Protectia marcilor in UE

Manceru Andreea Claudia

O marc comercial, identificat prin simbolul , reprezint un nsemn distinctiv utilizat de un individ, organiza ie comercial sau alt persoan !uridic pentru a identifica un produs sau serviciu n fa a poten ialilor consumatori, "i pentru a arta c toate produsele ce o poart provin dintr#o surs unic, pentru a face distinc ia ntre produsele sau serviciile proprii "i cele ale altor entit i$ O marc comercial este o form de proprietate intelectual, de regul un nume, un cuv%nt, o fraz, un logo, un simbol, o imagine, sau o combina ie a acestor elemente$ Marca comunitar constituie un sistem independent de protec ie pe ntreg teritoriul Uniunii Europene, nesubstituindu#se nici mrcii na ionale "i nici celei interna ionale$ Prin nregistrarea mrcii comunitare se ob ine un titlu unic ce asigur protec ie unitar pe ntreg teritoriul Comunit ii Europene$ Protec ia prin marca comunitar nu are un caracter obligatoriu "i nici e&clusiv, iar companiile care nu sunt interesate n protec ia mrcilor pe teritoriul Uniunii Europene, pot s#"i prote!eze mrcile pe cale na ional "i interna ional$ Proprietarul unei mrci nregistrate poate ini ia proces pentru a preveni utilizarea neautorizat a mrcii pe care o de ine$ 'nregistrarea unei mrci nu este ntotdeauna obligatorie$ Acesta poate "i el s ini ieze proces, dar o marc nenregistrat poate fi prote!at doar n aria geografic n care este folosit sau n regiuni n care ar fi de a"teptat s se e&tind$ O marc poate fi, de asemenea, desemnat "i de ctre urmtorul simbol( ) * +pentru o marc nenregistrat # marc folosit pentru promovare sau bunuri de brand, ) +pentru o marc de servicii industriale nenregistrat care este o marc utilizat pentru a promova sau servicii de brand, E&ist, de asemenea, o serie de mrci non#conven ionale cuprinz%nd mrcile care care nu se ncadreaz n aceste categorii standard$ Proprietarul unei marci comerciale nregistrate poate ncepe o ac iune n !usti ie pentru nclcarea drepturilor de autor pentru a preveni utilizarea neautorizat a mrcii n cauz$ Cu toate acestea, nregistrarea nu este necesar$ Proprietarul unei mrci de drept comun poate depune, de asemenea, o marc nenregistrat care poate fi prote!at numai n zona geografic n care aceasta a fost utilizat sau n zonele geografice n care se poate a"tepta n mod rezonabil s se e&tind$ -ermenul de .marc. este, de asemenea, utilizat informal pentru a se referi la orice atribut distinctiv prin care un individ este u"or de identificat, cum ar fi caracteristicile bine cunoscute ale unei celebrit i$ /ormele sub care se poate prezenta o marc sunt multiple Mrcile literale sunt constituite din cuvinte sau dintr#o combina ie de litere$ Mrcile constituite din cuvinte trebuie s fie deosebit de distinctive$ Mrcile figurale sunt constituite din reprezentri grafice plane sau n relief, monocolore sau policolore, care nf i"eaz forma produsului sau ambala!ul acestuia$ Mrcile combinate # sunt rezultate din combinarea mai multor elemente( cuvinte, litere, cifre, reprezentri grafice, forma produsului, ambala!ul, toate acestea fiind nf i"ate ntruna sau mai multe culori$ 0n 1omania, dreptul asupra unei marci este dobandit si prote!at in baza prevederilor 2egii nr$ 3456773 privind marcile si indicatiile geografice +82egea 349,$ :incolo de dispozitiile privitoare la conditiile de inregistrare si de obtinere a protectiei unei marci, 2egea 34

