Statia meteorologica Statiile meteorologice reprezinta spatiul special amenajat unde se efectueaza ob servatiile meteorologice.

Observatia meteorologica reprezinta masurarea valorilo r numerice ale elementelor meteorologice, a variatiei lor precum si aprecierea c aracteristicilor calitative a acestora la statiile meteorologice. Observatiile m eteorologice se efectueaza simultan la orele standard sinoptice si dupa timpul l ocal la principalele ore standard. O statie meteorologica, care face parte din r eteau nationala sau mondiala, se compune, de regula, din: A.Biroul statiei, in c are sunt amplasate barograful si barometrul cu mercur (aparate pentru masurarea presiunii atmosferice) si tot aici se efectueaza o serie de observatii, ca de ex emplu: prelucrarea primara a datelor provenite din observatii; descifrarea diagr amelor de la inregistratoare si aplicarea, dupa caz, a corectiilor la valorile c itite; transcrierea datelor de observatie in registre si tabele meteorologice; v erificarea exactitatii datelor inregistrate si prelucrate (aceasta operatie se e fectueaza de catre seful statiei); transmiterea codificata a datelor de observat ie la Centrul Meteorologic Regional (CRM) la care este arondata statia si ulteri or la ANM, Bucuresti. Arhiva statiei meteorologice trebuie sa contina un jurnal al statiei in care se mentioneaza: istoricul statiei cu toate schimbarile surven ite pe parcurs (mutari ale statiei, aparate folosite sau inlocuite, modificarea vizibilitatii, a programului de observatii, personalul de lucru, inlocuirea aces tuia, observatiile inspectiilor de teren etc.); registre de procese verbale, mat eriale auxiliare necesare desfasurarii activitatii (instructiuni, tabele psihrom etrice, atlase de nori), diagrame ale aparatelor,

registre meteorologice si tabele inregistratoare, publicatii de specialitate etc . B.Platformele meteorologice, suprafata de teren pe langa statia meteorologica pe care sunt instalate majoritatea instrumentelor si aparatelor meteorologice de stinate efectuarii observatiilor, este de forma unui patrat cu laturile orientat e pe directiile N-S si E-V. Instrumentele din interiorul platformei sunt instala te in ordinea descresterii inaltimii lor, de la nord la sud. Platformele pot fi clasificate in : Platforme meteorologice standard; Platforme meteorologice organ izate pentru un anumit scop ( de monitorizare a fenomenelor meteorologice si agr ometeorologice pentru cercetari genologice, topoclimatice, didactic); Platforme meteorologice in stationar; Puncte de observatii. C.Platforma nivometrica pe car e se fac determinari asupra grosimii, densitatii si structurii stratului de zapa da. D.Statia meteorological automata reprezinta un aparat complex care masoara s i transmite automat valoarea unor elemente meteorologice. Asemenea statii se ins taleaza de obicei in locuri greu accesibile. Organizarea platformei meteorologic e Platforma meteorologica reprezinta elementul de baza al unei statii meteorolog ice intrucat pe aceasta se efectueaza majoritatea observatiilor meteorologice. C alitatea datelor de observatii

depinde, in primul rand, de locul si modul de intretinere al acesteia, astfel ca se impune cunoasterea si respectarea unor reguli de amplasare. Amplasarea platf ormei meteorologice Platforma trebuie sa fie reprezentativa, adica situata intrun spatiu deschis, tipic pentru regiunea in care se gaseste statia meteorologica respectiva. Datele obtinute nu vor fi valabile numai pentru locul in care se fa c determinarile, si pentru o suprafata mult mai intinsa de teren, aflata in juru l statiei Pentru evitarea influentelor nefavorabile pe care le-ar putea exercita obstacole le joase si izolate (casele mici, pomi izolati etc.) asupra determinarilor instr umentale, platforma se menajeaza la o distanta egala cu de cel putin 10 ori inal timea acestora. In cazul obstacolelor mari (paduri, grupuri mari de constructii etc.) platforma trebuie sa se gaseasca la o distanta egala cu de cel putin 20 de ori inaltimea acestora. La statiile aflate in apropierea unor suprafete mici de apa (rau, lac, mare) platforma trebuie sa se amenajeze la o distanta de cel put in 100 m fata de linia celui mai inalt nivel posibil al apei din bazinul respect iv.

