Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare al Republicii Moldova

Universitatea Agrar de Stat din Moldova

Facultatea de zootehnie i biotehnologii Catedra de zootehnie general

Lucrare de curs
Varianta XXV

A efectuat: Studentul facultii de medicin veterinar anul II, gru a !

A verificat Chiinu 200

Conf"Univ"#"#rancean

Introducere
$utriia i Alimentaia animaleelor domestice are un rol deosebit %n meninerea sntii, funciei de re roducie, creterii i dezvoltrii, rocesului de ameliorare i realizrii arametrilor lanificai" &ucrarea incearca sa abordeze roblema o timizarii hranei entru animalele de ferma, intr'un mod com le(, ince ind cu caracteristica organole tica, calitativa si metodele de astrare recum si conservarea unor nutreturi folosite in alimentatia gru elor de animale ro use in lucrare" A oi continua cu a recierea valori nutritive a acestor nutreturi si calcularea energiei metabolice" $umai cunoscind valoarea nutritiv a nutre)urilor folosite %n alimentaia animalelor utem alege varianta de o timizare a hranei *n funcie de starea fiziologic i gru area din care face arte animalul" In cadrul lucrrii date ni se cere s determin+m normele de hrnire i s alctuim raia zilnic de alimentaie entru tineretul suin su us %ngrrii i entru o oaie %n gestaie, lu%nd %n consideraie starea fiziologic i tehnologia de cretere a animalului" S re sf%ritul lucrrii ni se une entru analiz i calcul hrnirea centralizat a animalele din toate gru ele" &ucrarea oart un caracter, mai mult ractic dec%t teoretic, cu rinz%nd calcularea valorii nutritive i energetice a c%torva nutreuri, alctuirea reetelor zilnice de hran entru dou gru e de animale i calcularea necesarului anual de nutreuri entru ma,oritatea gru elor de animale domestice crescute du tehnologii s eciale de %ntreinere i e( loatare"

I!

Cerin"e:

1.Calculai valoarea nutritiv energetic (general) n uniti nutritive ovz i energie metabolic la urmtoarele nutreuri: paie de mzriche grune !orz pentru ovine i porcine. ".#eterminai normele de hran i alctuii raia pe perioada de var pentru o $croa% lactant cu & purcei cu vr$ta pn la " ani cu ma$a vie "'( )g care $e narc la vr$ta de *' de zile.

*.+ormulai raia pe perioada de iarn penru o vac cu ma$a corporal de '(( )g i producia zilnic de lapte 1, )g cu * & - de gr$ime cu $imptome de hipotonie a pre$tomacelor. #e$crie tulburrile de hipotoniei a pre$tomacilor indicai $imptomele cile de prevenire i de nlturare.

..Calculai nece$arul anual de nutreuri pentru urmtorul e%ectiv de animale (n baza raiilor calculate n ntrebrile " * i a datelor din literarur).

$r" -" !"

S ecia animalelor #aci Scroafe lactante

$r" de ca ete -!. /.

#! Calculai valoarea nutritiv energetic (general) n uniti nutritive ovz i

energie metabolic la urmtoarele nutreuri: paie de mzriche grune !orz pentru ovine i porcine.

$R%&L ' /ordeum vulgare 0.

#! Importan"a fura(er 0intre cerealele ioase, orzul are vechimea cea mai mare %n cultur av1nd numeroase %ntrebuinri2 3 %n alimentaia omului se folosete sub form de ar aca i surogat de cafea4 3 %n industria alimentar constituie materia rim entru fabricarea berii, alcoolului, glucozei i de(trinei4 3 din unct de vedere calitativ, boabele de orz conin, %n medie2 -.,56 rotein, !,76 grsimi, 8,.6 celuloz, 99,!6 substane e(tractive neazotate :din care 5/6 amidon;, o serie de aminoacizi eseniali :lizin, tri tofan, arginin;, vitaminele < -, <!, sruri minerale :=, >, Ca;4 3 %n fura,area animalelor se folosete sub form de boabe :concentrate;, fura, verde, f1n i nutreuri grosiere : aie;4 3 %n amestec cu unele leguminoase anuale :mazre i mzriche; formeaz borceagurile, ce constituie un fura, de mare im ortan %n fura,area animalelor, mai ales a vacilor cu la te4 3 %n regiunile colinare, orzul oate fi cultivat ca lant rotectoare entru cultura trifoiului rou" <oabele de orz sunt utilizate %n alimentaia omului, fura,area animalelor si %n industria berii" ?n regiunile %nalte din Asia i $ordul Africii, orzul este rinci ala cereal anificabil" >entru %mbuntirea calitii 1inii fina de orz se folosete %n amestec cu cea de gr1u" 0in boabele de orz, rin relucrare, se obin diverse s ecialiti %nlocuitori de cafea, fin si siro uri de mal, utilizate %n industria dulciurilor si medicamentelor :0@ABCICI si colab", -DE5;" ?n hrana animalelor, boabele de orz constituie un fura, concentrat valoros, datorit coninutului ridicat %n hidrai de carbon si roteine" #aloarea fura,er a boabelor de orz este com arabil cu cea a boabelor de orumb, chiar su erioar acestora, datorit coninutului mai mare %n roteine" >aiele de orz au o valoare nutritiv su erioar celor de gr1u, ovz si secar, ut1nd fi utilizate ca fura, fibros %n hrana animalelor"

