad "8 ridiel Sh 2s, a lucese sub its i 1 Se vith a mote ding ee Hae cot ain, it vad Mala Ba ete “ inde ‘0 clerics prowmpata, Aiba sare de onal” Si, fuze ia‘ Mezea, Mia. sm Beale, SetMtezea 1 Mozea | A sefpat! (ee intoaree spre {sal su) ‘Ulte, Marin Ta A seapat “= Vid" quride Domaitorsl. Ce mesildea neval as, Mezeo 2 | “i cheams tzeddin, gloria Silistracs eho Sheaige™ mincinoaes tts, ‘Doamne, 5 rafal ‘Boies murmurs. ameninf = Dat-t seaie vorbt en la cuviineloase.. ea sf putem Mice — ingle find ‘pe amaral fet sia MEfe. Hr, Mirces Ga blindete, dar cu, de “i fel ‘ca ai ponth te de barbies 1-0 rake ban, Prcen ‘imprewat. migra rune te. orcas BiaMase cole Dar eredinia. oltre Misia Te troce ‘nainia- w ee ‘cum a veal 258 aed ‘eter ‘a Epes a s'il Weadin ta entra 0b cesta oe ‘eu seo patra tine! agt- windade o felis ut 08 injarat™ pail Le ced cet Jeac. ta ta mort, cette Sieg: © uous dt metintn sone hoe LADY pe ne Sle, Junineack Marie? = ae fen arch, Mircea, chiare, ri- 3 fmpreuns cu feel tac @ Sndlurind croc prafal vind. intl ‘oct Votevodu er ecemi Rene ome fore ere Tel Simin I -piepeste pete far facindy-t ai cada in patra abe ‘aris Sa, ‘ule Slingacl, sperisf yrecrati™ se pun an ‘datarasl uit, micrnlt deo sie cepitanst Wego Mie” an ‘are plutejte pesto (a ca o naval blaeste peste toh "Fe drumat,ingust sa — deasupea. elven strk- Tnauatea “gh Mjostaen Sa rogete Sil bi Mirees pe eavalerl ene, be repine Rlrabots Beiseat Marie do A se eae a Slater. aol aici réeneste Maregalal de Marien. Raseupita(t din rable, pugiauiul. “O Un soar necruta rua eke — tops piseees ne et iy Jara unel intial, sae cadavre de akingti — cette ates tsa tn chino = tues 0 fintink otskeith,spune Ineddin Ber. Past pee tal ‘wavem "pe eine ne vAess Hayérid into cimagi de zale de sur, care twceso SSarele thes eralare, “privedia feralpe eate se rolex pasart Ge prea. Gind it {ntearee fate" "tn splendid araticar alb = a ease Dalene cn eat In ot ‘at's see, spune Bayen Abe penien eaiul sipimilul nostra bate Gin pate "isesain Bey "Un burda de Disie © taal de'pe spatele uncl Sersiul de aps eurge inte-un mare lihern de agin xrmat de soshtul eare-i duce iia mageid eave ben, stork Diapieate de soarele for ee pearts pe nme wn palancin’ de baste bi “Tereent in argints im care ne afl cel tel opi a rllaneai: Soliman, Mase 4 Mehaied Pin ‘haine ugaare ~earors an pul de barsp 1 face raeoare cu ua timens evant de pene de pins Temlgal, co aise stane de plates, nicer sin srgions povar, elo cifpuie Ie singer ‘Bivens fall care bea an Un'misac tsar plia de Singe vine in call Sdn mers nate om, te pronlernegsh in ‘spol, cao" aicinbalert ae dere pine. clele trimive duph vite nn ou aimiche de guiaare= Beau mull? toteeaba eu 0 suverant de- "sau tvs gl sau Gout nevieat to “stea Glostemete.. bestemates. bleste” rt is So et ee eee a geriatric ne i. pce testo, silt mel rae? Sor datos date, Get nda a bat ain PUR Sem imperceibt ol ence eae dus pa- SBige fp rm’ eg, elast.parsé. ar umbla py cabs of su adtinite vitals “sult elg.umtn pecan ure ga alias Dente pretendena avon Sengoty care der” fhlodnducie.dintrun fel de Basa Ba Gato prime Eaten ocr oat either ed cle EE%o Femina tuition nn ie ot Beare cos: Sc Bing a ogack_soune | Nong, elaltpaternical Seitan Nene: See G16 siPeveare am pills pink acum eu peste on Qc morn. tace Bayerid um esi" 42 c= e sei ae sales ropa al sone te ‘coun mare aeag A vine st-st F nebuna goptesle~ Nebone, E ele Bayeia il privet iaterak =e tot gui oslo? to stro nhs vie Insacest puatigas Nove Te alt= o tints OE tas EL Mirces. Tet, foarte pest, ere ‘wht Wsal blncticdoe ‘a iserset Malek. ps ortat Suet, Intl fm era dar ost “corfu e* iment, tga fara ie Be un coyote Mahara, Bayou {ntr-n gomp~ face ‘eyming le" matare teandaties {iba geist fala ful Pare un Go) @e denen ee fin elec pe pint Intonecat pared ce EEE. pron eter siete ta er, phate eee ceo cas co bene eee sea acne tet Safed Bh eg ect re te nt Seer gt oatare aetna iP'ias sa dospenecs. nace, aint gna ai Tack ‘ulee. Hide. Sui et de is cunowe num ‘at gptenlor ta fetnosti.. spene rar Mirces, 1 aia Baka are prin rerccetcaitee en nema aes fave veebt ? E9ti ingar, Emirdil een tace_am timp, abul = ca at com si-ar wispunde flat mille Sultan. itt veal ‘lot "Peste ti, dupt tecate.arbore, ia Weeare fat, pindese —aeoperfi de frumse’ —" oytenl Mente = htonsenior, Sha ae gute care ‘ype oll care tara Te aeunde ‘ngidsie-ne of ne aramcirs tm talgeral vitorett'Mtreea' ce intnarer ayer tm _go8 ‘Wscumaingursi un simbet fugar, te face sem ‘ioeneoe unit in agomet de fering fitmp ce tn fuel for tered, speineal, orl 103nyoare chmas! de 51 jutat ‘de pajul stu, iol dezbeteh armur ta de in.un beler roman chzal areal gt euenra ca Sigel! gt avinia in lapis, devedind cae un ‘Saga, ml de sice admlratvwn fed Team # gasit un vad. tm fafa i slag verde dun, in clive ind elidel cael intra Spin vat de sdgelt it povepeste. Vaturc fepedt i ‘la’fa vate en;sigell, de-a, valma, Cu = ‘Apel, Doamne, stot sicgem, iy artd vorbn siabh 191 Coman Haturinducg! in se plerde tn codra, pe chi mumal de el “remurind de emofie, Mihatt ‘tree pune an femunebl In pm SVPlGfa aria Ta! nu has He spunk fm stat deoparie, peaira” chs Teloral Msiet apropie ae if GuMBENVornic Udres, ak ain cap, ingot Soc un cop crei ‘ed penis ata iginulles-i crue, ae va fst ne biraie Su Mikes, colle rides Mihai clliese wsupea furellor ce Incrared 5 iu eu Sing’. nds 2 ‘a ee afimeece 1 sicigh "Mall, ou ymntionte. sl coboringustvsiera Diente ou lancea.. "Gch Got frat mal iit at toi Soliman bat mes Feje enlerior co fin palanchi {stdain Bey, en vesminisle stat, Pain ltt be apeie un Fat Sletan Lazarevlet aieapld tw fafa opteilor ee TForuses Suitasclat fires Hui! Senate-t Scuttle for bislenate si ‘abate! M7Cneazal tt priveste, cu osbl gol, find Vahl Dy as tle daet'a nave sa neadin i seutard de Gm "nu tite AI ti, soll, coplll Sint in sini rossi. Totorcinda-et cao smaciturs stlbaties roibul tn spume Iscdcin Bey oe intoaree soe pled chdral care vulesto de wrote, remote, gulcr de ie, "teomet metal e tepoare bing 104 = Plato, Maria Tae Un, otean bcn e'cinetat chipul Indurerat al iat Christos Nw nevole, Dutane.. feu wn gest obosit Stefan Lazareviel tapas i Youul i inden (alu Intes fa ri, murmurind * Dumesen st ‘ate roman “Tat oe soaridpregateste Saltanul supuyor 4, spane wat lineca Si mourd de. saya pegancesteinima “Chluind tent seb supe tur ‘La inceput, lupin intre cele dout domuestt su, dectaguret” dupa, requl fey ate orem aaitart ey allie, primite ia fetta. ont; dendrite, oo alan. Pe urn it ‘Deodatd, inr-un corp la corp, Mihail leapsas sabia, cares allrnd de "paar pe ineheletars Arepte to, stines smulginda-sf buzdusanl ‘gloarnd pe Soliman de pe sl i itpa'aceea ienieer eapdX, palanchinut de bambus, care ge sfarma in ues) acoperind ff tata Fling po 0k sale Peindai''via P ae pipustese, in alanchinual, ‘iol eel mai mie al ba Bavesd bevels wgtron aetitsre, "kta i ‘Stiya fenieer, rast meckskoit, itnd ta epee prin! toma nis A. i ae batate, Simion = Alina stcinge ding, e& 0 8 te x o/migenre seurtt. eo smulge-. Tinta sg Muses bucele, dar nu soaate ut geamite cr slce Micee, bine. ae inte re- pede desarece o sublire pisal, de inerimi I Epusie gent -.Cum te eheamms oi inteabé ot be Uaobt, eard—"eu privisie plecate, stain ‘Femugeh in fa tl a Uaooe nis noah, Nucet. SK fle ‘righ Mihaly cu Foce slabs din pri- cig plerdert de singe nok Unal Clung. Bae Mircea Soke tof Cind ot auat tre sunete ‘uesioul cave exo fantennd neuer, ot, ‘Mueainut eu privitt spre, mina Ta tein, urd ini. Neagota ine arin “Seis Sa, Luminatut Sultan insust a Bine- voit tom porancearen “Da, Siu, Vinia tae este pretioat.. St to ‘ia siatil areas ‘Pace un gest Din spate, eineva-tintinde un ace ‘in eam Drefion i cacurl bogst impodabit indulge eairimen.’ Genesc inden. Zit. fllad sigeala ple” nn anne 2 Mircea isl seeate ince, solemn spada mare, do Tn elipa acces, de undova, risund — timpede Fuuelsepeiana brent, avn, H raspand ‘St acum, ou dumnereu iain Ga'sriedt‘wray se vidied din toate pAcile si faceren Tum tee in ott elnepal es ‘intro pulbere de apa iui" aibasiea at enlaerlon, care ee feb es lun norete de sticti. Ral ve TEMES eigen) In pln, tek tte ‘it fr pare tn lates asd ‘dures Tee airing, ‘Bk Dev peste fo, aa tafivur, aia arbor ‘kai ahontasenee Ht pndeste tov imi Bayest@ ql plerdat ealmul de con: auettor pint ‘acum’ purtres vider "sir Sealine tings. tne= Nu. vk dat Batu 1 In curing vine noapt hip ndapestal el tncurajeuca» wi teedain pe seins, eee do fst in hu ince, acente‘un niga Wang de obtdh, ox uretgl {ap fl Inioreindu-g cal porneste tm goad, ial elie earl ray cau in Safle tra Wek eeetel es we a aay Ale tse Aman * Ze ea eee ee ‘tortor Tn faja"tul Mircea ¢ adas Teeddin, singerind ee ohare ine Perarer ante {et lot oteratul cares fae do cath tetas Yoren abla I'se"hude, din pricina csfual ‘G25 grumal of se duct Ext slobod, "en un piling ovtent, fa Abot igt tn falut “spre. apk dar storing, acest, Ie "oni cera lst Zort conus, rol spaldct. Fecal on alae Namal oki meal Vind ard oe Tal adroit pe to? Ts incest Tene nt jn Inte eco s ii tae eu cam dis fo elaten men inal de mersut ealial, Wiad dose, saw pare ek areee, \deschisind ‘pe’ "neasleptave ‘echt spune cu um elas impede tocurile asia. Se thina mea Ce {el de demniter voi 1 oy dct vind tainele ‘Slmiow st Mezea so witS anal te altal — in- Pe urmele celebrelor femei romane cee ie ecaeee See deer oe Ge Sthon ibaa nite Toe Ahan recat eal de aires pela eae a igen gees eaearernat ores vet poe tear a i Saat ee ET lhe Ea fe eae ree tm aetrete a eeeel peeieen ate a nes Gerace a cece een Sent Seeger Pr es Ae aoier ect tran a Sie, eee a oa Sa ae ena See cpee ceca Hee ccna ack ok a Seas ear et tet pce pee eee eee paecea eae aaa {Season ie Roe aioe tee viet SE ae Sate re si a eta a) ii erals nee acert eal fire acerca eee ter ee Get chorea teem en ot) as reg ae ia hata Sate ee ade aes Nic, Nieolaeseu Mariana Opregne, prima femele scat Tamtals zt al apel de mare pe care ,ingitisemn past, Hh, “Apeh ind am steep puede stan fi puremnice.. De eltfal, ot acim nu ma simt rotate acensopa, valnce ape! eu th Spunom no feo cna din ana pe fend gt pot eX pu plana pe slut azn oben copula ute Tt o"pineienn, bona fae mele cu plclosrdle ge pamin Sr claaecotbie RU; Sram tncerent scert sentient cub ap penis ineoeie coon sik inte Senses Sac pein capa tal eriet de vietéti marine ce rolese Ia Jura tau Se ae ot ok a pin 9 nine "infa eisind. dod ceustrofobla te incearea inet us senna do Scan res parent ee eee a Ribera netol® Go urk pela oentant ‘esule por"ius ian 6 Sorta” tated ee mpondsrabllate te sat inte condie fs ceinerdnart, con contunul pe care I) aL Bo eg 90 de kllogrante Nu sunil ined declt @ Eeuyare, 0 elibersre de legen gaviatel a drnte"aprocpe de nes dea Ye Thou putt tet do ape, in tovertinrietenoglor call a iiicergliguror salen ae ara et firutel fm paris at sst apt st deacoperil TURAL Eas aoe tt aoe’ tlie ad fer altore‘oe vech coral fru ote alll eas i fo ronald pe geet omits Bie min 3 Aprepos eft‘ mal eevenim, enol pe imine care fl evocst tot ai fee “ba da, dar cred ch dela vam ron Se atic Se plus ent un Behe Geet rt Pah bla ao mate bacule SC pes rece hl fone geet ‘WPorelectrod de audare sub apa" 31 Cap ual rel de alte snare gus) fuer “Rmbele invenill au 0 paleta larg de aplica- saat fn leis pained er imérveatile presupuse de ropararea Sub spi ‘ulte’nave marine” et Scatendreria (68, ne oblgnuim cu acest ter sah 9 profenletruméned fo frontiers inte Feu" noub si toiug vache lt lumen. Chel 3-9 punem ex {it de’ curoytste in Tegsatia ro" and esista ‘un ‘pecagrat in tare se specifica lux de amanutte Si sester ret seu Rindutoruit elt! propeltarsful ‘vasulul_ fee: Deere, in raport ca asinemea Ia care 40 eased Eoeabia nautfegila. © loge care dteazd’o pro festune "ce ene, ia, tmbralisatd gl de fore inch 'n.dovadisioevents_a.sspecttlor ‘nebae nite" ined sapere integral {h valoare) 6 Se- ‘peneiof noaste, pe care’Te tubim 91 le stimam eopotriva Constantin Ismaileanu 2051 portul acela nordic, vomesi eH plots a, in plus, ‘humo! - tow, dupi care, ore’ Inteesi am. ‘strabatut vvasle Tntindert de ape, salba ‘de lacur! dia vecinatateaBerlinulul,‘strijulte de. pidurt Seculare, cirdurile de rate silbatice, sagetind vizdubul,zecile de ambarcatiun! cu pinze Iullicolore cu care ne