a ener bn Uo a a ra Bae ea uaa Tet = oBIECTIVE pup’ studierea e infelege scopu + cunoaste Intelege in managenala pot asista m: * cunoaste definitii de b: (CEESTE“MANAGEMENTUL COSTURILOR SI CONTABILITATEA MANAGERIALA”? *Wenagementul costurilor si contabilitatea mar ai unui obiect de studiu general de management. El o ‘Sstemulul intern de informatie al unei intreprinderi si poate in frmete industriale, agricole, din constructii, in banci si servicii- inclu: ‘Menagementul costurilor si contabilitatea managerial vizeaza informatii financiare de ‘importanta vital pentru trei domenii interdepencente.functionarea masinii, putem afia acest luery eu apel la propria noastra memorie. Acest mod de abordare are neajunsuri evidente, jar managerii care 0 organizatie sau 0 afacere in mod eficient $1 proftabil trebuig opin “oe., exact care au fost cur au fost utlizate aceste materiale sau senic, yo," managerul trebuie s stie care este costul fabricarii produselor sa, eae, San scar exe cost uncon ecaesubdlvtn a repre, Aca a detaliata nu poate fi obtinuta fara existenfa unui sistem de managemen, At ong Un astfel de sistem ar putea da raspunsuri la numeroase intrebari, cy, + Care au fost salarile in sectia de prelucrare pentru ultima pericagay = Care este costul producerii unei tone de ciment? * Care este costul unui metru cub de apa, aburi? * Cat am cheltuit pentru obtinerea aerului comprimat * Pentru ce au fost folosite materialele? Pentru a da réspunsuri la astfel de intrebari, trebuie sa de analiza a tuturor cheltuielilor, in concordanta cu metodele aprobat costurilor. Acestea trebuie ajustate cu exactitate la cerintele c companii. Rezulta ca sistemul de management al costurilor in intr-un anumit fel, nu va coincide cu nici un alt si Bin o Principille si metodele general acceptate. Orice sistem de management al inseamna cunostinte privind atat natura cheltuielilor (materiale localizarea acestor cheltuieli. PLANIFICAREA $I CONTROLUL Planificarea este prima sarcina a managementului si inseamna luarea tn prealabil 3 unel decizii referitor la cele ce trebuie de facut si cum trebuie de facut. Cdnd planurié se implementeaza, se urmareste si se controleaza mersul operatiunilor conform planwtit. _ Compararea ets en=e BISESSS Informatio de Is nurersg,. . © despre salarii, calitate Febut, costun gan Stent Ben 8 lagerial al costuritor. Dat fin ae 51 controtul cheltuicttor oxy 1d faptul ca ma, are ‘este 0 sursa importanta de informatie Nera pentr = re si control. Baa rita 2 Planurilor au ateri de buget) fiind raportate cond: luceril. Bugetarea este o metoda foarte t pe larg dar, pentru a fi e ficace, necesita un sistem eficient de ea costurilor, necesita structuri de management organizate in mod ' ‘ cum $i constientizarea valorii sistemului, ediu, luate de managementul tactic sau de nivel mediu. constientizeze faptul cd luarea decizillor tine de viltor. Daca cevaVom putea ealeula mai bine ce fel de costuri ‘ masura) $1 care, probabil, nu se vor schimba mult, schimbarea nivelurilor de activitate sunt numite costuri va consum de energie etc, Costunie care tind $8 raman& aceteasi- chiar daca n° activitate se schimba - sunt pumite costuri fixe: salarii administrative, tue NIVEL de arenda, ete. impozite De regula, companiile sunt divizate in departamente si sectii, fesponsabili pentru activitate. Managementul operational u acestora informatie relevanta privind modul de activitate a precum 91 referitoare la performanta conduceril operatiuni 9sl0 numita informatie de estimare a performantelor, iar fiecare avand CoNducaton, rmeaza $8 puna la disporij, departamentelor si SeClilr, lor. Acest fel de informatie sistemul de management a) Principale ale sistemului ge ind aceasta tematica. costurilor este furnizorul-cheie. Figura 1.1 arata partile management al costurilor, precum gi capitolele care cupriManagementul cos sturilor furnizeaza informatie relevant de gen economico - * financiar pentru management Sistemul de Managemer ote Jement al costurilor include: analiza si calcularea costurilor, pregatirea informatie’ pe iei pentru planificare, control, luarea decizillor si estimarea performantetor Cunostintele privingd tipul tele privind tipul de cheltuieli si localizarea sau utilizarea lor constitule © cerinta prioritara * Planificarea inseamn: icarea Inseamna o decizie privind activitatile viitoare * Controlul e ste procesul de monitorizare a rezultatelor realizate In vedere: armonizarii activitatii cu planul « Incazul in care nivelul de activitate se modifica, costul fix tinde sé ramana acelas jar costul variabil respectiv se schimba * Luarea deciziilor Inseamna alegerea alternativei posibile. 4.2. ANALIZA COSTULUI OBIECTIVE Dupa studierea acestui capitol vet} * avea abilitatea de a defini costurile directe si indirecte . telege alocarea costurilor * avea abilitatea de a descrie cum sunt colectate cheltuielile indirecte < + cunoaste principiile de determinare a costulul produsului. COSTURILE $I UNITATILE DE COST Costul este valoarea consumurilor $1 cheltuielilor ce se refera la un obiect sau 0 u! Be ike Ds cxomplu, costul uncl maginl, costal undl pranz, costul dactilogr sdf facut eau costul une! functl @ Intreprinder” etc. Aceste uniAtt sunt numite | de cost. x © sistematizare primaré importantd este clasificaree costurilor in costuri dire pe? indirecte. =<cosTuR! DIR! CTE te sunt acelea care pot fi identifioate direot pentry un produs SAU Servic), Costutile direct teriale directo, MuNeA dIreOtA (BAU Salar) §1 cheltuiey directe ibaivizate in mal Ele pot fi su tao companie care produce sticlé, Costul direct poate fi urmatony De exemplu, lao Materiale directe: nte (nisip, dolomita, sodA eaustica, co) incluse ca componel ec Toate materialele ii energie, ete. Muneé directa: Toate salarile personalului implicat direct in fabricarea sticlel, estarea gl Impachetaro, oa i sticlelor. Cheltuieli directe: Acestea sunt suportate mai rar, dar ele reprezinta uzura utllajulul, producerea formelor pentru stile, redevente $i altele cheltuleli direct asoclate cu produsul final. Totaly costurilor directe este numit cost primar, asttel: Materiale directe + munca directa + cheltuieli directe = cost primar CHELTUIELI INDIRECTE Toate cheltuielile care nu pot fi definite ca cheltuiell directe, sunt cheltuieli indirecte, Exista mult mai multe articole de cheltuleli indirecte decat articole de costuri directe si Se observa ca ponderea cheltuielilor indirecte cheltuielilor. Exemple de cheltuieli indirecte: salariile administrative, cheltuielile de intretinere a masinilor, cheltuielile pentru intretinerea subdiviziunilor de producere si functionale, cheltuielile telefonice, taxe, etc, Cheituielle indirecte nu sunt cheltuiell neeticionte. Acestea sustin esential organizarea Productisi si Imseamna c& costul total al unui produs trebule sa includa deopotriva Costurile dis ; Se directe identificabile plus o Proportie convenabila de cheltuieli indirecte astfeleecee majora legat os sea 2 de cheituielile indirecte poate fi ilustrata prin analiza unui omen articolul de cheltuieli pentru intrejinerea cladirilor. Aceste cheltuielt suporte © proportie din totatu fiecare departar cheltuielilor indie c chettuieli comune p ss heltuielilor de intretinere a cladirilor. Ca urmare, pentru apare necesitatea unui sistem de cumulare a tuturor separtamentului respectiv plus o pondere de fare etaps e de cost care, in scopuri de contro! © persoane (mai detaliat se vor descrie in ult presare, sectia lacatusane, sectia reparal etc. Astfel, un centru de cost (sau cent stat a costurilor directe cat gi a che Sirect cu centrul de cost . f se direct In centru a cladirilor gi utilajului, vor fi repartizate ele de rect. Act 5 heltuielile indirecte sun! repartizate intre centrele de P 2) este t& repartizarea/ alocare REPARTIZAREA CHELTUIELILOR ‘Acolo unde doud sau mai multe centre de cor “este rezonabil ca aceste cheituiel si fe divizate intre ele In proportia in care beneficia: | activitate (in mod ideal). Baza in care se efectueaza repartizarea difera in functie += oo . 2 oSTURILOR PE CENTRE DE cost PARTIZARE A c DE RE! eExEMPLE incalzire In suma di ‘ sie are cheltuiell totale pentru incalzire e Aes le 25000 uv. $i doreste ca ° eae Me opartzate ttre cele 10 centre de cost. S-a decIS C8 spatiul ocupat esta tea S a a baza de repartizare cea mai potrivit: e Pondereadin —_Cheltu Genial 8 cost seen teas Rane entra i : 750 65 1625 : 750 65 1625 3 3500 30,0 7500 E 250 2,0 500 5 750 65 1625 6 250 2,0 500 = 2250 20,0 5000 8 1000 9,0 2250 9 750 65 1625 1250 11,0 2750 41500 100,0 25000 repartizare este efectuata in acelasi fel, de exemplu: 6,5% deci 6,5% din 25000 uv. = 1625 uv.INAREA COSTULUI PRODUSULUI Anterior a fost stabilit c8 costul total al unui produs include costul lui direct plus 0 portiune adecvata de cheltuieli indirecte. Pentru a face ca fiecare produs sa contin 0 suma sorespunzatoare de cheltuieli indirecte, este necesar un calcul compus di dous etape. _ Mal intai, cheltuielile indirecte sunt colectate de centrele de cost, descrise mai sus. Apoi, cheltuielile indirecte ale centrului de cost se repartizeaza la toate produsele care tree prin acest centru de cost printr-un calcul cunoscut ca distribuirea sau alocarea cheltuielilor indirecte, In mod ideal, fiecare unitate de produs urmeaza sa includa o portiune din cheltuielile indirecte care reflecta cu mai multa exactitate volumul de munca pe care o necesita producerea acestei unitati. Evident, acest ideal este greu de atins; dar daca timpul este _ inregistrat si un produs trebuie sa treaca prin centrul de cost si cheltuielile indirecte sunt alocate in proportia timpului rezervat, (masurat ca ore de lucru sau masina/ore) _ este posibil si rational sé fie realizate calcule exacte. Alocarea cheltuielilor va fidescris& mai detaliat in punctul urmator al acestui capitol. CHELTUIELI CHELTUIELI INDIRECTE DE PRODUCTIE —_pE REGIE GENERALE Centre de cost de productie Centre de cost functionale Centre de cost de productie Alocarea cheltuielilor indirecte deManagemen: =: slo, munca si cheltuieli directo, sunt, a materiale sau activitatea data ecte, adil rect cu produsul t toate cheltuielile CU exCeptia Celor diracte Jirecte sunt toate e indirec ita un loc sau o funetie utilizata pentry prezinta U ge cost rep 4u distribuirea unui cost comun pe ¢ > alocarea Si area este aloca jirecte sunt mai intai acumulate de Cheltuielile indire » unitatile de cost apoi repartizate Intrs stru de cost includ atat cheltuielile ; ae realizat re le indir ele de gestiune generale alocate acestui centr de centru de cc ibuirea cheltuielilor indirecte este o metoda prin care sea i area s _ t sa suporte o cotd-parte a cheltuielilor indirecte. OBIECTIVE stui capitol veti vitatile ce tin de managementul materialelor ele elaborarii sistemelor de formare a preturilor * putea descrie si utiliza principalele sisteme de formare a preturilor: FIFO (Fist First out), LIFO (Last in — First out), pretul mediu si pretul standard intelege diferenta dintre sistemele de salarizare in baza de regie si cele it de acord cunoaste deosebirea dintre sistemele de salarizare a muncii in acord dired?* cele diferentiale putea descrie un sistem tipic de prime. PROBLEME REFERITOARE LA CHELTUIELILE DIRECTE | Costurile directe cuprind materiale, jatile aires? oom ; Munca gi cheltuieli directe. Cheltuielle ST. ‘ificabile. Exista unele probleme cu privife !8 elor $i ale muncii directe. ‘ecvente $i sunt ugor iden \dentificarea costurilor materiaoth ect dst wa 45 “MATERIAL DIRECTS. Acoatea Sunt Materiile prime, piosod esele gi alte materiale care urmeaza a fi incluse th _ produsul finit, Materialete dire produ ele directe deseori reprezinta proportia substantialé a consumurilor sleste foarte important sa existe un contro! Un control riguros al tuturor activitatitor care au qu materialele, Acestea includ procurare, Wor care au tangent 4 14, receptionarea, inspectarea, depozitarea gi fransmiterea In productia, controlul rebuturilor gi degeurilor In timpul producerii PROCURARE Sectiade van. Ari are o functie importanta in procurare a materiei prime sia materialelor. Operatorii trebuie sa i fice In figa de comanda calitatea/specificarea corecta, pretul re. Dupa selectarea furnizoruluil, se expediaza un bon de procurare oficial. Elaborarea sis de proc numai in ¢ optim, data de furnizare, care sa corespunda nec atilor de produc mnarea bonurilor re trebule sa fe controlate strict, iar materialele sau facturile trebuie acceptate Zul prezentei unui bon oficial de procurare. RECEPTIONARE SI INSPECTARE Marfurile primite trebuie inspec gi cantitatii, Nota de receptionare a materialelor este folosita pentru a verifica daca te cu atentie pentru a verifica corespunderea calitatii factura furnizorului corespunde materialului DEPOZITARE S$! ELIBERARE DIN DEPOZIT Deseori, dar nu Intotdeauna, materialele sunt depozitate si apoi sunt eliberate din depozi dupa necesitate. Pentru fiecare caz este Intocmit un act de eliberare a materialelor ‘care indica cantitatea si descrierea materialului eliberat. Aceasta este o etapa importante aferenta managementului costurilor, Ea are loc atunci caind materialul este direct atribui - eostului unei unitati de cost sau, daca se refera la un material indirect, - cheltuielilo le centrului respectiv de cost. Pretul de eliberare utilizat de sistemul manageriaManagementul costurilor si contabilitatea 16 te. De reguld, consumul standard pentru 0 unitate de produs include degeurile normat : rebutul si pierderile tehnologice normate. CALCULAREA PRETURILOR STOCURILOR DE MATERIALE Stocul de materiale se formeaza in urma numeroaselor furnizari. Deseori, procurarile se fac la diferite preturi. Ca urmare, este dificil sau chiar imposibil de a identifica un articol de material cu lotul de furnizare si, cu atat mai mult, de a gsi pretul real platit Este absolut normal ca pretul stocurilor de materiale sa se determine prin intermediut unui sistem anumit de calcul, si nu s4 se urmareasca pretul real platit. Sistemul de calcul folosit trebuie s& permita determinarea pretului In mod realist si sa nu prezinte dificultati in aplicare. Exist numeroase sisteme, iar patru din ele, cele mai importante: First in - First out (Primul intrat - primul iesit), Last in - First out (Ultimul intrat - primul |, pret mediu si pret standard sunt descrise mai jos, flind urmate de un exemplu. FIRST IN - FIRST OUT (FIFO) La utilizarea sistemului FIFO pretul articolelor este stabilit la costul ultimului lot din stoc, pana in momentul in care toate articolele din lot sunt eliberate. Cand intra in vigoare urmatorul stoc, se aplica costul urmatorului lot si tot aga in continuare. Acest sistem reflecta o practica de depozitare buna, cand sunt folosite mai intai cele mai vechi articole. Aceasta metoda nu prevede urmarirea numarului sau cantitatii in fiecare stoc, fapt care cere lucru suplimentar. LAST IN - FIRST OUT (LIFO) Un ait sistem complementar de stabilre @ preturlor este utlizarea pratutul eélul mal nou lot din stoc. Acesta este numit sistemul Last in - First out sau LIFO. a Bese _ Este un sistem sirect, care presupune calcularea unui pret mediu " le din stoc. Pretul mediu este recalculat dupa fiecane n | mediu facilteazs o2 de eveneerbine Pentru conditile stable. Altfel, exista o din tate In deciderea asupra ui i . |. exis i i © dificultate i it y ‘Exemplu mat 4 lg SP efer la dinamica stecului pentru articolul nr: 200 pentru una mel 1 mai Stoc primit 1000 unitati 4,00 wv. fiecare 3 mai Eliberate 600 unitati 6 mai Receptionate 400 unitati 4,20 uv. fiecare 42 mai Eliberate 500 unitati 25 mai Receptionate 700 unitati 4,80 uv. fiecare 26 mai Eliberate 200 unitati Se considera ca firma foloseste pretul standard de eliberare 4,15 wv. pe articol, dar doreste Sa compare acest pret cu pretul de eliberare in cazul in care au fost folosite FIFO sau pretul mediu. De asemenea, compania doreste s cunoasca valoarea stocului final la utilizarea celor trei sisteme de evaluare a stocului. Rezolvare Preturi de eliberare si evaluare a stocului Circulatia Pretul standard FIFO Pretul mediu stocului (vezi Nota 1) (vezi Nota 2) (vezi Nota 3) 4mai-Stoc | 1000 3 mai- 600 * 4,15 = Eliberare 2490 uv. | Stoc nou 6 mai+ 600 * 4 = 2400 u.v. | 600 * 4 = 2400 wv. 500* 4,10 = 2050 uv. (400* 4) (100 * 4,20) = 500 * 4,15 =18 ' tandard de 4,15 u.v. pentru un articol si tc joc ta pretul st Toate eliberarile au sei aluat la pretul standard, deci 800 * 4,15 = 3320 Stocul final este, de es rile lotului celui mai vechi, pana fa finis; 6 mai - 400 receptionare 400° 4,20 or 400°4 _Eliberare 100 * 4,20 atuit din 2 (este aicatuit din 2 on eae 26 maieliberare -200 200° 4,20 Sold 100 * 4,20 De notat ca sistemul FIFO poate solicita eliberari din mai multe loturi, cea ce inse @ intr-o singura eliberare pot fi incluse cateva preturi. La utilizarea FIFO valoarea totala este 2400 + 2020 + 840 = 5260 uv. si val ‘stocului final este determinata in felul urmator: STOC INITIAL + RECEPTIONARE - ELIBERARE = STOC FINAL (1000 * 4) + (400 * 4,20 + 700 * 4,30) - 5260 = 4000 + 4690 - 5260 = 3430 uv.7 Eliberarea a 600 * 4,00 (stoc final) lasand un sold de 400 * 4,00 > Receptionarea a 400 * 4,20 ~ Pretul mediu nou = (400 * 4 + 400 * 4,20) ; 00 = 4,10 Sans aaron 2000 "410 jacsral un eeld de Bd0s 4,10 > Receptionarea a 700 * 4.30 > Pretul mediu nou = (300 * 4,10 + 700 * 4. 