Impotenta sau disfunctia erectila este incapacitatea repetata de a avea sau a mentine o erectie.

n Romnia, prevalenta disfunctiei erectile este de 25% n populatia generala, ceea ce nseamna ca unul din patru barbati sufera de impotenta! Studii realizate de Action on Smoking and Health (ASH) si British Medical Association (BMA) arata ca fumatul creste riscul impotentei cu 50% , risc care poate fi chiar mai mare n cazul asocierii fumatului cu factori de stress. n cadrul veteranilor din Vietnam s-a demonstrat ca a existat un risc cu 80% mai mare de aparitie a impotentei n cazul fumatorilor dect n cazul nefumatorilor. Pe lnga impotenta, printre problemele cauzate n mod direct de fumat se numara reducerea volumului de ejaculare, micsorarea numarului de spermatozoizi ejaculati precum si aparitia unor forme anormale si a unei mobilitati reduse a spermatozizilor. Cu toate acestea, cercetarile realizate de MORI pentru ASH au aratat ca 88% dintre fumatori nu cunosc riscurile de natura sexuala la care se expun.Fumul de tigara contine peste 4.000 de substante nocive organismului printre care monoxidul de carbon, nicotina si 1,3butadiena. Ele sunt responsabile pentru 40.300 de decese premature anual n Marea Britanie si peste 1,2 milioane numai n Europa! Distrugerea arterelor si a venelor care vascularizeaza penisul este doar o manifestare a distrugerii sistemului circulator. Mai mult, hipertensivii, bolnavii de inima sau artrita care fumeaza sunt condamnati la impotenta definitiva! Fumatul este devastator pentru sanatatea sexuala. Avnd n vedere ca doua dintre cele trei efecte secundare ale fumatului sunt cauzate de nicotina, un fumator are sanse ca odata cu renuntarea la fumat sa aiba parte de mbunatatiri semnificative ale disfunctiilor erectile. Parerea specialistilor: Fumatul nu reduce numai speranta de viata ci si calitatea vietii. Fumatorii impotenti de obicei sufera n tacere cu constiinta ncarcata de faptul ca totul ar fi putut fi prevenit. David. J. Ralph BSc Ms FRCS (Urol) Institute of Urology

University College, London Este evident faptul ca fumatorii sunt predispusi la impotenta. Acest lucru este un rezultat al actiunii substantelor din fumul de tigara asupra capilarelor sangvine dar si al actiunii directe asupra musculaturii penisului. Roger Kirby Consultant Urologist St. George's Hospital, London Tabagismul are efecte dramatice immediate si de lunga durata asupra erectiei. Renuntarea la fumat conduce asedea la mbunatatiri substantiale. Este surprinzator ca impotenta nu este citata mai des ca factor motivator pentru a renunta la fumat.Stii de ce elefantii au trompa mai lunga? Pentru ca nu fumeaza.Iti place sexul ? Renunta la fumat. Sindromul tabagic fetal Fumarea unei singure tigari de catre femeia nsarcinata determina o crestere a frecventei cardiace fetale timp de 90 de minute datorita cresterii concentratiei de carboxihemolobina; n timp aceasta duce la aparitia sindromului tabagic fetal (scaderea lungimii corpului, a circumferintei toracelui si a capului, mpiedicarea dezvoltarii normale intelectuale, emotionale si comportamentale). Nou-nascutii proveniti din mame fumatoare au n medie cu 200 g mai putin dect cei ai mamelor nefumatoare. Dac mama continua sa fumeze si dupa nasterea copilului, acesta are un risc mai mare de a prezenta "sindromul mortii subite a sugarului".Fragilitate imunitara Fumatul afecteaza sistemul imunitar pe mai multe cai:

Leucocitoza (creste numarul globulelor albe)

Limfocitoza (creste numarul limfocitelor)

Modificarea echilibrului dintre diferite sub-seturi de limfocite T

Scaderea numarului celulelor Natural Killer (NK) care au un rol important n apararea organismului mpotriva cancerului

Scaderea numarului celulelor Langhans (importante componente ale sistemului imunitar la nivelul epiteliului colului uterin) - motiv pentru care fumatul contribuie la aparitia displaziei coluluiInfertilitatea