contine si prevederi referitoare la inregistrarea internationala a marcilor$ 0n conformitate cu dispozitiile 2egii 34, in conditiile in care o persoana doreste sa inregistreze o marca numai la nivel national, aceasta obtine protectie pentru marca sa doar in 1omania$ Anterior lunii ianuarie a anului ;<<=, era imposibil pentru cetatenii romani si pentru persoanele !uridice de nationalitate romana sa inregistreze o marca la nivel european apeland la o singura procedura, deoarece 1omania nu devenise inca stat membru al UE$ -oate acestea s#au sc>imbat odata ce statul roman a devenit stat membru al UE$

Protectia marcii la nivelul UE Pentru a inregistra o marca la nivel UE, solicitantul trebuie sa depuna cererea in acest sens la Oficiul privind Armonizarea Pietei 0nterne +O?0M, # Marci, :esene si Modele 0ndustriale, avand sediul in Alicante, @pania$ Procedura inregistrarii marcii la nivel comunitar european este prevazuta in :irectiva nr$3756<4 a Consiliului UE din ;6 decembrie 6733 cu privire la armonizarea legislatiilor statelor membre in domeniul marcilor si in 1egulamentul nr$4<574 al Consiliului, din ;< decembrie 677A, asupra marcii comunitare$ 0n timp ce :irectiva prevede doar masuri de baza privitoare la buna functionare a pietei interne nerealizand o reala armonizare a legislatiilor statelor membre UE in domeniul protectiei marcilor, 1egulamentul reprezinta instrumentul legislativ cu directa aplicabilitate in toate statele membre ale Uninii Europene$ Marca comunitara reprezinta un sistem independent de protectie in UE, nefiind un substitut pentru protectia marcii la nivel national$ 0n cadrul procedurii europene unice si unitare a inregistrarii marcii pot aparea diverse obstacole, precum imposibilitatea utilizarii marcii comunitare in unele state membre ale UE$ 0n cazul in care o marca nationala a fost inregistrata intr#un stat anterior aderarii acestuia la UE, poate aparea coe&istenta unei marci comunitare cu o marca identica sau similara la nivel national$ :e asemenea, cand e&ista doua marci similare sau identice, una la nivel national si cealalta la nivel comunitar european, un comerciant poate fi autorizat sa utilizeze acea marca pe tot cuprinsul UE, cu e&ceptia statului in care marca fusese inregistrata ca marca nationala, sau poate obtine in instanta anularea marcii nationle$ Un astfel de conflict poate fi rezolvat apeland la principiul vec>imii marcii$ Acest principiu presupune, pe de o parte, ca, in cazul in care marca comunitara este cea mai vec>e, atunci marca nationala va fi anulata si marca comunitara va fi utilizata si pe teritoriul unde fusese inregistrata marca nationala, ca si pe intreg spatiul UE$ Pe de alta parte, daca marca nationala este mai vec>e, proprietarul poate continua sa o utilizeze in statul respectiv, iar marca comunitara nu va putea fi folosita pe teritoriul unde marca este prote!ata de legea nationala$ Aceata interdictie este valabila atata timp cat proprietarul marcii nu si#a dat acordul ca altcineva sa utilizeze marca$ Marca comunitara confera drepturi prioritare raportat la toate marcile subsecvente si la orice alt conflict de drepturi asupra unei marci anterioare in toate statele membre UE$ Aceasta permite proprietarilor unor marci comunitare nu numai sa isi prote!eze drepturile e&lusive asupra marcilor comunitare la nivelul UE, dar si sa prevaleze asupra unor drepturi nationale ulterioare$ Ca si in cazul marcii nationale, si marca comunitara poate fi transferata in diferite modalitati precum licentierea, cesiunea sau francizarea pentru intreaga piata comunitara$ Optiunea pentru tranferul ori cesiunea marcii comunitare este esentiala pentru managementul unei companii$ O marca comunitara poate fi transferata separat de orice alt transfer de bunuri ale companiei, pentru unele sau pentru toate produsele si serviciile pentru care a fost inregistrata$ O marca comunitara poate fi, de asemenea, licentiata pentru toata UE sau pentru o parte a UE, licenta putand fi