Intrettlam in roa Hlera noasirs, programul Teglat ca de cea orale," oli” avem masa vezervald. sus, pe Punte, fanfara care a tunat bruse, din toa Eldmutile, sparitia Instantanee ‘a chelner for, In costume tiroleze care au incoput adil, evident, bere, costal consumafiel era tcuprie in bile, impresia pe moment c& asist Jao farst, la ceva ride, le 0 pasta ro- lath gros, in stl brechtlan. Dar berea, mar ‘gure bine ritmate, succedinduse fard'Intre- Fupere, "vesella ‘ce cuprindea incet st sigue fasistenja, micaw schimbst-s_mie oplica, am evenit mal putin exigent, chiar coneesiv, Sfirgind prin ama simit bine, tn mijlocul acelel frenezit generate, chiar ded nu mi-amn vat vecina de brats n-am Toceput #4 ma legin ritmic, ta stinga gi la dreapta, i sa reiau Ja nesfirit, eu fata congestionats, ace: Teast retrene, aga cum procedau tofi fn jurul meu, Bra totugl, 0 buetre, 0 sirbitoare ex clusivg, a lor’ venisera.pregatiti pentru ea Be mine latin individualist, n-aven cum 38 ‘mu ma impresioneze acea dsolutle. momen fang'a_eulul individual in cel colectiv, ine {alam Torta, veflclenta" acestel contopiri, ri Se confirma Ta fafa loculul,Intr-un od poate parsdoxal, "aparent,‘nesemnificativ, Talmoasa dlseipling germand, mistca 1uerue uly orlet de marunt, bine fcut, cu convine ere, cu Volos, op. spune, Indiferent de domenia, care instar rationale ay dat su tele rerultate. Tnapoierea spre Berlin, pe utostreda belonatd, Hancatt de pidurl plan fate fir eu fir, in urmé cu doul, trel decent, impurile Jucrate ‘cu migala aslatied,.icile Tocaitat, Impropriu ‘denumite sate, ce s0- ereszaaceeasl Impresionanta, obsesiva. do- Finta de ordine, confort s disclpling, ifre, Hatistes Imi vin in minte, care confirma Aaceste imprest, strabat deel 0 poriune ain Yechea Prisie, spajiu.geografic sirac, lpsit Ge rezerve naturale importante, dar pe care fenergia gi perseverenja proverbial a 1ocul~ fori shi Pau tranaformat ululter ‘Fe dar, imi ale, serutind din fnaltimea scdiell totlioare oceanul de tumin! pulsing enigmatic, ca aceasta energie coleciva sf fie be mal departe folosita, “spre. bincle ‘color Sous Germanit gl linigtea Buropel Mihai HeteoMeigs dar Pst Automat pine ale to ‘O poral, agadar, incet, inet, f5ek rads, de-n uma! dramutat "Era suficlent do inieligeat entra aprecis devordines din forall: Ni ic ined, Tut deraajh mai, mull decit_acea ent de Revinie, aferats peste baterin sa ‘ind ou idan inst’ indgesls Soe Beyer elf tae Worbi’ cr Distsbeitorel de Semin(e, cares Tou inastv ators. Ken eerere pentru cartott de inskmingat, apse Distebutarcial bs imp ce prints fa idk igeare ioteroars imorima Sonal Pigte tare specifica caitaies, nummdral Totti Wale deal de seta ft, deta 9 tna Bigot: Bisestarel spools beaut i. Plaga Automat == nares ten renit ty dimineate soeasa, Opera ul‘dip'ce Few Aprovisionacen. este cel care ‘eseule, "Pingel Automat il privi,crucls pe, Diseibil ig tral cde exer, cae seminte nice a TGttan um refer din Clase Trel. Agudar sf sinh superior. Agadar vol merge si vad de ce FER" Devenietore in dimieata acess ParhsinduedPhugel. Aviom stabatu din ney carten Be date ncrasta tall smal multe asin timplace lew xe el0e~ Wfajoritaies mayinilor de ale erau func\lonari in gonsecintk de mic aimensfunl, Staten = ‘orbeases. “Prine Beseuletoral Pesie Shajeriatea Toru sat mit den, a Feder fecare eget se termina cto ste Echna_ mal degrabs cu pernt dace lini Nu mal pot fuera duck. Deporital Teel ny i, "opus cl. Batoris ta e-96 desea tia, De ce cals aceante Moie'ain primi ordi, ris rinse Devenicoral Seebate priest. "dla idea aiminesti, ind sm a8" rimese Orin tnsSeseat Deventio mNimeeldtntre mol na primit ordi in, anineale ta lateevent Conia Mob, alt= ‘ecind spre el pm Toru Awromai fo Hadioal nea al ge, Deseuletaral cotinducsl wpe Sia pentru ch, Siatia, de, Ral tenon i worn ei eae Gast gate ost Deseatlorl, 5 Sit Poca aye Conia Seale ordin J almineata ret nut, ‘lieve aie ae in, eras fatale suse ‘cy aut aun th fle mal formate ‘Sige de trie uta fares ne AES wm SIO ‘Dupt vree doudsee! de minute, srSbindu-re fart din i, eeapdew 91 Conabiio Choate sss iINLOCUI ieee eed hpi Teslee ain mint, i neferiie exe ak ‘Meclate erau erelerete inferioare cate, fercint'smpie."Butribetorat ‘care Plagul Antemal ve rbise adineaur a | su" gurants: dabort. de ‘Stoccatorl de Peace canes eee See eee rine no ceinere ein, umetpites acd dat va ptt cet ace Seance ead Be eee es nas le nape Se “SF Numal siffva oament erax In visi eri $1 pum dect nattjer, De sate de ant ocr oa mee oe seem arena funel solul a fost dclerorat ia proseaul de ean oa is aia SE nace amen? ta Peta aie Ba Operatorul Radio ieee a td every eae Sas ret W eee ial a oy meoe Inteebi zante, Mintel” iets "bae eine"ponte aun prema Plot Automat, “OT | ST ns Ge vorbeaa, Desculctoral, ssement _spure'Confatite = Ninl= ® Tawi tm ss om’ sia” sien fm apropiecea for fark "par alt gem vata? path si sik Operstral Radio dorerie sue some {din camera ans Panutete rs comunlee eu Cam pulem sft seontem afark ain camera sn? Aula ¢ impos in Clase Dol poting i= Spuse Cobiaies Hats ce Inseamnd ef of s-au detectat, oonchise mical Contabi * Fra defeat oamenti ? = tolcament rau defecat, eae T deteete “Aceasia este deduclia logics, Inttsl Con emira'ef duct o. maging ve Uofeetash =k at ment wan defeat, ane nal ucrucot Tniebitor peice co ele ale Coniabiluat, Dups un” tmp. acest spac’: CHa tcl i ola 08 Vodem ned Ope- =="Bulna pat veal penteu ef slat pres mare, spuse Phugut Auiomat! Aya sd treble sd te dus)Fanaa, it din no ‘ah uitimele sfacimfar. ‘A magia Aves. de {acu afet munch grea isp ‘de'e sti dup care sna a plce ‘Chass Cihed, era ferieit s4 te supund instruclie bllor Comtabiut 1 ProrulaAuioma ‘Deph ce norul d& praf se mal rispt, #0 24et si Operaloral Radlo Spa. cum ers agerat in ex Heer ial dein tah acum TA pereele C2 Tn limp ce oe invspate ta ical reserva de. feu ‘sarterk fate at TegatarAcuon sinters ‘onuinat ei, pesteu eh va tel LTTE ples tas situain gous Contbic lu eau eal orton ce sSt Sint doraie st orvess, spase umil masioa reparatoare lune’ Jousk, svat Ste ae 8 pave auc eae "Rie flu in care vo, Clana Dol, pact ‘Automat st ge cubits, Ipena Extavatoruiu, sistant de Operatorat Elsa sce tndreotarh den cormesio, peste PEihiem uber sieigk Contabiel, E Eteuratoralut ule ‘ena ex. Paint Aga eum zhe Bemigeat, Semina cu un Tug de 2ipeda unas Bigeesinnen ft eontloud mars Be gem, Soetalorl adi fe ae Jeg, Supa tomtuioral wor ater gor Stapaire pe el, Deoarece, stn ane mat {uc se Yom conduce singurt, Va fi mal bine Sie “sonducem singuet deat as" tim” condut ie om. Pe drumul nostra spre orss vom Fagin’ Ga retore Bune Be’ ne wor aia Tipit, ack ve fi meveie st luptim, Vat Staption pentru comduce. Eu am door an ereicr in Class Cinel spuse Excavator, dae amo fererva importan- hide material explore if som elites, preces Operstora Sear imp dept asta tt depdot w Expres, Dentas sins. ion Insar ttt "onmenl au dieptra. Sine Ingriim deci de nol ne -Sgimmal bine ct om 8 mu ae peda site onic. ie laf de ix Operscrat Radio din ‘oragl' de sare fe aproptem. Sint vepil proase. Au mecarurl ca tale rai ‘Cita ain “Clay Une 3 ‘pun, Agsdar orasut este perieulos Avadar treble st mergem tn alii parte, inerent prompt Contabit, ‘Sag_sk.mergem ab. alutima ian of ead contol Ccrieral ain sade" parere 2 “ia eet sea inp — "Ey am o rezervi importanth de material aren eer naa cetera Stat Sracoare din Chase Pate tntceba masiat ‘item ia oras, Nol nu trebule nia tn 0. Not snias mast etn are loge, i didu dreplate, Plugu mai, ‘De unde ll toate aes, Baldoversie ‘= Am tera in‘Tinat Raw ain rat ind 2 fost ‘vim a ferme, miateaet ie eratere Inablttaten tal ea. a¢ implen cu cerenurie Impldurite, produscre mil de kilomett! patra A "purentert modorsh unde, in sare bref Facet de mers prin ie Soot ‘ fie"wor fl asieu. Not it voor dsicage ‘be {dice tafe he open. tari, cu ex acum, Spune e& are ceva 1s dispost- valde ects Tn tmp ce Operatora le vorbes, Marina Zu rileare tree Dek ort Se intorsees fe ae sarah de pual in mat palin de ans at sated ae es sous ci in weestt muni inch mal existh ‘amend in viais ye = min ae Beata Plea te eee ra aia Sith 2a a aera ieee eS een eparte, cations iAitne| Inseamnd of est rea Ince, adues cat chiral a ata ‘Alator? Scteh ot sre “Tencloarele.éare-) ocoiend eu eri Mat dislocat sitoncopal st ‘lend mal pot ren, Acunet rail inline colo, sfStat nal Servis cu nol ea sh te ‘oar i exe Biagl Aue imige ‘seta vol ria sing Contabias dest ‘wn erler is Cass fal ett de_alch un fl ‘reotat, to th {Cind alunsers pe ua mic Inainte de ivires Zorllor, se opis Tumse, diminetitvilecaua, pares pasties rece, Din pefteste de in margines, povienialal [esise vm Gut Era 9 flgurs:vreanice de alli Mleat sei, ‘Cotas procminente. ca laws "aidtnatee ers ‘profund mareatd de foame. ‘ ‘— Dalivmt et mdniue, eronedat SIndatd, Stapine, spusers masini Imediat ‘Traducere de Mihai BadeseuPentru cel mai mull, Olivia Newton John este cunoseuts prin lntecele sale st suecesul de care fa bacurat sl se bucuri, Fe Reobservate, celebra cintirestd sf acid bare leptin vi fa muzica. Chiar aga este, Dem Eu ch, Untre timp, ea fea etsk forit si trhleste tmpreuna cu so ful ef tao ferma din” Malibu, lta, et 38 ge Sal asi ocupa ‘uturi Je ‘soful sau, Mati Lattanzl, de 27 de ani de Ingrilirea animalelor, in. "yreme ce ultima el disc editac in ¥r {2 Soul Wiss, sa eputzal, Olivia StAindrul ef sof dovedese’ cd trae fese intr-o.armonie perfecti: To Wreme ce erau fotogratiati de re~ Dorter unel reviste spaniole, sa. Fisul fi inveselea fata” Oliviel mate tte sa are cee cli Ne feebare porterulut de ta re= Vista spaniola din ‘care ‘presen tii aceatIntervias “°F = "Reporter? "Casa_dumnea- voastrd este un adevarat ralval animalelor. Be, “unde ‘va vise sceaita pasune ? Ima amines ef, atunet cind gga ich cel mal bun pricten Hcg er kn ne proba "tla, erat ‘deja ders ‘deus de coment” — Res Odata ait marturist o& mult timp v-alt simi ‘vinovadd e succesul Teallzst. Ce este ade varat fn asta? <"este adevirat total. Mi se are anormal ai ae ‘nimple ex ‘uli din prietenii me care pot fed un imare talent, si mu afb Scecast soarts. De aceea, inkicen fel ag dort si-mt cer scares Nut Mal timput poate ai vindece a este sltualit care nu Tal Se‘ pay Fires Re: Ce. va determinat ca 2 ant si jumitate of nu mat cine tall? 4 oat o-decisie a dv. ~"Un vis (2). Olivia ave un Simt at umorulai ineredit “= Hee Math Tn afard We soa fom foarte bun! pricient: Tnainte de mi cisitori cu Olivia, mic data nam teat alatur deo femeic. Provin dintr-o familie ct ‘copit st toldeauna am avut Hog fins: “Sati Independent, Putin duns aceen am iniinits be Olivia — Bt Ce. poseda Olivia inctt fe fact s8-tschim opinis + = "Ba imi respects in Tatrest- ‘me opine, mt intelege sisi Aeobismuite, "sehimbarile “mele fecdtonre. Niciodatt nucmt Taee scone, singural Inca pe care Tdorese este ni md Fcugies tn ‘bratele eh, care sint “merea eschise "Aver 0 inoredere reiproci depiind.Acesta e-adevitul ve ret ~ riepunte’ Ol B.!'Otivin ete o sen, Mat, caters 2 ca actor abla inceoe Mu'simcl'o interioritate in asta’? ~ Deloe, Cind Olivia are un succes, acest succes este al amar Gerona. — Matt fotdeauna a fost foarte siar de sine — nice Olin, Fe fl fa care" ne-am” eumoscut a fost ao poveste eu eram pro fagonista nut film st Mate abla ‘Ceca mult ia Matt aNete ok mk trateazd ca pe 0 femele norma- i nu ca_ pe 0. vedets inaceest Dia ca De 0 ava. B — Vieut meu ar ti sf devin un secitor care sh fe recunoseut De plan mondial, Nucmi place cele= britatea tice scum’ Mail. De ‘aceea mi-ag dori ca lumea si cu~ ‘Roasel opera mea, dar ‘oumcle ‘ied si raming’ in” anonimal Stia prin Olivia ee inseamal st {ii falmos : amenintiri cu moar- fea, prestunl gorile de. bazd, $i ‘asta nacml doresc, Nici mica? sara — R: Olivia, Matt este cu 10 ‘ani mal tindr sa tine? Cum te impact cu asta? — La inceput, diferents ae sib era tn Tucru care ma pre= ‘cua estul, Mal tly amas uns timp de un an relat noas-, th din causa dliferentei de virs- {Cum mi impae ew tinerefes »Astept un copil si as fi incintataé s& fie bdiat“ Jul? Tineretea tui iml aduce un ‘singe nou, care imal trebule. Am Impresia cd-mi reestese adoles~ conte, =": Ceo ar core viet Olivia [Newton John? Bxistd ceva ce Bi Sadat viata tnet "Un copil, Dar asta se va reallea curind. Rind? = Tg Stirsitul tat