Pentru obtinerea unor rezultate cat mai bune, platformele meteorologice se amena jeaza, de regula, in afara localitatilor, la distante suficient de mari fata de marginile acestora. Ele trebuie sa evite de asemenea apropierea soselelor, cailo r ferate, fabricilor, uzinelor etc. deoarece fumul, praful si trepidatiile influ enteaza negative functionarea instrumentelor si aparatelor meteorologice, ducand la obtinerea unor valor neconcordante cu realitatea.

Suprafata platformei Trebuie sa fie perfect orizontala, fara denivelari, astfel incat sa se asigure o distributie uniforma pe sol a radiatiei solare si in sol a umiditatii, in regim natural; este inierbata pentru a crea conditii omogene sub raportul insusirilor fizice ale suprafetei acvatice si a incidentei radiatiilor solare. Dimensiunile platformei meteorologice Variaza in functie de volumul det erminarilor efectuate: Platforma meteorologica standard este un patrat cu laturi le de 26/26 m, orientate pe directiile est-vest si nordsud. In cazul statiilor m eteorologice cu program redus, platforma poate avea forma unui dreptunghi cu lat ura orientate estves de 16m si latura orientate nord-sud de 20 m. La statiile cu program radiometric, platforma meteorologica este un dreptunghi cu latura orien tata est-vest de 26 m si cu latura orientata nord-sud de 36 m. In functie de pro gramul de lucru, statiile agrometeorologice sau cele de pe langa observatoare is i amenajeaza platforme de diferite dimensiuni De regula, fiecare statie meteorologica dispune de cel putin un hectar de teren (100/100 m) pe care isi organizeaza platforma cu instrumente si aparate destinat e masurarii diferitelor caracterisitici ale climei. Instrumentele si aparatele r espective se instaleaza astfel incat sa nu exercite influente negative unele asu pra altora. Instalarea aparatelor

Aparatele sunt instalate conform unui regulament international, pe mai multe lin ii paralele de la nord la sud. Fiecare aparat are un loc fix fiind astfel distri buite incat sa se evite umbrirea lor, sa nu influenteze unul indicatiile celuila lt. Aparatele din interiorul platformei sunt amplasate in felul urmator: Linia 1, din nordul terenului, situata la 4m distanta de plasa de protectie a te renului, este destinata: giruetei cu placa usoara, giruetei cu placa grea si sta tia automata, chiciurometrului. Giruetele sunt utilizate pentru determinarile as upra caracteristicilor principale (directie si viteza) ale vantului. Chiciuromet rul este utilizat pentru determinarea grosimii depunerilor de gheata pe conducto rii aerieni. La unele statii meteorologice, pe prima linie a platformei meteorol ogice este plasata si o statie automata, la inaltimea de 10 m, cu senzori pentru viteza vantului, presiune, umezeala, temperature, masurarea precipitatiilor. Li nia 2 este destinata adaposturilor meteorologice: cel din stanga contine aparate cu citire directa si anume: psihometru (alcatuit din termometrul umed, termomet rul uscat si morisca aspiratoare); termometrul de maxima si termometrul de minim a; higrometrul cu fir de par; cel din dreapta contine aparatele inregistratoare de temperatura (termograful) si umiditate (higrograf) a aerului. Pot fi utilizat e termohigrografe sau termohigrobarografe. Exista mai multe tipuri de adaposturi de instrumente, insa fiecare din acestea e ste format dintr-o casuta de lemn, de fapt o cutie de forma paralelipipedica vop sita in alb pe exterior si negru in interior, un support si o scara. Casuta are pereti laterali