e&clusiva sau non# e&clusiva$ :upa cum am mentionat mai sus, in cazul inregistrarii unei marci comunitare, solicitantul obtine protectie unitara in tot spatiul comunitar european$ O asemenea inregistrare europeana produce aceleasi efecte in fiecare si in toate statele membre UE, iar orice operatiune de transfer avand ca obiect marca comunitara produce efecte in intregul spatiu UE$ 0nregistrarea unei marci, atat la nivel european cat si la nivel national, confera proprietarului atat un drept e&clusiv de a folosi marca pentru produse si5sau servicii pentru o perioada de 6< ani de la data depunerii cereri de inregistrare, cat si un drept de a le interzice tertilor de a utiliza acea marca sau de a o reproduce in mod fraudulos$ 2a

Marca a devenit astazi un puternic mi!loc de presiune asupra pietei si, desi legea nu obliga la inregistrarea marcilor, atat producatorii cat si furnizorii de servicii au interes sa# si prote!eze afacerile$ :e asemenea, prin interactiunea dintre productie si consum, putem spune ca marca este un fel de arbitru in organizarea pietei, un mi!loc de corelare a cererii cu oferta$ O marca este orice semn care serveste pentru diferentierea pe piata a produselor si seviciilor unei persoane sau societati de cele ale concurentei$ Este absolut necesar ca ea sa diferentieze produsul sau serviciul acestei persoane sau societati pentru a evita confuzia cu alte produse sau servicii identice sau similare$ Pentru consumator marca reprezinta cel mai comod mi!loc de a recunoaste o categorie de produse sau servicii ce i#a fost recomandata sau pe care e&perienta l#a determinat sa o prefere altor produse sau servicii de aceeasi natura$ Pentru o companie, marca reprezinta un mi!loc de a cuceri si a pastra clientii$ O marca poate fi constituita dintr#un cuvant, din litere, cifre, nume, desene, etic>ete, sloganuri, imagini$ -ot mai multe tari permit inregistrarea unor marci denumite neconventionale, cum ar fi( B @emne sonore +sunete, Un e&emplu clasic de marca sonora este tonul de apel al firmei CoDia B @emne tactile O singura atingere a unui obiect poate duce la recunoasterea acestuia, de e&emplu daca suprafata atinsa are o structura sau o forma specificaE de e&emplu, sticla de Coca#Cola a fost proiectata in anul 676F, astfel incat sa poata fi recunoscuta si in intuneric B Marci compuse dintr#o singura culoare Pentru ca o culoare sa poata fi considerata marca, solicitantul trebuie sa faca dovada distinctivitatii dobindite prin acea culoareE cele mai cunoscute e&emple sunt( culoarea rosie pentru bauturile racoritoare Coca# Cola, sau servicii de telecomunicatii GodafoneE culoarea violet, pentru ciocolata a firmei MilDaE culoarea orange, pentru servicii de telecomunicatii Orange B Marci gestuale Acestea sunt cazuri particulare ale marcii in miscareE un e&emplu de marca gestuala este marca ce reproduce doua degete cu gestul de a taiaE acest gest este cunoscut din reclamele pentru ciocolata -H0I :efinirea conceptului 2egea nr$ 3456773 privind mrcile si indicatiile geografice, publicat n Monitorul Oficial nr$ 6J65;A aprilie 6773 mentioneaz( 8Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafic, servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau !uridice de cele apartin%nd altor persoane$ Pot constitui mrci, semne distinctive cum ar fi( cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale si, n special, forma produsului si a ambala!ului su, combinatii de culori, precum si orice combinatie a acestor semne9$ 2egea rom%neasc consacr principiul transmisibilit ii, at%t totale, c%t "i par iale, a dreptului la marca individual, dar n perioadele de nceput ale protec iei mrcilor, 8posibilitatea transmiterii dreptului la marci a fcut obiectul unor controverse doctrinare, iar argumentele formulate au influen at legisla ia "i !urispruden a, care de#a lungul timpului au oscilat ntre doua opinii opuse$9