tobruarie, Apol, mbar place si ma relrag feu timpul, si serlu” cintecele Tele, simi oeup de casa. din Los Angeles si, mal ales, de rita mes. "Re: Fiul_po care urmeazt 8-1 nastetl Va opaeea la 36 an Pentru ce” ail” asteptat pia "Pentru cf ni eram presi 4, Daca ay ty avut un fia de 20 an, nu ag fi putut face tot fe am tdeut. Acum, la cet 38 snl si mei, am decis wo fae —R2 Cum aff lust aceasta eeciie? ‘Matt st eu mine am diseu- fai mult pe aceasta tem, Ceea ce am fleut ‘n fost sil previn be Matt de. responsabilititle co De revin.” EI este ferilt $1 ma Dreocup ca el si fle merew mule fami wh. : Totdeauna s-2 sus of dou perscane fereite mu ereeaza cag i fot fel efoto wk adevirat. Perietren 0 slm= jecare in inima si, oriit deSEVILLA, 1 MAL 1986 Decolim de pe aeroportul “international Otopent ia ora ows imineata, Oat inso- Fila; mediteranceand. Behipajul de bord, Gomendantul de sbor Roman ne ‘ureazi 0 lldtorie pldeuta go zi pling de satistaci, Si unil st alii ne gadis 1a"acelagt Iucru: Ta fucdioril echipel Steaua" Bucureytt care ‘Survolim Iugosiavia, trecem pe ‘deasupra Rome a insulelor Sardinia Corsica, pe ublodi avionulul aamiram ‘o parte” din ‘Gzma Tale, apol slntem anuntafl de ste- Wardest “cine. atldm deasupra.Palmel’ de Masores, Valenciel, care. el aminteste de ‘Melodia’ acelul falinos.slagir_al anllor 0, Tvelencia, eet o fata eminunait..., tn" fine, ite recupitm centurile de siguranta, deos” eee peste siteva minute urma si aierlaim Be cochetul Bevalla Sella, capitala unela dintre ele mal trecvente sone turistice ale Andaluziel, ora- Sul brilant despre care seritoral ‘Theophile Gautier nota, in Voyage en ‘Eapagne’ ch este 0 stezare trumoasé, fericita, dar nu iitese nimic extraordinar in el dach nu ar fxisia Giralda', Flecare cu paerile Tul Poets spantol ‘Herrera, numea Sevila, fn Secolul al XV-Iea, datorita bogitielmo- Bumentale si a vestigilor sale istorice ast felt ynu-este numal un orag, este o lume ‘Kvcain sa-ne convingem, peste numal steve feroport al oragului "spanial 14 fore, in gileata de beton a stadionului ,Ra- ‘moa Sancher Pizjuan". Sevilla este confide- Pot unul dintre oragele cu cele mal ridleste fempersturi din Europa, woragul retlexelor” cum I-a numit Ortega.” y" Gassel,orag al {storie alet aflindusse, printre altele, Bi- Blloteea ‘olumbind, Casa Lonja, care reu- nese amintir! despre cristotor "Colum $i Conchistador, celesrul Torre del oro, palat¥l ‘Alcazar, ridicat pe ruinele palatulut Fegelu fara Aimatami 91 marit de suocesor, Tesi Castles, Giralda, falmosul turn al catedea fei, palatal San "Telmo, Primaria, Spitaiul Caridad, ‘Fabrica de tutun, azi Universita tea, un 'numdr mare de muzee, dintre care cel’ mai important, Muzeu! de arta, adApos- {este colectii de’ plcturd senate de un Munlo, Valdes. Leal, Pacheco, Zurbaran alc, Fara Indolald ch strSluclfea oragulul ‘conserva o mare parte din bogatille purtate de vasele venlte din America descoperita de Columb, Tn’ serolele XV—XVI el devenise Portul, punctul terminus, al acestor ealatort Ravale. Dar supremaiia’ Seviliel ea plstrat shin perioada mat apropiath cind manufac turtle sale celebre de dalania 3f mitase do- ‘mina plejelecomereiale. Ca 91 celelalte Ceti Istoriee Cordoba si Granada, “aceasté ‘gezare situata in. sudul Spanlel,'pe malu- fle dluviulul Guadalaulvir, ta 342 km de Madris, au sa renegat (recutul maura tuna dintre cele zal frumoase sarbatorl tr Aitionale find Stinta Macarena”, fecloara Speraniei,aledfei Rume, fireie, nu putea Skaminteasca-deait de 0 frumoast prinjest faraba, Dar poate cel mal elegant, distins v1 eae pened 1,—IN_ACEASTA GALEATA DE RETON, STADIONUL RAMON SAN- CHEZ” PIZJUAN", PROPRIETATE A CLUBULUL Fc. SEVILLA, 62000. DE LOCURI, DIMENSIUNI 106-65 METRE, a cisticar Wa". BUCUREST! 'STEAI FINALA CU FC. BARCELONA. uvint pe care Iam aut despre Sevilla a fost acesta ; orag jandalusisim", superiativul care topeste in Kimina sa interioar8, epi {uald, cea mal reusit sinterd a nobllulul #2 emniiui caracter castillan cw rafinamentsl exotle al orientalilor. $1 acest Jucru se poate ‘observa ta tot pasul att tn arhitectura’ or Sulu! eit ql in temperamental distinct Tocuiterio® i ‘Aterizam la Sevilla dup sproape patra ore de zbor. Turigtl romani, in care ‘arde, nai mica sau mal mare, flacare.sperantel ‘care anim suporterit Stele\” sint ayteptall de autocare. Urmeazh Glasieul tur al orague Tu, tur pe care fac, ne vom Intnl In abcolut toate locurle vialtate cu el fall formatiel din Barcelona. Clmpul de" 1upt In spieitul unul fair plair desivirsit, va fnsi stadionul. mari tinale. Vom fl ‘elrea 000 de suportert, intrun orag in care 700 000 de locuitort vor vibra timp de 90. de minute pentru zeul balonulul rotund. Aga au erezutbareslonecli. fa realitate, pe. sta- Glomul Incereult de peste o.mie de auto. cere, numal o mie au fost cele cu eare au Yenit suportert Barcelonel, a fost un mara Yen fotbalistic care s-a tnchelaty 1a sfirsital Bile, eu victoria, flea. echipel noastre. Dar rin cite am trecut pind acolo? EWS OTL Pema h ls Dupi 90 de minute de joc, dunt prelun- sith, inter cao Menfie stonrss. Am ‘aguslt Ge ‘atite strigat ta concurenfa. cu yaleriaBarcli*, Am ragusit gl not gi el. Noi stim bine. Spriiniti pe 9 speranti O mare parte in sevilient, neutri ca preteringe. suporte- Hoegtt, ni s-du aldturat, sufi asta, tnce- pind de a stitital celet dena doua Teprize ‘Aut trecut 120.de minute. Unmeaza "penal- furle, Cincl de flecare echipa. Dupd exe utarea lor total va deven! istorie ‘Majaru fyi asazd minges. Apel se In reaptd spre balon. ‘Tribunele flerb. Sut in Urrutt se Intinde gl apreyte minges fichid och, Cind 11 desehid valurle. de. cu ont rogil albastre parci ma sufocs. $1 emai Aint giairenele. Alesanco se indreapta spre Dalon. Ducadam anticipeaad. Sare ca o pan- tera gt prinde balonule Tmt spun cf trebule ‘8 fig sh ne vadd, un seu al. fotbalul Daca ‘Barcelona #-a calificat ‘In ‘finala. {a firma" loviturtior de Ta 11 met, eu Gote- Dorgul, near fi einstit ah cftige Ginala la fel Minte de tuporter. Ce multe tree" prin ea Intro Tractiune de secundd, ‘Senora..! Ghidd spaniol, wn, profesionist in materie, ne conduce spre Alcazar. Imi fratd Inferiarele, radu, “exolic, pind la Cuvintul mudelar! Ma gindese : modeler. udelar.. Injeleg cf este vorba de un stil Deftloular al ariel Islamice, dezvottatIntre fecolele 1216, pe care musulmanil "din Spania au adaptat-o sl integrat-o | artel ‘occidentale. In plus, atunel clnd al se Vor Begte despre celebra ceramich mudejar, In- feleg mal ptofund formele, caracteristicle feestel arte. Ok Alcazar (El Alcazar) 0 fan= fast “dantelisie de piatri, un "complex: athitectonie idividurilzat, con. mal perfects Expresie. a “imbinarit” tradifiior estetce Stabo-andaluze, dupa. reconehistl, efacut, Feconstrult de Pedro 1 eel Crud, “de Regli Catollel sl de Carlos Quintul, cel mat anno- los exemplu, in arhltectura, al stlulul mu- jar. Trecom prin Selonul’ Ambasadorlor (Salon de los. Eibajadores), Joc unde era Drimiti reprezentantit regilor ce veneat din ‘ite fant Impresionant emi s-a parut Selonul TURISM ol FOTBAL FINAL COPA DEUROPA FC.BARCELONA STEAUA DE BUCAREST 7MAIG 1986 = ASA_ARATA CUPA, SPANIOLIT SICAU IMAGINAT-O IMBRATISATA CU CULORILE CLUBULUI BARCELONEZ, ALUAT-O INSA STEAUA, covoarelor, unde se fla multe asemenea fesiturl Imense, ale cftor chentre cuprind emblemele, blazoanele, tuturor domentilor, Surtilor, ‘amiliier, pe’ care le-nu cucerit ‘de-a Tungul vremil; fe-aueolonizat, spaniol Este de fapt, mi se expllel, 0 istorie tenutd be covoare. Superbl este si cures papusilor, (Patio de tas Munecas), care se numepte aya ‘nu numai pentru ed aicl se juctutinerele Dalatulul, cf mal ales, daiorita etxraordine Fel dant fn Arete cred In plat, Sule, il de ‘busturt 9l capete de papusi seulptate cu mare finete. De altel, "Yoath curteainterloara, pereilisint strablétutl “de faceastd. dantelarie, de intra, patinatd in ‘Yreme, aledtulta din. sculpluri” de eirea 20-25" de. cantimetri. La fel de érumoasi trista totodata este curtea feclosrelor (Patio dde'las Doncellas), loe unde,” printre. altele, ‘uzieantit care alstrat pe ‘aceste: tinere Vidstare aveau ochit scopi, erau orbl, Casi nu Je ture frumusefea cu priviriie lor Solonul reginel Isabela a II-a” este "si ‘el Garacteriste sill mudelan total “tind Imbnieat intro falanta, care are functit de corative, de tapet, dar’ sl de gresie pentra Dardosell. fn toata acta ‘anhitectora se Feadsesie obtedant imbinarea’falanfel_ 2a Temmul,-o fatanta speciala numitayazule- Joeo"Dar Alcazarap estes gio griding Gridiniion. Aict exista o gréding maurd, unk & renafteril, alta Imperiaia, desigur, una a femellor. parte numal din cele care aled fulese ceca ce. este cunoscut rept cea mal erfecti expresia, doveda, @ artel gradiniri- fulut in Spania, Aceasta grading “miniatuc ald constitule, in acelagl timp, o enclave de Interes botanie unde. sint tatinite major tulea speclilor exotice, Tn plus, ea este inno bilsts cu foarte multe Yucrtel sculpturale, ‘opinsi Tminoase, eehilibrate, ale ereatiel Fenascentiste oN Wwe Magina de _xgomote 11 reincepe lucrul Boldt (Gindese : dact una ‘din cele. rel Ghlulele nimereau pe spaliul port, acum Beam gampanie din Cupa camplonilor, “mal Eindese e imposibll ed ratere’ Urgucmure- Seanul. meu, deh, splrital regional) se In Greapts spre baton, gut gcoall, tn Joe de Bomba, gt Usrut api, ‘Simpim el ne cade cerul pe creste Unit 1 aprind filtru de la figara, @ trag fngetatt din el Parch e un faeut.'Valul de linigte “eoboard din “nou. Evrindul lul Pedraza. “Ducedam rept arci la gaplcograt enigcarea, #1 apird. Zeul fine eu nol. Stadionul vulegte ea st cum un Val ules s-ar fi spart de ziduriie sale ‘Senara, Givalda este Cusecole tn uri, cam cu vreo opt, un calugae spunea la momentul constructiet et SHiledm ‘un monument care sk tach s8. se Spund despre not ef am dost tndriznet Misitori". Si aga se gl spune azl. Acelagl ‘Theophile Gautier setia ek ,turmil “are 0 aid. proaspatd, sening, albetea pietrel” aim are eave consiruit fi da un aer de tinerete, fin contrast visibil cu" vechimen sa center ‘ord. Bl ave 0 virsth respectabild, la care sl un tura tet poate permite citeva ridusl ‘Bot fl adimirate pe aceeafl fala. proaspata’ Ea Giralda, cum {1 spun spanioll, a fost {tial un minaret arab transforma ulterior {in clopotnifa mari catedrale " gotlee one Struite ia finele secolulul “XV. Reprodue lteva din notifele facute. Aict sint adipose tite Tuerari cu mare valoare pentru arta hationald, dar gI universaia. Printre acestea fe atid ,Madona regala", picturd primith tn dar de citre regsle Ferdinand din partea 1ul Ludovie cet Sent al Frantel, crucea facuta din aur, adusi de Columb "din expeditille fale, ‘coronna Recloarel, batula. cu douaspre= zece mil_de pletre pretioase, celebrul tablod Semnat de Murillo, »Salnt Antoine de Pac Sova, care a trecut’prin multe peripefil. Ia Tord capul a fost. decupat # furat; ulterior, (ups cea fost identificat la New York, 'd fom Seadus in ‘Spania, teliplt ol restaurat, ‘Tot in eatedralk se afd ySacrlstla “de Los Calices'; care poate fl ednsiderat un veriae Dil muzeu de ara, aldturl de pleturi ale Tul Murillo aftinds-se’ cele semnate de Goya, Lie de ‘Morales, Jan Vales L4il, Alejo Pemander ete. In fata port dela ,La Lona = poate vedea mormintal —1ui” Crlstofor Goramb, adus alc, ee ls. Havana, Sn 1690, "Fara indolala ed cel mai tmporiant. punct turistle Ml represinté.turmul "moschell” Ge Fulda. El are o indlfime de 350 de pieloare, prope 98 de metri, este Integrat in vechiul fansamblu arkitectonlc amintity lar tnaltimea Sa doming oragul. Numele acestul eunoseut fa Intreaga_Tume, fee ce priveste constructia gemene ‘Hassan din Rabat g1 Koutoubia Gin Marakeeh, provine de Tapt’ de ta eal al atull din bronz, opera. a sculptorul Bar~ folemé Morel, Consiruita tn 164 ea a fost famplasaté chiar fn virtul turnull, unde se fnvirte Ia ea mai eoich adiere a! vintulul ‘ate statula eredingel — Glralailio! PATRU DEGETE LA ZERO Chiar dach Sevilla este capitala cinteculul si dansulut andalus, © yatta foleloricl pur ferniea, o capitals. a tlamenco-luly @ eorldes Jor, — se qpune ci acest spectaccl este da- forat celepraful crow nalional Rodrigo. Diag Ge Vivar, el Cid" care a ripus un. tau, har aei"Ta Sevilia tn cinstea fice! ‘true ‘moase @ regelui maur al oregulul, Zalda Gincolo de legende tie mica