Fumatul produce infertilitate att la femei ct si la brbai ! La brbai, infertilitatea se datoreaz efectelor nicotinei asupra aparatului circulator, ceea ce provoac, pe lnga impotenta, reducerea volumului de ejaculare, micsorarea numarului de spermatozoizi ejaculati precum si aparitia unor forme anormale si a unei mobilitati reduse a spermatozizilor. Mai multe informaii despre impoten.. Bronsita .Semnul caracteristic este tusea fumatorului care duce la bronsita cronica cu: tuse cronica, dispnee (respiratie dificila), expectoratie de flegma si mucus, si n cele din urma la emfizem (cu insuficienta respiratorie)Gripa Fumatorii sufera de gripa de trei ori mai mult dect nefumatorii! Acest lucru este cauzat i de fragilitatea imunitar generat de fumat.Riduri Fumatul duce la mbatrnirea prematura a pielii si la aparitia ridurilor din cauza formaldehiei (substanta chimica folosita n laboratoarele de anatomie patologica la conservarea produselor anatomice). Fumatorii aflati n categoria de vrsta cuprinsa ntre 40 si 49 de ani sunt la fel de ridati ca nefumatorii cu 20 de ani mai n vrsta.Emfizem pulmonar 90% din bronhopneumatiile cronice obstructive (BPOC) sunt produse de fumat, care provoaca bronsita cronica, iar aceasta la rndul ei duce la emfizem (ntinderea si spargerea micilor saci pulmonari)Cariile Fumatorii au de trei ori mai multe carii dect nefumatorii datorita placii dentare care duce la dezvoltarea bacterilor si apoi la carierea dintilor!Declinul inteligenei Cercetarile efectuate de Institutul de psihiatrie din Londra indica faptul ca fumatul este asociat cu declinul inteligentei. Studiul a examinat mai mult de 650 de oameni de 65 de ani si peste, pentru a determina puterea lor intelectuala si a nregistra obiceiurile lor legate de fumat. Cercetatorii au demonstrat ca fumatorii au probleme mai mari dect nefumatorii sau dect fottii fumatori. Fumatul este un factor ce contribuie la bolile cardio-vasculare si arteroscleroza, ngusteaza arterele si astfel reduce alimentarea cu snge a creierului.Aceasta poate explica decluinul inteligentei. Acest studiu este unul din lunga serie de cercetari ce demonstreaza impactul negativ pe care fumatul l are asupra sanatatii si starii de bine a oamenilor. Cu toate celelalte distrugeri provocate de fumat - incluznd bolile cardiovasculare, cancerul, emfizemul si altele - declinul inteligentei se adauga la lista de probleme de sanatate pe care fumatorii si le cauzeaza singuri. Noi consideram asemenea studii ca pe o chemare la renuntarea la acest obicei si acceptarea unui ajutor profesionist pentru a fi siguri ca aceasta se ntmpla.Ateroscleroza

O serie de substante chimice din fumul de tigara contribuie la dezvoltarea aterosclerozei (ngrosarea si rigidizarea peretelui arterelor), si doua dintre cele mai nocive n aceasta privinta sunt nicotina si monoxidul de carbon. (Nicotina destrama legaturile speciale dintre celulele peretelui arterial, proces care initiaza ateroscleroza). Afectarea vaselor sanguine provoaca:

Hipertensiunea arteriala (ateroscleroza plus nicotina provoaca constrictia arterelor mici. Efectul net al acestui fenomen este cresterea presiunii arteriale)

Anevrismul aortei (fumatorii de un pachet/zi fac anevrisme fatale de 4-5 ori mai frecvente dect nefumatorii

Deficite circulatorii: boala Buerger si Raznaud, care duce la pierderea completa a irigatiei sangvine si amputatia n urgenta a membrului afectat

Accidentul vascular cerebral (apoplexia) - fumatorii au cu 50% mai multe accidente vasculare cerebrale dect nefumatoriiGingivita Gingivita este o inflamatie a gingiilor datorata unei slabe igiene orale asociate fumatului. Fumatorii pierd dinti de trei ori mai frecvent dect nefumatorii!Cancer

Fumatul este o cauza majora de cancer. 30% din toate decesele prin cancer sunt atribuite fumatului: Cancerul la plamni, trahee si bronhii (90%) Laringe (84%) Cavitatea bucala (buze, limba, gura, faringe) (92%) Esofag (78%) Fumatul este unul din factorii care contribuie la aparitia si a altor cancere, cum ar fi: Cancerul de pancreas (29%). Pancreasul este un organ foarte vascularizat, ceea ce face ca substantele cancerigene absorbite la fumatori sa creasca cu 100%