A fost lansat opinia intransmisibilit ii, specific rilor germane "i anglo#sa&one, unul dintre principalii sus intori ai acestei opinii fiind K$ Lo>ler, care considera marca 8un mi!loc de fi&are a originii produselor9, o e&presie a activit ii productorului$ El sus inea c dreptul la marci este netransmisibil, pentru c acesta 8este un drept personal, n sensul c reprezint un semn distinctiv al personalit ii celui care fabric produsul asociat cu marca$9 :ar K$ Lo>ler admitea, totu"i, ideea transmiterii dreptului la marca, ns numai mpreun cu ntreprinderea care o folose"te$ El mai afirm c 8folosirea ndelungat a mrcii a transferat asupra ntreprinderii unele caracteristici ale personalit ii titularului mrcii n asemenea msur nc%t un transfer al mrcii fr ntreprindere ar ec>ivala cu un fals9$ 2egea privind mrcile "i indica iile geografice + 2egea nr$ 3456773, define"te conceptul de marca astfel( marca este un nsemn susceptibil de reprezentare grafic servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau !uridice de cele ale altor persoane$ Marca este de fapt un semn suplimentar, ata"at produsului care i permite consumatorului s deosebeasc mai multe produse identice sau similare$ Galoarea mrcii const n informa ia pe care o furnizeaz consumatorului, cu privire la originea produselor, astfel nc%t acesta sa aleag produsul care corespunde cel mai bine cerin elor$ :ac marca este considerat o garan ie a calit ii produselor pe care se aplic sau la care se ata"eaz, apare firesc ca ea s nu poat fi deta"at de ntreprindere$ 8Marca este, n dreptul nostru, un bun transmisibil, at%t cu titlu gratuit, c%t "i cu titlu oneros, at%t total, c%t "i n parte, mpreun cu ntreprinderea sau fondul de comer , c%t "i separat$9 Produsele altei ntreprinderi creia i s#ar transmite marca ar fi, inevitabil, de o alt calitate dec%t ale titularului ini ial al mrcii$ Unii autori au afirmat c>iar c func ia de garan ie a calit ii produselor, pe care o ndepline"te marca, o face s fie incompatibil cu ideea transmisibilit ii, deoarece, transmis unei alte ntreprinderi, ea ar e&prima o alt calitate, ceea ce ar nsemna inducerea n eroare a consumatorului$ /unc ia de diferen iere a produselor a fost ini ial o 8func ie de identificare a productorului9, dar metamorfoza produs n aceast func ie de provenien a fost determinat de 8depersonalizarea produc iei industriale9$ :ac, la nceput, diferen ia subiectele dreptului de marci, cu timpul, marca a!unge s diferen ieze obiectele acestuia "i, implicit, diferen iind obiectele, ea permite sc>imbarea subiectelor$ 'n rela ia mrcii cu consumatorul, e&ist ideea c transferul liber al mrcii favorizeaz inducerea n eroare a consumatorilor asupra originii produselor, idee care este ns combtut u"or, deoarece marca diferen iaz produsul, nu productorul$ Cu ntotdeauna, consumatorii cunosc productorul, cu toate acestea, ei se orienteaz spre un produs verificat "i apreciat$ Ma!oritatea legisla iilor care sunt n vigoare oblig ns beneficiarul transmisiunii de a asigura men inerea calit ii produselor sau serviciilor reprezentate de marca n cauz$ /unc ia de garan ie a calit ii, pe care o presupune marca, nu are o conota ie !uridic, ci una moral, ea este totu"i important, pentru c asigur sanc iunea consumatorului, care va renun a ulterior la ac>izi ionarea produsului sau serviciului respectiv, orient%ndu#se spre concuren $ 8C>eltuielile mari, pe care le presupune opera iunea de transmisiune a mrcii nu permite beneficiarului reducerea calit ii9 "i, n concluzie, 8 pierderea reputa iei