30) : 1,000 = 4,24 ~ Eliberarea a 200 * 4,24 lasand un sold de 800 4,4 = 3392 Estimarea de control a stocului final Stoc initial + Receptionari — Eliberari = Stoc final = 4000 + 4690 - 5298 = 3392 uv. MUNCA SAU SALARII DIRECTE Salarille directe (sau tehnologice) sunt salariile platite angajatilor direct implicati in fabricarea produsulul. Exemplele includ: operatori, asamblori, tencuitori etc. Salariile _ platite angajatilor care asista si organizeaz producerea (maistri, sefi de sectii, specialisti intretinere, etc.,) nu sunt salarii directe, ele sunt clasificate ca cheltuieli indirecte de _ producti. Exista metode numeroase de calculare a salarillor directe, care se claseaz salarii in regie - baza de timp si salarii in acord - baza de productie.Managementul costurilor si contabilitatea managori, iduale, altele in cazul unui grup de persoane, iar altele ofera garantii pentru castig, individuale, me, etc. Sistemele in acord pot fi benefice att pentru angajat, cat $i pent eee ara provenita in urma productiei sporite, | iments companie. Angajatul — din plata sup! t din cheltuielile indirecte reduse pe unitate de productie sporita. Sistemele atronul — ; : si salarille, astfel stimuland motivatia. Une baz de productie pot mari si productia j sisteme sunt greu de administrat, pot aparea probleme in deciderea asupra niveluri siratelor de performanta. Cele mai réspandite sisteme de salarizare in baza de produc sunt sistemele de munca in acord direct si sistemele de prime. SISTEMELE DE MUNCA IN ACORD in modul cel mai simplu, muncitorului i se plateste 0 suma, acordata pe unitate s operatie, pentru numarul de unitati produse sau operatii efectuate. Exemplu Un maginist este platit in baza de munca in acord la un tarif de 1,80 u.v. pentru 1 piese produse. In decurs de o perioada el a produs 9140 piese dintre care 60 au { respinse la inspectare. Care a fost salarizarea lui pentru aceasta perioadd? Rezolvare Productia pe perioada, piese 9140 Minus cele respinse, piese 60 Productia neta calitativa, piese 9080 ~ salarizare pe saptamand = 9080 * 1,80 u.v. pentru 100 unitati = 163,44 y v. De notat, se achita plata numai pentru productia buna. In cazurile similare celui din exemplul de mai Sus, unde acelasi indicator Pe unitate unit piatit pentru toata productia, sistemul este numit munca in acord direct eae ee Ene este marit treptat la diferite niveluri de productie, fenomen numit munea mat diferential. Exemplu e Un muneitor este platit prin sistemul de munca in “datcaneemenemenierrennrisnieeeninatll 0,90 Uv. pe unitate 601-700 unitati s 701 gi mal mult 0,95 Uv. pe unitate “Tndeoursul une! perioads muncitorut « produs 642 unital) bune. Care a fost salerizarea jul pentru A0eASIA perioada’ ‘Rezolvare Galari = 800 * 0,26 = 125,00 100° O27 « i 42° 0,90 = 12,60 } TOTAL 164,60 uy a _ SiSTEME DE PRIME __ Exist o varietate de sisteme de premiere care, de obicel, combina un indicator calitativ cuo prima pentru atingerea unul anumit nivel de productie. Deseori, prima este bazata umat pentru o activitatea de munca fata de timpul pe economia de timp efectiv cor i __ planificat _ Exomplu Un muncitor cu un tarif de 6 uy. pe ora primegte o prima de jumatate din orele economisite pentru flecare activitate de munca, Pe parcursul unel saptamani de 40 ore el Indeplinegte 2 activitati de munes dupé cum urmeaza: Timpul ré _ Activitate de munoa Timpul planificat 92 ore 25 ore 15 ore2 Managementul costurilor $i contabilitatea manageriala REZUMAT * (2 toate etapele de lucru cu materialele (procurare, receptionare, depozitare 51 eierare) trebuie efectuat un contro! strict. Costu! material al produsului include valoarea deseurilor tehnologic inevitabile ‘© Pretul materialelor este stabilit de depozit, utilizand un sistem de evaluare a pretului ‘91 Pu costul lor real ees rose pretul eliberdrilor la costul primului lot din stoc. Sistemul UFO stabileste pretul eliberarilor Ia costul celui din urma lot din stoc —— utiizeaza pretul mediu din stoc. Pretul standard este un re at planificat pentru 0 perioada {n regie includ tarifele de baz& si adaosuri pentru timp suplimentar si le, cum ar fi lucrul de noapte sau in zilele de odihna u sistem eae, materiala este munca in acord direct. Muncagau alocare @ Cheltuietior indirecte. 0% biectivul este de a rep 7 216 de 9 repartiza cheltuselileindirecte gle unui centru de Cost pe produse : Wr-un mod care reflecté univoc cheltulsile pe care anitul de Cost le alribule produsului sau actrvtayy a ene wares cae Sau activitati de munca _ Metoda ordinara prin care se atinge acest oblectiv e caloslarea rate; " chettulelilor indirecte (RACI) pentru fiecare centru de cost de product de absorbtie a Uiterior este folosita pentru determinarea cheltulslor aplicablle ee meted care de munca plicabile produsului sau activitatii RATA DE ABSORBTIE A CHELTUIELILOR INDIRECTE (RAC!) Ratele sunt calculate in baza cheituielilor indir unui centru de cost $i numérul mai potrivita, s4 zicem, unitatilor bazei de absorbiie, metoda car a efective ale cheltuielilor indirecte $i ul perioadei, iar RACI este necesard ore de lucru sau magina/ora. Deoare paza de absorbtie nu pot fi cunoscute pana le se utilizeze valori estimate in prealabil esare. Astfel, RACI pentru un ste norm: pe parcursul Intregii perioade pentru ambii factori gi ulterior 4 tua ajustarile 1 centru de cost este: tru de cost pac! < reltulel incirecte estimate pentru un o i Unitatile estimate ale bazei de absorbiie Exemplul 1 (e cost - Asamblare a estimat cheltulelile indirecte pentru perioada | de 75000 de munca sunt considerate cea mai potrivita baza gi se preconizeaza sa fie _ Centrul di uy. Orele 12000 ore in total in decursul perioadei. Care este RACI? re = 75000 : 12000 = 6,25 u.v. pe ora de munca pentru asambla siete eat AUD jeterminata util2. Fae oo Managementul costurilor $i contabilitatea manageriala, Exempiul 2 Activitatea de munca A este una din multele activitati de munca care trec prin centru de cost Asamblare pe parcursul unei perioade. Lucrul indeplinit la activitatea de munca A este doar lucrul de asamblare, cheltuielile directe sunt, uv Materiale directe 65 Munca directa (5 ore * 4,00) 20 Cheltuieli directe totale 85 Care este costul total de realizare al activitatii de munca, daca presupunem ca RAC} pentru asamblare este 6,25 u.v. pe ora, precum a fost estimatd anterior? Rezolvare Activitatea de munca A Cost total de producere Materiale directe 65,00 uv. Munea direct (5*4) 20,00 uv. Cost initial 85,00 u.v. + Cheltuieli indirecte asamblare SY WY (5°6,25) 31,25 uv. Cost de producere total 116,25 u., Cu toate acestea, spre deosebire de exemplul 2, majoritatea proceselor de productie trec prin mai multe centre de cost si colecteaza cheltuieli indirecte de la fiecare dintre aceste centre de cost implicate in realizarea produsului. | Exemplul 3 : | Activates de munca C este realizaté in doua centre de cost: cama si!jiza 31 calcularea costului 25 2 (14* 11,00) 154 204 Cost total de productie ALEGEREA BAZEI DE ABSORBTIE Nu exist regu ntru a decide care este cea mai potrivita baza de absorbtie. Este necesara o baz de absorbtie care sa reflecte in mod real caracteristicile unui centru cost respectiv si s8 evite anomaliile inoportune. Este unanim acceptat ca metodele in baz& de timp (salarii - si masin&-ore) reflect mai univoc activitatea de munca intr—un centru de cost. Cu toate acestea, exista si alte baze de absorbtie, de exemplu, repartizarea in baza de salarii directe sau materiale, de numarul unitatilor de cost, vanzari, cheltuieli directe, numarul de persoane implicate, etc. Nu conteazé ce criteriu de alocare este folosit, principiul de alocare ramane neschimbat. Mai jos va fi explicat& metoda in baz de timp. BAZA ORE - MUNCA DIRECTA Aceasta este cea mai potrivita baza pentru un centru de cost de munca intensiva, Sistemul este simplu la utilizare, deoarece orele consumate sunt inregistrate oricum ir ‘scopuri de plaid a salariului. Cu toate acestea, pe masura ce productia devine mecanizaté in proportii crescande, aceasta metoda de absorbtie a cheltuielilor devine incorecta. BAZAMASINA - ORA ‘Aceasta metoda este cea mai potrivita pentru centrele de cost mecanizate. in astfel de centre de cost cheltuielile indirecte sunt atribuite masinarie! si utilizari masginilo (capacitate, intretinere, amortizare, etc.) astfel absorbtia prin utlizarea unei rate masind-ort | prezenta cheltuielilor indirecte Intr-un mod mai exact.RACI masina - ord a unui centru de cost este calculata prin utilizarea estimarilor totaluly; masina - ord si cheltuielile preconizate in viitor in centrul de cost, similar metodei ora . munca descrisa anterior. ‘SUB - SI SUPRA - ABSORBTIE A CHELTUIELILOR INDIRECTE Orice proces de munca sau unitate de cost, ce trece prin centru de cost, absoarbe prin sistemul RACI unele din cheltuielile indirecte ale centrului de cost. Acest lucru are loc in mod progresiy, astfel incat la sfarsitul perioadei suma totala de cheltuieli absorbite de c&tre productie este cunoscuta. Din motiv cé RAC! sunt bazate pe estimarile preventiy prognozate, totalul cheltuielilor indirecte absorbite real nu corespunde cheltuielilor indirecte care au fost planificate. Daca cheltuielile indirecte absorbite real de productie sunt mai mari decat cheltuielile indirecte planificate, acest fenomen este numit supra-absorbtie. Daca cheltuielile efective absorbite de productie sunt mai mici decat cheltuielile indirecte planificate, fenomenul este numit sub-absorbfie Un exemplu urmeazé mai jos: Exemplul 4 Centrul de cost 312, trimestrul IV Planificat Efectiv Cheltuieli indirecte 85000 82605 7500 7210 126500 u.v. este si uma cheltuielilor indirecte sub - gi supra-absorbite?SP orang 8 -SAU SUPRA -ABSORBITE? ce Este important sa se profitul final. Aceas! 298 CA co: sturile efex unile efective si cheltuielile indirecte reale determina ‘otalul cheltuielilor reale trebuie s& fie folosit pentru ISeamné cS '994si profitul si nu doar co. stul calculat al pr Tr edeies ten Produsului, care include costul primar efectiv irecte reale in baza baz RACI predeterminata. Astfel, suma cheltuielilor is 2daugata la cheltuielile totale inaintea calcularii profitului, Besprmar § Cheltuiell indirecte Cost de productia Sub- Cost de productie efectiv + —_absorbite calculat 126500 81689 + absorbite = efectiv 208189 + 916 = 209105 S la calcularea profitului Nota, Pentru a face totalul egal cu cheltuielile reale suportate sub-absorbtia trebuie " adéugata Ia costul de productie calculat. Aceasta pare o cale lunga gi incurcata pentru _adetermina cheltuielile efective, dar este oricum necesara, deoarece utilizarea muncii “are loc pe parcursul intregului interval de timp si este foarte incomod de a astepta pana _la sfarsitul perioadei pentru a le putea calcula. Respectiv, RACI predeterminate sunt “folosite in baza de estimari, iar erorile in estimari sunt compensate la sfarsitul perioadei, utiizandu-se metoda de sub- si supra-absorbtie descrisa mai sus. JORTIZARE (UZURA) atea bunurilor se devalorizeaza datorita uzurii fizice si duratei timpului. Aceasta jalorizare este numita amortizare sau uzura, marimea amortizarii pe parcursul unei de fiind ca parte a cheltuielilor indirecte ale acestei perioade. | toate cé amortizarea este un punct important al cheltuielilor indirecte, aceasta difera alte cheltuieli indirecte in doua moduri. Primul: suma amortizarii care urmeaza a fi J intr-o perioada este stabilita prin decizia independentd a intreprinderii. Alaturi ‘alte forme de cheltuieli indirecte (de exemplu, electricitate, telefon, impozite, etc.), g controleaza putin sau practic nu poate controla suma calculata. Al dollea: tipice sunt urmate de migcari de bani in numerar din inteprindere, de exempli asigurarilor, electricitatii, etc. Spre deosebire de acestea, un calcul al ‘cauzeaz migcari de numerar, calculul fiind pur $i simplu 0 intrare deow 3 _anagomontulcosturilor st contabitiates manager, evidenta contabilé. Aceasta nu in: amna ca amortizarea nu este importants. Este a, Neconeeput ca Insusi costul maginilor $I cladinilor 88 nu fle inclus Tn costul unui produ, fer amortizarea/ uzura este modul cel mai practic de a face aceasta operatic METODE DE AMORTIZARE Exist numeroase metode, care pot fi grupate in doud categorii @. Amortizarea in baza de timp: metoda de amortizare liniara (simpla, progresiva Sau regresiva), metoda reducerii anuale a amortizarii prevazute in bilant b. Amortizarea in baza volumului de productie. ni i is AMORTIZAREA LINIARA Aceasta metoda, numita si metoda ratelor egale, reduce valoarea fondurilor fixe in sume egale in fiecare an, astfel: Valoarea activelor fixe ~ Perioada de funcfionare, ani Exemplul 5 © masina de sudare costa 25000 u.v. si este preconizat sa functioneze 10 ani. Care este calculul amortizarii pe an? Rezolvare Calculul amortizarii pe an = 25000 : 10 = 2500 uv. pe an | Aceasta Inseamna cé 2500 u.v. pe an vor fi incluse in cheltuielile indirecte ale centrulul | de cost, unde este amplasata masina de sudare. | | In fiecare an activele fixe se devalorizeaza in suma de amortizarea caloulata. Astfel, _ magina de sudare in exemplul 5 va avea valoarea neta (numita valoare de bilant) la Se29 Efe ° tise hs acorns a aptul cA suma de amortizare este in = e je metoda d ee : mortizare liniara, unde sunt Exemplul 6 Un aparat 000 ctioneze 20 de ani. Compania ytlizeaz4 Prevazuta in bilant si o rata de 40% na amortizarii calculata anul 1 are casata 2 4 Suma amortizarii calculaté anul 2 are casata Suma amortizarii calculata anul 3 Valoare casata Suma amortizarii calculata anul 4 Valoare casata $i asa in continuare De notat dinamica descresterii amortizarii anuale in fiecare an: de la 12000 wv. ir primul an la 2592 u.v. in al patrulea an. Natural, procesul c unurilor $i metoda reducerii anuale a amortizarii prevede sume ma) continua pe parcursul durate de functionare a b calculate in primii ani si mult mai mici in anii ulterior. or dou metode de amortizare, descrise mai sus, se refera la fapt Critica adusa acest: tie volumul productiei pe an, calculand in acelasi me 4 ele nu iau in considera! amortizarea indiferent de nivelul de productie: inalt sau scazut, sau chiar inexister Aceasta metoda se considera gresita pentru ant productie, unde volumul poate fl inregis| pe unitate de produetie umite tipuri de bunuri, in special pent cele direct legate de trat foarte usor. Mai adecve ar fimetoda de amortizare_ METODA DE AMORTIZARE PE UNITATE OE PRODUCTIE Aceasth metodé presupune amortizarea pe volumul de productie In decursus «,.. perioade utilizand suma amortizaril calculaté anterior pe unitate, astfet Valoarea activetor fixe — ya EmCLEES pe inhale Unitati de productie estimate pentru perioada de functionare a bunuriior Exemplul 7 se presupune c& poate produce 1000000 a. © magina de gtantare costa 25000 w.v. 91 plese pe parcursul perioadei de functionare. In decursul primilor doi ani au fost produse respectiv, 110000 51 155000 piese Care sunt ratele de amortizare pe unitate? Care este suma amortizrii