Frzul se oate cultiva si entru fura, verde singur sau %n amestec cu o leguminoas :borceag;" <orhotul de bere ce rezult %n rocesul de obinere a berii, este un fura, lactogen valoros, utilizat %n hrana vacilor entru la te" ?n industria berii, orzoaica, datorit coninutului mai redus %n roteine, constituie materia rim de baz, asigur1nd lim ezirea mai bun si creterea e(tractului berii" <oabele de orz se folosesc ca materie rim i %n industria alcoolului, de(trinei, glucozei, etc" Compo)i"ia chimic! Com oziia chimic a boabelor de orz este influenat de factorul genetic i de condiiile de mediu, %nregistr1ndu'se varieti im ortante ale coninutului de rotein i amidon" Con"inutul boabelor *n substan"e proteice i amidon la or)ul de toamn i or)oaica de primvar +pecificare ,rotein- +!&! Amidon- +!&! minim medi ma(im minim medi ma(im -.,79 D,87 u -/,!D --,9-8,.7 -/,.7 58,D8 5E,!/ u 59,// 5D,9. 5D,ED 9!,!7

Frz de toamn Frzoaic de rimvar

Frzul are un coninut mai mare %n rotein i mai redus %n amidon, dec1t orzoaica" Coninutul %n rotein este favorizat de climatul cald i uscat, care scurteaz erioada um lerii boabelor, determin1nd o cantitate mai mic de amidon acumulat" 0e asemenea, %ngrmintele cu azot i fertilitatea ridicat a solului mresc rocentul de rotein, din boabe" Frzoaica, utilizat %n industria berii, trebuie s aib un coninut %n rotein de -. ' -! 6, care se oate obine %n condiiile climatului umed i rcoros, ce favorizeaz acumularea amidonului, %n detrimentul roteinei" <oabele de orzoaic entru bere trebuie s fie mari :MM< 8. '87 g; uniforme, cu o energie germinativ ridicat favoriz1nd obinerea unui mal de bun calitate" Com oziia chimic este rezentat %n table"

Compo)i"ia chimic a boabelor de or)

+pecificare A >rotein brut Brsime brut G(tractive neazotate ' din care amidon2 Celuloz Cenu

.alorile medii /-0 -/,D! -.,5/ !,.7 99,-7 55,-9 8,75 !,E7

>roteina orzului este srac %n argimin i tri tofan, iar glicocolul, lizina i metionina li sesc" Bluteina este foarte srac sau li sit de gluten, ceea ce e( lic %nsuirile anificabile slabe ale finii de orz :<?&HGA$U i colab", -D7/;" Coninutul ridicat %n celuloz, datorat aleelor care %mbrac boabele, face orzul mai uin recomandat %n hrana srilor" <oabele de orz nu conin vitaminele A i 0" 2! 1nsuiri morfologice i fi)iologice ?n com araie cu gr1ul, orzul are sistemul radicular slab dezvoltat, cu ca acitate redus de solubilizare a com uilor greu solubili din sol" ?nfrirea %nce e du a ariia celei de a /'a frunze, dureaz -5'!. zile, i se desfoar la tem eratura de -.'-!.C" 0intre cereale, orzul are ca acitatea de %nfrire cea mai mare, %n medie formeaz !'/ frai fertili" >entru formarea organelor generative, orzul de toamn trebuie s arcurg stadiul de vernalizare, tim de /.'8. zile, la o tem eratur de -'/.C" ?n rimvar, c1nd tem eratura medie a anului a de it -. .C, %nce e formarea aiului, care s re sf1ritul erioadei de dezvoltare va avea 5'E internoduri, cu frunze verzi' albstrui, dis use altern, ligula redus i urechiuele foarte bine dezvoltate" >olenizarea este autogam, iar %nflorirea care se desfoar %n orele de diminea i s re sear, se realizeaz la tem eraturi %n ,ur de -5.C" Fructul se formeaz %n decurs de dou s tm1ni de la fecundare, iar maturarea :cu cele trei faze2 la te, cear i de lin; se realizeaz %n -.'-! zile"