mrcii pe care a ac>izi ionat#o cu at%t efort9 'ns, pe de alt parte, interdic ia transmisiunii mrcii ar favoriza frauda la lege, deoarece n practic, o organiza ie poate renun a la marci, urm%nd ca cesionarul s efectueze imediat depozitul aceleia"i mrci$ 'n acest fel, marca poate s fie preluat fr condi ia prealabil a calit ii, ceea ce nseamn, de asemenea, o inducere n eroare a consumatorului$ 0n 1om%nia, mrcile sunt prote!ate prin nregistrarea lor la O@0M in temeiul 2egii nr$ 3456773 privind mrcile "i indica iile geografice "i al ?otr%rii de Muvern nr$ 3A56773 de implementare a prevederilor legii nr$ 3456773, precum si al Ordonan ei de Muvern nr$ 4656773 privind ta&ele in domeniul protec iei propriet ii industriale$ -ratatele si conven iile interna ionale in vigoare in 1om%nia privind mrcile si indica iile geografice ( # Aran!amentul de la Madrid si Protocolul privind Aran!amentul de la Madrid E # Aran!amentul de la Cisa privind clasificarea produselor si serviciilor in vederea nregistrrii mrcilor si Aran!amentul de la Giena privind clasificarea elementelor figurative ale mrcilor E # -ratatul lege privind mrcile+-2-, # Conven ia de la Paris Mrcile au o influen important n via a noastr$ 1eprezint o e&presie a pie ei libere a unei societ i democratice$ Acestea au un impact profund n calitatea vie ii noastre "i pot reprezenta o modalitate de a vedea lumea altfel$ Mrcile ne coloreaz via a, reflect valorile societ ii noastre$ :ar mrcile mari nu se construiesc peste noapte$ Acestea necesit permanent un mi& de strategie, finan e, consiliere !uridic "i comunicare#marDeting pentru a#"i optimiza valorile$ O marca !oac trei roluri fundamentale n decizia de cumprare( a!ut la prelucrarea informa iilor, asigur securitate la cumprare "i ofer satisfac ie n utilizarea produsului, respectiv serviciului$ Marca reu"e"te prin mecanisme comple&e atingerea mai multor nivele de comunicare$ Astfel beneficiile func ionale +concrete, palpabile,, precum "i cele emo ionale +intangibile, de genul satisfac iei referitoare la ceea ce ai ob inut, status, sensul de a fi, sentimentul c faci o alegere dreapt, confer mrcii putere de convingere$ Mrcile au devenit mi!locul de a# i e&prima punctul de vedere sau o atitudine sigur, definit$ Mrcile sunt o cale ideal de a ne e&prima pe noi n"ine c individualit i$ Coi definim "i dezvluim aspecte ale caracterului nostru prin mrcile pe care le alegem$ Marca a devenit o parte integrant a felului n care oamenii se autodefinesc, un limba! social acceptat, un mi!loc de comunicare$ Ce poate a!unge o nou marca de succesN Aproape oriceO Orice produs le ofer oportunit i de a crea o imagine n minte care este unic$ Aproape orice produs poate dep"i limitele str%mte, nguste ale categoriei sale$ Produsele, la urma urmei, au cicluri de via clasice$ Mrcile bine construite promovate ar putea tri ve"nic$ Oricine dore"te s construiasc o marca de succes trebuie s nceap de la cel mai bun "i real punct de plecare, "i anume de a se afla printre consumatori "i de a identifica ceea ce le place sau le displace n legtura cu acea marca$ Pentru a men ine o marc n via trebuie s faci ceva nou, inedit, total nea"teptat, dar binevenit$ 2a anumite intervale de timp, este dezirabil s .dai o lovitur. ntr#o nou direc ie, s surprinzi consumatorul, s adaugi o nou dimensiune mrcii, s o reenergizezi$