Cancerul de vezica urinara. Compusii cancerigeni absorbiti din fum sunt concentrati si excretati prin urina. Vezica urinara este astfel permanent scaldata ntr-o baie de substante cancerigene, ceea ce creste de trei ori riscul de cancer vezical Cancer la rinichi (48%)

Cancer la stomac si col uterin

Infarct

1/3 din decesele prin infarct miocardic au drept cauz fumatul!Halena Halena fumatorului se refera la mirosul neplacut pe care l exhala si pe care nici o apa de gura sau pasta de dinti nu reuseste sa o ndeparteze. Exista un proverb care spune: "Saruta un nefumator si vei simti diferenta!"La 31 mai pe glob va fi marcata Ziua internationala fara tutun. Tigara este un instrument al mortii, in fata caruia nu poti pastra neutralitatea. Pe parcursul catorva secole fumatul a fost si, din pacate, ramane un flagel al societatii umane, facand noi si noi victime. Dupa o sustinuta campanie antitabac, in Occident numarul fumatorilor este in continua reducere. Concomitent, sporeste numarul fumatorilor in tarile sarace si in cele in curs de dezvoltare. Moldova se numara printre ele, producatorii de tigari din Occident gasind aici o ampla piata de desfacere a produselor lor. Este suficient sa priviti injur pentru a va convinge de adevarul promovat de OMS: la un fumator din Occident care abandoneaza fumatul trei noi apar in estul Europei, iar proprietarii si actionarii din industria tutunului anual isi tripleaza veniturile. Pretul este sanatatea noastra si a copiilor nostri.

Statisticile straine marturisesc, de asemenea, ca cel mai mare numar de fumatori se inregistreaza in comunitatile cu nivel sanitar-igienic, economic, cultural si financiar redus. Conform unor statistici neoficiale, in Republica Moldova 75 la suta din populatie fumeaza. Concluziile sunt la indemana oricui.

Fumatul pasiv omoara. Sa facem aerul mai curat Aceasta este deviza Zilei internationale fara tutun din acest an. Si iata de ce. Fumatul dauneaza celor din jur. A fost o vreme cand se credea ca doar fumatorul activ isi pune sanatatea in pericol. Cercetarile insa au demonstrat ca fumatorii pasivi, adica persoanele care respira aerul viciat cu fum de tigara, risca sa se imbolnaveasca de diverse maladii, Astfel, daca unul dintre soti fumeaza, celalalt risca cu 30 la suta mai mult sa faca un cancer pulmonar. Copiii unor parinti fumatori sufera in mod frecvent de pneumonie, bronsita, mai ales in primii ani de viata. Gravidele fumatoare pun in pericol viata fatului: impreuna cu sangele matern, nicotina patrunde in organismul lui neprotejat, fapt care sporeste riscul avortului spontan, nasterii unui copil mort, decesului in primele zile de viata a copilului. Sindromul mortii subite se intalneste de 3 ori mai frecvent, daca viitoarea mama a fumat in timpul sarcinii. In concluzie, aflandu-te intr-un loc public, la serviciu, in familie, daca nu esti fumator, nu ezita sa le ceri celor pasionati de tigari sa te respecte. Este dreptul tau legitim si anume asa se procedeaza in lumea civilizata.

Tarile civilizate lupta contra tabagismului A incerca sa prezinti efectele epidemiei tabagice la adolescenti si tineri inseamna a aborda un domeniu in care, chiar in tarile dezvoltate industrial, exista un numar foarte mic de cercetari. Totusi, flagelul trebuie prevenit prin unul dintre cele mai eficace mijloace care ne stau la indemana - educatia pentru sanatate, varsta adolescentei si a tineretii fiind, contrar unei opinii foarte raspandite, si cea mai receptiva la argumente. Daca tendintele actuale nu vor fi drastic reduse, milioane de copii pe planeta vor muri peste ani de boli cauzate de fumat. Asociatia chirurgilor americani considera fumatul "singura cauza evitabila de deces in societatea noastra si cea mai importanta problema de sanatate a timpului nostru". Impactul bolilor provocate de fumat justifica plasarea acestei probleme in topul agendei problemelor de sanatate publica a oricarei comunitati. In ceea ce priveste efectul acestora asupra economiei mondiale, daunele sunt enorme. Numeroase studii ale savantilor au demonstrat peremptoriu ca asemenea costuri economice, precum cele determinate de pierderea

capacitatii de munca si a sanatatii, cauzate de fumat, intrec cu mult orice beneficiu creat prin producerea si vanzarea tutunului. De exemplu, in SUA aceste pierderi se ridica anual la aproximativ 65 miliarde de dolari.