calculata pertn, primul gi al doilea an? Rezolvare Rata de amortizare pe unitate = 25000 : 1000000 = 0,025 Suma amortizarii calculata Anul 1 110000 * 0,025 = 2750 wv. Anul2 155000 * 0,025 = 3875 wv. REZUMAT * Absorbtia cheltuielilor indirecte este alocarea cheltuielilor indirecte costului direct de productiei = Ratele de absorbtie a cheltuielilor indirecte pentru un centru de cost sunt calculate i Cheltuieli indirecte estimate _ Unitatile estimate ale bazei de absorbtie lelilor indirecte in bazé de ora munca sau magina ordAnal alcularea costului ui 34 * Amortizarea (uzura) este valoarea in des importanta a cheltuielilor indirecte = Metode! productie. RS Te eee eer ata] OBIECTIVE Dupé studierea acestui capitol veti * Infelege cele doud metode principale de calcul a costului: pe comenzi si global sau pe faze * cunoaste cum se calculeazé costul unei activitati de muncé * intelege legatura dintre determinarea costului unui ot si al unei activitati de muncd * injelege caracteristicile determinarii costului unui contract * putea calcula profitul sau pierderile la contractele nefinisate. PRINCIPIILE ANALIZEI COSTULUI Procesele de determinare a costului includ: inregistrarea, analiza, repartizarea, alocarea cheltuielilor, etc. Aceste principii stau la temelia tuturor sistemelor de calculare a costulul Este tot atat important ca metoda de determinare a costului sa fie in armonie cu modul jin care produsele se fabrica sau servicille se presteaza. Metoda determinarii costului care asist bine un producator de magini nu se va potrivi unui producator de sticla sau nei firme de consultanta si invers. In acelasi timp, intreprinderile din acelasi sector de activitate pot folosi metode comune de masurare a costului. METODE DE DETERMINARE A COSTULUI Exista doua grupe de metode de determinare a costului: metoda pe comenzi si metoda in mod comun. Determinarea costului pe comenzi este folosita acolo unde activitatea este alcatuita din activitati de munca separate sau contracte care in general difera unul de altul. Proiectanti constructoril, firmele de consultanta $i audit etc. vor folosi acest tip de determinare a " costulul. Unitatea de cost este activitatea de munca sau contract ul, iar sistemele de= __Managementul costurilor $i contabilitatea manageria), le |a activitatile de munca individya\. determinare 2 costulus 4 S& gaseasca costul me: sminarea costului prin metoda A iitati de cost idk unita Caracterist ce fabric Determinarea turilor pe comer Determinarea costurilor pe contract Determinarea costurilor costurilor proceselor produselor Figura 1.3. Metode de determinare a costului ROLUL ELEMENTELOR DE COST IN DETERMINAREA COSTULUI PE COMENZ! $1 DETERMINAREA COSTURILOR iN MOD COMUN La utilizarea metodei de determinare a costurilor in mod comun toate cheltuielile: munca, materialele gi cheltuielile indirecte sunt trecute in contul unui centru de cost, care apo! ‘sunt repartizate egal intre unitatile de cost produse. Aceasta procedura simpla, alcatuita dintr-o singurd etapa este posibila datorita faptului ca se produc unitati de cost identice.Analiza si calcularea costului BPS Wa ra 33 Aceasta difera de determ tului pe comenzi, unde 1 inregistrate In centrele de cost, apoi alocate la unitatile de o. t prin proce ais fe ee. 6 TECPSATS decarece Unitdtile de coal (actiitaive loturile gi eee ote Clete. Respectiv, sumels individuala de matere i munca Die ee tt @ Producerea lor rebuie refiectat in costul lot. Aveaata titer, na este demonstrat In Figura 1.4 Determinarea costurilor pe comenzi Determinarea costurilor in mod comun Costuri indirecte de Cost Cost indirect secs, direct de productie Centre de Centre de Costuri directe cost cost individuale reprtizate direct pe unitatea 1 de cost Absorbirea Cost de productie cheltuielilor indirecte calculat pe unitate | | Unitati de cost Unitati de cost (de regula identice) (de regula identice) Figura 1.4. Comparatia dintre determinarea costului pe comenzi si in mod comun DETERMINAREA COSTULUI UNEI ACTIVITATI DE MUNCA Obiectivul principal este de a calcula toate cheltuielile suportate pe parcursul unei activitati ise de munea pentru de munca particulara. Aceasta se efectueaza prin elaborarea un flecare activitate de munca34 sence manag In figa de munca este Inregistrata urmatoarea informatie: ~ Manopera gi tarifele de plata Consumurile de materiale, cantitatea gi pretul lor Timp efectiv cheltuit in fiecare centru de cost Cheltuielile directe efectiv suportate Cheltuielile indirecte de productie, absorbite (se calculeaza cu ajutorul me ore munea sau masina ore, rata potrivita de absorbtie a cheltuielilor indirect Cand 0 activitate de munca este finisaté, se completeaza figa de munca respectiva adaosul la costul de productie al unei sume potrivite de cheltuieli indirecte gene (ex. cheltuieli comerciale, administrative) in rezultat se obtine costul total. DETERMINAREA COSTULUI UNUI ‘LOT \ceasta este o forma de determinare a costului, utilizata in cazurile in care se prod intitate de articole identice in lot. In general procedurile pentru determinarea cost: rloturi sunt similare celor de determinare a costului unei activitati de munca. Le i statat in timpul fabricarii ca o activitate de munca, iar cheltuielile vor fi calculate descris mai sus. La completarea lotului costul Pe unitate va fi calculat p ‘@ costului total al lotului la numarul de unitati produse. Determinarea costu teste utilizata pe larg in industria de fabricare a inc<amintei, a hainelor, indust ctillor de masini gi alte sectoare similare.cy Analiza si calcularea costului Munca 80 ore stantare 140 ore asamb} 60 ore finisare , Strate la stantare Chettuietile ing i Sdministratie sunt absorbite 1a 199, din costul % din costul total af Produsule Bl fotului, costul total al unitatii «i Profitul p $i Profitul pe unitate Rezolvare Materiale directe Munca directa Stantare 80°5,50 440 Asamblare 140°4,00 560 Finisare 6074.50 270 1270 Cost primar 1900 Absorbtia cheltuielilor indirecte de productie, uv. Stantare 40°20 800 Asamblare 140°9 1260 Finisare 60712 720 2780 Cost de productie 4680 468 + Cheltuieli indirecte generale (10%* 4680) 5148 Cost total Cost pe unitate = 5148 :150 Profit pe unitate = 45 — 34,32 = 10,68 wv. 4,32 uv. DETERMINAREA COSTULUI UNUI CONTRACT erminari Calcularea costului unui contract are multe aspecte comune cu metoda determ ra ostului unei activitati de munca gi este utilizata in general pentru lucrari care sunt ‘ turizare; durata relativ lunga (de obicei mai mult de un an) de exemplu: constructis, mat vinurilor, etc.irilor gi contal anageriats + mai multe lucrari de constructie, multe cheltuie) autonome a celo! i considerate ca direc! ta naturil te ca indirecte pot fi a, telefoane! Dato te gi calculate direct la contract. p, clasific transportul, salariile personalului de supraveghers icitate: exemplu: electri heltuletiior in acest sector este o problema dificla, cauzate de propor, Controlul cheltuielilor in Dificultatite le , muncii gi altele. Un management bun de constructs o tin de rebuturi, furturi, acte de vandalism, 4, si duratele constructi problemele de supraveghere tenua aceste probleme, dar solutil perfecte nu exista atenua aceste pro i poate activitati de munea/ unui lot, obie stului une! ae ce priveste determinarea co: aa profitul final sau pierderile ta contracty In ce calcularii costului unui contract este 4 multe contracte dureaza cativa ani, apare nece de a gas itatea de a estima finisat, Din cauza fiturile si pierderile intermediare pe parcursul indepliniri contractului profiturile si pierderil REZULTATE INTERMEDIARE LA CONTRACTELE NEFINISATE Proportile si durata contractelor impun niste analize intermitente ale profiturilor gi plerderilor, precum si ale evaluarii stocurilor pentru contractele care nu sunt finisate la sfarsit de an. Recomandarile referitoare la analizele intermediare sunt complexe si detaliate, dar principiile de baz sunt enumerate mai jos. PROFITURI/ PIERDERI LA CONTRACTELE NEFINISATE a. Daca estimarile preventive arata ca profitul total la contract tine cont atat de cheltuielile deja suportate, cat si de cheltuielile viitoare pana la finisare, atunci este corect de a introduce la perioada curenta o proportie rezonabila din profitul total preconizat b. Daca in contract, in general, se prevad pierderi, atunci acestea trebuie prevazute pe deplin in conturile perioadei curente. ng Practica arata ca Intotdeauna exista un punct de vedere mai mult sau mai pulin corect, destul de rezonabil. Tinand cont de dificultatile neprevazute care pot avea loc in rea contractului, aceasta este pe deplin rezonabil. Drept exemplu: timpul bil, probleme de teren, lips de materiale, dificultati pe parcursul lucrarilor, etc. metode de calculare a “proportiei rezonabile” a profitului total, In acelasi folosita, este important nu se supraevalua urilsi calcularea costului Contractele, mil uv Valoarea contractului Cheltuieli suportate la zi Cheltuieli suplimentare estimate pana ta fir Evaluarea arhitecturala a etapelor finisate se Cheltuieli trecute la productie ta etapek Ce profituri sau pierderi (daca exista) vor fii e aceste doua contracte? Rezolvare Contractul nr. 1, mii u.v. Valoarea contractului & minus cheltuieli la zi ao 6 Cheltuieli estimate pana Ia finisare Profitul total estimat la contracte Este estimat ca contractul va avea un profit total, proportie rezonabilé perioadei curente, astfel Evaluarea arhitecturala a etapelorfinisate 78 minus cheltuielile la etapele finisate 63 a Profit pentru perioada curenta Astfel profitul de 15000 u.v. la contractul nr.1 va fi inclus in rezultatele anuale ale firm Contractul nr. 2, mii u.v. Valoarea contractului 186 minus cheltuieli la zi 140 Cheltuieli estimate pana la finisare 55 195 Pierderi totale estimate la contract (9) Se estimeaza o pierdere de 9000 uv. si toate acestea vor fi luate in consideratie Perioada curenta. De notat ca anume rezultatul total estimat al contractului (in cazul dat, pierderi determina ce Se ia In consideratie in perioada curenta, nu surplusul imaginat de 100 feca un raport asupra activului si pasivului organizatis adics ce posedé compania sicare este atoriaei. Toate activitatile variate ale organizate; se reflect In active si/sau pasive, inclusiv tranzactile referitoare la contractele nefinisate ‘Aceste tranzacti includ numeroase chettuicli (muncé, materialele, etc.) si, de asemenes, intrari periodice de bani de la client, la finisaree etapelor la care s-a convenit, de exempiy, finisarea fundamentului, constructia primulul eta). etc. Aceste plati intermediare sunt rnumite plafi avansato si este o caracteristicé normals in desfasurarea unui contract, Un bilant poate fi descris simplu. Principle de baza referitoare la contractele nefinisate sunt urmatoarele: | G Eveluarea stocului pentru un contract nefinisat (numit de obicel productie tn curs de executie - PCE) reprezinta cheltuielile totale suportate minus cheltuietile folosite | Incalculele profitului intermediar, pierderi preconizate (daca exist) gi plati (intrari) _ in cont. “Debitori apar in cazul in care platile avansate sunt mai mici decat valoarea vanzarii ‘corespunzatoare pentru etapele finisate. Creditori apar in cazul in care rata avansata a comenzii este mai mare decat _Yeloarea vanzari pentru etapele finisate, considerand valoarea PCE.Galcularea PCE, mii wv. Cheitu = PCE Calculari debitor/creditor, mii u.v. rilor (evaluare: te aluarea arhitecturala) 78 Valoares Avansuri primite = Diferent = surplus de avansuri primite Deoarece este un surplus de 4000 u.v. de avansuri primite, ce rezulta in cresterea yelorii creditului, adicé un spor la pasiv. Astfel acest contract a adus la sporul valorii activului cu 2000 u.v. pentru PCE $i a valorii pasivului cu 4000 u.v. pentru creditori, in final rezulta un net de 2000 u.v. pentru creditori, astfel: PCE + CREDITORI = CREDITOR! NET 2000 + (4000) = (2000) Contractul Nr. 2 Calcularea PCE, mi Cheltuieli suportate la zi 140 minus costul vanzarilor (etape finisate) 140 9 149 Pierderi totale estimate (9) ‘Astfel, ceea ce era natural sa fie un activ, a devenit un pasiv de 9000 u.v. adica este 'suma estimata a pierderilor. Aceasta va fi inregistrata la pasivul bilantului ca provizion (rezerva) in suma de 9000 u.v. pentru acoperirea pierderilor contractulul. Calculare debitor/ creditor, mii uv. Valoarea vanzarilor (evaluarea arhitecturala) 150 Platile avansate primite 138 Diferenta = deficit la plaitile primite 12mite de 12000 aceasta este echivalenty tractul Nr. 2 are doua inregistrariin bilant, un (debitori 12000 w.v.). 3 0 deficient la plate Pm tiv. Astfel cont 9000 wv.) si un activ REZUMAT Metoda utiizata in determinarea costulls! trebuie s& corespunda tipuluide producers sau prestare a servicill ua metode de determinare 2 CO: jor Existé do stului: determinarea costului pe comenzi ° Ex iin mod comun menzi in general se aplica la unitatile de cost * Determinarea costului pe CO" 4i In mod comun este folosita acolo, unde sunt nesimilare; determinarea cos produse unitati de cost similare Be cazui determinari costului in mod comun, costul unei unitati se calculeazs ca : media cheltuiellor totale, iar la determinarea costului unei comenzi, este necesara ‘9 metoda mai particulara * incazul determinarii costului unei activitati figa de munca pentru a calcula profitul sau pierderile activitatii de de munca, cheltuielile individuale sunt inregistrate in munca La determinarea costului unui lot, se utilizeaza principii similare calcularii costului nei activitati de munca. Costul final este egal cu media cheltuielilor totale pentru numarul unitatilor bune din lot Determinarea costului unui contract este folosita de obicei pentru lucrarile de » cazurile in care se asteapta un profit la contract in intregime, o proportie ra de profit poate fi considerata (inclusa in rapoartele financiare) la sfarsitul se preconizeaza o pierdere, aceasta se considera pe seoliza $i calcularea costului 4 * Infelege principiile determinarii costului proc * distinge diferenta dintre pierderi normale gi * calcula numarul unitatilor echivalente in prod: : defini un articol produs in comun gi int prpdus 1 gi Intelege cum este « produse in comun ‘* Infelege metodele fizice si valorice de evaluare a cost = cunoaste ce este un produs derivat. UTILIZAREA METODE! DE DETERMINARE A COSTULUI IN MOD COMUN Dupa cum s-a mentionat deja, aceasta metoda este utilizata in cazurile In produc unitati identice sau aproximativ identice. Exista trei derivate de determina costului: calcularea costului servicillor, proceselor si articolelor produse in comun DETERMINAREA COSTULUI SERVICIILOR Determinarea costului servicillor tine de costurile servicilior prestate. Aceste servicil pot fiexecutate atat pentru necesitatile interne ale companiei, cat si pentru cele prestate in exterior: aprovizionare cu energie electrica, producerea si furnizarea energiei termice, servicii comerciale, cantina, transport, reparatii si constructii, etc. UNITATILE DE COST PENTRU DETERMINAREA COSTULU! SERVICIILOR a unitatilor de cost ce reprezinta o masuré potrivita a O dificultate speciala este defini lor prestate. Deseori, 0 unitate complexa este considerata a fi cea mai tila. De unitate potrivita servi ‘exemplu, o companie de transport poate folosi unitatea ,tone-kilometr’ ca de estimare gi control al costulul i sunt aratate mai jos: Unitatile tipice de cost pentru ser Unitati de cost posibile SERVICII CANTINA numarul oameni deserviti COMERT metri patrati de suprafata . TRANSPORT tone-km, pasager-km i ELECTRICITATE kw-ore, etc. pe unitate este determinat in felul urmator: Cheltuieli totale pe perioada per unitate de servicit = 74;-ge unital de servicil prestate in aceasta perioada “Indiferent de unitatea folosita, costul ke . —— TTC© companie de transport cu trei camioane are cheltuieli pe saptamana dupa «., urmeaza, u.v.: Salariile soferilor Cheltuieli pentru incarcare Combustibit Reparatii Amortizare Cheituieli generale Transportarile intr-o saptamana au fc Rute Tone transportate (o diectie) __Distanta (0 directiey,1 1 20 1125 2 12 480 3 a 80 | 4 31 965 ‘; ee 24 749 & E. 9 1320 : i: 27 625 = a oa a 14 12larea costului ie 4 % eC 965 29915 4 = 740 hi = » 1320 11880 = 685 18495 . s 750 17250 2 1% 900 12600 “a4 ug 1205 14460 aa 151260 Costuri totale = (640 + 370 + 845 + 490 + 550 + 280) = 3175 uv. Cost pe tona-km =3175 : 151260 = 0,021 uv. CALCULAREA COSTURILOR PROCESELOR ‘Aceasta metoda de calcul al costului este folosita in cazurile in care o serie de procese consecutive se realizeaza in unitati identice pentru diferite sectoare - industria alimentara, chimica, textil . etc, Calculul costului unui proces de fabricate are urmatoarele caracteristici: a. Cumularea tuturor cheltuielilor (materiale, munca si cheltuieli indirecte) de catre centrul de cost de fabricare a productiei date b. inregistrarea exacta a unitatilor si cheltuielilor suportate de fiecare proces ¢. Divizarea egal a cheltuielilor pe unitatile de productie fabricate dd. Calcularea costului productie’ finite pentru procesul dat ca cost de intrare a materiei prime pentru urmatorul proces. PIERDERILE LA PROCESUL DE FABRICATIE In multe industri cantitatea, greutatea sau volumul productiei finite a procesului de fabricatie va fi mai mic decat cantitatea, greutatea $9 volumul intrarilor de materiale Aceste pierderi au diferite motive, inclusiv, evaporare, aschiere, fractionare, testare etc. Daca pierderile sunt la nivelul normelor, ele sunt numite pierderi normale in procesul a fabricatie. Daca ele sunt mai mari sau mal mici decat normativele, ele sunt numit pierderi anormale in procesul de fabricafie sau economii. Este necesar sa Se precizez TT“ Managementul costurilor si contabilitatea manageriai, dact plerderile sunt normale sau anormale, deoarece modul de abordare a calcuiay costulul difera in functie de categorie. PIEDERI NORMALE LA PROCESUL DE FABRICATIE ‘Acostea sunt pierderile inevitabile care {in de natura procesului de productie, deci logic este ca valoarea acestor pierderi inevitabile s@ fie inclusa ca parte a costului productia, bune: suplimentar oblinut in urma comercializarii degeurilor tehnologice va reduce Un ver de baza. de fabricare a produc cheltuielile tot Exemplul 2 Pierderi normale in procesul de fabricatie Un proces chimic are degeuri normale de 10%, care pot fi vandute ca material rebutat | Jaun pret de 8 u.v. pe tona. In decursul unei perioade au fost inregistrate urmatoarele date: Material de intrare 260 tone la 45 uv. pe tona Munea gi cheltuielile indirecte 5450 uv. | Gare este costul pe tona de product _ nivel normal? > buna, daca presupunem ca pierderile au fost la 11700 wv. 5450 wy. 17150 u. 208 uv. (venit de la degeuri) —datele din Exemplul 2, cu exceptia c& productia reala bund alcatuieste 229 late} pierderea anormat $i ardtati calcularea costului pentru procesul de anormala = Pierderea reala - Pierderea normal (260 - 229) - (10% din 260) = 31 -26 = 5 tone Calcularea costului pentru procesul de fabricatie, u.v.Managementul costurilor gi contabilitatea managers materialelor de intrare pentru procesul urmator. Prin urmare, numai costurile norm: raman in contul procesului, chiar daca pierderile sunt mai mari decat cele normale Exemplul 4 Beneficiu anormal al procesului de fabricatie Admitem aceleasi date din exemplul 2, cu exceptia cd productia real buna este 236 tone. Calculati beneficiul anormal gi aratati calcularile costului pentru procesul « fabricatie. Rezolvare Beneticiu anormal Pierderea normala - Pierderea reala = (10% din 260) - (260 - 236) = 26-24 = 2 tone Calcularea costului pentru procesul de fabricatie, u.v. Material de intrare 260 11700 Munca si cheltuieli indirecte 5450 Beneficiu anormal at 145° Notal Total 262 17295 minus pierderi normale 26t 208 = Productie buna neta 236t 17087 __Nota2" 47 totale ale procesului la produsele fini peeslculeze numarul unitatlor echivaiente unitatilor f ate partial si |a cele finisate complet, trebule SA ate partial, numite produse in Bi 8? CF). De exempli, 98 preaupunem ca produce oe shane 4 ee oma finlle si 800 PCE. Nivetul de finisare a PCE este 96 Productie echivalenta totala = unitati finite + unitati echivalente PC = 3400 + % (800) = 3400 +600 = 4000 unitati chivalenta totala, Cheltulelie totale pentru aceasta perioada vor f distribuite la productia Cheltuieli totale adica cost pe unitate ss a Productia echivalenta totala in unilai UNITATI ECHIVALENTE $I ELEMENTE ALE CosTULUI Uneori estimarea totala a finisarii, similara celei descrise mai sus, nu este realizabila Sau dorita, si apare necesitatea de a analiza nivelul finisarii elementelor individuale ale Gostului: materiale, munca gi cheltuieli indirecte. Vor fi utiizate aceleasi principii, dar fiecare element al costului va fi analizat separat, apoi elementele echivalente individuale Pe unitate vor fi sumate pentru a primi costul unei unitati echivalente. De exemplu Exemplul 5 Unitati echivalente si elemente ale costului Datele referitoare la productie si cost pe parcursul unei perioade au fost urmatoarele: Cheltuieli totale, u.v. Materiale 12555 Munca 9208 6460 Cheltuieli indirecte Productia era formata din 2800 unitati finisate si 300 PCE. Nivelul de finisare a lementelor costului a 300 de PCE este urmatorul Materiale finisare 80% Munca finisare 60% Cheltuieli indirecte _finisare 50% Calculati productia echivalenta totala, costul pe unitate finisata si valoarea PCEManagementul costurilor 91 contabilitates manace, Rezolvare Element Unit al costulul @°hival a PCE Materiale 300°80%= 240+ 2800 Munca, 300°60%= 180+ 2800 Cheltuieli indirecte Total 300°50% 150+ 2600 = Valoarea productiei finisate 0 26348 = 1875 Valoarea PCE = 28 Valoarea PCE poate fi verif unitati echivalente in PCE, astfel: Elementul costului_Unitati echivalente Materiale 240 Munca 80 Cheltuieli indirecte 50 Total Retineti: Costu! total = costul unitatilor finisate + DEFINITIA PRODUSELOR DERIVATE produs derivat are o valoare de comercializare s tdInesc in numeroase industri, de exemplu: prelucrare altul si se (unde alaturi de zahar se primeste si melasa), prelucrarea semintelor de floarea scare {ulei i srot) etc. ‘(CALCULAREA COSTULUI PRODUSULUI DERIVAT Din motiv ca produsele derivate fin de natura procesului de productie, rezulta cane fentificadi? unul dintre produse nu poate fi generat separat. Produsele devin separat ia cheltuie”™® Ja punctul numit “punct de ramificare”. Pana la punctul de ramificare toate =Proces comun 4 fi aditionale de pretucrae | \y a de prelucrare Cheltuielt aditionale de prelucrare Costuri comune Costuri derivate Figura 1.5. Calculul costului produsului derivat t, ele nu prezinta o problema de calcul al costului. in sea calcularii costulu odusului, problema principal in determinarea costului produsului derivat est: a intr-un mod acceptabil a cheltuielilor comune, adica a cheltuielilor de pani de ramificare in produse derivate.pega To ioe, { eigenen omit ee eee cc. tis eae eeuaopeuant owen by + - p 100.kg vandute ta 30 uv/xg gonerand 9 valoa® aloare de comercializare de 3000 u , ‘Repartizati cheltuielile comune $i calculati calculati procentul profitulul folosind: ‘a. Metoda unitatii fizice $i b. Metoda valorii de comerc jializare i cis Metoda unitatii fizice, uv. Produse Masa, kg Costul produsulul, u.¥- 200 200 : 1100 * 16500 = 3000 B 300 300 : 1100 * 16500 = 4500 c 500 500 : 1100 * 16500 = 7500 1100 * 16500 = 1500 16500 8 4200 4500 (300) Sy 9000 1500- Analiza si calcularea costutui _ Raport asupra profitului in baza repartiziirii valoril comerciale, uv. oe SIGSEY Waianae ar F A 8 G D Toial " Valoarea comercial 4000 4200 = 9000» 3000-20200 ‘minus cheltuieli alocate 3267 34317351 2454 16500 Profit 733 7691649 549 3700 Profit.s catre vatoarea comercial 18,3% 18.3% 18,3% 18,3% 18,3% Note. a. Se va observa ca ba za valorii comerciale gen reaza acelagi procentaj de profit pentru fiecare produs, spre deosebire de metoda unit Aji fizice, care genereaza profituri (sau pierderi) variate. b. Nici una din aceste doua metode nu este mai corecta decat cealalta. Ele pur gi mplu sunt dou’ metode sau conventii diferite, care produc rezultate diferite. €. Cheltuielile repartizate prin oricare din aceste metode, pot fi folosite pentru evaluarea stocului sau pentru calcularea profitulul. Ele nu sunt adecvate pentru luarea deciziilor. PRODUSE SECUNDARE Produsele derivate sunt rezultatul final al unui proces, dar uneori exist si alte produse incidentale de valoare mica. Ele sunt numite produse secundare. De exemplu, in industria prelucrarii strugurilor: tescovina, semintele, deseurile, care vor fi clasificate ca produse " secundare, ele apar in timpul prelucrdrii si au valoare mica in raport cu produsul principal -'« Pierderile normale la procesul de fabricatie sunt pierderi preconizate. In ca,, ‘In care pierderie difera de cele preconizate, apar pierderi sau beneficilanorn,., Unite echivalente sunt numerele de unital finisate partial (PCE), transform,Pianificarea si controtul ss PLANIFICAREA SI CONTROLUL PL plate Mr area mesmo ‘OBIECTIVE Dupa studierea acestui capitol veti * intelege principiile de planificare si control al activitatilor face distinctie intre planificarea pe termen lung si planificarea pe termen scurt __* cunoaste de ce este important sa studiem comportamentul costurilor Intelege distinctia dintre costurile fixe, variabile si semi-variabile asi elementele fixe gi variabile ale unui cost, utilizand procedee avansate si traditionale "® folosi diagrama de dispersie pentru a determina costurile fixe si costurile variabile. $I CONTROL ea si controlul sunt instrumente de management interdependente si in practica sunt inseparabile. Planificarea este procesul managerial de a decide din {trebuie facut si cum trebuie facut. Planificarea se face atat in baza formala cat ormala, iar procesul de planificare utilizeaza informatii de diferite tipuri, din surse dairial tara existenta unel idei clare, ce trebule SB Se obi; are sens de a analiza activitatea adic care este scopul sau planul z ‘principal prin utilizarea informatie! in forma feed - gare este demonstrata in Figura 2.1. ieeania rinderii controlul este exercitar , back @ unui sistem informations) : “i ef = ‘Compararea i | rezultatelor reale cu cele planificate si corectare €, Alustarea Controlul Masurarea intrarilor unitatilor iesirilor Figura 2.1. Informatie feedback pentru control Ciclul de control, in special la nivel operational de management, poate fi formulat astfel: ara, Compara $i Ajusteazé." Planificarea si controlut 55 ia, ie in -NECESITATEA STUDIERI COMPORTAMENTULUI CoOsTULUI 5 ‘Schimbarea volumului de productie si vanzairi inflatia, schimbarile legislative, ete. intr-o Gesbis # costurilor, asttel incat managerii, find mal bine informati, sa poata elabora proleetiuni mai bune si sa ia decizii optime. In acelasi timp, se stie ca costurile se qipelfied nu numal tn functie de factorii si schimbarile la nivel de intreprindere. Nivelul Be erate, produsul final fabricat, comercializarile, numérul de facturl eliberate, etc. Beant altemativi pentru nivelul de activitate includ: volumul, productivitatea si Espestatea. Comportamentul costurilor th raport cu schimbarile la nivel de activitate, ste atat de important, incat trebuie sa formeze baza definiril costuriior fixe sivariabile. ‘COSTURI FIXE Si COSTURI VARIABILE Costul fix este costul care tinde sa ramana acelasi, chiar atunci cand volumul activitatii Seschimba. Costul fx, de obicei, se refera la timp si poate fi numit cost de perioadé. Un ‘exemplu de costuri fixe pot servi ratele de chirie. Dacé nivelul ratelor este cunoscut, suma este fixata pentru anul viitor si ramane aceeasi indiferent daca vanzarile,livarile sau alte masuri ale activitatiise schimbs. Costul variabil i de activitate. La cresterea lui de activitate, cresc si costurile variabile, la reducerea volumului de activitate - lle variabile descresc si ele. Materialele directe reprezinta un exemplu de cost La producerea mai multor unitati, costurile materialelor directe cresc in aceeasi_ tie. Schematic, costurile fixe si variabile sunt demonstrate in figura 2.2.acta ‘sidefnitile date mai sus se aplica numal pe fermen scurt si, De notat a igi asuma un raport direct sau liniar dintre cost si activitate o, exemplu, dacd activitatea creste cu 20% atunci costurile variabile = vor Bei a _ asemenea cu 20%. in termen mai lung, raportul dintre conditii si costuri se schimba j,, “costul variabil, care este presupus sa fie In dinamica liniara, nu este intotdeauna , interventie exacta. Exemple de costuri fixe sunt: arenda, impozitele, amortizarea, ei; "Exemple de costuri care de obicei au natura variabila sunt: materia prima gi materialcle munca, energia, comisioanele de la vanzari, cheltuielile pentru transportare $i ambalars etc. COSTURI SEMIVARIABILE -Costuri semivariabile sunt costurile care au, deopotriva, elemente fixe si variabile, astfe| fiind doar partial afectate de schimbérile de acti telefonice ce contin un element fix - pretul standard, si un element apelurilor fcute. Exemplul 1 Costuri fixe, variabile si semi-variabile Costurilor unui departament sunt reflectate in datele urmatoare: | _Cheltuieli_ Tipul costurilor Caracteristicile costurilor, u.v. Fixe 1650 pe luna ees 7800 pe luna2000 unitati 1650 7800 (2000 * 2 uv.) 4000 (2400 * 2 uv.) 4800 (200 * 18,50 u.v.) 3700 (240 * 18,50 uv.) AAO 2S) (1600 uv. + 20* 35 uv.) 2300 (1600 + 24° 35 uv.) 2440 ricitate (150 u.v.+ 20 * 12uv.) 390 (150 + 24* 12 uv.) ri costuri: 19740 uv. REA COSTURILOR dierea variatiei costurilor in dependenta de variati ittii, exista posibilitatea a clasifica un cost ca fix, variabil sau semivariabil in functie de comportamentul ia. In general, costurile fixe pure, adica cele care raman neschimbate, si costurile abile pure, adica cele care se schimba in proportie directa cu schimbarile activitati, Bikes srumna probleme. Anume costurile semi-variabile creeaza majoritatea icultatilor. In practic, majoritatea costurilor sunt in esenta semivariabile, eae caracteristicilor costului este o problema aparenta. ELEMENTELOR FIXE SI VARIABILE. le fixe si variabile ale costurilor semi-variabile in exemple 1 ey acticdi ele necesita estimare, Exist mai multe metode pentru act | moduri de abordare foarte utile: metoda di* Se observa cA punctele costurilor celor mai mari /mici sunt 471 ore la un cost de 2208 u.v. 601 ore la un cost de 2663 WV. ‘Aceasta este o serie de 130 ore (601- 471) si 455 uv. (2663 - 2208). De aici, rata schimbarii costului, adica elementul variabil al costului poate fi determing asifel: 455 : 130 = 3.5 u.v. pe ord De la aceasta raté a costului variabil se poate determina costul fix: 471ore = = 2208 uv.Linia de corespundere majora Costuri fixe estimate ‘Activitate Figura 2.3. Digrama de dispersie a costurilor si a activitatilor la Figura 2.3 Prin apreciere, a fost trasata o linie de corespundere majora. Este o linie neintrerupta in cadrul valorilor cunoscute, iar unde a fost prelungita, este prezentata © linie punctata. ea procedeclor max/min costurile de intretinere au fost calculate la fixe plus 3,5 u.v. pe ord variabile. Prin utiizerea diagramei de dispersie cu de corespundere majora, costurile aratate au fost calculate la ee EE 4 .v. pe ord variabile. Aceste estimari difera, dar faptul acesta nu este or, lar in practica se vor face investigati si analize in continuare: caotitate mai nalts. “ _controlul Management prin exceptic ‘responsabilitatile flecarui manager care conduce un buget coordonat, foloseste o ® un buget responsabilitatea si are imputer, ‘care activitatea nu se desta, specificarile '2 claborarea bugetuiui est eCeSar $4 se defineascd Managerut, dispunand de tle, adicé poarts “esare. In cazurile in nformitate cu pianul (in confo ormitate cu ' raportate conducerii de sus. Astfel metoda de management nicirea de 4 realiza sarcinile nec $0 ara in coy lin buget) devierite sun managementul multa satisfactie atunci cand o; Efectele benefice ale bugetar fe. Dacd managerul, pinia lor este apreciata ii nu apar in mod automat, asupra lor urmeaza $8 se responsabil pentru un buget, nu participa la elaborarea acestuia, majoritatea beneficiilor nu va fi realizata. Daca bugetele vor fi impuse si il tot ce produce sau furnizeaza. Reiese ca este es jicu bugetul vanzérilor, astfel ncat toate celelalte categorii de bugeteCapacitati, resurse si rezultate Bugote cantitative si Proiectiuni Elaborarea bugetelor financiare Adoptarea de ciitre proprietari 51 managementul superior Publicarea bugetelor ‘Comparatia bugetelor cu datel ctive Planificare bugetara Control bugetarBugetul Bugetul cheltuieli Bugetul productie indirecte de investitii productie Bugetul remunerarea muncii Bugetul oe (Rezultate financiare Bugetul Bugetul materiale aprovizionari || creditori _ si Bilantul) Bugetul comercial Bugetul cheltuieli de Bugetulae Stocul la inceput Vanzari bugetate Pretul de vanzare, a de luna, unitati Pentru martie, unitati uv. Mese 36 120 208 Fotolii 90 230 st Intreprinderea practicé mentinerea stocului la sfargit de perioada egal cu 30% dir ‘vanzarile lunare. Produsele necesita aceleasi resurse: scandura, plastic si munca Seandura, Plastic, Munea Munca m? necalificata, ore _callificat, ore — A _ecaiticaln ore __calificat, ore 4 3 2(2, Bugetul de productie, unitatt : 290 120 280 3 lartie Vanzari k toc la sfarsit de perioada 87 36 69 377 156 299 ‘ ‘Stoc la inceput de perioada (63) (36) (90) Productie 314 120 209 = a 3. Buget materiale utilizate ‘Scandura, m* Plastic, m* 4a Martie Scaune 31474 = 1256°2 314°2= 628 Mese 120°5 = 600°S 120°5 = 360 Fotolii 209°2 = 41871 20971 = 209 eee ee ‘Buget munca utilizata Munca necalificata,ore8O°(2+341) 300 2ea4 1497 i Stoc ta Inceput de perioada 142) 1) 682 1416 — Procurare *12uv = 32184 +7 = 9912 ‘B_Bugetul - Rezuttate tinanciare ta stargit de tuna (31 martie) 12uw 27288 Plastic - 1197°7 uv. 8379 Munca necalificata 7840 Munca calificata 9528 vanzan Minus Scndura *s “phy Cheituieli indirecte 1960 + 1588 9548 _ sesea © productie finita la Inceput de perioada 15255 71838 (16578)Dupa studierea acestui capitol vet! 