1. Care sunt organele care aplic procedura insolvenei?

In conformitate cu Legea nr.85/2006 , organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul. Acestea trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni

2. Care sunt msurile premergtoare lichidrii?

Msurile premergtoare lichidrii sunt reglementate n art. 113-115 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei i constau n: - sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu excepiile prevzute la art. 113 alin. (3) din lege, precum i luarea tuturor msurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri; - luarea n posesie de ctre lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul judiciar; - ntocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui s descrie toate bunurile identificate ale debitorului i s indice valoarea lor aproximativ la data inventarului. n toate cazurile, actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dac acesta nu particip la inventariere, actul va fi semnat numai de ctre lichidatorul judiciar. De precizat c, n cazul n care debitorul are bunuri i n alte judee, judectorul-sindic va trimite notificri tribunalelor din acele judee, n vederea sigilrii de urgen a bunurilor. De remarcat c, n continuare, dispoziiile art. 113 alin. (4) i (5) din lege privind bunurile debitorului n alte judee au rmas tot att de neclare ca i n vechea reglementare. n practic, acest lucru a fost rezolvat prin deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri.

3. Prezentai cauzele dizolvrii societilor comerciale.

n contractul de societate, trebuie prevzute clauzele de dizolvare a societii, aceast cerin rezult din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p). - Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate n contract prin trimiterea la legislaia societilor comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menionarea expres a acestora. - ntr-o opinie, cauzele de dizolvare prevzute de lege ar fi limitative. n doctrina recent, ns, s-a considerat c asociaii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, i alte cauze de dizolvare dect cele enumerate de lege, cu condiia respectrii art.5 Cod civil. - Problema este, n prezent, tranant, ntruct din art. 222 alin. (1) litera g) rezult expresis verbis c dizolvarea poate interveni i pentru cazuri prevzute prin convenia prilor, altele dect cele reglementate la litera a)-f). - Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate n cazul societilor comerciale, fr a fi limitate doar la acestea, sunt: expirarea duratei pentru care a fost nfiinat societatea, n cazul n care o anumit durata a fost stabilita imposibilitatea ndeplinirii obiectului de activitate falimentul reducerea capitalului social sub minimul legal reducerea (pentru o perioada de cel puin 9 luni) numrului minim de acionari prevzut de legea aplicabila dizolvarea prin hotrrea adunrii generale

4. Cine pot fi lichidatorii?

Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lichidatoare trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii

societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii si sa le semneze. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta intr-un registru care va cuprinde toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.

5. Care este ordinea n care vor fi distribuite fondurile obinute din vnzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, n favoarea creditorului de ipoteci, gajuri sau alte garanii reale mobiliare ori drepturi de retenie de orice fel?
rt. 120. - (1) Fondurile obinute din vnzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, n favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garanii reale mobiliare ori drepturi de retenie, de orice fel, vor fi distribuite n urmtoarea ordine: 1. taxe, timbre i orice alte cheltuieli aferente vnzrii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea i administrarea acestor bunuri, precum i plata retribuiilor persoanelor angajate n condiiile art. 28; 2. creanele creditorilor garantai, cuprinznd tot capitalul, dobnzile, majorrile i penalitile de orice fel, precum i cheltuielile. (2) n cazul n care sumele realizate din vnzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata n ntregime a respectivelor creane garantate, creditorii vor avea, pentru diferen, creane chirografare care vor veni n concurs cu cele cuprinse n categoria corespunztoare, potrivit naturii lor, prevzute la art. 122, i vor fi supuse dispoziiilor art. 45. Dac dup plata sumelor prevzute la alin. (1) rezult o diferen n plus, aceasta va fi depus, prin grija lichidatorului, n contul averii debitorului. (3) Un creditor cu crean garantat este ndreptit s participe la orice distribuire de sum, fcut naintea vnzrii bunului supus garaniei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi sczute din cele pe care creditorul ar fi ndreptit s le primeasc ulterior din preul obinut prin vnzarea bunului supus garaniei sale, dac aceasta este necesar pentru a mpiedica un astfel de creditor s primeasc mai mult dect ar fi primit dac bunul supus garaniei sale ar fi fost vndut anterior distribuirii.

6. n ce ordine vor fi pltite creanele n cazul falimentului?

1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4); 2. creantele izvorate din raportul de munca; 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.

7. Care este termenul lichidrii societii de la data dizolvrii?

Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

8. n cazul n care societatea aflat n lichidare este n stare de insolven, ce obligaie are lichidatorul?
Art. 2701. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.