2! +istematic i soiuri Frzul a arine s eciei Cordeum sativum Iessn :sin" cu C" vulgare &";, cu atru convarieti2 ' conv" he(astichum Alef", orzul comun, cu 8 i 9 r1nduri de s iculee %n s ic4

' conv" distichum Alef", orzoaica, cu ! r1nduri4 ' conv" intermedium =orn, cu s iculeele centrale fertile i cele laterale com let sau arial sterile4 ' conv" deficiens #oss, cu s iculeele centrale fertile i cele laterale com let sterile" ?n cultur, %n ara noastr, se afl dou convarieti :he(astichum i disticum;, re rezentate rin mai multe varieti, a arin1nd la diferite soiuri" Frzul de toamn este re rezentat de soiurile2 Adi, Andrei, Com act, 0ana, Mdlin, Mira,, >roductiv, >recoce" 0intre soiurile de orzoaic de toamn se cultiv2 Andra, &aura, #ictoria4 iar dintre cele de rimvar2 Aura, Farmec, >rima, Hurdeana"

Frzul Hordeum vulgare L.

3! Cerin"ele fa" de factorii de vegeta"ie! Frzul este ada tat la diferite condiii de vegetaie datorit lasticitii ecologice ridicate" Astfel, %n emisfera nordic se oate cultiva 1n la aralela de E. latitudine nordic :$orvegia;, iar altitudinal de ete !... m Hem eratura minim de germinaie este de -'! .C iar %n tim ul vegetaiei tem eratura o tim de cretere i dezvoltare este de !!'!9 .C" Suma tem eraturilor biologic active este de -E..'!-...C entru orzul de toamn i de -/..'-7...C entru orzoaica de rimvar" ?n tim ul iernii, orzul de toamn rezist la tem eraturi de 1n la J-5.C '-E.C, iar aco erit cu un strat de z ad 1n la J/..C" Frzoaica de rimvar este mult mai sensibil la tem eraturi sczute, nesu ort1nd tem eraturi mai mici de J-..C" Fa de umiditate orzul de toamn are cerine mai reduse dec1t orzoaica, %ns fazele critice sunt %n erioada formrii aiului i al um lerii boabelor" ?n com araie cu gr1ul, orzul are cerine mai mari fa de sol, datorit sistemului radicular mai uin dezvoltat i a uterii mai slabe de solubilizare a elementelor nutritive" ?n acest sens solurile cele mai otrivite sunt cernoziomurile i brun rocate de

dure" Sunt contraindicate solurile nisi oase i cele cu e(ces de umiditate, acide sau srturate" 4! %onele de cultivare Frzul de toamn se cultiv %n zonele de ste i silvoste , iar orzoaica de rimvar %n zonele rcoroase i umede" Cele mai mari zone de cultur a orzului sunt2 C1m ia de #est, sudul Flteniei i Munteniei, C1m ia <rganului, 0obrogea, Silvoste a Moldovei i Hransilvaniei" Frzoaica de rimvar %nt1lnete condiiile cele mai favorabile %n toate zonele umede i rcoroase din de resiunile Hransilvaniei, Moldovei i zona submontan" 5! 6ehnologia de cultivare @otaia Ca lante remergtoare foarte bune entru orzul de toamn sunt2 leguminoasele anuale i erene, ra ia, cartoful tim uriu" >entru orzoaica de rimvar2 culturile fura,ere anuale, leguminoasele anuale i erene, floarea'soarelui, cartoful, orumbul" Gste contraindicat monocultura i cultivarea du cultura orumbului tratat cu erbicide triazinice" &ucrrile solului Artura se e(ecut vara sau toamna, la ad1ncimi de !!'!5 cm e solurile grele i !.'!! cm e solurile uoare, cu lugurile %n agregat cu gra a stelat" &ucrrile de regtire a atului germinativ se efectueaz cu gra a cu discuri sau cu combinatorul, %naintea semnatului" Fertilizarea >erioada mai scurt de vegetaie i sistemul radicular mai slab dezvoltat al orzului, face ca a licarea direct a gunoiului de gra,d s nu fie eficient" 0e aceea orzul valorific mi bine efectul remanent al gunoiului, a licat culturii remergtoare" ?ngrmintele chimice sunt bine valorificate de orz" ?ngrmintele cu > i = se a lic o dat cu artura de baz, iar cele cu azot, ,umtate din doz toamna i ,umtate rimvara, entru orzul de toamn, iar entru orzoaica de rimvar, %ntreaga cantitate de azot %nainte de semnat" Sm1na i semnatul 3 indicii de calitate ai seminelor2 uritatea minim de D76, germinaia minim de D.64 3 densitatea2 85.'5.. boabe germinabileKm!, la orzul i orzoaica de toamn4 5..' 55. boabe germinabileKm!, la orzoaica de rimvar4 3 distana dintre r1nduri2 -!,5cm4 3 ad1ncimea de semnat2 /'5 cm4