's infelege importanta bugetelor flexibile In scoPurt de control “putea pregati un buget flexi! « putea defini si catcula variatille bug = cunoaste cum se efectueaza controlul bugetar vit de control bugetar. jetului * putea schita un raport potri BUGETE FIXE ixe. Aceasta inseamna ca ele =. Bugetele descrise in capitolul precedent sunt bugete fi at de vanzari sa. fost elaborate astfel, incat sé corespunda unui volum strict e: productie si nu presupun flexibilizarea volumelor reale de productie sau vanzari. Buget. a fix este un buget unic fara analiza costului, adica nu permite ajustari. BUGETE FLEXIBILE Bugetu! flexibil este elaborat in aga fel incat costurile pot fi ajustate pentru a corespund: nivelului de activitate efectiv atins. Conceptul bugetului flexibil admite existenta costuri: fixe, variabile si semi-variabile si deci bugetul poate fi flexibilizat sau ajustat pentru a cores punde nivelului activitatii reale. Bugetele flexibile sunt utile in planificare si reprezinta elemerte —— cu rol de verificare bugetara, numit control bugetar din urmatoarele considerente. eine informatie util de control, costurile efective pentru et sa fie comparate cu costurite prExempt! 1 Compania a, Singur produs si are o productie medie pe luna de 12000 unitati, cu toate 08 scara de productie variazé mult. A fost efectuata analiza costurilor si a fost pregattit urmatorul buget. ‘Costurile prevazute In buget pentru productia medie de 12000 unita Cost Dinamica costulul Buget ‘Munca directa Variabile (2 u.v. pe unitate) 24000 Materiale directe Variabile (3,5 u.v. pe unitate) 42000 Cheltuieli indirecte de productie Semi-variabile (10000 u.v. fixe + 2 uv. pe unitate) 34000 Cheltuieli indirecte admin. Fixe 27000 au Costuri totale prevazute in buget 127000 uv. au a. Intocmiti bugete pentru 10000 si 14000 unitati 8 ~ b. Indecurs de o luna productia reala a fost de 12800 unitati, iar costurile reale au "fost (in u.v.): Munca 28200 Materiale 43500 & ‘Cheltuieli indirecte de productie 34800 27300 __ Cheltuieli indirecte administrative aa ti variatille de cost din buget. trebule flexibilizat pentru a intocmi un buget de cost pentru 10000 i 14000 \d cont de tipul si dinamica costurilor. e Buget flexibil Buget initial© p.oupd cumatost mentionat anterior, costurile reale pentru un anumit nivel de Produc, _ trebuie sa fie comparate cu bugetul corespunzator acelui nivel. In acest caz, un bus, "pentru 12800 unitati trebuie sd fie intocmit prin procedura obisnuita a bugetului flexibiiz: Buget flexibilizat Costuri reale Diferente ntru 12800 unitati__ pentru 12800 unitati de cost 25600 28200 -2600 Materiale 44800 43500 +1300 _ Cheltuieli indirecte de productie 35600 34800 +800 Cheltuieli indirecte administrative 27000 27300 Note: a. Diferentele de cost sunt numite “variatie” bugetului — economie de resurse. ©. Cu toate c& bugetul si totalul real al costurilor sunt aproximativ egale, aceast! situatie ascunde variatii substantiale, in special referitor la munca gi materiale. _Vanzari (14000 x 11) Minus costuri variabile: Munca 28000 Materiale 49000 Cheltuieli variabile indirecte de productie (14000 x 2) 28000 = Contrib Minus costuri fixe: Cheltuieli fixe indirecte de productie 10000 Cheltuieli indirecte administrative 27000‘5000 7000 Productie si vanzari (unitatiy Venituri din vanzari (6 uy. pe unitate) I 30000 42000 ig Materiale directe 7500 10500 Muncé directa 5000 7000 intretinere 2500 3000 Uzura 3000 Soca, Costuri totale 18000 23500 Profit 42000 48500 ul efectiv de productie a fost de 6200 unitati. Veniturile si costurile efective In Venituri din vanzari 37820 Materiale directe 9300 / Munca directa 7440 j Costuri variabile de intretinere 1600 Costuri fixe de intretinere 1400 : 3000[muneii este (1240 : 6200 * 100%) = 20% depasire a bugetulul ja costului fix de intretinere este (150 : 1250°100%) = 12% depasire a prevederilor‘onorarii, redevente sau venituriManagementul costurilor $1 contapnmateammangy 78 ie aan Exemplul 1 tial la 1 lunie este 25000 u.v.. Vanzarile prevazute tn buget gg Soldul de numerar initial la 1 i 5 in credit, sunt urmatoarele, u. Procurarile 80000 august 55000 Salariile alcdtuiesc 8000 u.v. pe luna. Cheltuielile indirecte alcatuiese 17000 ulna} (inclusiv 4000 u,v. uzura) stabilite lunar. Impozitul in sum de 20500 uv. trebuie plait iulie. In august companiei i se va rambursa imprumutul in suma de 12500 u.v. Pregal bugetele de numerar pentru iunie, iulie si august Rezolvare Operatiuni } Intrarile in numerar de pe urma vanzarilor sunt: Intrari de numerar, iunie, wv. Din vanzarile din mai (65000 * 25%) 16250 Din vanzérile din iunie (95000 * 70%) 66500 82750 Intrari de numerar, iulie, uv. Din vanzarile din iunie (95000 * 25%) 23750 Din vanzarile din iulie (105000 ~ 70%) 73500Din vanzérile din iulie (105000 * oo § Din vanzérile din august (85000 * 70%) Sold de numerar initial +intrari de pe urm: +rambursarea img r = numerar disponibil total ~ achiziti + salar cheltui = plati totale Sold final @ Uzura intra in contul de cheltuieli, dar nu face parte din’ 'a buget trebuie trecute numai cheltuielile aPROFITURI SI FLUX DE NUMERAR Bupa cum s-a mentionat anterior, profitul pentru 0 perioada nu este egal cu Rumerar pentru act asta perioada, cu exceptia unor coincidente. Profitul (sau pi Se determina prin folosirea unor reguli sau conditii contabile, Profitul sau pierd Calculate intr-un cont numit Cont de profit $i pierdent sau Rezultate financiare, Sumara a acestui cont este prezentat mai jo Cont de profit $i pierderi pentru perioada Vanzari minus Costul vanzarilor = Venit brut ( numit si marja operationala) minus Cheltuieli de perioada (cheltuieli administrative i comerciale) = Profit (sau pierderi) Vanzarile, costul vanzarilor si cheltuielile de perioada nu sunt similare intrarilor gi ph in numerar din mai multe motive Majoritatea vanzarilor $i procurarilor se in credit. © vanzare este inch cont in cazul in care factura te expediata clientului, dar incasarea poate sa al maitarziu. Procurdrile in credit peste o perioada de timp creeaza o problemas afecteazé fluxul de numerar, dar nu contul, Procurarea mijloacelor fixe afecteaza contul numai in mod indirect ( dar are efecte imediate si deseori substantiale in fluxul de numerar.fecdrelluni pentru a ‘satisface, dnvanzari sunt fécute coManagementul costurilor 94 contabiiaten manages Intrari de numerar in octombrie . Uv Din vanzarite din septembrie (110000 * 0,6) 66000 Din vanzarile din octombrie (180000 * 0.4) 72000 138000 Procurarl, uv i Procurari necesane august 000 68000 septembrie 10000 88000 octombrie 18000 44000 noiembrie 0000 104000 Din considerente de politic referitoare Ia stoc, firma cumpara in fie care IUN& 50% de marfurile necesare pentru vanzairile din luna curenta plus marfurile necesare pent 50% din vanzarile din luna urmatoare. Toate procurairile sunt efectuate in credit, stable cu restanta de o luna. Platile in numerar provenite din vanzari pot fi sumate, astfel Flux de numerar in septembrie (adic procura din august), uv. Pentru vanzarile din august i (80% * 68000) Flux de numerar din ‘octombrie (adica procuraril din septembrie), uv. 34000trasi provenite din var 95000 138000 numerar total disponibil 125000 S500 8500 15000 Plati totale in numerar a = Soldul final 21000 [MI — | urmatorul ef uxului de numerar peste doua luni este 0 reducere de 9000 uw insoldul de nume 0 1a 21000 uw... Aceste sume trebule 88 fie comparate: ©u proftul de 24000 u iment trebuie sa fie reconciliate Proftul pentru perioada *anstare pentru unitate, fra a cauza flux in numerar aura (2 * 3000) ‘Surse totale de fonduriNota | Stocurile a 1septembrie (procuran anticipate pentru august) 44000 Stocurile la 31 octombrie « 52000 = cresterea stocului ‘000: *Stocurile ta 31 octombrie sunt Procurari anticipate, adicd 104000 Nota 2 Debitori laiseptembrie (60% din vanzarile pe august) 51000 Debitori la 3toctombrie (60% din vanzérile pe octombrie) 108000 = crestere la debitori 57000 Nota 3 Creditori la 1septembrie. ~ Cheltuieli (pe august minus uzura) 4500 ~ Procurari (din partea b.) 78000 sditori la 31 octombrie: 82500 ~ Cheltuieli (pe octombrie minus uzura) 8000 _~ Procurari (din partea b.) __= Crestere in creditori 124000controlut pianitioare® A . profitul pentru © perioadé poate q acestui capitol veti > cum se obtine un cos st standan, : standard ard $1 ce in ‘ injelege calcularea costului standard putea descrie avantajele ¢ Intelege scopul analizei variatiilor yutea calcula variatiile principale de mune f P = munca, materiale, gi veti putea interpreta cosT STANDARD costul standard este costul planificat pentru o unitate de productie Acesta din timp gi reprezinta 0 estimare anticipata a costurlor de productie tinand 4, Preturile presupuse pentru materiale, munca $i cheltuieli 2. Durata presupusa de munca gi volumul materialelor pentru 3, Costurile indirecte presupuse si volumul de activitati Costul standard nu este o medie a costurilor perioadei tre predeterminat pentru 0 perioada viitoare, luand in consideratic: pot exista.86 Managementul costurilor si contabilitatea inet detaliate si se atribuie unor Produse spe individuale. Determinarea c "epetate de fabricare. ice, unor operatiuni sau ‘ostului standard este de mai mare folos in cazul FISA CosTuLUI STANDARD Dupa efectuarea “nor studi tehnice detaliate, analiza preturilor si taxelor, ete, Costus. Standarde sunt pregatite si inregistrate intr-o fis a costului standard, numit& calcula, EXPerienta obignuité este de a include tn figa costulul standard numal Costu gp Productie. Un exemplu de fis a costului standard este demonstrat mai jos: Calculatia costului standard — Produsut | Articole Cost standard unitap de calculatie consum Materiale directe: Material A Material B 10,5 3,2 Total materiale Salarii pentru munca directa Categoria 1inclusiv: a. Dificultati in pronosticarea preturilor pentry materia prima, ‘ pentru energie, servicii, inflatia, ete. , Materiale, a b. Probleme in deciderea asupra consumurilor de eficienta aplicabile, in cal materialelor, etc. f : Tips ¢, Modificari tehnice, care duc la schimbarea consu standard mai putin potrivit mediului AVANTAJELE COSTULUI STANDARD. incazul in care costul standard ¢ adecvat mediului se observa o serie de avantaje, inclusiv: a. Este stimulata cunoasterea esentei costului b. Informatia de contro! utila este furnizat ‘4 comparandu-se costurile efective si standarde, se face anal variatiilor ©. Analiza tehnica, necesara pentru stabilirea standardelor, poate genera mai bune, eficienté mai mare si cheltuieli mai mici 4. Variatille fac posibila utilizarea "Managementului prin exceptie” ®. Costurile standard simplifica evidenta $i evaluarea stocului d Sunt folosite in tot sistemul Poate fi sporita motivatia, deoarece exist scopuri bine deManagementul costurilor 9i contabilitatea Variatile prezinta un raport de INterdependenta Figura 2.6. de mai jos de CAteva variati de co: tipice, care in plan general sunt considerate utile. Cu toate. Irebule menjionat cA existe multe alte variali, iar diegrama araté numal vag Feteritoare ia costuri Produsulul gi nu include administrate nriatile pentry cheltulete indirecte gs iri Diagrama trebuie stud! He Impreung ©U Urmatoare [ Variatia Variatia Variatia i sriatia || Variatia pret consum eee Tear volun pentru de aes de salariale | [de munca| materiale || materiale cheltuieli consumuri indirecte Figura 2.6. Variafiile $i analiza variatiilor tipice ale costului Note fa figura 2.6.i Prevtarit ar "Canaan emia pearl ateriale directe pe unitate : = : salari pentru munca direct pe unitate ore 6,00 20 cost standard pe unitate wa Cheltuieli variab , ore do munca p ‘Timp standar ity Materiale procura’ Salam platite Productie efectiva Chettuieli indirecte efeb, Baza tuturor variatillor este comparatia urmatoare: Costu! efectiv al consumulul efectiv este comparat cu costul standard al efectiv. » © variatie cu plus este in cazul In care pretul/consumul efectiv este decal col standard 91 0 varianta cu minus este in cazul in care pretul/eon ofectiv ¢ mai mic it cel standard. (Denumirile alternative sunt variatiis eholtulale gi economia) va fl Investigata cu atentio, astfel incat managementul sa poata intreprinde: Refineti, variafiile sunt un impuls catre actiune $i nu un rezultat final. VARIATIILE MUNCII Cele trei variatii de munca pot fi definite in felul urmator: Variatia muneii directe - diferenta dintre costul de munca efectiva $i costul de munca standard al prod reugite Aceasti variatie poate fi divizata in variatia tarifului gi variatia eficientei (adi “consumulul’) Variatia tarifului mune directe: ~ diferenta dintre tariful efectiy gi standard pentru totalul orelor lucr: Variatia eficientel muneii directeote’ tari + variatia eficientei platite. Exemplul 1 ezolvare: Variatia tarifului (tarif standard * ore =(6* 4790) - 2952: Variaia eficientei: (TSP - ore efective) * rata st (4960 - 4790) * 6 = 102092 Variatia totala poate fi divizata astf Variatia pretului material ihaeees cas j ‘ih re a Cantitati efective mater (De notat ca n i a ani sau in momen consumului. Deoa: a to responaams cumparat sbicsi ueaza rocurari) i consumul standard pentru products Formule Variatia totala a materialelor: (Consum standard * pret standard) - (consum efectiv * pret efectiv) Variatia pretului materialelor: (pret standard - pret efectiv) * consum efectiv sau (pret standard * consum efectiv) - (pret efectiv * consum efectiv) Variatia consumului de materiale: (consum standard pentru productie efectiva - consum efectiv) * pret standard. Note: Pref + variatia consumului = variatie totala (consum efectiv * pret efectiv) = cost de procurare Exemplul 2yariatie de pret + variatie de congum = Variatie 372 + 28 = 400 Uv. (@conomiey aa ‘agumentarea variatiel totale: (consum standard * prot standard) - (congum eas ((248 * 18) °3.50) ~ 12620 = 13020 ~ 496994 ga. interpretare Variatia pretului este favorabila tnregistranducse o economie a mci decat cele standard, castigand sau pi brevet met triad Gem lerzal nsimare sau el mica deca cea paniiat, sau henehal on oay ae nesiandard, In acest caz, veriatia este foarte mies tn nar El oe aiEgme de m: aot), se va observa cA utllzarea matetie(eIGHe Maa i aie en Nu foate variafile sunt investigate. Cele ce se considera semnificative, urmeaza i studiate amanuntit. VARIATIILE CHELTUIELILOR INDIRECTE Sane amintim ca, cheltuielile indirecte sunt absorbite tn productie prin uti de absorbtie a cheltuielilor indirecte (RACI) calculate in buget. Cheltuielile utliz€nd indici: unitafi de productie, vanzari sau ore de mune. Se ver munca. Astfel: __ Cheltuieli indirecte totale absorbite = RACI * TSPManagementul costurilor Variatia efici “ P : *ficientei cheltuicior indirecte: : iferenta gj = intsp ta dintre cheltuielile indirecte standard Pentru productia obtinutal (vty ) $i cheltuietile indirecte standard Pentru orele efective consuIniatt imam ™ ore de munca) ie Aceasta variatie m, Sficienta standard), : @S0ara eficienta cheltuielilor indirecte, realizate supra say ae Formule Variatia totala a cheltuielilor indirecte: TSP x RACI - cheltuieli indirecte efective Variatia utilizarii cheltuielilor indirecte Cheltuieli indirecte totale efective - cheltuieli indirecte totale prevazute In buget Variatia volumului cheltuielilor indirecte: Cheltuieli indirecte totale prevazute in buget - ore reale * RACI Variatia eficientei cheltuielilor indirecte (TSP - ore reale) * RACI Nota: Variatie de cheltuieli + variatie de volum + variatie de eficienta = variatie totala. indirecte totale prevazute in buget sunt determinate prin flexibilizarea bug orele efectiv realizate* pact variabile igo + ((4790 * (18630 : 4600) = Be 0 : 4600) = 44929,50 uy. anya yours etullor Indirect ill indirecte totale prevazute 1 te in buget - ore efec ofective * RAC cheltul 4929,50 - (4790 * 9,6) = 44929,50 50 - 45984 = 10% 154,50 50 Uy. (economi ie) irsP -ore efective) " RAC! = (4960 - 4790) 9,6 = 1639 varie 499,50+1054,50+ 1632 = 3016 uv. (economie) ‘argumentare: Varia cheltuielilor indirecte totale: (rsP* RACI)- cheltuiell indirecte efective = (4790 * 9 occa 6) ~ 44600 = 47616 - 44600 = Interpretare Variatile cheltuielilor indirecte sunt, tntr- , Tntr-un, fel mai complexe deca e decat variatiile materi i ji din cauza regulilor cu privire la absorbtia cheltuielilor indirecte. 