confectionati din jaluzele de lemn, inclinate la 45o pentru a se umbri un ape al ta si deci sa nu permita patrunderea radiatiilor solare in interiorul ei. In ace lasi timp printre jaluzele se asigura ventilatia instrumentelor din interior. Un ele adaposturi au peretii cu jaluzele duble. Partea inferioara, baza casutei, es te formata din plasa de sarma montata pe doua scanduri perpendiculare, iar spati ile ramase libere sunt prevazute cu site metalice, tot in scopul asigurarii vent ilatiei. Acoperisul adapostului este dublu, iar partea de deasupra este protejat a cu panza de sac vopsita in alb. In interior este vopsit in negru pentru crea u n mediu cat mai constant. Adapostul este asezat pe patru picioare la inaltimea s tandard care permite ca partile receptoare ale aparatelor sa fie situate la 180200 cm deasupra solului (adapostul este montat pe picioare din lemn de 1,80m ina ltime, in acest fel instrumentele pentru temperatura si umiditatea aerului avand partea sensibila la 2m deasupra solului, inaltime la care se recomanda masurare a temperaturii si umezelii aerului). Spre nord este prevazut cu o usa dubla, car e se deschide in timpul observatiei, pentru ca observatorul sa poata face citire a aparatelor astfel incat umbra sa nu cad ape aparate, iar razele solare sa nu p atrunda in interior. Pe langa instrumentele cu citire directa, pentru elementele meteorologice de baza se folosesc aparate inregistratoare. Acestea au trei part i componente principale: partea sensibila la variatiile elementului inregistrat; sistemul de transmisie si amplificare alcatuit din parghii care amplifica defor matiile partii sensibile si le transmit catre sistemul de inregistrare; sistemul de inregistrare format dintr-un cilindru metallic cu mecanism de ceasornic, ace sta efectueaza in mod uniform o rotatie completa in jurul axului sau in 24 de or e sau o saptamana iar pe el se afla infasurata o diagrama; pernita de la capatul sistemului de amplificare traseaza pe diagrama variatia elementului meteorologi c inregistrat. Pentru a putea folosi datele de la aparatele inregistratoare este necesara descifrarea diagramelor.

Linia 3 este ocupata de un pluviometru si un pluviograf, aparate cu care se dete rmina cantitatea de apa cazuta intrun interval de timp. Cu ajutorul pluviograful ui se mai determina: intensitatea medie a ploii; intensitatea maxima a ploii; du rata totala a ploii; durata intensitatii maxime; momentul din zi cand a plouat; momentul de inceput si de sfarsit al ploii. Linia 4 este destinata aparatelor cu care se determina durata de insolatie si cantitatea de radiatie solara: actinom etrul, albedometrul, heliograful si catargul pentru anemometru situate la circa 1 m nord de heliograf. Linia 5 este rezervata pentru aparatele cu care se determ ina temperatura pe sol si in sol, contuarul de descarcari electrice si evaporime trul.

Pentru temperatura pe suprafata solului este amenajata o platforma la sol cu lat ura de 3/2 m, pe care sunt asezate termometrele (ordinar, de minima si de maxima ), cu rezervorul pe jumatate ingropat in sol. Alaturat se afla platforma in care sunt amplasate si aparatele pentru determinarea temperaturii solului in adancim e si anume: - Termometrele de tip Savinov, din 5 in 5 cm, pana la adancimea de 2 5 m; - Termometrele cu tragere verticala, sau termometrele extractive care se in staleaza la diverse adancimi: 20, 40, 80, 160, 240 si 320 cm, cu distanta intre ele din 50 in 50 de cm. Reguli de intretinere a platformei meteorologice Iarba trebuie cosita ori de cate ori este nevoie;

Accesul la instrumente se face numai pe latura dinspre nord, pe alei special ame najate; In interiorul ei, platforma la sol, lipsita de vegetatie, trebuie in per manenta grapata, mai ales dupa ploaie, san u existe cruste, iar termometrele de sol sa poata fi bine asezate, cu rezervorul pe jumatate in sol ca sa reflecte te mperature suprafetei acesteia; Platforma este imprejmuita cu un gard din plasa d e sarma cu grila mare (10/10 cm) si inaltime de 2 m, pentru a permite circulatia libera a aerului si pentru a asigura securitatea instrumentelor; Intrarea pe pl atforma este interzisa persoanelor straine, de aceea, in lipsa observatorului, a ceasta este incuiata; Alegerea locului de organizare a platformei meteorologice trebuie omologata de inspectorii de specialitate; La statiile meteorologice de a ltitudine, platforma nu se mai imprejmuieste, se marcheaza doar laturile acestei a cu pietre vopsite in alb sau cu tarusi; In conditii de stationar, cu observati i geografice complexe, se organizeaza statii topoclimatice ale caror platforme s e amenajeaza dupa necesitati, utilizandu-se aceeasi aparatura meteorologica. Reguli de intretinere si exploatare a aparatelor de pe platforma meteorologica P entru obtinerea unor rezultate foarte bune in efectuarea masuratorilor, observat orii meteorologici trebuie sa respecte anumite reguli: Accesul observatorilor pe platforma se face pe o portita, decupata pe latura statiei dinspre nord, iar de plasarea acestora pentru efectuarea observatiilor are loc pe poteci dinainte tra sate; latimea lor este de 40 cm si au profilul convex pentru a usura scurgerea r apida a apei;