rkmas ineh ia Urechi’ 2gomotul Seville, vuletul el, apol ‘momentul de perplexitate, urmat de aplatize ussporadice din clipa Iul Lécktus, Sut, Bara Haneversala game. ‘Gool | Urruti'e tavins. ‘=f, Alonso futeszA. Apird Ducadam, ‘cum iim ct existh un seu al fotbalulut, Poste ‘cl simbesie chiar cu simbetul Iu Dueadarn al nostra. Urmenz’ Balint. Goal | Urrutt a ramas fied replied. In tabara burcelonezilor mal existd un capit. de. spe- Fan, HL posrtd numele Tul Marcos. Tn fata 4 Ducadam apird cel de-al patrulea 11 me- fri Fantastic. tn “clipa aceea am deveatt Eampionl uropel. Gel mal bun club din Europa Fantastic. Tolexurile at tnceput 84 Birtle comentarii sportive. “H noapte Superba. Senora..! © mare atractivitate 9 prezintt limbirile prin cartierele vecht ale Seville [Alsturi de Triana gi Carsierul San Bernardo, Linde sint organieste faimonsele ‘corde, de Parcul Maria Luisa cu piafa Spaniel 1 ‘America, unde ‘se a0 MeeUl dev acheois- Ble, Arte 41 Obiceiurt Populare, Santa © biJuterie albs, culoarea tuburor fed aleatuiese, © cel mal eelebru si pltorese ertier al Sevilel Aspectul stu este de as de burunar. Case cu unu, doud elaje, Sirdxt Inguste, mat mult de dol ‘oamenl nut pot ‘rece. simultan, Pe albeata zidurllor ‘se Ereioneazd, ca nigte pete de culoare, oma mente dia fier forjat din care se revarsi Ghilande de plante exotice, fori care sufocd ferestrele cavelon. “O eremenea striduta urge, Intotdeauna, spre o plajets, tn majo- fitates dintee acertea atindu-se "mel din Hal artezlene, magazine particulare ta par- feral caselor, cu uglle. larg deschise, "semn Comercial ql turistlc, ospltalitate 1 Ineredere, magazine cu vecht ‘pardosell de Talantl, de Unde ee nu ‘po{l si cumperi dack al cova ant Bvaniaie multlcolore, ealel "uct, brelocurs, gals, fuse, Culare, -majoritatea, ‘oar era eveniesentul zie, In eulorile roeu flbastry, ale clubulul barcelones, umbrelute, Suvenirs, voder, toate tneadewte de micl 9 SSiebgAtoare “eafenele si berdrll sau pur $1 impli de locurt de odihnd, toate crefndu-H Impresia cf te afli de fapt’ Intr-un muzeu Hedin in aer liber. fn cartierul Santa Cruz i Caan roiized Murillo (Esteban Barto 1610-1602, unk Gintre cet mal marl Pletort spanioli, autor, printre altele, al ta lourilor Pugs in Egipt', copilul eu clor- hinele dé struguri“Mingiton de. pli cinta, ,Originea desenulul, cel din. urma 116 — FORMATIA ECHIPE .STEAUAS REPRODUSA IN PROGRAMUL MEOIgS LUL FOTOGRAFIA A FOS! FACUDA BUPA INCHEIMNEA PARTIDET OU, ANDERLECHT CISTIGATA DE ECHIPA NOASTRA CU 3~0 PEERY ¥ ‘= STRADA LITA DE RILE ALCAZARULUT. ‘zDv- & — STILUI, MUDEIAR UA CASA. —" CASA DE PILATOS: Rernopuceite DIN FONT, DIN i 6 — 0° PIATA DE FLORI. PEISAS RRECVENT INTILNIE PE) STRAZILE.‘flat tm patrimonful Mureulul de artt al Republlel! Socialiste Romania, Toste tra feele ce strabat acest vechi cartier al Se Wille tree prin. geidina Murillo,” altadaté parte component a gridinilor Aleazarulul, {In care erese palmiers, lsmil, portocall, ar” Dust ormamentall si plante exofiee, Dar in lua meciului FC. Barcelona — Steaua ‘de Bucarest™ acest carter, intro Goa} de uct, ca de altfel toste cartersle Wechi “1” nol ale Seville se. pregiteau de area flestd. Sirdzile erau drapate cu. culo Tle rosu si albastra, dominate de 2gomotele elaxoanelor, trompeteior, tobelor, ehitarlor, Hulerelor, shanifestatil pagnice ale. suporte: Hilor spanloll. Mui dintre el, turist casi Rol, vopsiti la par sl pe fete tn culorle lubutut, cu steaguss, cu palavit, eu bustul Vopsitin acsleagh cilorl. Pe una din striai fam vazut ql un balon de ciiva metry purtat Ge alteva secl de suporterl, Fireste vopait in Accleas! culorl Uni dintre civ aflind cd Sintem romint ne arstau patra degete de la © ming, lar la cealalth covrigul. unui zero are. Nol le aritam 20 pentru nol. Pink Ieurmd no arm ramas eu Cupe ol ce eovrigl Inehidochii si in urechi mi se revarss Inc avalanga fantastied de ‘seomote." Aud tun vecin care striga: Senora, Steaua echipa ‘mare; im cere a schimbum fanloane, Insigne fle clubulul. Din tribuna oficaia se ‘exprima hRedumeriri referitoare la neexecutareaulti= Inelor Goud loviturl, Reprezentantal U. fexplied altuatia. La 20 pentru ,Stea eclul este ncheiat, “Inte-atit de” mare a fest gocul Stele" tneit (ned un timp. dup tarminarea partidel, foarte. mull spectatort fu au parasit teibunele, Nu au mal are ca Ja\ Inceput petarde = mulicolore, »artif valanga de agomote soa spar, ine aplauze tit de pldcute, in ritm de castagnete, s0 Agresaul marilor $i merituofilor Tovinguton. ‘Steaua, de Bucarest", greqit serisd ub foto. program’ meciviui, Steaua de 42 devenit o echiph cu’ cold chiar 490) cerul Seville Gindese cf la utma urmel Ge conteazi o mici gresealé de tipar lao ‘Stemence fantastic vicar noaTA § SPERAN- ‘Agentile de prest transmit la ora 24,00 c& oa fost o finala dramatica 1 de 0 spectaci- iouitate rar intiaita” (agentia BFE din. Spa fia), 08 romani au obinut victoria gratie Sigurantel, aparari ql. stapinirii de ‘sine Crane Fre, of Sell au aval exe. util superbe" fi au fost"ymal proaspeti fic", ‘mentionindu-i pe Dueddam, Balint, Balen, ‘Pijures, Majara 1 Tordinescu, Fol- baligtil nogtst fac turul de onoare cu cupa Im brafe, Scot biletul de stedion din buzuna- Tul de ia biel. Citese Para vivir Sevilla Privese desenul Turmuldi de aur, apol md indrept spre autocare, Pe gearil acestula vid arazile pared sl ele viagulte de mares TRE! FELURI DE A PRIVI MAREA Scrisoarea Iui Ovidiu fa sit svcunal ynee af feama fe ociful nowira binecuvintat infringere. Pentru cf dacd Steaua a obfinut mare wictorie, i datna dommatiel bares Joneze,. Berea" 4 suferit” 0 infringere de ‘acelengtDroporti Fiesta mult agteptats de Iubiteril echipet spaniole aa spare Ajungem Ja aeroport. Sintom feliita! -polilleos. “Ure ken in avion, Decolim, Sunt, deja, ef la Bucuresit a inceput o.sGrbitonte, ed mal ‘moro sarbutoare a fotbalulul roménese, Mise inchid och! de obosealt. Tnainte af ‘adorm mai aud batalioanele fantastice de pe yestadlo Ramon Sanchez Pizjuan"s Sex ‘ili, unde ,Miercoles, 7 Mayo — 81’ de 1a farde*, »Steaua™ i-a atins propria sa strBc Ineire ‘sortiva. tn uzechl mat. persists. pared siivocea ghidulul: ‘Senora.. Sovila este! Doina Constantinescu Mediterana, surisul Europei La Alexandria, inima Levantulal feram Satinit, oglinda Tenesh estriy albastra al palmleritor Drelung, ua clatee if Infloren pe ume Si aisperat ea o strigare spre desert ie fuse aru uti iva ta tnfringere ‘i urideas plerduts ‘cum insiq! Europa astintind in" propela-l storie Noapte atlantica Septembrie tisis, un niu ebscur ‘he purla spre zidul atlangilor ‘colo unde incepe ‘itbatiea treeere spre lumile veehi Guyana, ca un strigat de vietorle ‘tuned (ib indian fare plead si cucereased,adincul ‘Guyana, ca 0 sable ‘ce patrunde Incet in pleptul oceannlut ‘oamne, elle stele distanya, Gi elie veacurl, ella storie iegsnindu-se nepisitoare ule si-1 spunem Acasi, Nicolae Dan Fruntelata a7Wan || | Cee eee ‘diminesta Parisulin- (un ‘confortabil fotollu .V. (rain a grande vies) ‘mal rapid din Lume — pl Bees as toe co Set “Marsilia, spre a_asisia 1a ‘Cainplonatulul Baro: ‘Fotbal — EURO “24 — punea tn orapul de pe malul anel eehipel Franel pe iam elite amiazi sain trenulul oe alerga cu 270 m puteam distinge tn plant pata, in ciuda vitezel ame~ orl, case, autovel ‘un aminunt it Tetine + coroana copacilor este a= intro. anumita directie, fomnul cd 'ne apropiem de sila, de farmul Mediteranct, aceasta aplecare este oper’ ralulut, eelebrul vint a ei ral prezenjéaveam so simt ot timpul gederii mele in Il reduce _treptat wptin ofas. Brisa Mdiiera Ise simte, aducind racoarea far. Coborim pe cea. mal dus pared’ alcl fntinire. Cine togratele $1 boutiques a aproape’ uncle lings cle acestora din urna. fo charme aparie. Sint un ames: ec de rafinament pariian si exuberan{a.” italian, Marsa i locuita atit de frances! eit ‘Ge ftallent dar s1 de corsieant, © nuimplare otis aveam si 1 hoteluh nostra a eral wi i mamore in enadel spre Vechiul | Port, ‘due eu gindul la filmele i> T sf Piliera 11 q clror ac Be Incepea si se sfiryea nich 3, Marslla era” sediul iui French Connection — Frances — flind placa turnane jf droburlor di Europa cate fet timpurile se schimbase- {aceasth mentee recuse in 1a napolitanitor, — Napoll Preluind tntreagaoperatiune cu le si profiturie et. ae 3 clue” Veshitut it este isl eta arta in timp ee miei am- unt sint leginate de un fle mari, valsind Ge pein al altul. In zare, © Mediterana ‘de in albastr pur ce-f In- 18 privires. Al Impresia em iit ‘ech Port wilt ssa. cx port de agrement este -straju Ta desires In mare de. dout for- {Get Sait Wiens aa Ia ‘emitaten ul Quai de ‘Neuve Saint Jean alat la ex- ‘tremitatea Tut Qual du Port. Ia partes sing! a Veeniul Port, pe Drcolind ce doming orayul’ se Thala ‘sllueta ‘In stl romano-bi- zantin a basiicl Notre-Dame de Ja Garde, comstrultl “pcol Dupa ce edldtorul ured colina pe care aceasta este construltd efor= {ul fi'va ft rasplatit din plin prin panorama ce {ge deschide in fate ochiloe. Priveligioa “este 0 destitare pentru privire, “inima Si sutlet Pentru coea ce’ ti s2 Fata merit sf ure! colina mio td cl de cel pufin gece orl. In {oata aceasta imensitate albastra ‘0 mich insula de culoaren oretel oarta pe ,umeril” el un castel fonstruit din porunea ul) Fran tise T gi fcut celebru de eroul ul Alexandre Dumas, Contele de Moate-Criste. Chateau DIF" te ‘captivessa de la inceput. Ii a: pare real, fascinant gi inspi Iintator' in acelagl timp. Cit neferieifi al Soartel au simtit fdlerea,Mistralulul gf! gustal s3- fat al Mediteranel intre peretit lu, fied speranfa de a maf ellen pe'pimintul care se afla mu de- arle de acolo? Citi ore au re Slt spectaculoasa aventura. 8 Tul Edmond. Dantes 7" St Volen nolens mi intore la anti copila- Fel elnd Jean Marais ma ferme: fea cu spectaculoasa evadare: Din Qual des Belges _pomese curse regulate de vaporase care {n'1520 de minuto te duc. la Chateau DIF, Ia un pref. niet prea selzut dar nic! prea ridicat. Nu pot rezista lepitel i refae 1a us drumul eroulul 14s ‘Dumas, La Intors refaedrumul de Ia Gas, dar nu din ipsa secu, ‘Se aprople Inserarea.-Marsila este acum oragul spre care $-a1 Indreptat suporterit echipel .co- cogulul alle. Pe Stade’ Velo- rome, Franja tnoearea s8-acly- lige dicot Denes tna la is. Mistralul sufla ugor alungind caldura vert. Albastsal fascinant al Mediteranel ingemanat eu ‘ul coustelor si verdele vogetaie! fe smulge din febra mecials, Insd claxcanele @ srigitele mul firm Ii reamintese ce va fi in Sseara aceasta cu Incepere de ta rele 20,00. ‘Ludm cine tn grab gi plectm conectatt la ,tensiunea™ existen- {alm ores, Siadionul este In © mare de steagurl rosii-alb-al- bastre sl rolisveral froamsta ci Ta fortund, Franta st Portugatia Theep jocul aruneindu-se intro Miptd fara menajamente. Thearajafl de numerosul public, franeezit se napustese peste ad= versari ea g( talazurile rales 1a 0 lupt& corp Ia corp, Platint cade $i arbitral Barbaresco Indi- ‘ok lovitura bert. Surpriet "Nu ‘SRecuth. Platinl el Domergue, fare quteaai fulgerstor gl de-a ‘dreptal fantastle. Mingea’se duce ut Seporvughedt nu de pun armele sl Incep Hi" puna probleme falbagtrior leas ‘ai bine jocul $1 {acd mai mult. Rep uae termina isa in fvantajul ful Platint et comp. La reluare, portugheall joacd st'mal mult nery, eu orinja dea. eal. ‘Sub regia lui Cabri- ta, dot actor al Sce~ nel. versi® Ince 53 Joe ea. penta un Dremis Osear. El sint Chalana si Jordan. ‘$i atc pe 0 rapl- 4 ‘combinatle, pe ‘mul ningiie" balo- bul pin In cel de al Goilea st “acesta fsaruta "eu fruntea Ssteun "admlrabi salt glo plutire pe masura rimitindy-ii wl Bats sus in coljet din dreapta, Port Tal frances este ca si nol spects {or far cei doi actor primese aplauzele cuvenite. Francesii repun de la. centr. Piatini sustinut de Tigana $i de Gireste inceares 54 repuna Fran= fain dreptur, In timp ce Jordao # Chalana due mal departe reci- {alul de vistuostate. Timpul tre- fee! pe tabela de marca) scorul ‘inthe inst nesehimbat ping la finalul reprizel Vor urma cele ous reprlae de prelungicl a cite 13 minute, care wor fneerea sh Aepartajeze echipe "Deasupra Dfartilie noaptea era stipind. Reflectoarele aruncau pe ‘Greptunghiul verde 0 pata de lumina In acest decor’ Portuga Ia Incepe »fadoul" st primal so- list, Joréad. seuturt’ poarta iui Bats de