Studii privind fumatul in tarile industrializate arata ca la sfarsitul adolescentei, in jurul varstei de 18 ani este deja format grupul celor ce vor fi fumatori permanenti. Date recente din Australia vin sa confirme faptul ca 80% dintre adultii care fumeaza au capatat aceasta deprindere inainte de a avea 19 ani, in Europa de Vest peste 60% dintre tineri au incercat fumatul pana la 15 ani si aproape 1/3 este in prezent fumatoare la varsta de 18 ani. Exemple similare exista si in alte tari industrializate, desi recent se inregistreaza o reducere a prevalentei tabagismului in Canada, SUA si Anglia. Inca in anul 1988 rata fumatorilor la varsta de 17-18 ani din SUA a scazut la 18% de la un maximum de 30%, inregistrat in 1970. Acest succes a fost posibil gratie unei sustinute campanii pro-sanatate.

Olga BULGARU, medic la CMMP Statistica sinistra De la mijlocul sec. XX si pana in prezent produsele de tutungerie au facut 60 mln. de victime pe intreg globul. Pe planeta fumeaza 48 la suta din populatia masculina si 12 la suta din populatia feminina. In urmatorii 30 de ani numarul deceselor premature cauzate de tutun in tarile dezvoltate va depasi numarul deceselor in urma tuberculozei, complicatiilor la nastere, maladiei SIDA. Intr-un mod sau altul, fumatul determina 25 de boli periculoase (infarct, ictus, bronsita cronica, emfizem, cancer etc.). In fumul de tigara se contine gudronul, compus din 4000 de substante chimice. 43 dintre ele provoaca aparitia cancerului. Conform datelor BM, anual lumea cheltuieste pentru tratarea bolilor cauzate de fumat 200mlrd.$. Anual fumatul este cauza a 4 mln. de decese pe intreg globul. In urmatorii 2030 de ani acest indice va spori pana la 10 mln. Conform datelor OMS, astazi in lume sunt aproximativ 1 mlrd. de fumatori. De ce trebuie sa renunti la tigari? Esti un fumator inveterat. Atunci cand iti aprinzi tigara simti o satisfactie deosebita. Dar face oare sa-ti risti viata pentru cateva clipe de placere? Ce se, va intampla daca te vei lasa de fumat? La 20 de minute dupa ce ti-ai fumat ultima tigara tensiunea arteriala se va normaliza. Dupa o saptamana organismul se va elibera pe deplin de nicotina.

Dupa o luna vei simti ca iti trece tusea, nasul se va desfunda, respiratia va deveni mai usoara. Peste 5 ani probabilitatea ca vei muri de cancer pulmonar se va reduce in jumatate. Peste 15 ani probabilitatea ca vei avea boala ischemica va fi aceeasi ca in cazul unei persoane care nu a fumat niciodata. Hrana va capata un gust mai bun, respiratia va fi mai proaspata, hainele si parul nu vor mai emana mirosul respingator "de scrumiera". Vei uita de cheltuielile legate de procurarea tigarilor, iar pe banii eliberati vei putea cumpara zilnic flori pentru sotie, fructe pentru copii, un ziar pentru intreaga familie etc. Daca ai copii, nu vei mai fi un exemplu reprobabil in ochii lor. Toate acestea luate impreuna iti vor lungi viata, imbunatatindu-i calitatea. Niciodata nu e prea tarziu sa te lasi de fumat, dar tot mai bine e s-o faci cat mai devreme. Intrebare - raspuns Prin perdeaua de fum lumea nu are farmec "Cum sa ma las de fumat cu cheltuieli minime si efect maxim?". La sigur, aceasta intrebare ii framanta pe multi cititori. Sfaturile pe care a binevoit sa le dea psihologul Svetlana PODGORNAI nu sunt un panaceu, dar unora le pot fi de un real folos. Asadar... Numai cel care constientizeaza dauna fumatului se poate elibera de dependenta fata de tigari. De aceea incearca sa intelegi ca fumatul este un viciu care te poate costa viata. Este un motiv pentru care merita sa te supui "torturii". A te lepada de fumat nu e usor, dar posibil. Au reusit milioane. De ce sa nu reusesti si tu? Printre posibilele beneficii pot fi respectul de sine recapatat, imbunatatirea sanatatii tale si a celor din jur, eliberarea din sclavia dependentei de tutun. Daca ti-ai fixat o data, din care sa nu mai fumezi, nu o amana sub nici un pretext. Arunca tigarile din casa, aeriseste-ti sau spala-ti hainele imbibate cu fum. Dupa o astfel de procedura te vei simti "ca nou". Evita locurile unde se ''fumeaza, renunta la compania prietenilor fumatori. Cel putin pana cand te vei simti refacut in totalitate. Pune deoparte banii pe care ii cheltuiai zilnic pe tigari, iar la sfarsitul lunii cumpara un lucru necesar in familie. Sau un cadou pentru persoana iubita. Nu sta tolanit in fotoliu. Gaseste-ti o ocupatie care te va face sa uiti de patima ta. Daca simti ca tentatia e prea mare, ia o acadea sau un drops (de preferinta cu aroma de menta). Dupa mancare, in loc sa fumezi, spala-te pe dinti. Respira profund si lent.