Accesul la instrumente se face: dinspre nord la adaposturile meteorologice si la termometrele de sol; dinspre sud la heliograf; pe cel mai scurt drum la celelal te instrumente si aparate. Intre orele de observatii, adaposturile trebuie incui ate, pentru a nu disparea aparatele; ele sunt orientate cu usa spre nord pentru a avita razele solare si caderea umbrei observatorului pe ele in timpul observat iei. Aparatele din adaposturi trebuie intretinute in buna stare de functionare, sterse de praf cu grija pentru a nu se deregla; la psihrometru se foloseste o po mpa cu apa distilata; Aparatele se etaloneaza din 4 in 4 ani la INMH; Platforma trebuie sa dispuna de instalatie de iluminat electric pentru observatiile din ti mpul noptii; in cazuri extreme, cand iluminatul electric nu este posibil se va f olosi o lanterna puternica; Adaposturile meteorologice si suporturile celorlalte aparate vor fi vopsite in alb pentru a respinge radiatiile solare si supraincal zirea lor; In cazul deteriorarii unui aparat trebuie luate masuri de urgenta pen tru inlocuirea lui si repararea celui stricat si pastrat de rezerva. Observatiil e metorologice se realizeaza pe doua cai: vizual si instrumental a.Observatiile vizuale se efectueaza cu ochiul liber, asupra Soarelui si a diferitelor fenomene atmosferice cum sunt: nebulozitatea atmosferica se apreciaza in zecimi pe bolta cereasca; discul solar reda starea timpului: senin, semisenin, acoperit; starea solului: umed, uscat, reavan, acoperit sau nu cu zapada;

fenomene orajoase: tunete, fulgere, trasnete; furtuni, vijelii, uragane, viscole ; diverse fenomene hidrometeorologice: roua, pacla, bruma, polei, chiciura, nins oare, lapovita, statul de zapada, ceata, aerul cetos, negura, depunerile de ghea ta pe conductorii aerieni, ploaia, grindina etc. Pentru fiecare fenomen se utili zeaza anumite semne conventionale consecrate, inscrise in aceleasi Instructiuni de la statiile meteorologice. Se noteaza pentru fiecare ora de inceput si ora de sfarsit, iar pentru unele intensitatea lor, sub forma unor indici exponentiali. b.Observatiile instrumentale se efectueaza cu ajutorul instrumentelor sau apara telor de masura, pot fi: cu citire directa si inregistratoare. Aproape fiecare e lement meteorologic poate fi determinat, atat cu aparate cu citire directa, cat si cu aparate inregistratoare. Atat observatiile instrumentale, cat si cele vizu ale, se efectueaza la termene standard conform programelor meteorologice mondial e si anume: la orele 0, 6, 12, 18 UTC in cazul Programului climatologic si din o ra in ora in cazul Programului sinoptic. In cazul observatiilor topoclimatice, a cestea se efectueaza incepand cu aparatele instalate pe sol si apoi, pe vertical a si in adaposturi. Acest lucru este necesar deoarece procesul de incalzire ince pe de jos in sus, incat sa poata fi evitate erorile de supraincalzire sau racire a suprafetei solului. In cazul observatiilor sinoptice si de climat, acestea se efectueaza incepand cu cele din adapostul meteorologic; ordinea si durata efect uarii observatiilor la termenele respective se realizeaza intre minutele de mai jos ale orei precedente, astfel:

la si 15-17 minute se determina temperature pe sol si in sol si se constata star ea suprafetei solului (umed, uscat etc.); la si 18-19 minute se efectueaza deter minarile la aparatele inregistratoare, astfel: pentru termograf si higrograf la ora 12, pentru barograf dupa ora 12, pentru heliograf dupa apusul Soarelui, pent ru stratul de zapada, chiciura si polei la ora 6; la si 20-23 de minute, giruete le; la si 24-25 minute pluviometrul (inlocuirea colectorului); la si 26-29 de mi nute la aparatele cu citire directa din adapostul din stanga; la si 30 de minute la barometrul cu mercur din interiorul statiei; la si 31-34 de minute, observat ii instrumentale asupra stratului de zapada (grosime, densitate); concomitent se fac observatii vizuale asupra nebulozitatii, vizibilitatii si a altor fenomene meteorologice. Elementele meteorologice Elementul meteorologic = termen meteorologic care defineste parametrii ce in ans amblul lor caracterizeaza starea vremii intr-un interval de timp ( presiunea atm osferica, temperatura, vantul, umezeala aerului, nebulozitatea, precipitatille a tmosferice, etc ).