3 norma de semnat2 -7.'!!. LgKha4 3 e oca de semnat2 la orzul i orzoaica de toamn, semnatul se face %n erioada -5'!5 se tembrie, %n zona colinar i !.'/. se tembrie, %n zona de c1m ie, iar orzoaica de rimvar se seamn %n rima urgen, e arcursul lunii martie" @ecoltarea i conservarea &ucrrile de recoltare se efectueaz mecanizat, fr ierderi, %n ma(imum 8'9 zile" Frzul entru boabe se recolteaz %n faza de coacere de lin, c1nd umiditatea bobului este sub -86" ?n cazul orzului fura,er, destinat entru fulguit, recoltarea se face la umiditatea boabelor de !7'/.6" ?n acest caz boabele se %nsilozeaz, %n silozuri de su rafa sau semi1ngro ate, la fel ca i masa verde fura,er, realiz1ndu'se un fura, cu o valoare nutritiv foarte ridicat" >roducii oteniale ?n condiii o time de tehnologie, soiurile create %n ara noastr ermit obinerea unor roducii de 5'E tKha la orzul de toamn i 8'9 tKha la orzoaic" @a ortul dintre roducia de boabe i aie este de -2-,5"

Calculile2 #!#"a" Calcularea valorii nutritive energetice:generale; grune 'orz entru :Habelul -;2

ovine"

1abelul 1
Indicii ,roteina 7rsimea Celulo)a +89

Compo)i"ia chimic anutre"ului; +e con"ine;; g<=g nutre"! Coificientu de digestibilitate Con"inutul de sbstan" digestibil g<=g nutre"! 8chivalen"i de produc"ie grsimea substan"elor nutritive digestibele! @epunerea de grsime presupus substan"elor nutritive digestibile g! @epunerea de grsime planificat g<=g nutr"! Coificientul de valorificare sAau coificientul celulo)ic al nutre"ului! @epunirea de grsime real din nutre" g! .alorea nutritiv general a #=g de nutre"!&9! #&9 AAAAAAAAAA #40g grsime BAAAAAAAAAAAAAAA ?3!52g grsime BC#&9 D ?3!52g < #40gC0!3>&9

brut #2!2 #22 4> ?#!> 0!224 #5!>#

brut 2!3 23 25 !53 0!3?3 3!0>

:rut 25!3 253 4 #42!#2 0!23 2?!>? ##2!2? 2?!?4 ?3!52 0!3>

25!4 254 4> 2#4!24 0!23 42!30

*Compoziia chimic i digestibilitatea nutrului sunt selectate din indicaia metodic Alimentaia animalelor domestice !. "tepurin# $. %ularga# &. &rancean.# 'A"(# Chiinu )**+.

Unitatea nutritiv ovz :U$; cunoscut sub numele de unitate nutritiv sovetic,este oficializat i %n ara nostr din -D8/"Unitatea nutritiv ovaz are la baz efectul roducerii de grsime %n cor "Gtalonul acestei uniti este -Lg ovz de calitate mi,locie, res ectiv de unerea de -5.g, grsime, -8-8 Lcalorii G$ grsime, i -97. Lcalorii G$ la te"0ar utem s une c unitatea nutritiv ovz are nite nea,unsuri, findc

cercetrile s'au fcut e boi la %ngrat i nu s'a dus cont de unele articulariti, cum ar fi2 diferena de s ecie, starea fiziologic a animalelor, articularitile digestiei"

#!#"b" Calcularea valorii nutritive energetice:generale; grune 'orz entru :Habelul !;2

orcine"