Mergi la medic inainte de a renunta la fumat si la o luna dupa - vei vedea ca sanatatea ta s-a imbunatatit. Consuma cat mai putin alcool, deoarece acesta stimuleaza dorinta de a fuma. Sucurile, apa minerala, fructele, din contra, o inhiba. Incearca sa analizezi in mod critic reclama tigarilor. Vei descoperi, la sigur, caracterul ei fals, ridicol, hraparet. Primele trei luni de abstinenta sunt cele mai grele. Chiar daca le-ai depasit, nu crede ca pericolul revenirii la l urata indeletnicire a trecut. Tentatia se pastreaza si peste un an, si peste trei. Esential e sa nu reincepi, pentru ca uneori e suficienta o tigara pentru a reduce la zero tot efortul.

Succes! Istoria nicotinei

.:Nicotina:.

Indienii Huron din America de Nord au un mit despre originea tutunului. Se spune c odat a fost o foamete mare si ca ntreg pmntul era neroditor. Dup multe rugciuni, Marele Spirit a trimis o fecioar fr straie s fac pmntul din nou roditor si s salveze oamenii. Ea a atins pmntul cu mna stnga si acolo au rsrit cartofii si pmntul a devenit fertil. Apoi l-a atins cu mna dreapt si acesta a dat nastere vegetatiei si porumbului. S-a asezat si pe tot pmntul rmas a ncoltit tutunul. Exist dou interpretri ale acestei legende: (1) ca tutunul a fost un dar pentru minte, asa cum cartofii si porumbul au fost pentru stomac (2) ca tutunul a fost un mesaj (sau un blestem), ce arat ca darurile zeilor nu sunt nelipsite de pret. Oricare i-ar fi fost originea, tutunul era extrem de folosit de ctre amerindieni la vremea la care sosea Columb. n secolul al XVI-lea doi capitani de vas au convins trei amerindieni s-i nsoteasc la Londra. Acestia si fcuser rezerve serioase de tutun pentru perioada cltoriei, iar unii dintre marinari l-au ncercat, le-a plcut si au realizat c le este foarte greu s renunte la el. Pentru a-si satisface propriile nevoi marinarii si exploratorii au plantat terenuri n Africa, Europa si America. Echipajul lui Magellan a lsat seminte n porturile din Philippine, precum si n alte porturi. Nemtii au adus tutunul de la hotentoti (bosimanii si populatia Bantu din Africa), iar portughezii l-au luat de la polinezieni.