Elementele meteorologice reprezinta insusirile calitative si cantitative care ex prima procesele si fenomenele fizice ce se petrec in atmosfera, caracterizand di feritele ei stari intr-un anumit interval de timp. Asupra acestor elemente meteo rologice se fac observatii la statiile meteorologice:

Radiatia ( ce poate fi definita ca emisia si propagarea energiei sub forma de un de acustice, calorice, elecrtomagnetice etc ) si poate fi: solara (definita ca r adiatia electromagnetica emisa de Soare avand lungimi de unda din intregul spect ru al undelor electromagnetice ), atmosferica ( flux radiativ de unda lunga, emi s de atmosfera incalzita, in urma absorbtiei radiatiei continue a suprafetei ter estre , absorbtia are caracter selectiv si se datoareaza vaporilor de apa, picat urilor de apa, ozon si CO2 ) si terestra ( flux de radiatii calorice emise neint rerupt de suprafete terestre in infrarosu ). Temperatura aerului ( caracteristic a fizica a diferitelor sisteme, reprezentand gradul de incalzire sau racire in f unctie de energia pe care a primit-o sau a cedat-o ) si temperatura solului. Pre siunea atmosferica ( presiunea pe care o exercita atmosfera asupra Pamantului si a corpurilor situate pe ea ). Directia si viteza vantului ( vantul fiind defini t ca miscarea pe orizontala a maselor de aer, generata de diferenta de presiune dintre doua sectoare ale atmosferei, influentata de forta centrifuga si forta Co riolis ). Evapotranspiratia ( fenomenul meteorologic care prezinta cantitatea to tala de apa cedata atmosferei, prin evaporatia solului, a suprafetei apei si pri n transpiratia plantelor, cedarea apei facandu-se sub influenta unei temperaturi ridicate ). Umezeala aerului ( caracteristica aerului de a contine vapori de ap a ).

Nebulozitatea ( perioada de timp in care cerul este acoperit cu nori ). Felul si cantitatea precipitatiilor ( precipitatiile fiind manifestarea rezultata din co ndensarea vaporilor de apa in anumite conditii de temperature; dupa starea de ag regare, precipitatiile pot fi : lichide ploaie, roua, ceata; solide zapada, maza riche, grindina, bruma, chiciura, polei; mixte lapovita ). Vizibilitatea ( dista nt pana la care poate fi distins clar, cu ochiul liber, un obiect luat ca reper si ramane vizibil in conditii atmosferice date ). Fenomenele atmosferice: furtun i, ceturi, descarcari electrice, fenomene optice etc. Pentru fiecare element meteorologic au fost imaginate si construite instrumente si aparate de masura, care sunt utilizate in toate statiile meteorologice de pe suprafata Globului. 1.Determinarea intensitatii fluxurilor radiative din atmosfera.

Masurarea radiatiei solare directe a.Pirheliometrul cu compensatie electrica tip Angstom (instrument absolut) b.Radiometrul bimetalic tip Michelson (instrument relativ). c.Pirheliometrul cal orimetric tip Michelson Format din: tub pirheliometric, dispozitivul de fixare, suportul de sustinere,pi esa receptoare: doua lamele indentice de manganin montate la partea inferioara a tubului pirheliometric (capul pirheliometrului. Piesa receptoare este o lama bi metalica instalata in tubul radiometric Alcatuit dintr-un tub metallic de forma literei U. Tubul

(instrument absolut). d.Radiometrul termoelectric RT-50 (instrument relativ).