9. Prezentai modalitatea de efectuare a lichidrii. 10. Ce se nelege prin termenul de insolven?

Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile: a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori; b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.

11. Ce se nelege prin procedura falimentului?

Prin procedura falimentului se ntelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului n vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat;

12. Enumerai cteva atribuii ale judectorului sindic?

Principalele atribuii ale judectorului-sindic, sunt: pronunarea motivat a hotrrii de deschidere a procedurii judecarea contestaiei debitorului mpotriva cererii introductive a creditorilor pentru nceperea procedurii; judecarea opoziiei creditorilor la deschiderea procedurii; desemnarea, motivat prin sentina de deschidere a procedurii, dintre practicienii n insolven confirmarea prin ncheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; nlocuirea, pentru motive temeinice, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului; judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-i mai conduce activitatea; judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului n insolven judecarea aciunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase i a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial,anterioare deschiderii procedurii; judecarea contestaiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricrei persoane interesate mpotriva msurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; admiterea i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de lichidare,dup votarea lui de ctre creditori; soluionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de ntrerupere a procedurii de reorganizare judiciare i de intrare n faliment; soluionarea contestaiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau lichidatorului;

judecarea aciunii n anularea hotrrii adunrii creditorilor; pronunarea hotrrii de nchidere a procedurii.

13. Care sunt efectele deschiderii procedurii de insolven? 14. Care sunt primele msuri n urma deschiderii procedurii de insolven?
n urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menionai n lista depus de debitor n conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dup caz, n condiiile art. 32 alin. (2), debitorului i oficiului registrului comerului sau, dup caz, registrului societilor agricole ori altor registre unde debitorul este nmatriculat/nregistrat, pentru efectuarea meniunii. (2) Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul n strintate au reprezentani n ar, notificarea va fi trimis acestora din urm. (3) Notificarea prevzut la alin. (1) se realizeaz conform prevederilor Codului de procedur civil i se va publica, totodat, pe cheltuiala averii debitorului, ntr-un ziar de larg circulaie i n Buletinul procedurilor de insolven

15. Ce va cuprinde cererea de admitere a creanelor?

Art. 65. - (1) Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorata,temeiul creantei, precum si mentiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinta sau garantii. (2) La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii. (3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtator pot solicita administratorului judiciar restituirea titlurilor originale si pastrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar va face mentiunea pe original despre prezentarea acestora. Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartitie desume intre creditori, precum si la exercitarea votului in adunarea generala a creditorilor.

16. Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare?
Potrivit Legii nr. 85/2006, categoriile de persoane i termenele n care pot propune planul. (1) Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condiiile de mai jos: a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de la afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n care procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori; b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de zile d ela data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2); c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul definitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane.

17. Care sunt condiiile cnd va fi confirmat de judectorul sindic un plan de reorganizare? 18. Care sunt cazurile cnd judectorul sindic va decide prin sentin intrarea n faliment? 19. Ce va cuprinde notificarea intrrii n faliment? 20. Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni.
Art. 163. - (1) Cenzorii sunt obligai s supravegheze gestiunea societii, s verifice dac situaiile financiare sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele, dac acestea din urm sunt inute regulat i