Curnd, oriunde mergeau navigatorii, tutunul i astepta si pe la nceputul secolului al XVII-lea micile parcele deveniser mari plantatii, extinse peste tot n lume. Navigatorii fumau oriunde ar fi crescut acesta, asa c plantatiile s-au extins si mai mult. Ca o boal contagioas, fumatul s-a extins de la un numr mic de indivizi la ntreaga populatie. Consumatorii au nteles rapid ceea ce amerindienii stiau de generatii: o dat ce ai nceput, este greu s renunti. Tutunul nu poate fi folosit doar la fumat; el se poate si mesteca sau poate fi transformat n pulbere si inhalat sub forma de "priz". Consumarea plantei neprelucrate sau a frunzelor sale nu este suficient pentru destindere sau plcere si nici o alt substant nu este un substitut adecvat. Pe msura ce tutunul ptrundea n tot mai multe tri, se lupta mpotriva sa aproape ntotdeauna, considerat fiind nociv si imoral. ncercrile de a-i restrnge utilizarea nu au fcut dect ca tutunul s devin mai valoros, iar aplicarea de taxe a ncurajat contrabanda. Tutunul a fost folosit adesea ca moned de schimb datorit valorii sale ridicate. n cele din urm, factorii economici au primat pentru mai marii lumii, ajungndu-se la cstiguri importante din taxele mai sus mentionate n tri ca Marea Britanie, Italia, Franta, Rusia, Prusia si mai trziu n Statele Unite. Pe msura ce guvernele s-au convins de pericolul folosirii sale, membrii acestora au majorat taxele, simtindu-se astfel cu constiinta mpcat, asigurndu-si totodat venituri de milioane de dolari. Rspndirea tutunului, ca si a alcoolului, este rezultatul unui tip de comportament care nu putea fi eliminat nici prin lege, nici prin aplicarea de taxe si nici prin bula papal. Ravagiile provocate de sifilisul introdus n Lumea Nou de catre omul alb, plesc n comparatie cu numrul de decesuri si de boli cauzate de tutun n ntreaga lume. S-ar putea spune c astfel, indienii s-au rzbunat.

Utilizarea in scop medical a nicotinei Tutunul a fost folosit in cele mai diferite timpuri in tratamentul durerilor de cap, al astmului, gutei, durerilor de urechi, travaliului si chiar cancerului. Diferitele sale efecte in ceea ce priveste comportamentul au fost de asemenea observate. Era folosit de ctre clugri pentru a inhiba pornirile sexuale, desi Kant privea tutunul ca pe un excitant sexual. Studiile stiintifice asupra fumatului relev faptul c multe dintre primele afirmatii referitoare la beneficiile tutunului se bazeaz pe observatii adevrate. Fumatul este un mod convenabil pentru oameni de a-si regulariza starea sau sentimentele si aduce unele beneficii in controlul asupra greuttii. Nicotina are cu

certitudine si efecte terapeutice, dar largul spectru de efecte duntoare asupra organismului ne face prevztori in aprobarea ei in scopuri terapeutice.

In acceptia sa de medicament auto-administrat tutunul este foarte convenabil, este legal, relativ ieftin si usor de gsit. Poate fi folosit aproape oriunde, cantitatea (doza) poate fi controlat cu usurint, iar sistemul de administrare convenabil. Tutunul ptrunde in snge la cteva secunde de la inhalarea fumului, unde nicotina are efect imediat asupra strii de anxietate, de plictiseal sau asupra stresului. Este evident faptul c fumtorii folosesc tutunul pentru a-si controla strile si emotiile. Este doar o aparent faptul c efectele fumatului sunt variate si c efectele pe termen scurt sunt benefice. Pe termen lung fumatul este nociv pentru sntate si scurteaz sansele de viat. Ins intelegerea avantajelor poate oferi rspunsuri la intrebarea de ce se fumeaz? si evidentia faptul c dincolo de avantaje exist efecte secundare care trebuie avute in vedere ulterior dac se doreste ca tratamentul s fie pe deplin reusit.

Dependenta de nicotin Dup ce se supune unui proces de recoltare si prelucrare, nicotina este un produs disponibil intr-un sistem foarte avantajos de distribuire, sub form de tigri de foi, tigarete, tutun de mestecat sau de prizat. Sir Francis Bacon este primul care evidentiaz, in secolul al XVI-lea, faptul c nicotina creeaz dependent. Mult timp, s-a bnuit c tutunul este un drog a crui folosire poate duce cu usurint la aparitia exceselor si c nicotina era substanta care le provoca. Controversa a rmas puternic pn foarte de curnd. Nicotina ajunge la creier mult mai rapid atunci cnd este inhalat, dect atunci cnd este administrat intravenos. Este foarte usor absorbit prin membranele subtiri ale cavittii bucale si ale nasului si este la fel de eficient cnd este folosit sub form de tutun masticabil sau priz. Ca si in cazul morfinei si heroinei, aparenta tolerare a substantei de ctre organism duce la folosirea ei crescnd, doza rmnnd apoi stabil pe o lung perioad de timp. Oprirea consumului drogului pe o scurt perioad de timp conduce la crearea unei stri de discomfort si la accentuarea dorintei de a-l consuma. Se abuzeaz adesea de droguri atunci cnd nu este sesizat o dependent fizic evident. Oricum, multe droguri provoac neplacere si discomfort in perioade de abstinent, iar nicotina nu face exceptie. Studiile fcute att pe subiecti umani, ct si pe animale au