Determinarea radiatiei difuze si globale a.Piranometrul absolut tip Angstom (instrument absolut). b.Piranometrul Arago-Davy c.Piranometrul termoelectric tip Ianisevski prezinta o de diafragme. Se compune din: piesa receptoare alcatuita dintr-un dis c subtire (2microni) de argint; bateria termoelectrica a radiometrului (36 de te rmoelemente) Are drept piesa receptoare (dotata cu un ecran special) 4 lame subt iri de manganin vopsite diferit (doua cate doua) protejate de o calota semisferi ca de sticla. Galvanometrul este conectat in interiorul cuplurilor termoelectric e. Se compune din doua termometre identice. Alcatuit din 4 parti principale: pie sa receptoare pentru radiatii, suportul, ecranul de umbrire si dispozitivul de u scare. Piesa receptoare este o termobaterie de forma patrata (87 de termocupluri ). Suportul piranometrului este alcatuit dintr-un tub metallic fixat pe un trepi ed. Ecranul de umbrire este un disc metallic, iar dispozitivul de

Determinarea albedoului a.Albedometrul de statie b.Albedometrul portabil c.Fotoelementul cu seleniu d.Solarimetrul Gorozynski uscare este un tub de sticla fixat la partea inferioara a capului piranometrului . Alcatuit dintr-un cap de piranometru instalat pe un suport special (tub metall ic); dispozitiv de uscare; parghie orizontala care sustine ecranul de umbrire; p iesa receptoare. Reprezinta un piranometru Ianisevski modificat. Este alcatuit d intr-un cap piranometric (prevazut cu bucse), o suspensie cardanica si un maner. Are drept piesa receptoare o placa de fier pe suprafata careia este aplicat un strat de selenium acoperit la randul sau cu o pelicula foarte fina de aur sau pl atina. Piesa lui receptoare se compune din mai multe lame acoperite cu negru de fum (in interiorul lor sunt lipite sudurile unui cuplu thermoelectric de tip Mol l). Tubul radiometric este montat in cutia cilindrica.Capul solarimetrului este

Determinarea radiatiei efective a.Pirgeometrul tip Savinov-Ianisevski

Determinarea bilantului radiatiilor a.Bilantometrul b.Galvanometrul radiometric G.S.A.1 suspendat pe un suport in forma de furca prins la randul sau de discul metallic cu care se termina trepiedul de sustinere. Alcatuit din: piesa receptoare este a lcatuita din 4 lame subtiri de manganin si o termobaterie. Se compune din: piesa receptoare alcatuita din doua placi identice obtinute prin impletirea unor fire subtiri de cupru; bateria termoelectrica confectionata din benzi de constantan; placa receptoare; disc suport; manerul bilantometrului. Functionarea lui se baz eaza pe interactiunea a doua campuri magnetice distincte: campul magnetic al bob inei galvanometrului si campul magnetilor permanenti.

Aparate inregistratoare pentru fluxurile radiative din atmosfera a.Piranograful Robitsch model vechi Este alcatuit dintr-o piesa receptoare, un sistem de transmisie si amplificare, un sistem de inregistrare, o placa de montaj si o cutie de protectie. Piesa rece ptoare se

b.Piranograful Robitsch model nou 2.Determinarea efectului luminos al radiatiilor solare a.Luxmetrul de tip Bruno Lange a.Heliograful tip R.Fuess 3.Determinarea duratei de stralucire a soarelui b.Heliograful Metra c.Heliograful universal URSS d.Heliogramele a.Termometrul compune din 3 lame bimetalice de dimensiuni egale. Se deosebeste de cel vechi pr in cateva amanunte de constructie: reactorul este protejat de o carcasa de metal , piesa receptoare este formata din 2 lame bimetalice. Este alcatuit din doua pa rti mari: fotocelula de seleniu (forma unui disc) si galvanometrul Piesa recepto are este o sfera masiva de sticla, se instaleaza pe un suport metalic. Pe una di n partile laterale ale suportubului curbat este gravata scara latitudinilor, iar pe nisa metalica, liniuta indexului Se deosebeste de Heliograful tip R.Fuess pr in faptulk ca este lipsit de bratul metalic curbat si ca dispune de o nivela cu bula de aer folosita in scopul orizontalizarii bazei sale. Foloseste doar doua t ipuri de heliograme: drepte si curbe Principalele parti: 4.Determinarea Heliografele

Termometre cu

temperaturii aerului citire directa meteorologic ordinar b.Termometrul de maxima c.Termometrul de minima rezervorul (forma sferica, cilindrica sau troconica), tubul capilar, scara (plac uta alungita de portelan alb, pe ea sunt gradate o serie de diviziuni) si tubul protector (construit dintr-o sticla speciala). Este asemanator celui ordinar de care se deosebeste printro ingustare a tubului capilar si prin lungime. Se deose bete de celelalte termometre prin: - rezervorul cu alcool (are dimensiuni mai mar i) - forma rezervorului (cilindric i asemntoare unei furci sau literei U). d.Termometrul de minima si maxima Six-Bellani