1 mune! ¢heltuiellor arata diferenta dintre cheltuielile indirecte reale si rezerviRezolvare : iui de productic est aaferental Tatre” Costu Steet dard at productiel ofectve tandard, U-V- variatia totala 2 cost efective si cost costs! Costul + cheltuiel il Cost standard total pe unitate indirecte 20 ore * 9.6 192,00 364,50 a stul standard al productiel 12620 + 29524 + 44600) Variatia totala = ms adica costurile efe e Asgumentare: Variatia mune + variatia materiale + val Ituieli indirect = variatia totala = 236 + 400 + 3016 (economie) EXTINDEREA ANALIZE! VARIATIE! In prezentul capitol s-a facut o introduc analiza variat a variatiel, dar trebuie sa ting 8 in practica pot fi calculate si utilizate mult mai ie privind mat poled ‘ai multe variatii priv munca, cheltuielile indirecte, etc. Toate variatiile au un model similar: i imilar de caleul, dePy\ tia tas teas Se iS errr TN oBIECTIVE evanta pentru luarea deciziilor e $i veniturile relevante te de incertitudini ite in luarea deciziilor. CE ESTE LUAREA DECIZIILOR? Luarea deciziilor inseamna a face o alegere intre alternative in scopul objective. Luarea deciziilor se refera la vitor. Nimic nu poate fi facut schimba trecutul. Deoarece viitorul nu poate fi cunoscut cu certitudine, in ne confruntam cu efectele incertitudinii. Decizille le iau managerii. Deciziile trebuie sa fie rationals _ companiei. Cu toate cd multi alti factori (de exemplu co s influenteaza decizia, informatia calitat 8 refera la cheltuieli si ve - canna100 Managementul costurilor PROCESUL DE LUARE A DECIZIEI a Procesul deciziei poate fi divizat in etape: @. Definirea obiectivelor : tativ (unde este Oblectivele trebuie 94 fie specifi eens pits minimizarea de exemplu: maximizarea profitului sau reducerea timpul executarii, etc b. Analiza alternativelor posibil Trebuie enumerate metodele de realizai toate opfiunile posibil =| area alternativelo 4 mentionata mai sus, in vt enituri. Aditional, vor fi analizate ~~ ©. Ev La aceasta etapa va fi folosita informatia relev: cea care se refer la cheltuieli si incertitudinea alternativelor ei mai bune optiuni Facand referinja la analiza mentionata mai sus si obiectivele specificate, se selecta cei mal buna optiune. Aceasta poate fi cea care genereazé profit s contributie maxima s: ‘are reprezinta cel mai bun compromis intre mise. Desigur, In practica luarea decizilor nu este atat de usoard dupa crede. Exist cereri concurente pentru resurse imitate, exist presiuni Personale, exista riscul si incertitudinea, ete. COSTURI SI VENITURI RELEVANTE| 102 Materialul Cu toate cA existd un st . ) {i pentru contract yg | necesita af i | | Da etul de 2.50 uy i . achizitionare: } Cost re Material C Daca 400 ur erau folosite pentru contract, ele 4 erau vandute: prin urmare, costul relevant este pretul curent 40 u.v. pe unitate. ecomercializare Co t relevant = 400 * = 960 uv. Nota: Costul de bilant nu este o valoare relevanta nici in una din variantele analizate. Exemplul 2 © firma analiz! aza daca va continua realizarea unui contract existent sau il va rezilia acum, platind clientului 0 penalitate convenita de 70000 u.v.. Cazul este de analizat deoarece penalitatea este mai mica decat pierderea care a fost estimata pentru varianta re finisanii proiectului, A fost pregatit urmatorul sumar: 2) Cheltuieli fa zi - 130000 uv. loare estimate la sfarsitul perioadei de un an, u.v. Materialeeste disponibilé, de asemenea, materiale cuscopul realizarii proiectului au fost; invaloare de 60000 WV. Flind materiale nuvor ffolosite Ia acest proiect se vor salariatii poi specialisti sunt angajati in exe uv. In cazul rezilierii contractului, de salarizare, alocat pentru un Cheltuieli indirecte Se presupun cheltuieli in suma d 3140000 u.v. cheltuiel Necesarde 10000 u.v. - costuri de desfacere - va fi economisita. De notatt ¢s ; portat indiferent dacd contractul ¢o analizeaza. 2. In mod similar, daca materialele vor fi folosite pentru realizares Cnt a ) ! u.v. pentru materiale va fi si Deci, nu este un cost relevant pentru decizia care se 3. in cazul in care contractul este continuat, salarizarea angajatilor va, U.v., iar plata pentru concediere va fi economisita. (25000 - 14000 = 4 Costu! alocat de 5000 uv. nu este actul este sau nu este continuat. continuare, indiferent daca contr 4. Cheltuielile indirecte de 20000 w.v. afer relevante. Costurile fixe alocate nu sunt relevante. 5. Cheltuielile realizate de 130000 u.v. sunt costuri investite $i nu sunt mi Pentru a dovedi beneficiul net de 249000 w.v. de pe urma continuaril, trebuie a calculele preconizate in cazul continuairii contractului cu cele in cazul rezilierii wy Aceasta din urma, natural, va produce cheltuieli de 249000 u.v. 4 Beneficii de pe urma rezilierii, u.v. Vv Economie la salarizare Economie la cheltuieli indirecte Economie totala Costurile reziliei Penalitate Costul desfacerii materialelor _ Pati pentru concediere sighmoc u cole prevazute, NU exist jaoruui Cei care iau decizi, analizaing jepuie 52 cunoascd incertitudinile af yuzate. Unele necesita metode ma emp este descris mai jos. yALOAREA ESTIMATA \eoares estimaté este un mod simplu, procesul de calcul. Valoarea estimata yalori fiec4rui efect la probal conciuzile expertilor implicati,Calculati vatoritie estimate pentru trei optiuni si recomandati care d acceptata, Rezolvare Valori estimate, u.v. Optiunea A (0, * 8000) + (0,7 * 11000) Optiunea B (0,2 = 4000) + (0,3 7000) + (0,4 * 10000) + (0,1 * 14000) Optiunea c (0,3 * 2500) + (0,4 * 9000) + (0,3 * 15000) Astfel, in baza valorii ¢ ca ACB. timate, optiunea A este cea preferabila si optiunile vor fi p Note a. In fiecare caz vom observa ca probabilitatile au un total de 1 (sau 100%). demonstreaza ca au fost incluse toate efectele b. Numarul efectelor poate varia dupa cum este demonstr Intainita in mod obignuit este ci at in exemplu, daro aratata pentru optiunea C, unde exista trei ta, probabila si pesimista deseori numite variante: optimist REZUMAT * Luarea unei decizii consta in alegerea unei o| dintre alternativele existente ptiuni ce corespunde * Luarea decizillor se referd la viltor, care intotdeauna este incert * Procesul luarii deciziei cuprinde: definirea obi ctivelor, evaluarea alternativelor, alegerea celei mai bu ine op Costurile $i veniturile relevante. tpupa studieree acestui capitol veti injelege importanta costului marginal i , putea defini un factor-chelie ee | cunoaste importanta maximizairil delimitare putea utiliza costul marginal fn luarea intelege distinctia dintre costul putea estima valoarea st vatiabile si calcularea co 4, intermen scurt, ‘cae sunt relevante) sunt costul costuril 408 Managementul costurilo nitul, costul marginal $} j contributia fiecarei alternative ¢. Se calculeaza vei ie cu caracter limitat. D d. Se verificé daca va exista un factor chel t Daca en, tui factorul cheie pe unitate de produ: calculeaza contributia ace e. In final, se selecteaza alternativa care ™ Exemplut 1 Decizia in cazul unei comenzi speciale zul in care compania di de De obicei, aceste decizii sunt necesare in cazul , neutilizate si se face o oferta speciala, cu preturi sub nivel normal, care va con capacitatea libera Compania produce fulgi de cereale pentru micul dejun, care st uth wv. pentru cutie. Curent, vanzarile sunt de 300000 cutii pe peric acen 80% din capacitate. Exist o oportunitate de a utiliza surplusul rf f unei cantitati de 60000 cutli de produse la un pret de 0,3) tru cutie un supermarket, care va comercializa produsul sub propria marc Costurile totale pentru perioada trecuta au alcatuit suma de 35000 sunt costuri fixe. Costul total pentru cutie este de 0,40 u SA fie acceptata comanda supermarketului, chiar daca pretul de vanz decat costul total? Ce alti factor trebuie analizati? Rezolvare Momentul principal in acest caz este faptul ca pretul de 0,35 u.v. propus de supermarket trebuie sa fie comparat nu cu costul total (presupunand ca costurile fixe nu se vor schimba), ci cu costul marginal de produ Pozitia prezenta este: Vanzari (300000 * 0,55 u.v.) 165000 _ minus cost marginal 85000 80000 35000 45000{waren SOCIEHOF 91 ostimarea Pertormantotor presupunand ca costurile a astfel, : x@ raMAN aceleny, —_—__109 49200. Prin urmare, In baza citrelor do maj cu toate acestea, Inainte de a tua decizis fy a. Acceptarea unel comenzi la pret mai r preturi mici? b. Este aceasté comand cel ¢. Comanda supermarketul afacerile cu pret deplin d. Exist siguranta ca costurile f . Vinderea produsului in forma © principale cu marca fabricii? Exemplul 2 Stoparea fabricarii unui produs acd o companie are o gama de produse, unul dintre care se dove este a fi neproftaba ‘se va analiza optiunea de stopare a fabricarii r 1i. Exact aceleasi principii vor fi -utilizabile in cazul unei sectii neprofitabile QO companie pune In fabricatie trei produse, unul din care genereaza pierderi. Se ana-Managementul costu Cost <2stun variable ae ene tee conic or apie aaa 53000 profit Natural, acea: contributia fiecaru 22000 u.v., cee Daca produsul A ar fi stor Contributie produsu! B Contributie produsul C Total 149000 minus costuri fixe 112000 730007 pecizia factorului-cheie companie are capacitati pentru a fabri a }OdUCA Un mix al acestor ot PrOSUS® Si planifca Pentru perioada jtoare $4 produ Pri ID Tie cata '2 cost, vanzari si produse sunt urmatoa PRODUSUL a = - 3 Pret de vanzare pe e = = - minus costuri v Tarif pentru salariza sa e Materiale (4 uv. pe k ‘ ba —_—_—- sree laden cs ese =Contributie pe unitate _ a eo = Rag oe Resurse pe unitate 4 9 Munca, ore 10 12 Materiaie, kg 000 5000 Cerere maxima, unitat ‘Care mix de produse este mai profitabi12 Sees ee Pentru a aduce toate (8000 * 7) + (S000 + 4 OFe, produsele vor fi cl Produsele in limitele cererii de timp vor fi necesare (5000 * 5) , ) + (5000 * 9) = 125000 ore. Deoarece exista 0 limita de £0009 ord de munca, adica C, A, B gi D lasate dupa contributie Planul optim de productie in cazul in care munca este limitata 5000 unitati C ul nd 0000 ore de munca 5000 unitati A utilizand 5000 ore de munca 5000 unitati B utilizand 5000 ore de munc 0 unitati D Total ore disponibi 80000 ore de munca Astfel, daca orele de munca sunt imitate la 80000 contributia maxima pos (000 * 20) = (5000 * 21) + (5000 * 18) = 430000 u.v. Nici un alt plan nu va genera o in care munca este limi contributie operationala mai mare in ca in cazul in care materialele sunt imitate 1a 140000 kg, motivatia similar produce o clasificare dupa contributie pe kg de materiale A, C, D si B, care vorn observa cd este ‘opusa clasificarii efectuate in cazul in care delimitarea ar fi munca Planul optim de productie in cazul in care materialele sunt limitate: 5000 unitati de A utilizand 30000 kg materiale 5000 unitati de C utilizand 50000 kg materiale 2500 unitati de D utilizand 60000 kg materiale O unitati B 140000 karaman aceleasi pentru toate variantele attern (marginale) si contributia sunt f lative an; factorii relevanti. Folosires elementul fix, poate afecta procesut de luare a decizie. De obicei, co: i variabile, iar contributia rar osturile Se separa in fixe § ane a fing DETERMINAREA COSTULUI MARGINAL Si SiSTEMUL p; ABILA E EVIDENTA CONT, Costul marginal poate fi folosit, de asemenea, | calcularea costurilor, evaluarea stocurilor si ca t alternativa este numita determinarea costului total sunt prezentate mai jos. Exemplul 4 In decursul unei perioade, 40000 unitati de productie au fost pr Costurile si veniturile au fost urmato Vanzari 200000 Costuri de productie - variabile 70000 ~ fixe 30000 Cheituieli indirecte generale - fixe 50000 De calculat rezultatele financiare pentru aceasta perioada, utilizand metoda absorbtiei stu total si a costului marginal Rezultatele financiare, u.v.14 Mani te 9) Cifra principala in bilantul marginal este contributia de 130000 uv. De te aceasta nu este acelagi lucru ca si profitul brut in metoda absorbtiei costing deoarece costurile de productie in suma de 100000 u.v. reprezinta o combinare elementelor fixe si variabile b) In acest caz bilanturile produc acelagi profit net. Aceasta are loc in cazurile cing nu raman stocuri, iar in cazul in care stocurile exista, apar diferente. EVALUAREA STOCULUIIN DEPENDENTA DE METODA UTILIZATA iN FORMARE, COSTULUI in cazul cand exista stocuri de produse finite in felul urmator: itul perioadei, acestea sunt evaluate Metoda de absorbfie a costului total: * evaluarea se face la nivelul costului de productie (adica prin includerea deopottiva a costurilor fixe gi a celor variabile). Metoda costului marginal: * evaluarea se face la nivelul costurilor variabile (costurile fixe nu sunt incluse) Efectul primei metode de evaluare consta in utilizarea metodei de absorbtie a costului total. Prin evaluarea stocului unele costuri fixe din aceasta perioada sunt transfert ja urmtoare. Utilizand metoda costului marginal - toate costurile fixe din aceasta |sunt raportate la perioada curenta, la produsele stocate sunt transferate 4- valoarea st final = 4000 * 1,75 = 7000 uv. Rezultatele financiare, u.v, Metoda absorbtiel costului total Metoda costului m Vanzari (36000 * 5) 180000 ane Vanzari minus costul productiei 100000 ‘minus costul marginal 70000 re “ stoc final 10000 90000 | - stoc final 7000... e390 = profit brut 90000 | = contributie sini ‘minus cheltuieli minus costuri fixe indirecte generale 50000 Productie 30000 General 50000 0000 = profit brut = profit net Note: ~ a. Diferenta in profituri indica diferenta in valoarea stocului Ca rezultat, metoda absorbtiet totale transfera 3000 din costurile fixe din aceasta Ja perioada urmatoare si astfel arata un profit cu 3000 u.v. mai mare.mare exista un factor chefe, regula cea mai buna de decizie cea, ‘ ioe = fiunea care maximizeazé contributia Pe unitate a factorulul - chejg Be sriarc in cazi ul '* Principiile determinarii costului marginal sunt aplicabile a Puta 7 decisii Exemplete includ: acceptul unei comenzi speciale, stoparea de fay. a unui produs sau de activitate a un : fe f, de asemenea, folosita in sistemele intone ectii, etc. * Metoda costului marginal poat separarea cos contabilitate manageriala. Diferentele importante sunt sep: Url rey variabile si calcularea contributiei Metoda costului marginal estimeaza stoourile la costul variabil. Metoda absorty. costului total le estimeaza la costul total al productiel. CTE CT ith Llp dd OBIECTIVE Dupa studierea acestui capitol veti sta Se bazeazs * intelege analiza pragului de rentabilitate si principiile pe care * cunoaste si putea utiliza un set de formule de analiza a pragului de rentabilitate * putea construi o diagrama traditionala a pragului de rentabilitate * putea construi o diagrama a punctului critic cunoaste limitele principale in analiza pragului de rentabilitate. ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE Aceasta analiza este folosita pentru a studia relatiile dintre costuri, volum, contribulies heats diferite niveluri de activitate. Analiza pragului de rentabilitate foloseste| principleContributie PE unitate © Prejul de comercializare ne UnHSR ate tul CV inseamn raportul “Contributie-vanza ri Costuri fixe (in unitati) = Contributie pe unitate Punctul critic (in unitati valorice) = Costuri fixe =“Confributie pe unitate Pret de comercializare pe unitate + Nivelul vanzarilor pentru a obtine profitul planiticat (in unitat fice) = Costuri fixe + profit Contributie pe unitate i fixe + Profit planificat * pret de comercializare pe unitateManagementul costurilor si contab’ 118 Rezolvare = unitate Contributie = vanzari - cost marginal = 10 -7 = 3 uv. pe a. Raportul CV = 3: 10 = 0,30 or 30% 40000 13334 unitati nd 13334 unitafi, firma nu are nici profit day b. Punctul critic (unitati) = Aceasta inseamna cd, in cazul in care se val nici pierdeni, La acest nivel de vanzéri contributia este exact egala cu costurile fixe adicé 13334 unitati * 3 = 40002 uv. €. Valoarea vanzarilor pentru punctul critic = 13334 * 10 = n 4. Unitati pentru profit de 25000 u.v. = (40000+25000) : 3 = 21667 unitati ©. Valoarea vanzarilor pentru profit de 25000 = 21667 * 10 = 216670 uv. ANALIZA GRAFICA A PRAGULUI DE RENTABILITATE Metoda grafica se utilizeazé in cazul in care este suficient doar un simplu studiu general um ar fi int ptie vizuala a fenomenelor, pr € bine sa fie gio per sau in cazul in car un raport pentru management. Diagrama de baza este diagrama pragului de rentabilitate care poate fi construita in te cunoscut ca mod traditional de abordare si al doilea ca modu mod necesita divizarea costurilor in elemente fixe $ doua moduri. Primul e de tratare prin contributie. Fiecare variabile. Aceasta se refera gi la costurile semi-variabile. IONALA A PRAGULUI DE RENTABILITATE DIAGRAMA TRADI Daca presupunem ca costurile fixe si cele variabile au fost separate, diagrama va construitd in felul urmator: | a. Construiti axele: ~ axa orizontala, ce arata nivelurile de activitate exprimate in unitsti de vanzat - axa verticala, ce arata valorile in unitati valorice sau mii u.v. Eteepente oot ——eostur i vertu. fp Saree~ ¢. Construifi linia venituriior: __ este olinie dreapta de la punc re cun de pretul de comercializare Inclinatie in sus 7 ‘ahi determinat exemplul 2 companie fabrica un produs unic CU © capacitate total; efertoare la cost $i Vanzari sunt urmatoarete ‘ala de 25000 unitati. Datele Pretul de vanzare 10 u.v. pe unita Costul marginal 7 uv pe if Costurile fixe 40000 u Construiti o diagrama tra ; ilitate, aratand proftul fa nivelul de productie planificat d Profit CheltuieliMerial Note fa figura 3.1 ‘a. “Marja de siguranta” este termenut folosit pentru a defini diferenta dintre nivety de vanzari planificat sau realizat gi punctul critic In acest caz, 21667 ~ 13334 = 6333 unitall eleagi date folosite pentru exemplul 1. Compara i b. Diagrama este bazata pe raspunsurile primite prin folosirea formul costurile fixe, apoi costurile variabile. lei gi diagramei PR Pe diagrama PR desenati mai inté DIAGRAMA CONTRIBUTIE! PUNCTULUI CRITIC In acest caz se folosesc aceleagi axe gi date folosite pentru diagrama traditionays Singura diferenta - costurile variabile sunt desenate inaintea costurilor fixe, Aceasta qj un “unghi” care reprezinta contributia oblinuta la diferite niveluri Exemplul 3 Repetati Exemplul 2 cu exceptia faptului ca se va construi diagrama contributie praguly de rentabilitate Profit Pragul de Cheltuieli itabilitate = 13 334 eral “Marja de | Variabile contributie| :urile variabile apoi cele fixe g alternaliva a diagramei contributiei este nia. contriouja ( Oe 4 costuri variabile) este desenaté contra costuriorfixe. Acossie cee a “9 acea unde eleasi date din Exemplele 1, 2 si 3 3.3 folosind ace jn Figura e 5. are es 4 cand costurile variabile Sunt lineare dar rar aplicabile in practica. ta raporturi caracteristice pentru termen scurt aaa ise pentru companii, fie cu produs unic sau cu mix constant waliza pragului de rentabilitate studiaza raporturile dintre costuri, volum, contribute ‘ost - Volum - Profit ie profit. Ea este numita, de asemenea, si analiza C a . Analiza pragului de rentabilitate se bazeaza pe principiile metodei costului marginal Punctul critic reprezinta nivelul vanzarilor sau al productiei la care intreprinderea 1gi acopera doar cheltuielile, neinregistrand nici profit, nici pierderi Exist diferite formule pentru a calcula valorile cele mai importante ca: punctul critic, nivelurile de vanzari pentru a obtine profitul planificat, etc. '* Diagrama traditionala @ pragului de rentabilitate va inregistra vanzarile conte costuri totale, mai Tntai vor fi indicate costurile fixe-« intelege motivul stabiliri preturilor de transt 123 fer ~« cunoaste problemele princi = © Principals legate de stabitres prefutui de tn lului de transfer putea calcula returile: «putea calcula preturile de transfer folosind costul total ‘Sau Costul variabil, ECIZIILE REFERITOARE LA STABILIREA PRETULUL patorité raportului direct care exista intre preturile ta care a 4 compani sale siprofitabilitate, decizile referitoare la stabilirea preturilor 2 ia vinde produsele ° importante. Ele sunt complexe si evident trebule sa se decida eee sunt lor. O companie poate flimpusa sa ia doua tipuri de decizii referitoare la stabilirea pretulul.U itr ore i. Una - ile in afara firmei, adica catre clienti si alta - pentru transferurile nee rurile interne intr vanz’ diviziunile aceleiasi intreprinderi UNELE PROBLEME REFERITOARE LA STABILIREA PRETULUI Este dificil Sa se ia o decizie referitoare la stabilirea pretului. Apare necesitatea de studia multi factori, printre care Piata pe care activeaza compania Eicié multe companii sau doar cateva mari? Care este amploarea concurentt Compania in cauzaé ocupa un loc dominant in industrie sau este un producator marur Produsul: S-a stabilit pe piata sau se incearca lansarea lui? Corespunde cerintelor la zi? Ex roduse substituente? ererea pentru produs: a .e cantitati pot fi vandute la preturi vari oe ramane absolut neafectata? fate? Va cadea cererea, daca pret nia va lucra la capacitatea 1 deymmenea, s@ fie luata in consideratie. p, schimbairile de cost, Cererea trebuie, de “cererea unui produs ar fi cunoscuta, adic& s-ar sti volumul care ar putea fi vangy " diferite preturi, impreuna cu costul marginal al productiei, teoretic, ar fi posibil de stay Be un pret ideal. Acesta ar fi un pret care maximizeazé profiturile companies. Acest ig teoretic este greu de realizat, flindcA informatia necesara privind cererea ny disponibilé. Majoritatea intreprinderilor pot face 0 estimare rezonabila a costunior 5 ‘schimbarilor in aceste costuri, dar informatia relevanta refentoare la cerere este e incer greu de obtinut. Oricat de dificila ar parea sarcina, oricum, este impo" obtinerea unei informatii referitoare la cerere. Aceasta se poate real ferite n studii, cercetari ale pietei, comercializare experimentala, etc Studiile metodelor de stabilire a pretului, folosite in practica, au ara paniile baza costurilor utilizeaza diverse tipuri de formule pentru a det comercializare. Ele sunt numite sisteme de cost plus COST PLUS DIFERITE SISTEME DE COTA MARGINALA Exista 0 varietate de astfel de sisteme care au urmatoarea forma ger PRET = COST + COTA MARGINALA In general, aceste sisteme ridicd doua intrebari - care este costul relevant pentru inclus in pret? si - care este “marja de profit” sau “marja de contributie”, care trebu' adaugata la costuri pentru a obtine pretul de comercializare? Mai jos sunt descrise trei sisteme de cost plus cota marginala: adaosul unei °2" k marginale la costul de productie, determinarea pretului care vizeaza obtinerea proftu! planificat si adaosul unei cote la costul marginal.neta indirecte de productie, qgarieblio 175 fixe 3,80 costtotal 12,30 care este pretul recomandabil de vanzar. fezolvare pret de vanzare cost de productie + 40% cost de 12,0 + 0.4 * 12,30 = 17,22 uv. Productie |de vanzare de 17,22 ux. obtinut prin formula costului de Droductie este rade baza si poate fi ajustata de catre management. | care sistemul de calculare a preturilor in baza costurior de productie mod mecanic, fara a lua in consideratie cererea sll facion, ine de flexibilitate si poate inregistra pierderi la vanzari.lori pot fi folosite in formula urmatoare: Capital investit ea 2 Snsemttwestt marginals =~ =tari totale anuale * rata planificata RCI Ke | Valoarea cotei marginale este mai apoifolosita pentru a calcula pretul de vanzare pra | metoda obignuita de adaugare a unei cote marginale fixe la cost, adica | PRET = COST + COTA MARGINALA | Exemplul 2 © companie doreste sa obtina o rentabilitate Ia capitalul investit de Capitatu _investit este de 4,2 min. u.v., iar costurile totale de productie estimate pe an reprezinis 7 min. wv. | 4. Care este valoarea cotei marginale pentru a obtine un RCI de 20%? bes Care este pretul de prestare a unei activitatii la un cost total de executare estima!pcesst metoda de calculare a pretului, uneori numité metoda costull varlabl sau al coniributiel, este purst simplu aplicarea principiilor costului marginal in decizille refertoare iadeterminarea pretulul. Prin metoda de utlizare a costului marginal compania statileste pyojuttn scopul spor contributiei la costurile fixe si profit. Un exemplu tipic de utlizare jeostulul marginal in practica pot reprezenta hotelurle care oferd servici la pret total indecursul s@ptémanil si a un pret mai sus de costul marginal inziele de weekend, aifl obfinand contributie suplimentara si sporind profitul. De obicei nu se adauga © a ext mare. Mai degraba pretul este s| inoat sa fie suportabil pe pial. Prin urmare, s& studiem datele din Exemplul 1 pentru i bilit la un aga nivel mai sus de pretul marginal oul produs fabricat de companie. Exemplul 1 Cost pe unitate, u.v. Reise 50a tty pea cclespcNte cer th any IN cary 4 obtina preturi mai mari, d trebuie sa incerce ; contractul produce 0 oarecare contribute trebuie rem, lipsesc alte oferte, Pretul marginal poate Trebuie sa se {ina cont de faptul, ca pe te ptul fa flexibilitate pe termen scurt, dai IF trebuie fOlOSIt CU prec, srmen lung preturile trebuie 8 acopers i... © toa o marja rezonabild de profit, costurile - atat cele fixe cat si cele variabile - plu PRETURI DE TRANSFER ectii, care furnizeaz4 produse, semifabri Multe intreprinderi sunt divizate ir Servicii altor sectii in cadrul grupului. Aceste sectii pot furniza produ: sau servicil in exclusivitate altor sectii interne sau pot vinde o F direct pe pia, Acolo unde exista sectii, managementul trebule alu $i profitabilitatea fiecdrei sectii. Pentru a face aceasta, este nece prelurilor la care sunt facute transferurile interne. Preturile de transf autentice de vanzare, ele formeaza un mecanism pentru evaluarea tra Pretul de transfer trebuie sa dea posibilitate se transf eforturile sale, iar sectia care primeste - sa suporte costurile pentru beneficiile acor in genere, determinarea pretului de transfer este un exercitiu intern de evidenta, « nu afecteaza profitabilitatea generala a companiei. Cu toate 1ea, preturile de transfer stabilite nereusit, pot cauza decizii, care afecteaza profitabilitatea intreaii companii. in mod ideal, preturile de transfer trebuie sa fie stabilite astfel inc e sect, far * asigure tendinta managementului de a spori la maximum rezultal 8 contravina obiectivelor companiei in plan general. Profitabilitatea si obiectivele organizatiei trebuie s fie superioare celor ale sectiei * faca posibila activitatea cat mai independenta a sectillor. Profiturile unei secti'm trebuie sa depinda de actiunile unei alte sectii. in practica este extrem de dificl s# stabilesti preturi care sA corespunda tuturor obiectivelor. Unele din metode? principale de stabilire a preturilor de transfer sunt demonstrate mai jos, impreu"? cu problemele ce apar in urma aplicarii lor. VALOAREA DE PIATA A PRETURILOR DE TRANSFER Daca pentru mérfurile transferate exista un pret de piata exterior, folosirea acestulai i de Ori Cumpara marfuril rile. - paca walitatea ca deciziile referito, ' acetagi pre are la cantitay Pret Pe pita existe erat ontravin8 obiectivelor Si Proftabiltati generale eB Ge Wansfer mire secti 38 nu -ansferul fx Baza UNUI Pret de plata, pare a 4 ene cateve dincultat eee « peseori nu exist8 © pial pentru produs ideal, daca nu ar exista aU serviciu care si Care se studiaza. Acesta este de obicei cazul pentru componenti/material iale sau servic sii specializate «. preturle de transfer intern sunt deseorin mal mici decat ele exterioare — deoarece ge face economie pe seama cheltuielilor co omerciale. Respecti Bs sscoocesw anscccce spectiv, sectia care + chiar daca un pret de plata exista, acesta poate ft ale fi temporar si sa fluctueze cauzand dificultati in wui pret t pentru a i a u afi folosit in scopuri de transfer STABILIREA PRETULU! IN BAZA DE COST A nu Intotdeauna exista conditi Pretul de transfer in baza de cos - pentru stabilirea unui pret ideal de piata. 0 pr [preulut in baza de cost este legats de faptul ca preturile pot include si cheltuieli erala a sistemelor de stabilire sr se se vanzare care, de regula, influenteaza are conditionate de ineficienta sectiei de la de a folosi costurile standarde si nu 4 suporte povara. » cumpara. Este o practic general ‘astfel departamentul care cumpara nu este impus S Exista doud metade principale ce se bazeaza Pe ctillor precedente si total si metoda costului marginal‘Sectia Nr. 2, uv. Pret de transfer Costuri variabile proprii pe unitate Costuri fixe pe unitate 10 —Costuri totale a 2 420% 10 42 __ Pret de vanzare lui de transfer in baz de cost total (sau cost plus), e insoyg., serie de probleme a. Costul total sau costul plus, va fi tratat de catre sectia care primeste rept un cose fe variabil de intrare. Daca preturile de vanzare se Pe costuri, aga cai, eee exemplul de mai sus. pretur 4 nu produca cele mai bune efecte penis i companie in intregime b. Costul este corect numai la un sing sire sin c transfera, obtine un profit cum est 3 [ nivel de profit, facand dificila evaluarea pe ante Zul in care sectia, cap © garantat un anumi DETERMINAREA COSTULUI DE TRANSFER PE BAZA COSTURILOR VARIABILE Prin folosirea acestui sistem transferurile s: vor fa St variabil standard al sectie de furnizare. In exemplul de mai sus, pretul de transfer din Sectia Nr. 1 in Sectia Nr.2 ta metoda de stabilire a pretului de transfer este mai eficienté la luarea decile tile de transfer si preturi de vanzari externe, corespunzatoare intereselt in intregime. In acelasi timp, daca un Pret de transfer in baza de cost" I cu 0 pierdere pentru sectia care furnizeaza, aprecierss_baza fluxului de caleula valoarea neta 2c’ um se calculesz4 rate interna de recupersr=similaritati In luarea deciziilor pe termen scurt $i pe termen lung. De gy_,, a alternativelor, necesitatea de a examina costurile si veniturite yi; mnbainie in costuri gi venitur, relevanta costurlor Investite $i altele. In acetas, a factor adifional la luarea unei decizii pe termen lung este imperativul de a Consiga, In care o decizie tine de costuri gi veniturrepany.” pe ani, sumele nu pot fi comparate direct, ele trebuiesc readuse la valori echivaie ‘© dat& comund. Exista numeroase metode tehnice de estimare a inves juarea deciz’ dar ele toate compara randamentul estimat cu inye necesare. tir ery F investitionale, METODE TRADITIONALE DE ESTIMARE A INVESTITIILOR Se vor examina doua metode traditionale: rata contabila de rentabilitate (RcR, perioada de recuperare (PR) Rata contabila de rentabilitate (RCR) Aceasta metoda, numita si randamentul capitalului utilizat, exprima profiturile medi pe