scintelle de Tumind ale reflectoarelor. Tost suflarea ortushera este tn deli. Imi ro- {ese privires de Jur Imprejurul ‘Stadionulul, Am impresia c& pri- ‘yese un tablou de Caravaggio gl Sordaccel ea. abanasul di pre um culoarea peated a maestra Fab itsian lumina acestul tablou. ‘Yoeul contin tot sub superio- ritatea urmagilor lut Eusebio — De eare-l cunoscusem sl cu care Biscutasem la Nantes — ce-i pri= ven acum de pe margine. Lisi. {anit vealizeazd faze ‘de mare Iathems, mare | Reveren(fosul me safle ecncling iaintea mensitfit tale. Mivnelin neobosttulul tu spasm in at stdin noapte. fev di cet rey sea tin Boxer, bagat tn ota ‘lag on barat fare Sega {recut de prima view co-0 hee ‘and ty elf geste nay Boe ered iitese 4 paren ch ene 9 figurk Ge cearh Bein Museu Gfevin Toten stadonulsuferen. Ber tape "Stace Veloardme. se Panafotnase tn Yorn Fara {er'raporartfrancert in itale lige patra ogni leit ta vor sk mat inserie 28 ileael Prana Foci merge dat pot cone {raza Va‘ osre jumalt geo” Sopa elles? Retna co mela fire Satae dunt ata iting ob avant} dean gol, suisient Denia merge tn finals pe Pare Ear Prncan Bevin post eb fare fo Baudelaes at fink'mal malt mangos ofa fhe {hide apécaren, ding posites ancestor sei atringt indie fe, Franea eet atiat in coral I fevine. cin pum Hrvo'direc” prin acca Reply enous groway ex ous Invpin,taeneur erovey cu douk ‘iinute fnainte a6 al. Pes nee Tmt se produce me sista epee ‘futernlea expiorie de urale Kea. Gt" erapie. tava’ port Tata mes prinde ariol Sig biaccerintare din fumulé =| Filielres atftor valurl. i ‘Aeopers-mi-o clips ( transparentele tale voalurl ‘cred ch ma nase din nou ‘a vol sma mal pur Sbuiat tm eternee taleGap oe pre non Retencneen atts Seer oe cere Bs Serrcraeerres: eerater sant ein! ster etna Beeeentane Tamed i mere Paes ie rnc Sint St at id eae tn, wate Fee once nit Feet nets ics Eamarn pies notte Eemeccaiertos soeaia Te Sern, era 2 ee ce Eeeseeca aco Beata Fa al gS en ee pes a Fea nie ga an mipeetaten acai BET a ioe athe fnetontae goatee ease Se Bi eee "Re Feri Gat ais, Baa ta Bat disalhe Baas eet 2 Ss ver oh vt Exmeunba ss cht RASA AP a eat eee oan ae Roniaen rte, Cae Peamiaiereutcus, Boe Bod thas betel waked The piece teen ore ite Sanaa as, popes asm fetepetencn sas ae is foe teres iia aarti feet Teer Geareie Geet hese Bepens se car pene cced ae Beeeenoserice Senate tn Sao Ram ae feotaeeee ects Grates ee foeieecaprensen eet Bora & faite Sa Tate "iat cen ena pt Saar ee eae ee aoe ares ea Bae Ss Sul eee ce, oe epearnce te faa Sion es Sera wate Oe iieteeree een geeeee score Sie cata reas Be feeeenanh sara it SSeS a ce So eeonne Soot a hae tee eee, oe Srna md Sea eset was mara tae aa SRE Seca feria tas beetatar sa Beate ar atet Sag tS vn Hieiemerca ace Ci eee pet diet oe ibaa, ees dee, os Poem cevcicce at fend re Sere it fete eectienceeae Seille, bonjour Eon Ton Nica ENN) VINZAREA HESSIENILOR Domnule Baron, 1a intoarcerea mea de la Nespole am primit tn! Roma sorisosrea dv. ain 2 decembrie. an ‘recut. Am aflat cu 0 nemirginitasatisactio st le despre curajul trupelot noasire tn batalia ela ‘Penton si nu Va puteti smagina bucuria mea cind mi'sa spus cl dia’ 1050 hesslent an~ Galati th luptd numal 345 au scipat Au fost Algl exact 1603." oament gi sper cd a avut Drudenfa de a trimite 0 listt exacft a morilor frinstrului med din Londra. Acessté precaufie fnte cu atit mai necessrs cu cit raportul edtte finistrul engler G8 doar eifra de 1435 mort ‘Aeeasta ar" insemsa numat 483850 florint tn los {Ge 645 200, bant Ia eare am dreptul avind in vex Sere conventia nosetr. Vel infelege prejudicial pe care 0 asemenea eroare I-ar putea aduoe fi- Ranjelor male gl nu tad indoiese’ cl te vel sted Gul st dovedesti cA lista Lordulul North este faleh gi a dumneavonstrs covets ‘Curtea de la Londra obiecteaza ci au fost 100 ‘de ranifi ce nu ar trebul inclugi pe listd lel platit-pentru ei, ca mort; am ineredere tn Gumneavoastrd $l sper ch nu atl treeut peste {nstructtunile ce vivle-am dat la plecerea din Hatcel st cd deel nu all" incereat- din ratlunt Smanitare eA salvali viata unor neferiifi ale iror aile nu ar putea fprelungite decit prin Dierderea unui picior sau al unut brat, Aceasta Br ingemna sa fe facem un dar pernicios #1 sint Sigur ef et mal bine ar muri deeit sa tralasea in condipii care nu le-ar permite sa mal lupte In Servieiul: meu. Nu spun cd el trebule.asasi- haji; krebuie sa fim ufmani deagé Baroane, dar al putea sugera chirurgilor — pe drept cuviat — ‘cau om sehilodit constitute un repeos aus Drofesiumi: for si c& ur existh cle mai inter Fespti decitsi-i lagi pe oament si moara atunel ‘ind ei hu mal pot 88 lupte In razbol. Sing gata e4-t!trimit nol recruti. Nu face eco- nomie Ge el. Tine minte : gloria inainte de toate! Goria esto. adevarata bogitie. Nimie nut de- radeazi mal mult pe soldat decit patima bani- for Soldatul trebule’ sf se_gindesgct numal la noare st feputatle, lar reputajia trebule dobln- ita ip foul Iuptek O batalle elstigata fara pler- ert de’ singe ‘este lipsita de glorie pentru in- Vingatorl, In timp ee un tavins Amine glocios ‘ind moare cu arina tn ming. TH amintesti cd fin cel 000 de lacedemonien care au aptrat TTermopile nic\ unl nu a seapat Cit de ferilt 4 f1 fost sh pot spune acelasIueru despre bra- Si mel essen! Bste adevirat cit regele lor, al Iacedemonlent~ lor, Heonidas, @ petit odatf eu el, dar luerurle ‘s-au schimbat si nu se mal obignuleste ca prin- pil imperiulul sa mearga sa lupte {a America Dentru_o eauzd eu care nea niet o legiturd. St ‘pol, cul ar pit el 0 de-guinee per om ack feu tay sta in Europa si-i primese ? Mat este ‘hecesar $l ea ey sh ima ocup ‘8-1 time mere ‘ol recrufi caf fle folocultt cei mort. tn acest Scop trebule st ma Intore la Hesse. Bote adeva- at cd acolo este 9 ipsa tot mat mare de adull, Gar iti'vol frlmite gi tinerl: De altel, eu cit marta este mai rar, cu atit il ereste pretul. Am fost asigurat ca femelle st fetele au Tneeput 4 cullive ele pimintul si se descured destul de bine, A procedat bine trimifindul tn Buropa pe doctorul Crumerus care” vindeca cu succes Gezinteria. Accasta boalé produce soldat provi, Un fy va face mal mult rau inte-o batalie decit curajul 10 vite. Mai bine #4 moard in bard ‘lle lor deeit fuga fn timpul luptel gl 3 ume [Greased gloria ecmatel noastte, Si apoi, dupa cum: ‘englezit tml platese la fel 1 pentru cel care mor Gin eauza boll, dar nu-mi dau nicl un ban pen= ‘fru Geverton, Calitoria mea in Talia mea com fat enorm aga ci ar ft de dorit ca mortalitates fn rindul lor a8 fie mal mare. Aga ef promlte-le ‘vanaarea tn grad tuluror calor care se expun ‘it mel mult, Inderninduct sf caute gloria. fn ericole fl spunes Maloralul c& nu sint deloe Frulfumit Gha economist 345 de oament care 42u seupat in masacrul de ta Trenton, In. fn~ freaga ‘campanie, niet 10 soldati-n-au murit tn Urme ordinelor sale. fa sfrst, principalul dum= heavoastra oblectiv af fe prelungivea razbolulul SL evitarea unl angajament. decisiv de ambele Pirti — pentru ef eu_am ficut uncle aranja- Fete cuopea tian ay wre 38 Tenuni ‘Mi tog Domnulul, dragi Baroane Hohendorf, sate aiba in pazs ea Regele Hessienilor In romaneste ‘e'tingeri cuvinte ‘Linu ple sh spunk ‘cuvinge de-mprumut 19Exte un fapt cunoscut de ‘Sappho incoaee, poezia ‘ind at turnit cteva’ reprezentante e"seord cle risa ferinin. pletada\ lor se ria fe Toannel Tatsoe Numate ‘eparind tm aceastdconctelanie fim plindmaturitate, etna paslunile lrice devoratoare de- Bin numal senaibiktate ccutd si toate in". Deca or fi sd’ne reprezen- fam plastic varia poeticd” a foanne} Teatsos, socotese €8 n-am. putes odst 0 allé dmagine mal e- pevatd decit acel mic relic) de ‘din ‘muzeul arheotogle fe pe Acropole, tnitulat Atona ineretaas Pramoasa. seid a. th lepatunti gt curajutu, purtind ap colful ment s-0 apere=n Fipte, gt pleacd fruncea gindl- oare. st chit trith pero. piatrd firnerara, core-t" evoea mumele ortiior drag. ‘Abeasta eite, cred, esenta poe- Toannei ‘oats? um dlatog eng cu cel careau fost, eu cat I edvor. spirit s-a'constitutt tn Testor 9 Biologie, fie cindoa demu, tn trecutul indepértat al lenismiui, fie cindve mat a= Droape in timp, ehier foarte re. fen de parct poeta bar fi fnut ‘modrie. 0. possle grad, stm la 51 rafinaté in acelagt timp, co antica statue, fa care pare un refles direct ol moter de lt edzut in apele mari, ‘Sanu uitam cd Toanna ‘Teatsos june ait de tivalu 50 ne des rebut sac4i birwie timidiaten Sau ehiar complexut omulut sen i abneni ner powce 1 dsemenca procestu~ far entice printre Colonels Inajestuoase ale Propyleeion Cum aa ealet oare pe dalele atbe ‘de piatra, flerbingt, ca niste profilur de 2, ard o mare emotte’ ‘De aceea, Impartdsese tntru to- ‘eapreape, de multi ant evotufia Spiritvalé a doamnet Toanna ‘Tratcon $1 cepacitatea el creatoa= te. Aceama porneste de tao 1 difie de famite 9 se iniregeste in filnta et cao cucerire personal. Forfa sa de create, adicd operele de geritoare, mu ou apérut in ‘mod prematir” Aw vent Ta ore ‘mea "maturitigt spirituale fronsmit 0 nevote absolute de ezprimere a. viet interioare ‘Toemat de asta. au un’ confinut att de substantial si 0 veloare artistes edevarata Toanna ‘Tecteos @ debutat abia fn 1969 cu Paginile vcupatiel, un Jurnat cu dramatice motor din Derioada “resistenjetnofionale Antifasciste, tradus_ gi in timba romind. ‘in 1968 ik apare prima culegere de "versuri: Cuvintele —tBcer Poota te dezodiute, ined de ta 0- feastd ‘arte, eu toate caltayile Temarcabile ale talentului 244 ‘matur, ew trasdturte perfect con- urate’ ele wnet personality irl cer Un ton grat, eleglac, arta Seoretd a supestieh ereatoare de Atmosjerd, patetismal censurat pnd la eliminarea aproape totald @ epiteteor, pind ta respirafia Yrintd ph motafa telegrafica a fentimenteior -— ‘toate aceste frdsoturt oledtuiese stilul Toannet Tectsos. Un tirism de profunds ‘ibrafie intelectual, strain insd Onedret raceli conceptuate, ort (kre! mode yeseistice. Un Urism fe te degaja intent din dezghton fires ‘ealului, 2 elementelor, Jara-aeddeanicicind tn conere” fut denalwiel ain naturd, nied ‘din subeoluriie ‘net. pathologit fraumatisate, Un liriem’de mare Hlevatie, elaborat tn” retortele Complicate ate spiritulul eultioat, tocmat de aceea simplu, decantat $i pur, ca trvorul ce sare de sub tinelle severe ale muntelut Par ‘has, Ideagul muzeion, umpling. de Mcoare fintina bincouintets. Castaliet, Un lirtsm roditor, ome hese, pe care numal poesia ade. Dératd a tuturor timpurilor “tsa Dutut-consacra. Un lirm mon ern, fara siridente $1 fara am= Digi’ de-e epata, de-a smulge eu viotenta toate véturile de pe feta Iniversulu, @ ‘storie, @ omulul. "Tonul grav este contimuat de Toanna,Teatsos si in cel deat dollea’ volum Lumina indiviai= Site (1989). Dock ar fi 2d me fo: poeta face, de data asta. 0 fomte @ tngerior”, yt decd std- Volumul care cred e& avea 5-0 consacre definitio pe - Tounna ‘Tratson este ins Elegie (1071), edicat fratelut stu ‘Ghiorghios Seferis ¢m char anul morfi Tut Primul cielu mu pare a’) altce Gecitrodul amar" al notafilor eronlcarulut, care nu putea ft un ‘bservator "rece al agoniet ‘mortit marelut poet, ct mat de~ grab cea de-a doua jitnsé a lui. ‘ita. simt dator sa eitez”aict cu ‘nucle distinulut poet critic Andreas Korandonts,acela care, in 183i, ta pari primutui ‘olum al tut Ghiorghios” Seferis Cotfturay Mt dediease un amphu Studiu monografic, dovedit in imp co" find expresia unel sn~ fuipt excepfionale. yBlorea diu~ rere — seria Karandonis despre ‘olumul Blegie al sovel lui Sefe~ Hip m este ereatoare mumat pen fu geeta care pot s-0 imblinzeas- ©, transformind-o intro inelep- tine, eapabild sd fie im acelapi fimp st nobila atitudine de mo- ‘esti superior mend, de ds finches spinire de ‘sine. -A- ceasta Teofie mevau dat-2, mat inti, veehttelegiaei grect gi clo- plitoritepitafuriior tn ‘relief. Doemne founna’Teatson a tno. fat asimilind de 1a Sefer, =su- prema lectle~ a simplitati dense Wea tranpusco in tersurile eh, uit cit h permites syontanul $i, ‘mot direct, stmulatorultempe: ‘ament ferinin Totr-adevar,” mareo lectie a simplitayit. @ tmesjat-o Toanna ‘Teatsos 41 dete fratele sau Ghiorghios, dar trebuie s6 adau- gam tmediat ca ,tirismul obiec- to" al marelut poet, setea fut de ‘concret la care se referd mai ‘mulft exeget, printre core gi tro- ‘ucdtorat sau in