dac evaluarea elementelor patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare. (2) Despre toate acestea, precum i asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situaiile financiare i repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunrii generale un raport amnunit. Modalitatea i procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romnia. (3) Adunarea general poate aproba situaiile financiare anuale numai dac acestea sunt nsoite de raportul cenzorilor sau, dup caz, al auditorilor financiari. (4) Abrogat. (5) Cenzorii sau, dup caz, auditorii interni vor aduce la cunotin membrilor consiliului de administraie neregulile n administraie i nclcrile dispoziiilor legale i ale prevederilor actului constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin adunrii generale. n conformitate cu prevederile legale, cenzorii (auditorii statutari) sunt obligai s auditeze situaiile financiare, s verifice dac bilanul contabil i contul de profit i pierderi sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele, dac acestea din urm sunt inute la zi i dac evaluarea patrimoniului s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea bilanului contabil. n acest sens, sunt obligai s verifice urmtoarele obiective principale: a) operaiunile legate de nregistrarea sau de modificarea capitalului social; b) inventarierea patrimoniului, modul de valorificare a rezultatelor acestuia, precum i faptul c rezultatele inventarierii sunt cuprinse n bilanul contabil anual; c) existena procedurilor pentru organizarea gestiunilor de valori materiale i bneti i a evidenei analitice i sintetice a elementelor patrimoniale; d) inerea corect i la zi a contabilitii; e) preluarea corect n balana de verificare a datelor din conturile sintetice i concordana dintre contabilitatea sintetic i cea analitic; f) ntocmirea bilanului contabil pe baza balanei de verificare a conturilor sintetice i respectarea normelor metodologice cu privire la ntocmirea acestuia i a anexelor sale; g) dac evaluarea patrimoniului s-a fcut conform reglementrilor legale n vigoare; h) dac contul de profit i pierderi este ntocmit pe baza datelor din contabilitate privind perioada de raportare; i) stabilirea n conformitate cu dispoziiile legale a profitului net i punctul de vedere referitor la destinaiile acestuia, propuse de consiliul de administraie; j) situaia creditelor i a altor mprumuturi ale societii comerciale i garantarea acestora; k) inspecia lunar i inopinat a casei i verificarea existenei titlurilor sau valorilor care sunt proprietatea societii comerciale sau care au fost primite n gaj, cauiune ori depozit; l) s constate depunerea, n mod regulat, a garaniei de ctre administratori; m) s vegheze ca dispoziiile legii, ale contractului de societate sau ale statutului s fie ndeplinite de administratori i deli chidatori; n) alte sarcini prevzute de actele normative n vigoare. Cenzorii (auditorii statutari) vor aduce la cunotin administratorilor neregularitile n administraie i nclcrile dispoziiilor legale i statutare pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin adunrii generale. De asemenea, acetia sunt obligai s convoace adunarea general ordinar sau extraordinar, cnd nu a fost convocat de ctre administratori, i s ia parte la acestea avnd dreptul s insereze n ordinea de zi propunerile pe care le consider necesare.

21. Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?

CAPI - Reducerea sau majorarea capitalului social Art. 207 (1) Capitalul social poate fi redus prin: a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale; b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale; c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor. (2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:

a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate; b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala; c) alte procedee prevazute de lege. Art. 208 (1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. (2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. (3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62. (4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila. (5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3). Art. 209 Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate. Art. 210 (1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura. (2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. (3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social. (4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune. Art. 212(1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii. (2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde: a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului; b) denumirea si sediul societatii; c) capitalul social subscris si varsat; d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor; e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari; f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani; g) obligatiunile emise de societate; h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele 3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.

Art. 213Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital. Art. 214 In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital. Art. 215 (1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39. (2) Aporturi in creante nu sunt admise. (3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social. (4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb. Art. 216 (1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda. (2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220^1 alin. (4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului. (3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila. Art. 216^1 Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator. Art. 217 (1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor. (2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor. (3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti. (4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Art. 219 (1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii. (2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate. Art. 220 (1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale. (2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura (3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii. (4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile. Art. 220^1 (1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o

anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor. (2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare. (3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii. (4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Art. 221Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele prevazute de art. 210.

22. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale?
Societatea se dizolv prin. -trecerea timpului stabilit pentru durata societii; -imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia; -declararea nulitii societii; -hotrrea adunrii generale; -hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii; -falimentul societii; -alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului. Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale. Declararea nulitatii societatii comerciale Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui. Hotararea adunarii generale In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a. Hotararea tribunalului Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza. Falimentul societatii Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de radierea din Registrul Comertului. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii

Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare: Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni. Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani. Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii

23. Care sunt obligaiile lichidatorului dup numire, prevzute de Legea nr.31/1990? 24. Prezentai metodele de vnzare a bunurilor din averea societii debitoare, stabilite de Legea nr.85/2006? 25. Prezentai cazurile n care judectorul sindic poate s dispun nchiderea procedurii falimentului? 26. Care sunt efectele nchiderii procedurii falimentului societii debitoare? 27. Enumerai cel puin patru cauze de dizolvare a societii? 28. Care este procedura numirii lichidatorului n cazul dizolvrii societii printr-o hotrre a tribunalului? 29. Definii operaiunea fuziunii. 30. Definii operaiunea divizrii 31. Enumerai cel puin trei fapte prevzut de art.138 din Legea, pentru care poate fi stabilit rspunderea patrimonial a fostului administrator, dac prin svrirea acestuia a cauzat starea de insolven a debitoarei. 32. Cine poate promova aciunea pentru stabilirea rspunderii patrimonial a fostului administrator, n cazul falimentului i n ce condiii? 33. Care sunt metodele de vnzare a bunurilor n procedura falimentului? 34. Prezentai cteva cazuri n care se aplic procedura simplificat? 35. Cum va desfura activitate comercial debitorul, dup confirmare unui plan de reorganizare?