O marca de succes inventeaz "i reinventeaz o ntreag categorie de produse5servicii$ O marca de succes este o poveste neterminat$$$ Marca este ca o bi!uterie aflat ntr#o vitrin( i spui c po i tri far ea, dar te sim i mult mai bine atunci c%nd este a ta$ Marca transmite un mesa! despre tine, despre ceea ce e"ti, despre ceea ce ai putea deveni$ Av%nd o marca, intri ntr#o lume n care succesul are o valoare de pia "i se regse"te n profitul ob inut$ Marca te face vizibil "i i permite s intri n competi ie$ -e apropie de succes, dar nu i#6 garanteaz$ Poate de aceea e&ist o fascina ie a mrcii( pentru c devine mult mai important atunci c%nd nu o ai$ @uccesul nu e la ndem%na oricui$ O marca de top se construie"te, se impune "i se dezvolt dup strategii bine puse la punct$ $ Marca n economia contemporan 6$ Considera ii cu privire la proprietatea industrial "i intelectual 'n economia mondial contemporan, locul central l de ine intensificarea progresului "tiin ifico#te>nic, precum "i muta iile calitative care se produc n cadrul acestuia$ /r a negli!a importan a altor factori, performan ele economiilor na ionale, precum "i cele ale diferitelor firme care le compun, se datoreaz ntr#o msur >otr%toare intensit ii "i calit ii progresului "tiin ifico#te>nic, vitezei cu care acesta se introduce n practica economic$ Progresul "tiin ifico#te>nic condi ioneaz de asemenea eficien a economic at%t pe pia a intern, c%t "i n ceea ce prive"te participarea la afacerile economice interna ionale$ Crea ia "tiin ifico#te>nic s#a manifestat nc din Antic>itate, cea mai prolific n acele vremuri fiind C>ina, creia i apar in mai mult de !umtate din inven iile "i descoperirile fundamentate pe care se reazem lumea modern $ 'n timp, contribu ii semnificative la dezvoltarea "tiin ei au adus "i alte popoare din lumea arab, din Europa "i n vremurile mai apropiate din America de Cord$ Activitatea creatoare, de inven ie "i inovare, de perfec ionare a metodelor "i te>nicilor de produc ie "i comercializare a fost consacrat sub forma unui drept de proprietate al celor care realizeaz pentru prima oar o asemenea activitate$ Asigurarea protec iei industriale a cunoscut n timp o serie de evolu ii( includerea n tratatele comerciale a unor clauze speciale, nc>eierea de conven ii interna ionale bilaterale, trecerea la conven ii multilaterale$ DREPTUL MATERIAL PRIVIND MRCILE @emnele care pot constitui mrci Pot constitui mrci orice semne susceptibile de reprezentare grafic( cuvinte +inclusiv nume de persoane,, litere, cifre, desene, combina ii de culori, elemente figurative, forme tridimensionale, n special forma produsului sau a ambala!ului acestuia, precum "i orice combina ii ale acestor semne, cu condi ia ca ele s poat servi la deosebirea produselor "i5sau serviciilor unei persoane fizice sau !uridice de cele ale altor persoane fizice sau !uridice$ -itularul mrcii -itular al mrcii este persoana fizic sau !uridic ori grupul de persoane fizice "i5sau !uridice n numele creia5cruia marca este prote!at n conformitate cu prezenta lege$

:repturile dobndite prin nregistrarea mrcii n 1egistrul na ional al mrcilor se confirm prin titlul de protec ie # certificatul de nregistrare a mrcii$ :repturile asupra mrcii pot fi dobndite individual sau n coproprietate n indiviziune$ Modul de utilizare a drepturilor n coproprietate asupra mrcii se stabile"te prin acordul nc>eiat ntre coproprietari$ 'n caz contrar, litigiul se solu ioneaz de instan a de !udecat competent$ Motive absolute de refuz +6, @e refuz nregistrarea( a, semnelor care nu ndeplinesc condi iile prevzute la art$FE b, mrcilor care snt lipsite de caracter distinctivE c, mrcilor constituite e&clusiv din semne ori din indica ii ce pot servi n comer pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destina ia, valoarea, originea geografic, timpul fabricrii produsului sau prestrii serviciului, alte caracteristici ale acestoraE d, mrcilor constituite e&clusiv din semne ori din indica ii devenite uzuale n limba!ul curent sau n practicile comerciale