Termometre inregistratoare (termografe) a.Termografe cu lama bimetalica b.Termograful tip Alcatuit dintr-un tub capilar de forma literei U care se termina in ambele capete cu cate un rezervor cilindric. Au drept piesa receptoare o lama bimetalica curba ta obtinuta prin sudarea a doua lamele cu coeficienti de dilatare diferiti. Alca tuit dintr-o

URSS model vechi Termograful tip URSS model nou Termograful tip Junkalor Termograful tip Rossel Termograful tip Fischer cutie metalica, lama bimetalica, parghie metalica. Se compune dintr-o cutie de m aterial plastic al carei capac este prevazut pe trei parti cu geamuri Format din tr-o cutie metalica, al carei capac are in partea anterioara un geam curbat plex iglas. Se compune dintr-o cutie metalica ai carei pereti sunt construiti in cea mai mare parte dintr-un geam curbat de Plexiglas. Deosebirea fata de celelalte c onsta in faptul ca piesa receptoare este alcatuita din doua lame bimetalice apro ape circulare. Spre deosebire de celelalte are piesa receptoare in interiorul cu tiei aparatului, ventilatia facandu-se prin orificiile practicate in peretii de plexiglas ai capacului. c.Termografe cu tub Bourbon Termograful tip R.Fuess Termograful tip J.Richard 5. Determinarea temperaturii solului Termometrele de sol tip Savinov Alcatuit din: rezervor, tub capilar, scara, tub protector.

Termometrele de sol tip RDG Se instaleaz pe parcela dezgolit de vegetaie n serii de cte 6 respectiv 10 termometre . Termometrul de sol cu tragere vertical are rezervorul mult mai mare n comparaie c u cel ordinar, el fiind protejat de un tub de protectie care prezint n dreptul scri i o deschidere longitudinal ce permite citirea temperaturii.

Termometrele de sol cu tragere vertical (extractive) 6.Determinarea temperaturii apei 7.Masurarea umezelii aerului Termometre cu cupluri termoelectrice Termometre cu rezistenta electrica Termisto ri Psihrometrele cu a. Psihrometrele de aspiratie statie cu ventilatie artificia la b. Psihrometrul cu ventilatie artificiala tip Assmann Este alcatuit din doua termometre psihrometrice indentice. Se compune din doua t ermometre ordinare, identice care au insa dimensiuni mai reduse. Sunt fixate int r-o montura metalica nichelata formata dintr-un tub central care se bifurca la p artea inferioara in doua tuburi laterale. c.Psihrometrul

Psihrometrele fara aspiratie electric cu ventilatie artificiala tip Rossel a. Psihrometru de statie tip Augus t Alcatuit din doua termometre psihrometrice identice fixate pe un stativ vertical . b.Psihrometrul prastie Format din: cadru metalic, ax, termometru uscat si umed, ecrane metalice si mane r. Se compune dintrun cadru metallic in interiorul caruia este fixat un suport d e metal in forma literei U, ax, scripete dublu Are ca piesa receptoare 1-4 fire de par omenesc, blond, degresat. Alcatuit dintr-un cadru metalic, avand drept pies a receptoare un singur fir de par Are ca piesa receptoare o membrane organica ci rculara trata special.

Higrometrele de absorbtie cu fir de par a. Higrometrul Koppe b. Higrometrul de tip Fuess c.Higrometrul tip URSS

Higrometrele de absorbtie cu membrane organica a. Higrometrul de tip M-39

Higrografe a.Higrograful tip R.Fuess Piesa receptoare: 35 de fire de par omenesc care

Higrograful tip Junkalor Higrograf tip Fischer Higrograful tip W.Lambrecht b.Higrograful tip J.Richard alcatuiesc un manunchi dispus orizontal Piesa receptoare: 35-40 de fire de par o menesc ale caror capete sunt fixate pe un cadru metalic Piesa receptoare: 10-12 fire de par grupate in doua lire a cate trei manunchiuri fiecare. Piesa receptoa re: 15 fire de par care constituie laolalta un dispozitiv in forma de lira. Pies a receptoare: 35-40 de fire de par omenesc ale caror capete sunt prinse cu ajuto rul unor suruburi mici intre placutele de alama. c.Higrograful tip URSS model vechi d.Higrograful tip URSS model nou raze gama Aparatul cu rezistenta electrica AM-11 Aparatul cu