an ca raport catre investitille necesare Exemplul 1 Sunt examinate doua proiecte de investitii, fiecare cu o investitie initiala de uv. S00 si care genereaza profituri dupa cum urmeaza Profitul net estimat pe an, u.v. Proiectul | Proiectul Il Anul 4 6000 8000 2 11000 14000 9000 8000> | a re la investit | use ia in consideratie perioada intrrior gi iesrlor * eee Spppeseste proftul ca masurd a randamentului. Proftul este evaluat prin ealul | a : rin calcul | Griabile si nu este echivalent fluxului de intrari gi iegin x Jhuerte un mod universal acceptat de calculare a RR, ada de recuperare (PR) este un procedeu tehnic utilizat pe larg la estimarea investitilor este perioada, de obicei masurata in ani, care dureaza pentru ca intrrile fe capital sa fie egale cu iesirile de numerar de pe urma proiectului. Regula de gnuita este de a accepta proiectul cu perioada cea mai scurta de recuperare. Flux Flux anual cumulativato* rani lay Caracteristicile perioadei de recuperare (PR): "a. Este bazat pe fluxuri de numerar si nu profituri, fiind mai obiectiv in Compara RCR. oy b. Este 0 masura de lichiditate si nu de efect. Apreciate numai dupa Rta recuperare, proiectele I! si III sunt preferentiate proiectului | ‘©. Perioada de recuperare considera fluxurile de numerar in timp intr-un ried Proiectele II $i Ill sunt clasate egal, cu toate ca exista diferente evidente g In timp, d. Perioada de recuperare este un indicator simplu si usor inteles, pe larg uti singur sau prin imbinare cu alte procedee tehnice de estimare a investitiic FLUX DE NUMERAR ACTUALIZAT (FNA) Toate metodele FNA folosesc fluxuri de numerar si, automat, t rile cor timp a banilor. Dupa cum s-a mentionat anterior, prot presupuneri si sunt mai putin obiective decat fluxurile de numerai deciziilor sunt preferate fluxurile de numerar. Exista o parere generala ca orice es serioasa a investitiilor trebuie sa tina cont de valoarea in timp a banilor. Sumele de be care apar in diferite timpuri nu pot fi comparate direct. Ele trebuie sa fie recalculate valori echivalente la date comune. Metodele FNA folosesc ca data comuna ting: prezent. Drept ilustrare a valorii in timp a banilor, imaginati-va cd posedati 100 uv. dori ca aceasta suma sa vi se recupereze acum sau “peste un an”? Evident. ci # prefera banii acum. |-ati putea folosi sau obtine o dobanda la banca daca |-l acum? Suma de 100 uv. primita peste un an este, pe buna dreptate, mai putin valoo™ decat aceiasi suma acum. Folosind terminologia FNA vaioarea prezenta 4 100 ue 4 peste un an este mai mica decat 100 u.v. (cu cat mai mica - depinde 4 i alti factori). descrierea a doud metode FNA principale: valoarea neta actuala(™7 ' ew ctorul de Valoarea actuala =10000 * 0,621 = 6210 uv, ebServé, Ca 0 rata mai mare de scontare sconteaza (reduce) mai mult suma villoare rata mai mica. Aceasta este o regula general VA SIESTIMAREA PROIECTULUI Prolectele, de obicei, sunt compuse dintr-o 0 serie de fluxuri valorice gi scopul estima imu prolect este de a vedea daca VNA a proiectului este pozitiva sau negativa _ sestul capitalului companiei. Costul capitalului este costul finantan proiectulul #!e3le ‘la la care proiectul este scontat. Exemplul 3 pl ux de tor roject cu urmat Ocompanie cu costul capitalului de 10% examineaza un P fumerar, uy, a Aani Prezent Dupa 1 an a 4 -5000 +900 +1800 y MUS reprezints iesire, plus - 0 intrare) * a tu O° 6 UNA a proigctului? Trebule acceptat Pro”Managementul costurilor si contabilitatea mana, a 136 Rezolvare Din tabelul A ratele de scontare pentru 10% sunt dan 2ani Sani A ani 0,909 0,826 0,751 0,683 VINA =-5000 + (0,909 ~ 900) + (0,826 * 1800) + (0,751 * 2400) + (0,683 * 1600) 59, 50 + 818 +1487 + 1802 + 1093 = +200 pozitiva, proiectul trebuie acceptat. Valoarea q Deoarece VNA a proiectului uy. reprezinta spor de valoa| putea fi obtinut in proiect, masurat in va prezente. Nota: Valoarea initiala de 5( este incluss dea valoarea pre: FLUXURI REGULATE DE NUMERAR Caracteristicile flux ; Aceasta inseamic aceeasi suma de nu! are an. De exempl 0 concesiune ca esita © 10 ani. Fluxurile regia de numerar sunt numite a r de selectare a val actualizate folosind Tabelul B. Tabelul B un simp iment al ratelor indiiuat anuale de scontare din nii 3 ani din Tabelul A sunt 084 aca De exemplu, ratele de scontare la 12 0,797 si 0,712, care fiind adunate impreuna fac 2,402. Din Tabelul B vom vede pentru 3 ani sub 12% este 2,402. Ratele de anuitate din Tabelul B sunt folosit® inte’ urmator: Exemplul 4“agp actual = (2000 * 0,893) + (2099 « tee 0. __ 437 cA ratele de 797) + (2000 + 9.7 anuitate din Tabelui g 12) = 4804 4B pot fi fotos = ewemer fomaar sunt soateasi 9, NHECATO ON. Cand 1 Ruma cng pie ost rtele de Scontare din Tato June Walorce veriezd de tone RATAINTERNA DE RECUPEARE (RIR) ineste 0 metods alternativa a FNA de estimare grins VNA flind unitate valorica, pentru RIR find ¢ ae fais de seontare, care are un rezultat pentru VNA gecia de 2 obtine RIR pentru un prc eee otoda normala este de a g8sio rata de scontare, ca YNA gi unul cu rezultat ne: jativ. Rezulta c unul dintre do zeto gi astfel RIR, Exemplul 5 Gasil RIR pentru proiectul din Exemplul 3, fluxul valoric fps. uv. Prezent peste 1 an peste 2 an peste 3 ani _peste 4 ani - 5000 +900 +1800 +2400 C8 la 10%, VNA a fost egala cu +200 u,v. Situatia a produs 0 VNA ci acum este necesar de a face o scontare Ia un indice mai mare, ceea ce A negativa. ‘are din Tabelul A sunt 0,870; 0,756; 0.658; La 15% ratele de scont: 0 + (0,870 * 900) +(0,756 * 1800) + (0.658 * 2400) *a a Rata care di vNa Pozitiva. In acest caz este 10% B. Diferenta intre doua rate ‘ 4° scontare folosite. In acest caz, 15% 10% & Diferenta intre zero si VNA posit i 8 VINA pozitiva. In acest caz, 200 - 0 = 200 4. Diferenta intre VNa pozit tiv. I e 4 Si negativa. In acest caz, intre Daca RIR este mai mare decat ful eae ee “ alului companie Mai mare decat rata capitalul %, de acceptabil. Daca RIR este mai er SUMAR AL vNa SI RIR VNA si RIR sunt metode FNA alternative. Ambele valori nu nece 4 calcule lua decizia referitoare la investiti. Cu toate cS VNA are anumite ava aje tehnice ty de RIR, aceasta din urm este larg utilizata in practic. Pe metodele rezulta in aceeasi decizie accept sau respin scurt, mai jos. Proiectul se accepta daca Se ee Folosind VNA VINA este pozitiva VINA este negativa Folosind RIR RIR > Costul capitalului RIR < Costul capitalului REZUMAT * Luarea deciziilor pe termen lung se bazeaza pe principii similare celor pe termen scurt, cu exceptia faptului cd valoarea banilor trebuie sa fie estimata in timp Rata contabild de rentabilitate (RCR) este un procedeu tehnic traditional si se calculeaza astfel: = Profitul mediu -RCR =——sima investita _wee 4 Tapelele de scontare arata ratele de scontare pentru cterite rate 4 ees le dobanda si pecd VNA scontatd la costul capitalului este pozitiv @. proiectul este acce acd VNA este negativa, proiectul nu est este acceptabil. eptabil Rata interna a rentabilitati (RIR care are VNA egal cu zero « Ambele met accept sau respir Mn teae aud ia) oBIECTIVE Dupa studierea a * intelege * cunoaste mot putea defini centre divizional Intelege cum se caiculea ul si profitul net * putea calcula profitul restant si randame ta zat * cunoaste circumstantele in ca: unt folosite profitul restant sau randamentul~~ Managementul costurilor si contabilitatea manager 140 eo MUL DECENTRALIZAT DE LUARE A DECIZIILOR SI STRUCTURIL¢ IST! DIVIZIONALE dala cu cresterea proportilor gi complexitati companiilor, managementul superior ny er te activitatile gi a lua parte la toate procesey fine cont de tc ispune de timp pentru a {ir disp managementul inferior este delegat 83 ia decizi qe fecizionale. In aga circumstant cs gementul Je activitati de ruting site gy anumit ordin. Aceasta ¢ nag s ion: r locale poate ave, mai mult timp pentru activita jice. Adi és ce rezonanta benefica si imi ci ors stil mot il, iat de cg cu problemele de zi cu zi. Dele ss Atirea activitay) acest factor, precur nditi, echipa de management va urmari cg subdiviziunilor companiilor. in asi aniei gi va sectille/subdiviziunile sa ia decizii, care s8 nu contravina ‘nume in aceste circumstante monitoriza performantele managementului subdiviziunilor. / © a performantelor sunt vitale sistemele bine planificate de estima Planificarea si luarea deciziilor au fost descrise In materialul anterior. Este cazul sa analizam mai detaliat procesul managerial de control si in particular sistemul de evaluare 2 Performantelor. Controlul poate firealizat doar printr-un sistem Managerial de contro} os Presupune un set de regulamente, proceduri sl procese, care sunt folosite de managerimanagerul. Managerul de p cantitati de produse ir responsabil delimitat responsabilital performantele altu produse poate minimi. vanzarilor nu totalmente, da In scopul ev responsabiitate managen, numite responsabiltate Unit de centre de resp (081, care formeaza baza ¢ @ performantelor, de Managerul pe vanzari este } intotdeauna este usor de Rul Manager pot fi afectate de '2ari nu ar putea vinde nigte ager de productie nu le zi si graficul 1 fi eliminate fini clar zonele de ipravegherea diferitor tipuri de centre de si centre de investi au fost centrele de Ele reprezinta o forma de bicei cu accentul pe unitatile de cost. Figura 3.4. face ¢ al tipurilor de centre de responsabilitate.142 Managementul costurilor gi contabilitatea manager, aly Centrul de cost entrul de costeste aria unde managerul este responsabil pentru costurile $/ chem, ce implica realizarea oe responsabilitat t poate fi relativ » pilda © sectie cu : tehnologic t y entru dh jt Centrul de venit este ager rtroleaza gi Deoarec a inte 1 ul de cost si de profit, ace responsabilitate este rr noscut teoretic, decat org ir Centrul de profit este aria und agerul are responsabilitatea de cost Centrul de profit poate fi ,natural” sau ,artificial”. Un centru de profit natural vinde produsele in afara intreprinderii. Deoarece opereaza direct la piata, de fapt aduce venitul Intreprindeni. Daca intreprinderea are cateva centre de profit ca subunitati de aface separate, fiecare din ele activeaza cu un nivel Inalt de independenta. Venitul total al Intreprinderii va fi egal cu suma veniturilor centrelor de profit Un centru artificial de profit .vinde” produsele in interiorul companiei. Pretul de vindere acest caz este un pret de transfer. Produsul de transfer nu intotdeauna este un produs finit. De regula aga centre pot fi organizate cand produsul semifabricat poate f ndut in afara ca produs finit, daca exista cerere, sau poate fi prelucrat mai departe inLyarea dectaiilor $i estimarea pertormanteto, r selectarea tipului de centru pentru activits unica pentru fiecare intreprindere. Aga a $8U grupuri ae a caracteristicile de operare si abordarea de organizationala a intreprinderi a < Activitit este © abordare os companiei, industria, nent influenteaza structurs tori ca ma atre manag greseli admise la selectare sunt urmatoarele: fndreptat doar spre unul din obiective! obiectivele ei. Se foloseste un singur criteri care ste In Singur criteriu : . st ‘© companiei sau in general nu reflectd de loc Managerilor le place cand performantele sunt masurate cu un un singur indicator. selectarea unuia optim, deseori, aduce egecuri. De fapt, profitul a Sitens \dicator. Dar Si i rofitul ar putea fiun asemenea indicator. Dar nu intotdeauna e posibil de masurat la nivel de subdiviiune, iviziune. Una din caile care ar putea incuraja activarea mai economa in interesele companiel ar fimasurarea performantelor bazate pe nivelul de utilizare a bugetelor. Manageriicentrelor de cost care - sunt subdiviziuni productive - avand in dirjare un buget anumit, au responsabilitatea de a realiza un volum normat de produse, lucrari sau alta sarcina care este caracteristica centrului de cost. Performantele managerului sunt masurate prin volumul efectiv realizat, costurile (cheltuielile) atinse in comparatie cu cele normate. Managerii centrelor de cost neproductive, aga ca “marketing” sau “centrul de computere” pot fi evaluati pe baza variatillor de la bugetul normat. “Manageril centrelor de profit ar putea fi evaluati in baza atingerit nivelulu’ planificat de jn asemenea centre pot fi calculati si indicatori rezultativi ce ar masura fele activitatil centrului de profit ca: venitul, maria de contributie. ntrul de profit. Deoarece fi calculata si 9 pot fi masurate la fel ca la ce estité suplimentar, poate144 a Mann familiarizati cu conditiite ¢ favorabil la PROFITUL CONTROLABIL Acesta n e Mus costuri controlab de sectie s, subdiviziune. include num: turi pentru care managementu! lo prier baza de urare este sigura de ctiei sau subdiviziuni onsabilitati delegate ementului aceea poate fi un mod rational de estimare a mana Ce costuri si venituri s& ie inclu depinde de numarul de r Costuri variabile si venituri Sunt articolele de baza controlate de managementul sectiei sau subdiviziuni Cheltuieli indirecte ale sectiei/subdiviziunii Se vor include, daca ele sunt controlabile. Uzura activelor fixe In mod normal, acestea ar trebui excluse, deoarece deci: ille referitoare la vanzarea § procurarea activelor fixe tin de responsabilitate strategica; deci, sunt in afara controlulu managementului operational.ae 2 deciziilor si estim: uarea area performan lor pROFITUL NET profitul net final al sectiel poate fi calcula veni uri mi minus uzura fondurilor fixe si cheltuielile geng "MINUS cOsturi controlabil tale alocat rolabile ale sec : r Sectiei Cutoate c4 o atare metoda arata efectul net al 3 5 sec Niel tn cadrul mai putin util ca mijloc ¢ cadrulintregi este loc de estimare a p teal compani, aceasta oarece existé multe puncte in af: erformantei mana; de fara controlului ma geMentului sectie i managerial oper: tel, Exemplul 1 Operational. Datele urmatoare se refera la diviziunea A a com companiei el 380000 Costuri varia’ ee Costuri fixe - controlabile Ia nivel de sect - controlabile di eS Valoarea activelor fixe Cheltuieli generale Politica companiei prevede 1 in baza linia. Caleulati: profitul controlabil, profitul div Rezolvare Vanzari 380000 minus costuri variabile 75000 =contributia diviziun! 305000 ‘minus costuri fixe ale diviziunii 38000 267000utiliz, vizit > 5 ate de diviziune. Profituy restant este 0 cifté absoluta, Randamentul capitay utilizat (Ro, S ta ‘at (RCU) a fost mentionat anterior si reprezinta rata profturilor 'a capitalut uni, de catre diviziune, adica : tivele fixe. RCU este o rata relativa, Exemplul 2 Rezultatele pentru trei diviziuni sunt itust fate mai jos. Diviziunea x m, z Profitul anual 62000 248000 57000 Mijloacele fixe in sectie 225000 2150000 175000 Costul capitalului- 15%. Calculati profitul Festant si randamentul capitalului utlizat penty fiecare diviziune. Rezolvare Profituri restante Diviziune x ¥. z 62000 248000 57000 Profit anual Minus dobanda la capital 33750 322500 26250 w (74500) 30750proftul restant 91 RCU indica pe cat do ofc, godine prof. Se observa cA diviziunea a q iloaces toate ca face pr e diviziunit pentry wutin eficient mijloacele sale dec put “Ocal celelate divityny, oman mal potineti ca profitul restant gi ROU sunt informatie necesard pentru a lua 0 dec 91 indicator va fue | mare incurajeaz4 managerii pentru o y Se ult mai fexibil gi in Bae ripoocscerestete, Pe ae cog tna P= roan hg set mas lung asupra mijoacelor invest de alta parte, pentru comparatia performantelor centrelor de inve eras dintre suma veniturilor si volurnul in deoarece nu st tabileste raportul spect RCU este o titel. Sub ac puna a performantei, fiind valoare relativa Inutimi ani, alaturi de indicator cantitativ, se observa regterea importantel anumitor indicatori calitativi ca masura a performantei reale a companiei. Acesti indica unui produs {a altul, numarul de inovatii, numarul de interventii si timpul mediu de remediere a defectiunilor, sumele alocate pentru realizarea functiei de cercetare- dezvoltare. REZUMAT -superiori s4 monitorizeze performantele managerilor subalterni ite companii sunt imparite in diviziuni operationale, activitatea caroranecesita |multor decizii la nivel local te r ii de centre de responsabiltate: centre de oft sicentre deinvestfi