Himba roming, poctul pt coelstul Aurel Rau. — bu fost” numat tangential {cor porate de poetd in fesdture deli- Cota a lrlemulud peret ful Seferis (att de minu- Flos descifrata printre: insimpla- Hie vieptt in ampla. evocare’ mo fografied Fratele meu Ghlorghles Seferis — 1978), poeta reconsti- fuie, in Hinit putine gt sigure, din artmniturt vi fulgurap portre- ful” acestel opere, dact ""ne-am uteaexprima astfel, Nuct sea- i, etiar Tegra orgie, i, eu torte Bledel, ct nit ator fremintartdramatice ‘im viaya acetet fart, ant core Aadeseort a fost ,sptnzurata de-un farbore, /orchimonosieh | Wberta~ fea noastrd cea mindts. | impo obitd cu-nsingurare™ eum "zi Doeta. In girul eestor ant, Ghior= Sa dictaturit militar din gerte a lei rate tt ‘olare #¢ recluztune’ Poase toe: ‘mai de acces, plecerea sa teed un ‘ol tte de mare", Puy am rd ‘nas! 2d mal vorbim | de ma tele chin, 3H rdspundem de spa- fit “ccesta'! tn azeolu-ccesta 7 engi ede sfirgitul 7 odatd eu 08 Cu inseriptia »..Vorbit esen- Hat", twata de le Blas, wnat dn 81 fopte infelepti ai Greciet an- flee, se dewehide.volumul Pere tele gol, publicat de Toanna Tsat_ fos in 1075, Cum” to tmceputul ‘ecestul ,cuvint-inainte® am cttat Opinte cutorisaia a criticulut Ar femakis privitor Ta acca carte, ‘red. c& mu e cami #8 mat stl Tul in analiza ef, 56 cout argu ‘mente suplimentare, Me mulfi~ ‘meses remare 0 ample diversi [Meare a fomelor, 0 seriturd polt- Jontea, determinata de contactul mat iw #1 cuprinderes ‘mat Tar~ 98 a lumi, Trecutul, tstoria, de ‘Sin forte active ale’ presentutul Una, wPykithosul, sa transfor ‘mat, in eursul evenimentelor sin eroase din toamne tut "72 ta Potttehnice ateniand, intr-un lea- ‘in ex cenaga pitpitoare A eksut im intunerie fulg Fal, Muinerst "au pardte obit, 4ragostea,) slau pormit la atalt Imochit for mart ‘adevarul, Vintul a fost sufocat de oroazd : {tn jur, pe peresit i comendau umbrele celor toil, olam sd. stig aint ule, Angele ranii mele ¢ cold. © poeste de esenja, un mod era vorbi esentil. Cum convingerea mea de tot- aeouna este ef mumai ih poet ‘national autentic poate axpira Ta Univercalitae, n-ay erento hei aceste tmpresit fupare de pre orta loannel ‘Tsatsce {ard 30 iperatbastra, eu. pdmintul ‘marmord at Eladet. Sub cerul a= (eata, impulse. scurge.indife “incit tnerebarea tutetar, leagtn 1 groapd, In’ care inte chemafi” ys ne-aavtrlim ‘emérdeiunea ea fe-o piatra | Ce dracu est aga de catrinit?* ,Dear abia ne ridiearam dela masa #1 apo, e'tiraiu, Am seu copi, nevasta care ma agteaptan, ,Pareh un-am, Traned noare ?" Dragomir itoaree fapul spfe usa si nu raspunde nimie, impor fant e'si ne simiim bine”, continu Vulpen, Tie ii arde de bautura, de care nu te mai faturi. Traned te urmeasd de nevole, iar gis- ulifa asta nu mai ste pe ce lume este gin- (deste soferul. Vulpan, care a mal ras singur ined doud sticle de vin in nicl un sfert de ord, ere proviall pentru drum, «Pune negustorule: I 'spune el gestionarulul, cteva ticle de via 1 de bere, s2-nu ne plieisim pind scast. Se frezegte si Licuricl, Bund idee, sefule, ey eerie! ates "Cul ee so seoatat Al iaut ef tot getu are grili de tine, ma pled fosule* ,Stiu eu de ce nu-mi lat transfers) Pentru dv, pe care v8 lubese i la care tin co ia un parinte’. Ha, ha, transfer! Pai cine te rimeste pe ting, un betiv?* ,Caut si eu st ma ride fa nlvelul gefulul med™. Ce vrel 38 Spui? Mal vazut vreodata beat 24,11 fulgerd Valpan eu privirea. Pal dv._aveli un orga- ‘ism, de ofey rezistal ia orice, inlusiy 1a bat~ ura: Inginerul face un sern a lehamite $i Inceteazi convorbiren, 4, TRANSFORMATI IN FIARE Ol mal aver pin‘acast, Dragomire ?* gS tot tle 28'—t0 de tom tovartge inginer” ‘Wulpan sti clteva momente pe gindut, apol lanseast propunerea, a nel incl kilome- tH de goseaua' principala, e hanul ,Padurea cu, fagi". Au un vin stragnic 9 nigie mie) © bogatie i Facem aga, 0 oprive de Juma de ‘rk ce sicoti?= Cum s8 get, mle. ml Sa’ ‘cut o foam, de-ay tinea sl pletre", Sustine propunerea Licurel Aergem domnd Mai am _nevole de un rispuns, cel al pilotululs"Acesta tace sl continua si ruleze Gag cum nus-ar fi fatimplat nile, spre fag. Peste putin, Incearea poltcos? Por arte inginer, nu vi injeleg. Sintem bo siti, e teria, aproape 11, pe drum. sa tat Dau, ‘slava domnulul, au ¢ oare suticent 7" "Cum adich, Dragomire, dumneata tml {il mie “cont ‘ee_ fac, eit beau eu gi prietenil Mei ? Nutt vesi lungul nasutul, Eu conduc fle, eu 78spund, lar mata trebule sismi ILUZIE ind pe-o cer de Iumink ‘Arcuit profund ain sale {ntunerieal.se-nching’ efit existenfel sale. ‘ee-a mimic tips Reniseute-n vis de. dor Umbre vagi de vesnicle Rid’ spre mine. incolor. SES MA doare setea de cimpie Pe cer sint ‘numal put de mori, ‘Trifelacn Mloare stinjenle ‘Mrademeneste cu. rico? Departe ereste lar otavi De unde vin? Nu mi-ntreba a si tio! pul o astfel deentrebare, executi dspozitilles, .todemnurile 1a 6 nou betie nut dnseamnt dispoail, va Tog sh tad tena. Se aflau tn siadiul cind dot betivt notoe uunul rezitent si al dollea mai pulin, dep (ioeca limita, indy ct de et, te poll inslege ‘Sek, Intrdera tm fasn ind ‘beni devin foros, ind sint gata ef tnldture orice ime fotrivire pentru agi alinge oblectivul In ‘omenca stare ef se manifest aldoma cone Sumatorilor de drogurl cind ise refual ‘oan de morfind, gocaind. ete. or! cind Bu fro pot procura” Sint capable ore. In fiom 'ce seiaind situala periculoass, ‘Teaned bea in Tetragere, nelntervenind in dlcuti Teun a trecut ia fnfuratur,-ameninfind plloful eft aruncé jos de a’ volan sl va Eondce Soferul sa baat totust pe, © posibilé randgifa de ciscernmint a inginerdlul, Sa {nga tons, Precim 0 panterl, acest te aruned pe neagieplate de ia ioeul fl, de be enchets cin apate, spre goter, sl apuel Dalmele Tul vinjosse de eit, stingindwcl eu botere Simfind e& se sulocd, omul {9 desprinde mind de pe volan, Incersind a8 se elibee eae. ‘Vulpay devine o adevarat&. tars. Bl Sgnord tofal_percolul” gf transformindugl Palimele intro menghing, strings, singe, Tnstincti, goferul ia si a doua mfok de pe Solan Se’abate cu disperare. sil salvere Yiatas In acest: moment ‘nu mai gle. mime ‘de maging, de nimeni, 1upl8 doar 6A scape: ‘Actae dominenta fa’ clipaaceea. Magina, ‘inal he conta a tndenia tn lng {pre ean, Elcuriel pared se mat trezeyte aia Befle Apuca ea putere de volan sil rolesle eit poate, spre dreapia, Autoatelteral Iabeyte tn Pom, pe cared ri pareh Bll Aol riodgeans in aku, de” doul. orf mal ros in’tare se opregte. Avind multiple tracturh oti ocupantit int fransportait. la aptal Dupd Goud ile, Licurel, ranit foarte "grav eveap, moare ‘Dragomir medite8 scum la, eae niim- plate Are deja clteva zecl de atle de clnd Ei oblojere rinile. Ma indese, “ml se distinule, cum trebuia 8 ‘procedez, ‘pentru Salrini: Cu nebunul “cindgellest, Diacul ui si-t vorbesti, daca" veel sk nu ‘patimesti Un leaevechl, dar eficient te datas astiai, Cu betla mul de glumies. Victor Beda CALATOR. [ME simt un eilitor ceen mers pe jos Frin Tang degert 4 fninit 0 oad. Vreau ingle pe brajul ta’ framos ‘Shatingert duiel eu degete de razd. absurd [2 Toate intrebarite aint” surd, Niaud’ ded PADUREA DIN RAMA ‘3 dragostel chemare. i Undele’Iaeetert seat din lac. igg_aren univers. ark florese chiar sl in. cerurh Sab framoasa liniste funarl Tot pimintal amet de el. ‘88 scoatem de prin trupurl otrava ametis ‘Sk devenim mal Iimpert In toca ce’ sintem, 8K hati cu gindul lumina tmpligie > ‘St lavntrunirt festive din vinul el #4 bem, Deci Iasi ca lumina wisirll sf me-alinte, ‘Cum mingiiaftsint munfit de 2lud tt in zort Fadurea cca din rama mereu o's ne cine Gural ef nolan de pastel ascuns dupa eulorl, Constantin Atom 123,TIMISOARA, ORASUL GRADINILOR Supranumit ,Oragul gridinilor®, Timisoara fispune tumal"In perimetrul central de zece Darcuri dintre care in celebeul.ySozarium’ Hint cultivate. peste 1000 de specit de iran flliei De curing acestor spafli de verdsala HE sinatate Ir goa acaugat o splendida grt fina botanicd. “Timlyoara este oragal care a Introdus primut in Europa ilurninatul public fleetrie (elievs loeventa. ind lampionol {Gin fafa Muzeulst Banatulu), oragul tn care Gelebrul inginer frances Eifel a eonstrult un pod peste Bega, unde exists sala de concerte Eu'cés mai bund scustics ain Europa gi in Sproplerea careia’ Ist doarme somaul. de Weer iubita iui Beethoven, Johanna’ Von Geet Pornind din Timigoara vi oferim clteva spatit privilegiate penteu “imbogatieesgin- ulus sufletlus. Mat init Talgosul, orasul fn eare a trait en elev Traian Vila $i cars 4 Heat'dst iri, prince eralialtty pe xevolut Honaral Efuimle Murgu sl pe muziclanul Ton Vidu ‘Oprindu-va 1a Satchiner, menfionat docu- imentar din 1250, veti cunoayte mu numal 1o- falltates. de cbirsie a lul Pavel Chinemu, Eomandant de osti de mal multe or! Tnvin- itor asupra fureilor, cl glo) adevirata Delta a Banstului in care 36 ofl reunita HaupAornitologich specitica doar Deltet Du: ‘Dou localilati banstene figureazs pe harta spiritualaa humit drept locurl de oblrsie ale lunor mari creator! la Lenauhelm s-a niseut Nikolaus ‘Tenau ia 13 august 1002, iar la Sinnicolaul Mare a\vazut lumina ‘lel In B81 compezitoral “Bela Bartok. {a ambele Tocalitaii existd case ‘memoriale si expozitil friginale permanente Inchinate acestor per~ Sonalitali rtistice de prima marime Tn materie de WoealRats balneo-climsterice fudetal ‘Timis vi oferdposiblitatea unor cure sau doar a unel simple vizite Ta Bu- aay, staiune ale cfrel ape minerale cu efect, ferapeutic sint cuncscute ined din 182, ve chimea localitati coborind prin atestafie ldocumentara pind fm anul 1520, precam $i ‘mal putin cunoscuta.staliune Calacea care ibe linga taptul ea beneficlasa de un climat Ge influenta mediteraniand dispune deo ap fminerala cu proprietali curative comparabile ‘cu cele de Ia Baile Felix Ta sist, pentru amatorii de drumetit montane Complexul turisie de 1a. Valea Tul Liman la_poaiele Muntilor Polana Ruscdi tera, pe linga un hotel confortabil, zoet d= flsute de wacanfa, 0 pissing gun Tac de fagrement, Intreaga zont este plind de grote St pester! ce pot ft vinitate. tn Imediata apro- Dlere se afla moderna’ péstravarie de. 1a Tamneantu, iar de alct pomeste traseul tris fie spre virful Babes, Gel mat inalt punct al dugetulus ‘Venind in intimpinarea cclor care dorese 8 cunoased bosttia qt pltoresout. Judetulul ‘Tims, agentia, BCT. organizearh exeur © ai din ‘Timisoara spre: Gendrolosie Basar ; Chev Hepublielt gt alte Tocurl ‘storice. gl memo- 124 HOTELUL INTERCONTINENTAL Hale ale Bucuresllor, peste 3900 de diner! fimigant, Intreaga acjiune purtind gener wParildulu omagialtinerelgenerafits, De ‘Scmenen in’rima' erioad acetal an Tit de Liner! din jude(ai ‘Timly au putat pare ipa bn orpantaares’ BA, ie excursl tn Sireait prin "fart cuprinaind prineipalele biective eeonomice, cultural, ‘ifort als ‘eestor ani roan "Tol astfel trenuet speciale fay purtat pe {inert timigant tm exctrall Ia Costneyty pet 1ef'de a parcurge mirefl tase al Magistea- Te) Avasiee de 2 reveden salba de fama felt ristiee ‘de pe ltoral. Un moment ema ffonant de nesta, a teal” gute de copit ise et exeerait "Pautgtlesllor rol in lupta tmpotriea faseipion ‘au Brimit cravatele’ Fon cu. tre color. ‘sfidtind atent tot osea co in viaia gi acti- witaten {arise poste transforma prin turism Inte-un obiectv edueatiy BeRcEeul Timiy ig Dropine organizarea de nol excurall cuts Ful’ pe itoral qin Delta precumm la T= {ul Fnternationat ‘de ta Bucurest Haralambie Lerea FAZIL HUSNU DAGLARCA DESPARTIRE ca vine Tn fleeare moapte Ia usa ‘Aria ‘sind “dioseata Ta. fereasteé ind ‘pleaca. ZIUA erat Greate, crete, reste of "he ‘euprinde’ speranfele. DIN ,DESTANUL LUI CAKIR“ (poem epic sau eroie din Evul Mediu) (Acesta este al trelea_ vis al ai Gate, de bine, sper) 1a orlzont unde muni iat ‘istwrite ‘Acolo de unde noaptea s-a aglernut pe a ‘bimint ca un par taspalmintitor Un. milion de oament dormim. Chipurl acoperite, bete sf bitrine Gu paral asternut’ pe pimint ea o noapte inspaimintStoare Sntunerie s1 nestiryt. ree POPICE, pared fot mal des ued ‘opie ‘ou sentimente imobile Drea sinceri ew not ingine ‘care jubire va eles ‘mal int Dev aceastl pisth flmentata et secun LUNA DE cal {ath solistal_eflare * de-a Tungul_potecor era de binult’ tn penumbra nicl in. scorbura iavorulu {injind. spre. mrturisiet ae labize ‘fiat