1abelul "
Indicii Compo)i"ia chimic anutre"ului; +e con"ine; g<=g nutre"! Coificientu de digestibilitate Con"inutul de sbstan" ,roteina brut ##!5 ##5 ?? >!22 7rsimea Celulo)a +89 brut 2!2 22 33 >!5 brut 3! 3 #2 4!?5 54!5 545 > 4 2! 3

digestibil g<=g nutre"! 8chivalen"i de produc"ie grsimea substan"elor nutritive digestibile! @epunerea de grsime presupus substan"elor nutritive digestibile g! @epunerea de grsime planificat g<=g nutr"! Coificientul de valorificare sAau coificientul celulo)ic al nutre"ului! @epunirea de grsime real din nutre" g! .alorea nutritiv general a #=g de nutre"!&9! #&9 AAAAAAAAAA #40g grsime BAAAAAAAAAAAAAA #?#!22g grsime BC#&9 D #?#!22g < #40gC#!#3

0!224 20!>>

0!425 4!0>

0!23 #!32 #?2!2> 0!>? #?#!22 #!#3

0!23 #33!?>

*Compoziia chimic i digestibilitatea nutrului sunt selectate din indicaia metodic Alimentaia animalelor domestice !. "tepurin# $. %ularga# &. &rancean.# 'A"(# Chiinu )**+.

#!2 Calcularea energiei metabolice pentru #=g de or) ' grun"e pentru suine se poate calcula prin urmtorea ecoa"ie! 8M/porci0A20! 4,@E25!527@E#3!2?C@E#5!>4+89@ ,@C >!22 7@C>!5 Cel@C4!?5 +98@C4 2! 3 8M/porci0A20! 4 F >!22E25!52 F >!5 E#3!2? F 4!?5E#5!>4 F 4 2! 3C#2#>4!# ,entru porci #&98AAAAAAAAAA##!4MG

BAAAAAAAAAAAAA#2!2>MG BC#!05&98! @eci pentru porci #=g or)Agrun"e este egal cu #!05&98!

,aie de M)riche
Importan"a fura(er 0e la culturile agricole, du recoltarea seminelor, rezult roduse secundarece se %ncadreaz %n gru a nutreurilor grosiere, cum sunt2 aiele i leava cerealelor i leguminaselor, coceni de orumb etc" >aiele de cereale sunt sub roduse vegetale rezultate de la cultivarea cerealelor, res ecti a gr%ului, orzului, secarei, ovzului i mzrichei" Au un coninut ridicat %n celuloz i redus %n roteine : /'86 ;, din sub un -6 roteine digestibile" 0atorit coninutului ridicat %n celuloz i redus %n roeinese utilizeaz %ntr'o msur mai mic %n alimentaia animalelor, indigestibilitatea este foarte redus"

Compo)i"ia chimic a paielor de m)riche +pecificare A >rotein brut Brsime brut G(tractive neazotate Celuloz Cenu .alorile medii /-0 -8". D". -"5 /7"5 /7"! 5"7

#aloarea nutritiv variaz %ntre ."/'."/5 U$KLgi E'-.g ><0KLg, mai valoroade sunt aiele de ovz, care au o digestibilitate mai ridicat" >aiele de mzriche av%nd o utilizare mai restr%ns %n alimentaia animalelor din cauza dis onibilitilor reduse" >aiele nu se utilizeaz dec%t %n amestec cu nutreuri de bun calitate, entru a asigura sursa de MlestNsau MbalansN %n raiile bogate %n nutreuri suculente, de e(em lu %n amestec cu nutreuri suculente, cu tieei

roas ei de industria zahrului, %n amestec cu ra i mas verde i orumbul mas verde, i %n artea aa doua a verii %n amestec cu lucern mas verde"

Compoziia chimic i &, a unor nutrturi grosiere S ecificare

Coceni de orumb Ciocli de orum >aie de orz >aie de ovz >aie de gr%u >aie de soie >aie de mazre >aie de fasole >aie de mzriche

SU6
7E"5 7E"5 7E"5 7E"5 7E"5 79". 79". 7D". 79"E

Com oziia chimic brut 6 Cen"< >"<" B"<" C"<"

9"! -"D 9". 9"/ 5"5 7"! 9"/ 7"/ 5"7 5"5 !"5 /"/ !"D /"! E"! 7"! 9". D". -"9 ."8 -"8 -"9 -"5 -"5 -"5 -"5 -"5 /8"/ /."9 /7"E /9"E /7"5 /-"D /5"E /."/ /7"!