loiale "i constanteE e, semnelor constituite e&clusiv din forma impus de ns"i natura produselor sau din forma produsului necesar pentru ob inerea unui rezultat te>nic, sau din forma care confer valoare esen ial produsuluiE f, mrcilor care snt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri ori pre!udiciaz imaginea "i interesele statuluiE g, mrcilor care pot induce n eroare consumatorul n ceea ce prive"te originea geografic, calitatea ori natura produsului "i5sau a serviciuluiE >, mrcilor care con in reproduceri sau imita ii de steme, drapele "i embleme de stat, denumiri oficiale sau istorice de state ori abrevierea lor, denumiri depline sau abreviate de organiza ii interna ionale "i interguvernamentale, semne, sigilii oficiale de control, de garan ie "i de marcare, decora ii "i alte semne de distinc ie care, n lipsa autoriza iei autorit ilor competente, trebuie refuzate n conformitate cu art$J ter din Conven ia de la Paris pentru protec ia propriet ii industriale din ;< martie 633A, denumit n continuare Convenia de la ParisE i, mrcilor care con in reproduceri de insigne, de embleme sau de ecusoane, altele dect cele prote!ate conform art$J ter din Conven ia de la Paris, "i care prezint un interes public deosebit, cu e&cep ia cazurilor cnd nregistrarea este autorizat de autorit ile competenteE !, mrcilor care con in semne de nalt valoare simbolic, n special simboluri religioaseE D, mrcilor care con in ori snt constituite( # dintr#o indica ie geografic menit s identifice vinuri sau alte produse alcooliceE sau # dintr#o desemnare identic ori similar cu o indica ie geografic sau cu o denumire de origine prote!at pe teritoriul 1epublicii Moldova, n cazurile cnd produsele nu au originea corespunztoare indica iei geografice sau denumirii de origine, c>iar dac originea adevrat a produsului este indicat, ori dac indica ia geografic sau denumirea de origine este utilizat n traducere ori este nso it de e&presii cum ar fi Pde genul9, Pde tipul9, Pde stilul9, Pimita ie9 sau de o e&presie similar, precum "i n cazul cnd mrcile snt solicitate pentru produse neacoperite de indica ia geografic sau de denumirea de origine prote!at n msura n care aceste produse snt comparabile cu cele pentru care indica ia geografic sau denumirea de origine este prote!at ori n msura n care utilizarea mrcii solicitate, fr un motiv

!ustificat, ar permite s se ob in un profit nemeritat din reputa ia indica iei geografice sau a denumirii de origine prote!ate$ +;, :ispozi iile alin$+6, lit$b,#d, nu se aplic dac solicitantul prezint suficiente dovezi c, pn la data de depozit a cererii de nregistrare a mrcii "i ca urmare a folosirii acesteia, marca a dobndit un caracter distinctiv n raport cu produsele "i5sau serviciile revendicate$ +A, @emnele men ionate la alin$+6, lit$>, "i i, pot fi incluse ca elemente neprote!ate n marc dac nu ocup n aceasta o pozi ie dominant "i dac e&ist decizia corespunztoare a autorit ii competente$ Autorit i competente ale 1epublicii Moldova snt( Parlamentul # privind folosirea reproducerilor sau imita iilor @temei de @tat "i :rapelului 1epublicii MoldovaE Muvernul # privind folosirea denumirii oficiale sau istorice a statuluiE ministerele # privind folosirea semnelor, sigiliilor oficiale de control, de garan ie "i de marcare, aprobate de ministerul respectiv$ +4, 0ndica iile geografice "i denumirile de origine prote!ate pe teritoriul 1epublicii Moldova pot fi incluse n marc doar n cazul n care solicitantul de ine dreptul de utilizare a indica iei geografice sau a denumirii de origine prote!ate$ 0ndica iile geografice ale altor state vor fi admise pentru utilizare n cadrul mrcii n cazul n care aceast utilizare nu contravine