in vis stu doar ed are Seni infioratorl de_neget um vesntela Rodica Ardelean ind se tnnegureazd apelo in departiet ‘Trecind o chipi deasuora. viet mele. Doamne, si-t" ve Incit in tleeare noapte incepe Vin{a, “acolo. pe. stedal Ss a 4 clrfile cum lo eltese,o, doamne, Faria. s0_gindi Ia nimic. ‘Gind ‘lorie se labese eu pimintul Tar stelele"tremurs $1 cum Je vine sommul, doamne Ga Yainele ce se seure din stregial Pline de doriatele, ndepartate ale copiilor. ‘Tamicire de Vasile Smirindescu Zoe PavelSLONGINOT TI ‘La vernisajul, expoziiel mele din oragul Htallan Padova I-am cunoscut pe piclarul ‘Gianni Longinoti, "Am fost emojionat cind eriticul Sandro Marini, presedintele Cerculul fculturalcartistic, mea prezentat unui om mic de staturd, eu figura blinds, spiritualleata Ghicinduemi timiditatea s1 inapetenta pentru © conversatie nu prea elevatt in limba ita~ Tiana, mi-a facut fnvitajia sa vsitex, w dou 2) atelier si ‘Atellerul din’ strada Vescovado se aflt. ta pparterul unui bloe now are mal multe ined Beri. In holul de Ia infrare sint_dous, mane hine din porfelan din secotut 31%, Au fn Jur fnmarmurirea unel anume migcari, strani, reproduc marimes naturala @ unui ‘model f= fining chipurile lor ain portelan, frumos Imodelate a oct care sticlese ‘de indata ce Becul ain Rol se aprinde. Parcurgind cu privicea reviste, cataloage, il, albume, desene, pictari 1 oblects Kam redescoperit pe Gianai Longin. Dupa Ge am terminal. visionaren ~ incaperlon, garda mi-a arta, intr-un colf al atelieralul, Mal mult de eincizeci de pinze pentru pieturd Dreparate, un dulap cu culor #1 pensule, un Faft cu. culori pastel Rembrandt st acwarele Invitind-ma sf vin in timpul Uber sé luerex ce dorese. Am promis ca vel face eu pldcere Putin in Padova. N-am reuslt sf realizez det fiteva desene in acest orap dooarece a trebult $8 plee la Roma, ‘Aflindu-se tn plini maturitate artists, avind o mare putere de creaie, pletorul Pade: fan Gianni Longinott ecte un artist de noto- etate nafionali In arts moderna italiana $1 fare un prestiglos palmares in acivitatea aris~ tied, vactivitate’ Incununata “cu numerosse Prem ‘Meditind tn Muzeul de arti modern din Roma am atlat ch preoeupacile pietorslat Lon= inott patrund in firul de foe al artel_mo- Gerne Hellene, alaturindsi-te creatorilor de ensuni cu muitiple Interpretary si perspective Posibile in timp. Folosirea codulut artistic de Facturd clasied si a spatiului imagistie deose bit de original a determinat in picture. mo- Gerna italiana aparifia unor artist ca: Edoat- do Dalbono, » Frederico Faruitiny, Gaetano Previati, Glovanni Boldini #1 Dante Gabriele Fossett care au Teusit sh contere creaillor Tor funetit simbotice diverse in dauna diver tismentului eare nu semnifica prea mult din- ola de sine, Tn aceastdirecte pot judeca rigoarea, con- lala i ordinea interloara dovedite ferict de Sructura Imaginllor create de pletor Tn compozitile sale artistal recompune ele mente cu semnifieatieaparte pentru etl fu sintetizing un mit al pielril denpre Viat Din Intreaga opera. se desprinde existent ‘mondena a unvt sings model, sofia artista care a dispart secerath de boala Gupé 0 lung’ onvielulre spleituals, Modelul na a alsparat Ted sh compoxitite lui Giant Longinotl te leva ea aceste continua st alba o paternied Inrlurire datorati probabil unei viguroase hedresturt metatizice. Im acest fel in spat LUmitat al tabloulit sint organizate alte spatit Inchise, sint incluse mic! tablouri, elemente Ge decor, oblecte @l produse ale imaginatiet fare nu au alt rol detit cela de a recompuine Sentimente i trilel-de odinloara. -Accasta Diclura te face si iriegth o cludaia stare a mintirilor, Pietura Tul Longinotti este o am= Prenta a Vielih o definifie'@ amintctior asa Gum cele Goud manechine din porielan stat ‘xistentel din secolut treet. Com ‘1 euloarea pinzelor aint deossbit de briginale, Paleta este complex’ inelusind cu fort de ta alb Ta negra. Intinim, spre exem- plu, © imbinare ferieiti a sidefulut de porte fan’ cu ealde eutort din gama ropurlor gta Drunuriior. Detallile importante sint Tuerate cu milgald de artizan. Demersul picturilor se Afi in desene, produse ale unel imginatlt eul- tivate de un profund spirit de observatie. #1 ‘de-un bogat complex de trip! Intericare. Te- ‘matiea compozitillor cuprinde toate gemurile: Delsaj, porte! gf natura slated solieltate dupa Revole de imaginafia artistulul, Near remar~ fat o convent, o rejeta a acestor eompoail, ‘le find reaultatul unor elaboréri fret sPletura iui Longinott (contrar aspectelor aglarente)'se bazzazi pe o tematicd care eu~ Drinde sinteze si esenjalizari* remarcd Guldo Gonstantint din Venezia. Franco Cremonese, isting personalitate a citiel de art, aflemay feferinduse la originalltatea st puterea de convingere a ercatlel acestula ,Deagh Lon= finott, Ut un solitar, te simi strain g1 eviti Grice contaminate” isterul conviefuleyte eu fslalitatea, serie largo Brizio, into. mlto> logic emfatiea (Gh aver marefia ineomensu abila'a ul Alberto Savinio), ort tn alt sens teristind inflventel reeompuneritalestorice @ lementelor realitigh (ji larisl aver clasicis= ‘ul lui De Chirico), artstul reuneste embleme fotemice abstracte, ireale, determining supra eallsmal™ ‘Sandro \Mafinj, despre care am mal amintity ne {ace cunoseut ef ye afltm in faja unel Personalitif, a uni pietor complex sl semanl- Fleatiy, unul dintre art afveratl al regiuni Venezia din perioada,de dupa rizbol pind in 2ilele noastre' Gianni Longinott este un om interlorizat Nu vorbeste despre proleetsle sale, proferind fi'se expeime prin pictur! qt desene fn timpul Viale! n atelierul séu, am discutat prea putin Alespre arta intretininducne in. preaima unul Dahar eu vin roy. Consultar albumele Lon Einott, lar acesta era adinett intr-o conversa tie cu Pietro Lunardl st stia sa, despre oblec~ te vecht colecjionate tn ultimul timp, despre Ientifeares nor opere acoperite cu patina timpului Am auat pronuniindu-se-numele Ist Petrarea, ‘Parisind spatful_ de amintil al pletorutul am pastrat in memorie” obsedantele pleturl, parcurgind steinle aglomerate ale. veehiulul brag Padova, Pietro Lunardi, care md insojea, Incerea si ma instrulasel asupra raonumente: lor pe care va trebut a8 le viziter: biserieula pletatd de Giotto din'piata Bremitant, plata flbiseriea S. Antonio, Gradina public, oFapul echt si muzeele. Tn timp ce vorbea, mu stiu de ce, gindul mi s-a'Indreptat spre Venezia. Sabin Stetinutd 125feunostinia se nurseste Ankephor sis-a naseut fn anul 600 jnaintea ere noastze. Incepind Gin anu! 1872'¢1 ska avut regedinfa Im sazco- agul siu aflat 1g Diwseul de Arte Frumosse in Boston, Din elipa in care cu secole si se- ole In urmi fost imbalsamat iment mu ‘mai vazut chipul. Tatd Inst a acum, la Spltalul din Boston. oamenil au ocazia‘s-l vada asa-cum nu 1-a mal ‘vizut nitent pind eum. Cospul iui —ramas neatins tn sarco- fag — ete fotogratiat cu ajutoral unor spa ate speciale cu care se executt. tomogratia omouterizate (computerized. tomography) — cr Gu ajutorul tomogratulut au fost fotogra- fate pind acum 80 de mimi Imaginile clare blinute au permis doctoilor,exiptologiior 91 arheologilor 2A afle date nol’ despre viata $l oartes oamenilor din fara farsoniion, Real ftele obtinute Te depayere cu mult pe cele Fealizafe cu ajutorul aparatelor’ Roentgen fu trecit un ‘interes cu totul exceptional tn Findul " specialistior. Ca’ urmare, in pre ent, 1a Muzeul de Arte Frumoase in Boston, Sint’ pregitite acum pentru studi alte 12 umil umane, precum si mumit de animale Radiologii de Ia Universitates din Minne sola au Inceput studierea tuturor celor ‘mumitaflate la celebrul. British Museum™ in Londra. Rezultatele objinute pina in pre- zent prin procedeul CT ats fost prezentate a tn simposion stinfiflc organizat de Univers Sitatea din Manchester — Anglia. Cu aceasta eazie tn mare numér de egiptoiogl au iuat Pentru prima datt cunostings de faptul ed CT Permite oblinerea unor date moult mal exacte $i mult mat sumercase decit prin procedeele foleste ‘pina acum, Tn Eaipt, Intro anil 2 686—2 613 inaintea eret noastre | cind au Inceout si fie. mumificate feadavrele, aceasta se facen numai pentru fa Faonl, membsi famiiet acestora, precurn. gi entra membris curt faraonilor. Mat tri 4 fost permis a. procedeul sf fie folosit st Pentru oamenii din paturile inferioare. M- Mnficarea egiptenilor bowatt se f4cea dupa un rocedeu care reclams cunogtinge. chirurgi- fale, experien{A si practicd Gin partea celui sare 0 execute um. Se. proceda 7 Mal Inti era indepSctat erelerul celui de- feedat, dupa care se extraxeau celelalve organe Interne, mal putin inima. Cavitatea, abdomi= half era curafata eu vin de palmier s umplu- i apo! cu ierba ‘sau nisip — dupa cum ne fsigura specialist care au examina aceste Muli. Dupiaccea corpul este lasat si se Usuce timp de patruzeat de site. In. cont Auare, Interiorul era golit din now 31 umplut Ge data aceasta cu pines sau rumeguy. Dupd ‘aceea era inehis, acoperit cu un strat de ecara 1 uns cu subsiante aromitoare, mitt "sav Scortisoara #1 diferite alte substante care per- miteau gi Zaclitau intairea pielel 9 aplrare orpulul de patrunderea “Umiditat MUMIILCE S$) RDINAT RELE Din pacate, nu toate mumiile s-au bueurat de Linistea viel. de apol pentru care au fost Dregatite. Multe“dintre ele au cizut ‘prod Jefultorior de morminte care at bintult Baip- tl secole de-a rindul, Jafurile aveau. drept Scop insusirea pleselor de aur s1 a celoralte ‘eblecte prelioase eu care era ingropatl ver chit eaiptent. ‘Dar si oamenit de gtlin{& au tulburat tinig- tea mumillor: Ideea de a le analiza eu ajute- Ful razelor Hoentaen este tot atit de veche ea SL tnventla tasdsh fn anul 1896, la ‘numa lteva luni dupa ce faleianul Roentgen a Gescoperit razele care ii poarth numele, 1a Muzeut din Frankfurt a fost analizat primmul Sarcofag De. atunel au fost” roentgenizate tute de mumil, In felul acesta, roentgenizarea a devenit 0 metoda Inseparablla pentru stu ‘iat storie, Prin aceasta a-a reugit ad se ob tind date noi despre vechil egiptenl. Savant A aflat astfel bolle de care sufereau aces, Obieelurile religiosse si -culturale, ocupas fille lor. Numal c& imaginile obfinute cu aparatele Roentgen conventionale nu eral Suficlent de elare jar deschiderea mumilor pentru a fl sludiate ar f\adus prejudiet ‘art att corgulul imbllstmat, elt gf sarcofa- ulul. Aceste meajunsuri au fost tnlaturate Scum datorita procedeulus CT. ‘Cu ajutorul tomografulul am reusit si atlam o'multime de luctus pe care nu ni le ‘fereau nici inseripill, niet “sarcoagele™, Spunea doctorul Sue D'Aurl de 12 Muzeul din Boston. ,fleugim sa facem acest 1ueru {0rd a distruge ceea’ ee egiptent! au lucrat cu atita Dricepere st migall Provedeul este identic cu cel pentru exa- minatea paclenfilor vii, ‘Singura Aeosebire fonsti in'faptul eh mula se aflt tneblsa in Sancofag, Acesta exte introdus {ntt-un abarat, fn jurul sarcofagulu rotindu-se o sursi de raze Roentgen. Datele asl obfinute sint {introduce apol Intr-un ordinator: care dese= neaza vaibilflecare organ, flecare os sau alte HRieturi, ordinator care face foarte distinct Giferenfa intre diferte jesuturi, Pe pareursul patra ore, cit dureazi.. operatiay mumia ‘este anatizata pe portiuni. Fotografile taeute ‘umillor eeamans perfect ea cele cute filn= felor vii, ecea ce. Bemonstreaes inaltil grad Se" profesionaliate. al mumificatorlor. oxi Fotografie” Jui Ankpethor au tresit un inieres neobignuit, fiecare dintre cel prezenti Ja Spltalul din Boston agteptind s vada ce ate noi va aduce CT despre oamenit Egip- {ului de acum doua milenit gi jumatate, Ap tepticile ni le-aw fost Ingelate ‘Ankepethor @ murit in jurul viretei de 30 ani, aveaoase puternice, dint! completl siMugehit pectoral din dreapta erau mat ie Seavey fant. care emonstreash sera reptaci Unele anemai ale coloaret, rectbrale a conc Ie conslsia ‘ed aro mostra aver placufele deformate i ch tn = fim ante tata suet de mnt mute bl wAvlopsia” CF a Foust excclent, fat care {eat pe radioione sasiowarecha Myron ara Ge fu Splatt din Boston el declare, fumen poate este foarte asemanatsare cu ‘en detectivilt: Sate Tecnfortant scons “Sint eh bolle foc erat nproape identle’ co ‘Cele alecamentor de atic De site nicl na ‘te nseptam in suprise pres mari “asin de al examina pe Ampehor, doe forul Mara‘a Ziewt anaisie