SG$
/D"D 5!"/7"8.". /7"7 /E"! /8"/ 8!"! /7"5

#$Lg nutre nnnutre U"$" >"<"0"

."8. ."8. ."/. ."// ."!7 ."8. ."// ."8. ."!! ! / E 5 / // 8. // !E

,reparea nutre"urilor $utreurile grosiere constituie o im ortan surs energetic %n alimentaia rumegtoarelor dar, datorit coninutului ridicat %n celuloz %n roteine al acestora, valoarea lor nutritiv este sczut" >rin rocese de re arare aceste sub roduse de origine vegetal ot s devin mai digestibile i se oae ameliora indigestibilitatea lor" Oara noastr dis une de rezerve foarte mari de nutreui grosiere care dac ar fi utilizate cores onztor, ar duce la o crestere im ortant a valorificrii lor i in icit a roduciei animalelor" Nutreturile grosiere nepreparate sunt utilizate digestiv incomplet, .. pierderi de pana la 50%. METODE FI I!E DE "#E"$#$#E $ N%T#ET%#I&O# '#O(IE#E Nutreturile grosiere se pot prelucra mecanic, se pot )idrata sau termo)idrata.

a. "rin prelucrarea mecanica se pot o*tine nutreturi cu calit+,i superioare prin aceea ca se micsoreaza timpul de consum si rumegare care reduce energia de masticare si se previne lezionarea mucoasei digestive- "relucrarea mecanica reprezinta si o etapa in vederea aplicarii altor te)nologii de preparare a nutreturilor grosiere ca. tratarea c)imic+, granularea etc. "rin tocarea paielor, ingesta de su*stanta organica creste cu circa /0%, iar in cazul macinarii cu 12%. Desi digesti*ilitatea se reduce, valoarea energetica neta a paielor creste pentru ca utilizarea energiei digesti*ile se 3ace cu mai mare e3icienta. "relucrarea mecanica consta in maruntire, tocare, de3i*rare, zdro*ire, presare. Maruntirea 4macinarea5 se realizeaza cu utila6e speciale care permit realizarea unui produs cu dimensiuni de cca 5 ram. (e realizeaza cu a6utorul morilor cu ciocane de capacitati di3erite. M!782 pentru ciocalai si stiuleti 4/0 t9ora5 sau M!8: 42 t9ora5- M!85" 4/,582 t9ora5 pentru paie, coceni sau DI855 4/,582 t9ora5. Marimea macinisului se asigura prin 3olosirea sitelor cu ori3icii cu diametrul ;ntre /,5 si /5 mm. Tocarea se practica mai ales in cazul prepararii amestecurilor unice sail la msilozare. Dimensiunile optime la tocare sunt :0850 mm pentru iunne si 208:0 mm pentru ovine si ca*aline. De3i*rarea reprezinta un procedeu care se aplica cocenilor de porum*, prin care se realizeaza o tocare si o s3asiere in lung a tulpinilor distrugerea peliculei de siliciu. dro*irea se practica in cazul ciocalailor si stiuletilor de porum*, a<istituind o operatie premergatoare macinarii. (e 3oloseste zdro*itorul ZSC-2 cu o capacitate de productie ce variaz+ de la 0,= la > t9ora. "resarea este o operatiune 3olosita in cazul te)nologiei de granulare a nutreturiior. &a nivelul granulatorului se realizeaza o presume de /008::0 ?g9@cm2 si se ridica temperatura matritei la A08 /:0B!. *. Cidratarea nutreturiior grosiere are ca e3ect ;nmuierea partilor tars si spalarea particulelor de pra3 sau spori, realizand o im*unatatire a o3eatii gustative. Cidratarea se realizeaza prin stropirea sau inmuierea in Itazine, 3olosindu8se apa calda sau rece sau utilizand solutii nutritive. (e pot 3olosi mai multe variante. (ararea nutreturiior cu o solutie de /82% sare, 3olosind 2008/00 / solutie la tona de nutret. $dministrarea nutreturiior se 3ace, de regula dupa /2821 ore de la depozitare.