prevederilor prezentei legi "i e&ist nregistrarea n ara de origine$ 0ndica iile geografice "i denumirile de origine prote!ate incluse n marc vor constitui elementele neprote!ate ale mrcii$ Articolul 8. Motive relative de refuz +6, 'n afara motivelor de refuz prevzute la art$=, se refuz nregistrarea "i n cazul cnd marca( a, este identic cu o marc anterioar nregistrat pentru produse "i5sau servicii identiceE b, este identic ori similar cu o marc anterioar "i, din cauza identit ii ori similitudinii produselor "i5sau serviciilor pe care le desemneaz cele dou mrci, e&ist riscul de confuzie pentru consumator, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioarE c, este identic ori similar cu o marc anterioar "i este solicitat spre nregistrare pentru produse "i5sau servicii care nu snt similare cu cele pentru care marca anterioar este nregistrat, n cazul cnd marca anterioar se bucur de renume n 1epublica Moldova "i dac utilizarea mrcii solicitate, fr un motiv !ustificat, ar aduce un profit nemeritat din caracterul distinctiv ori din renumele mrcii anterioare sau le#ar aduce atingere acestora$ +;, 'n sensul alin$+6,, mrci anterioare snt( a, mrcile a cror dat de depozit sau, dup caz, de prioritate, n sensul art$A4, este anterioar datei de depozit a cererii de nregistrare a mrcii, innd cont, dup caz, de dreptul de prioritate, n sensul art$AA sau, dup caz, n sensul art$AF, invocat n spri!inul acestei mrci, "i care apar in urmtoarelor categorii( # mrci nregistrate n 1epublica MoldovaE # nregistrri interna ionale care "i e&tind efectele n 1epublica MoldovaE b, cererile de nregistrare a mrcilor men ionate la lit$a,, sub rezerva nregistrrii acestoraE c, mrcile care, la data de depozit a cererii de nregistrare a mrcii sau, dup caz, la data priorit ii invocate n spri!inul cererii n conformitate cu art$AJ, snt recunoscute notorii n 1epublica Moldova n sensul art$J bis din Conven ia de la Paris$

+A, O marc este refuzat la nregistrare, de asemenea, n cazul cnd agentul sau reprezentantul celui care este titularul mrcii respective n una din rile Uniunii solicit nregistrarea acesteia pe propriul su nume, fr autoriza ia titularului, cu e&cep ia cazului cnd agentul sau reprezentantul "i !ustific ac iunile$ +4, O marc este refuzat la nregistrare "i n cazul cnd( a, drepturile, decurgnd dintr#un semn folosit n circuitul comercial, au fost dobndite pn la data de depozit a cererii de nregistrare a mrcii sau, dup caz, pn la data priorit ii invocate n spri!inul cererii, n cazul n care acest semn confer proprietarului dreptul de a interzice utilizarea unei mrci ulterioareE b, aduce atingere unui drept anterior, altul dect cele men ionate la lit$a, din prezentul alineat "i la alin$+;,, n special dreptului la nume, dreptului la imagine, unui drept de autor, dreptului la o indica ie geografic sau la o denumire de origine prote!at, la un desen sau la un model industrial prote!at, unui alt drept de proprietate industrial prote!at conform legiiE c, aduce atingere unui drept anterior ce ine de imaginea sau de numele unei personalit i notorii n 1epublica Moldova$ +F, Cu poate fi refuzat nregistrarea unui semn n calitate de marc, din motivele prevzute la alin$+6, "i +4,, n cazul n care titularul mrcii anterioare sau al dreptului anterior ori succesorul lui de drepturi, ori, dup caz, autoritatea abilitat cu ocrotirea valorilor culturale ale statului "i e&prim consim mntul e&pres pentru nregistrarea semnului posterior, cu e&cep ia mrcilor identice solicitate pentru produse "i5sau servicii identice$ +J, Catura produselor "i5sau serviciilor pentru care se solicit nregistrarea mrcii n nici un caz nu constituie un obstacol la nregistrarea acesteia$