artat c efectul pe care il are nicotina asupra organismului este suficient pentru a determina un consum sustinut.

Aceasta nu inseamn c trebuie ignorat importanta factorilor de ordin cultural si social. Ceea ce conteaz cu adevrat este faptul c efectele pe care le produce, fac din nicotin o substant ideal pentru a produce dependent si a conduce la excese, mai ales dac avem in vedere faptul c este att de usor de procurat. Tot in urma studiilor s-a constatat c fumatul este o actiune in urma creia fumtorul devine dependent de drogul numit nicotin.

Efectele nicotinei asupra organismului Cnd nicotina este inhalat in plmni, fluxul sangvin arterial preia aceast substant si o transport ctre creier intr-un interval de zece secunde. Att in cazul femeilor, ct si al brbatilor, rspndirea tuturor afectiunilor respiratorii cronice (bronsita, astm, afectiuni respiratorii) este strns legat de nivelul fumatului. Este un fapt cert c fumatul poate afecta anumite aspecte ale sexualittii femeiesti. Fumatul a mai mult de o jumtate de pachet de tigri pe zi este asociat cu un numr ridicat de cazuri de infertilitate si sterilitate. Ciclul menstrual neregulat are o cot ridicat printre fumtoare, numrul potential de ani fertili este redus, iar menopauza se produce mai devreme. Aproximativ 129.000 de oameni mor in fiecare an din cauza cancerului provocat de fumat. Numrul de cazuri de femei bolnave de cancer pulmonar este mult crescut de cnd si numrul fumtoarelor este in crestere. Fumatul este, de asemenea, cauza principal in aparitia cancerului laringian, al gurii si al esofagului. Contribuie la aparitia cancerului vezicii urinare, a pancreasului si a rinichilor. Fumatul tigrilor sau a pipei este adesea implicat in cancerul pulmonar, al gurii si esofagian. Bolile pulmonare cronice se situeaz pe locul al cincilea in ierarhia cauzelor cazurilor de deces din Statele Unite. In anul 1980, 55.000 au murit din cauza afectiunilor pulmonare. Mai mult de sapte milioane de americani sufer in acest moment de bronsit cronic si aproape trei milioane de enfizem pulmonar. Afectiunile coronariene ale inimii reprezint motivul principal al deceselor in Statele Unite, detinnd o cot de 750.000 decese pe an. Fumatul este unul dintre cei trei factori de risc major in afectiunile coronariene ale inimii, celelalte dou fiind tensiunea ridicat si colesterolul mrit.

Dintre toate sursele generatoare de boli sau moarte in Statele Unite ale Americii, fumatul este prima care trebuie oprit. Copiii nscuti de ctre mame fumtoare cntresc in medie cu 300 de grame mai putin dect cei ai unei nefumtoare. Acest fapt este unul foarte important, deoarece greutatea la nastere este determinant pentru evolutia ulterioar a copilului. Se pare c aceast scdere a greuttii este legat de cantitatea mai mic de oxigen pe care o primeste ftul intrauterin. Un alt efect este acela al mririi posibilittilor de avort spontan. De fapt, acest risc este dublu in cazul fumtoarelor. Exist, de asemenea, o mare varietate de complicatii posibile in timpul sarcinii si al travaliului, risc de hemoragii si de declansare prematur a nasterii. De asemenea, exist o legtur cert intre fumat si cazurile de moarte infantil. Copiii nscuti din mame fumtoare se pot dezvolta mult mai incet, sunt predispusi disfunctiilor cerebrale, pot avea o dezvoltare psihic nearmonioas si o inteligent sub medie. Fumatul este, in plus, un important factor de risc pentru stri de mare agitatie la copii.