Mela<area nutreturiior se realizeaza cu solutii de 2% melasa, iiosind cca 200 / solutie la tona de nutret. Melasa im*unatateste palata83c3itoiea nutreturiior grosiere. $dministrarea este *ine sa se 3ace dupa 21 ore de la preparare, cand se realizeaza si o usoara 3ermentatie in masa a nutreturilor. Cidratarea cu solutie de melasa si uree reprezinta o metoda mai e3icienta, cu conditia respectarii regulilor de utilizare impuse intr8o ast3el de situatie. In solutia de melasa se adauga o solutie de uree calculate ast3el incat sa completeze corect necesarul in su*stante nutritive al ratiei. Inmuierea cu *or)oturi de la industria spirtului Di *erii, 3olosind :008100 ?g *or)ot la tona de nutreturi grosiere. "repararea tre*uie realizata in *azine speciale, dimensionate si construite in 3unctie de nevoi. c. Termo)idratarea nutreturilor grosiere urmareste accentuarea e3ectelor )idratarii, respectiv de inmuiere, im*unata,ire a gustului si de distrugere a agentilor in3estanti si in3ectanti. Tratarea termica se poate realiza prin oparire sau 3ier*ere. Daca oparirea nu necesita instalatii deose*ite, 3ier*erea presupune instalatii speciale. 7aloturile de paie se umecteaza in containere speciale pana la ! >5 . umiditate, cu respectarea anumitor reguli, dupa care acestea se introdue cu a6utorul unor carucioare intr8un autoclav in care se asigura c temperatura de /=0B! si o presiune de = atm. !ontinutul in za)aruri 3ermentesci*ile se ridica pana la /0%, iar lignina se degradeaza partial. Digesti*ilitatea su*stantelor nutritive se du*leaza. METODE !CIMI!E DE "#E"$#$#E $ N%T#ET%#I&O# '#O(IE#E Metodele se *azeaza pe e3ectul di3eritelor su*stante c)imice care actioneaza asupra cornple<ului lignocelulozic, 3avorizand actiunea microor8ganismelor si a enzimelor de la nivelul tu*ului digestiv. a. Tratarea cu alcali realizeaza o sporire a comesti*ilitatii si digesti*ilitatii nutreturilor. $lcalii actioneaza asupra cornple<ului ligno8celulozi- din nutreturile grosiere, determina o crestere a supra3etei de digestie a celulozei si in special a )emicelulozei. $ceasta are ca e3ect crestere a digesti*ilitatii celulozei cu />8::% si implicit im*unatatirea digesti*ilitatii su*stantei organice. In practica prepararii nutreturilor grosiere se accepta. 3ara rezerve, 3olosirea )idro<idului de sodiu, )idro<idului de amoniu. )idro<idului de calciu si )idro<idului de potasiu.

%na din cele mai vec)i metode de tratare c)imica a paielor este metoda 7ec?mann. (unt necesare doua *azine, intr8unul din *azine se su*merseaza cantitatea de paie necesare, intr8o solutie de /,5% NaOC. (e utilizeaza 08/0 / solutie pe / ?g (% paie, respectiv cca /28/. ?g NaOC pentru /00 ?g paie. Dupa cca 20 ore solutia de NaOC dir. *azinul de tratare se trece prin pompare in *azinul al doilea. "este paie se introduce apa proaspata, indepartand e<cesul de )idro<id de sodiu apele de spalare 3iind diri6ate la canal. (olutia de NaOC introdusa in al doilea *azin se utilizeaza, adau8 3aiic cca :00 / apa si 0 ?g NaOC pentru /00 ?g paie. Manipularea paielor din *azinele de tratare se 3ace cu macarale ac<cate electric, dar in cantitati mici se poate 3ace si manual. "aiele same contin cca 20% (% si pana la 0,580,= Na in (%, iar te<tura este Moale. E3icacitatea tratamentului este in3luentata de durata tratarii, de aEcentratia alcalina si de temperatura solutiei. Digesti*ilitatea su*stantei organice din paie creste pana la 5085:%. Dezavanta6ele metodei constau in 3olosirea unor cantitati mari de mi8 pericolul poluarii raurilor cu Na si pierderea unor su*stante nutritive Fn raie datorita spalarii repetate. $u 3ost aduse unele im*unatatiri acestei metode, e<istand astazi mai M%&TE variante. Garianta Torgrims*H permite o*tinerea unui nutret cu ain&n superioare si reduce pericolul de poluare a mediului cu Na. Tratamentul c)imic se poate realiza si cu asa zisele metode. $cestea se preteaza la un sistem industrial de tratare alcalina, evita poluarea mediului prin apele de spalare, iar cantitatea de NaOC se reduce pana la 5 ?g9/00 ?g paie. "aiele uscate se stropesc cu solutii alcaline utiliz;nd circa 200 / solutie la /00 ?g paie. !antitatea de solutie poate 3i redusa la /00 / si c)iar la 50 / daca stropirea se 3ace su* presiune. "aiele ast3el tratate devin umede, au o culoare gal*ena, gust de Iod, pC8ul /0 sau mai mult. $nimalele consuma cu placere paiele consumul ridicandu8se cu /0820% %n compara,ie cu paiele. Tratarea este mai simplu de realizat, dar digesti*ilitatea paielor creste cu numai /08/5%, cu mult in3erioara celor tratate prin metoda 7EECM$N. (i aceasta metoda a 3ost im*unatatita, e<istand astazi mai multe variante. *. Tratarea cu acizi are ca scop o*tinerea unei degradari a punerilor car*o)idratati.