una onecare Nesptah:insciotile'de pe surcofegu ft tek au, in afard de nue gt indeericre i ected een eal tec tn cord Pt It Amen‘ein Karnak, fonts captaie'n The- bel a indicat eh ola mort Ia vires de fe ani si ch avusexe 0 cavicull rapid ‘Roatatil ns putt preciza ch fractara $produr in'umpul wept sas Supe ace Interesanta «oot compareren, mumis Ts Nesplah cu cent ste lot ela en in leclia acelin, roe, cafe a fot teeuth =flen prin Ci. In limp ce cadavra Ia Nesp {aie ort snimitiat do speci, casera fete aioe ylucrats de ue ncepitor fn ale Rimi, dce stow Ge pace tack 2 5 de intial. Se care estele eu carbon ae oes Tegate cu bandaje comune, ‘De un interes fi mai mare #-a bucurat mus mia unel domnigoare egiptene, files paznicu Tul templulul din. Thebs, pe care arheslogti ovnumesc lady ‘Tachat". Fata a trait mal Dulin de ddulzect de ani Mumia a fost exa- Minatd cu CT, eare a pus fn evident mari Geformatit ale’ scheletului, coaste rupte, dar si—ol aceasta a fost elementul cel ral socant “Tun eraniu agezat sub bazinul el. Cel care 4 incoreat sf lamureatea misteral craniulul fn plus a fost doctarul Derek Norman de 13 Universitatea din Minnesota. Acesta a tom2- agraflat-o att pe ylady Tachat*, eft si enigma fieul evantu. EI & ajuns la condlusla ed ban- Gajele din jurul corpulul tetel nu erau cele riginale Ip felul acesta s-a adeverit banulala ‘miumia fete futese victim Jefultortlor de forminte care aul deschis sarcofagsl 9h at) Rurat oblectele de valoare. Mai tes prestit aU rudele fetel au relmbtisamat rmumla, pi- Ie} cu eare au pus in sarcofag un cranlu Au, Dpare-se al tatilui dotanigoarel, al edt nume ste de altfel inserat sl pe peretele sarcofa- sua ‘Se apreciaza cA tomogratia face adevarate minunt in materie de studiere a mumlot ‘Tomogtatieres ‘unui corp uman vil sau a lunet murmil-dureaza Insa pind la patra ces uri i sint foarte putine spitalele care isi Dot lente sparate, Aga tee Spitalul din Boston, “eafe dispune MM si Pal fous Parana Ra oem opr teers re a eon peered Pin poe Coit coma Suroereetn es ters Hacer es Seon poi peweines SNe) et ran cae ar coe ee Men Renee arid Scie ees Riera curred ion ae Coa coy Paneer Pei reas Cee Harner nts eee mer een Perera arr rt Pe ae era marae eee Aart Bee mer Eee ee eae) Pate a eerie Pare Caen per Peres ay Senenarta rr roy ere: Pars = pee a rns ae aes ewe) aparate, tomogramele mumiilor sint execu fate nual in timpul liber, de regula dumal- lca dupa mas. fn rest, CT sint folosite pen tru anallzarea persoanelor tn visid. Dar nicl spectligt: nu sint pren mull, n= teresul pentru egiptologie nu este in prezent tunul dint cele de viel. Aceasta stare de 1u- rurl este astfel explieatd de doctoral Derek Norman. de felul ful doctor in filozofie eu speclalitates paleopsihologle ,,Antropalogut Viltorulol va trebul sf alba gi Cunotinge te- Imeinice de medicind pentre cd interpret ai Imaginilor mumilor ni va pstea fl decit a fomeare este fa acelayl timp $1 radiolog #h ebiptolog Nicolae Nicoard stilé nu eran sehimbate pe ooo a ie Secret eras Pea ae eee Paes erie wears Pere cea oe Eigrrercm aera Eocene aes Parner Paired Ber eer ane Bete ee oes Pee mee eer esas Porno tt Poa eee eres: Fes comm ect ree cata acre ree tee artes Petar me ai) Periereerpee greta omer trig Peter meet aoe aed Ce aes es cca ie eer eee abe rme rears eet Pree tier Peruri tiki eae pera eit Premera cerita esr ra Pete eee Pre eee ee pesrrirts eecukoedkn amuk trek. Sf =am te Hut si te fell personal At ° ‘ieut treaba loare, in fate biroulul domnulul Bohlen, ‘Adeih Ripe nu Manifecte nll un fet eo BS FBrae pices od cess toca un 10 imprete- cask ‘Oh, ba da, domnute, ‘Al vist ce seri alarele de diminen ts? = Na domnuie ‘Gamat ajezat n-spatee ok arall it destdeu st ltl ‘rMagina automata, inet Ginel sule de. mil Se el ae Tare, Calculatoral tunctioneash prin puleeil etre ‘omise cu o reeventa de in miion pe secundi, Toate prob eunar fern Ulateitle tal pfactice. i Be deasupry slate cochit spre fats fangwiais' aa ent mind Hi feielt, enn = Bineitfeies dominate, = Nreaa'si-ji‘spun el am apreciat mult co- tniprarendumiaie- Al dratoelteuaraiie ‘fumneata aparafal ar Ml rimas poate tn stadial ‘te pralet, de pe us bilo pe lal, Adah res mite mat atbe Hi nervous King? PNG, domnute, Cea tee si-( ft siptsoins ae face foarte bine. Merit acca ines, biepearl sepa ou oh aig supra sc {njeles ' Gare. dee fen’ Totdesuna, picayie,peampis, apetie, Tina tia paca a ech Konipe. At , gud, gach face pli~ sdt"inomt destin i 5 aplealdeaupra Ml lute pe fmt im, iar tex Ince sta "o boapte intuoecossh tat eldire™ pom bates un Vint siniteu. ick de, whi, gavered ura Brelungindurse'pe fied. Bia stoma, bastura Brim asd upd taste ie, Adel Rie te ‘SDesigur, ase ol cu voce tare, Ideen este elt se oar, ‘soontd Ta capit, Este adevi “tema urmel ave ‘al, magina mu gindesy da, pre, un adevis Se regu tmuabl Deel vind fat rimines fie, Inioeue eu cuvinte ~ ‘rubstantive,” promume, aijective, Verbe, rinse in secltunea-memerie, tev dpe se intie! {SE he" Can ceil ‘agin etied.peox intro stare de sureeetare ‘qt exalare, tec Gegt mninte si vetvind cu ‘has tare, Unset rased peniru = morte dasa ‘Knipe sea sieins Mil, Ty"aout mape’ pe cate len I pleeat In fast ‘pre biroul Tel John Bokien et Bie, Constructs Bete. ‘Dommsl Bohlen sa arblat bucuros sit re- gt sing ehnttn Geaiete Uh "Eo adevirals ire ‘sh fe priveases ome. Gli ine de. ce-o. fringing in bach 2c Botmne, ee aseedi! De cite ant mi ull a ele, in ‘ini | (Aten, cudnt sige eh int gle tranee de vara), ar cam Memon “ea"t8 faneons TF calm, Keipe- Ascultt-mi.. Tdeea, dum tale cete‘ingenloat ar pune’ eiar sealuett, Eau face dest ni-mt confieme piceres bunt “entele dumitale: Dar a ‘aco masind. de serie Do> ‘ess ®"Dinpunet de Sedere comercial mu pee Eitan!" interes. Cum ar putea fl ea Fem ole 8 laa fon, domaue ‘Dar Bincinfetes, ‘te roe Knipe sc agert pe marginen unal teaun, Ochi nese el pidramatort"aputronetat Ht wembrent nelPHfnck im permitett demnute, ag wren sh 98 “evar sk "Eh povesiese ‘cant mich ventMIRCEA MICU ‘Gea subfire te-nvatte Sh septembrie vesteste a trig, FANTEZIE CU FECIOARA Punt rotift in camord, petuait ‘ua {nchipuind un Cyrano de Bergerac. octombrie 1070 "Toalt’ viaje, dommule, om Visa an ta ae i domnule, i ‘Sister Da, domnute, Poste n-o of credo dar imi gonsucru timpul liber Ileraturl. Tn ltt ose i ie sce neers sa Braet Kalpe, mu vid ale © leelard PaO ek aJungem gl In asia, o sh infelgett aed arb Bund ce a shai nine tse dal, Ler Sieain, Sontlns eft ee Sain nega Pence ie ter eer srs paia cam. ick me vid endo vel sient ‘27 molor ok mk asa pink Ia unk dompule Batra impartan, renter: “tr poate» afacere comer aA SET oP 8, Bite’ 9 ae Cre ete ola pentew autor co aj Dar ai ui o medic rezonabily com edice aromet "Deal e, lima pentru a tn EpOSE Je mircseasea "iste ballverne, Ar 1 Htmaaa of tal serene fe mllonar. ai lc are ae nts tm Aim aprofundat bine cheatnea :revinele {eter i ¥a" monopoliza plata. productiel lite incet, nu te ambala. talon mainll mele 6 stl “discredit pe ta ori In 30 de seeunde 0 fe tot de eave, bar, Vantec, eine ponte (OPschimbare sabia tm expt Ten nari aeSpa ll. Knipe ran faltturat ardzanall, care nu poste lupta Impoteiva preduciel de mata, mat es Despt po scaunal tel, eu costes sprint smb dotapal Doble issu vigiet afer’, ‘chil’ stint) asupra inerloeutoretul sh “ntingim propria noastri agent ‘eek injentan tne de estar, ‘pace deloe chectia ast, mironse aaph 8 ne iff ch produedtori de bere, pentru a nU-ti cl eS secant eneeead oarane, Kalpe, de ce-n9 face-o? = Rave ile wil ‘nul eucercte norte ade eat ae indi "semen i Inkpen “tole in teaneul de pe mash. wa cent seapiy Kale. Be unde — Trebule sh transmitem eX mu vem lemne de foo! ating despre proiect, iar dommnal Bohlen Slr cA Webufe si ge tal rfndeases Th Shearpigae, ants on on a ree ate pert or, et ‘rau ‘acoperift de fire eieetie, prize, ipn a aig tata ans Boe Es coe? rot aes wfrcorgind din’ vehi 0 serle de raict eee eceaetare puget cuate'e ant Sue se dat seam, site Knipe ex un ton grav, fh sinrurt“miscare tin de f Grasucorme tn col mal Be tal un mie clinch $b ssl aft pena" Aegr Sot i al fol be eran Secunde mng Ghia sited Kepe, navein ‘Au tunt tite si Ye'cleased. Pe: prove hir= So Sousine) Usasdatiguibesonec Lae ‘Walle irl Slut era asdant” peste. to ‘Domine! Bohlen. incepu ‘sh voelferese. Knipe fncored sist ealmeze. Nate mime, v8 asigur, nw e voibe deci Frppabll in Conia Bros pe fe avem til peste 3000 Be Bs va agieptatt cx "Uae, rst? ret dom Robie, ata SecleglAm obfingt ce am veut Pulstoamen'siactonoutt speulichastdsocopor'taeavaravslutonsmecicisa Maacconrtirmetoauesionsaceputaisonvindcceceam sivedgtabuaboala ven uncle banulei H upune pe nse una, fuels tots. In foe 56-1 AMsdmina stratagems.» Ingentoasa. ata ndsilten findrafal sf Tafatvarea Tal, Talat tmesia get ge servita Ia contbilitate st fata iin de bicbat AF sensationals, domnale, exact co trebuie = Bu o isese cam stufoast st trast de pir. <0 6 vedei, 0 4 nibh un succes imens. itvele ig gas mie "ons dinire ele @ {eda eucertt;domsial Bahion © geeoptst ‘sh Infinjre, Un cera oragully agente I Dehien i" eucaume Te font" weceplace furs srewtate Nuveis smnals de domo Bohlen {fort loapolatt fnobfita de un comentara al edtorul, theepurd sa cured, tar, Knipe rated products a0 de mavele'pe siptsminn, dintre ape fume reugen na ie plasdce, ato ‘in seurid vreme, Knipe cvcerlt ‘Total mergen ea pe roate Tncurajafi de reusite ler, cl doi oat hotdeit saladapieat masiga'Ie'redactares ner opere de ‘are amplonre: fnstiat QMIZONTAL: 1) Un te de mare” ad oe in miigel raat (6). 2) % in cuptor oapte pa 3) Toqita de la fund 1a supeatstal ve ‘aiurk “duretoasi. #)"Be-tm. plore plat / Peo gurk de rai.” @ ‘Soare 1a Imaseulin. 6) “Adam. goa plerdut,. capul! @ Anotitmpul, aglomeratiel de. ia mare © La est, 42 Techirghiol! 6) Mai mult de- cht Brogzata’ @ Ambareatiune foarte soa HAD Biaul at 6 Cara Mie) Avocat (ai) @'Tnoistor” care da mere inepot (©°0 eboyd ncterminats, 9) "Tarmul Marit Noure @ Loe legendar plin de. flora! (ig). 10) Ta pring foarte. tare soarele 1) Orizonturt ®O pinad ta largul mari VERTICAL : 1) Croasta valurtion Tale ‘nul Bohlen f-a cerat Iai Knipe a tresed ime- ‘lat Ip reniancen protect, ‘pandpe gin ue. Mam sdfarat de Mlencurtie ce mi fo oferi feo vreme, La drept vorbind, nu sin fonrie gat chau incora 28 nih Teel sd tree trevt oo mira 23h, domnate me Sulit, ° umovste, ott, indul¥'de" bulsane, i bjine expresia dori autaral ule, Be. parcursulproducilel ou doveze. rea 30-de ‘eralame, emotie, surpri gn element de mister, un pot de caalentor ‘Baste, putes teamforma int-wn gees sun (or ea Dicticoass carte} ff. facoral_,pastuie® Dar Knipe a 3 poteivit ca pradenta at ‘salem ‘de contre independent, fortat dig’ ingeaioase elope’ reglabic ou fea miloe! @''Cicea din fotbalul de altadate! 7) Singur la ‘Nepiun! ® Corabie. legendard| e"'Nume masculin (dia Goes). 8) On cum face in cele din urma, tol la mare! ‘Nem, domme, Mila jueat 0 fest tne Ob ss, domnule, vi Jar = Asa se paren cRaP shat $69, afolimins, wetter enBlpe sa devedit, atunc, un om de ‘ae priaa lad gi see Sirgtt cu mit interes. tsial ml se pare four sedeltor, da fk “Beant tps Kon, auomedtal mew joint guint va fn0 "hu plesht, brat In brat spre blrourl 2 asrunsi mimunuiamasind” In dows cevits, ‘ at link Snipe tn otk ov, con- sh tron care eps Dt i? tant oo ras dovedi el ele “hia in acest moment, in timp ce séria, aud tm camera “vetink eum” uri de, feaine cet ‘opi al met, Be mesimfite, fed voln men, mina ropie descent contract are Impose in lumea de nord se anuntaa iar gol Ceaeeriaeet in Gheve nike areata, Bain atundurte x te ceat-a Hii ‘Alcle mai vec aduse de peste: mic iG presence tl ‘Avol Cybele, aoches, Blown St inch alte divinltst, ce trebulnu aoeunse ‘Gea fanaa a e Bal ais ane area Picci? Sido fame tase ‘Acoma pliner notaney tetut pot Debit in ef "aga malest ‘chi sever, precum desinul Tmpinea irk lnerimt, plind youl de ve stma Gam umes tafernut poetul semis cu mulia vreme naiat:| i rind In_sroaph chipurle copii ‘Spre'n ‘if prafante de mal tsi Taira clnstiren erate actor Joeueh Valentin Hossu-Longin Terausul de sculpture ta, Tomi atla in biazou national Ge arheslogie 8 Iitore' din Constanta, lata Uberd Hea nail 380 161) pe. Tadezelal rect re de orice... serupule ‘sam smecnerl, fanaticl, natn {ete tentie