7ergner si 7etzin 4/A>A5 au ela*orat un model te)nologic prin care 3aina de paie este amestecata cu acid clor)idric concentrat ;ntr8 o propor,ie de /0./. Dupa o ora amestecul se dilueaza cu apa, 3olosindu8se ;n calitate du*la 3ata de acidul clor)idric, apoi se ;ncalzeste o ora intr8un cazan electric. "rodusul partial )idrolizat se neutralizeaza cu )idro<id de calciu :,5 ?g9/0 ?g C!/ si poate 3i introdus in )rana animalelor. $monizarea nutreturilor grosiere. $monizarea s8a e<tins mult,mai ales in tarile nordice europene. Im*unatatirea valorii nutritive Di nutreturilor grosiere prin amonizare este data de cresterea cantitatii de azot pana la 08A% si 3avorizarea activitatii enzimatice, ca urmare a des3acerii legaturilor celulozice. Digesti*ilitatea paielor creste cu 2ori im*unatatindu8se si palata*ilitatea acestora.Gariantele 3olosite sunt numeroase, dar mai 3recvente sunt cele care utilizeaza amoniacul an)idru. Tratarea cu amoniac gazos a paielor se poate 3ace direct in Dire sau c+pite, paiele put;nd 3i *alotate, ne*alotate sau locate. Telmologia de amonizare a paielor cuprinde urmatoarele. 8 construirea sirelor din paie *alotate sau ne*alotate8 pregatirea )usei de polietilena si impac)etarea sirei8 in6ectarea amoniacului in sira8 veri3icarea si mentinerea etanseitatii pe timpul conservarii 418= saptamani58 administrarea paielor in )rana animalelor. Marimea sirelor poate varia, cantitatea optima de paie 3und considerata la cca =5 t. $moniacul se aduce cu autocisterna, iar in6ectarea se 3ace cu sonde de 1 m lungime, prevazute cu ori3icii si 3urtun de leg+tura, de /0 m intre sonda si cisterna. &a o sira de =5 t se utilizeaza 2 t amoniac 4cca :0 ?g amoniac9tona paie5. In6ectarea se 3ace in cca in puncte la :,5 m distanta plasate in zigzag pe lungimea sirei. !and se incepe utilizarea, desc)iderea sirei se 3ace treptat, cate :81m in lungime si cu 2 zile inainte de introducerea in )rana, in vederei eliminarii e<cesului de amonic nelegat. E3ectul deplin al tratamentului se realizeaza dupa 18= saptamani. METODE 7IO&O'I!E DE "#E"$#$#E $ N%T#ET%#I&O# '#O(IE#E D#OFD%I#E$ N%T#ET%#I&O# Fermentarea 4dro6duirea5 nutreturilor grosiere con3era posi*ilitate ridicarii gradului de consuma*ilitate, a digesti*ilitatii si a valorii nutritive a acestora.

In timpul 3ermentatiei, dro6diile ela*oreaza o serie de su*stante cu rol *iologic important, cum ar 3i vitamine din comple<ul 7, aminoacii etc. In acelasi timp, dro6duirea nutreturilor grosiere sporeste valoarei nutritiva de la 0,2180,25 %N si 58A g@pD la 0,::80,:0 %N si /A82/ "D9?g 4(ala6an, /A005. Dupa ')eorg)iu G. 4/A>A5, 3lu<ul te)nologic pentru realizarea U$F@ 3ura6e unice dro6duite cuprinde urrnatoarele etape. a. "roducerea dro6diilor vii. ilnic se produc dro6dii vii pe di3erite medii, dro6dii care vor 3i 3olosite in ziua urmatoare la tratarea nutretului grosiere. Inoculul poate proveni din dro6die de pani3icatie presata 4/g9/ de mediu5 sau dro6die de pani3icatie uscata 4/ g9/ de mediu5. !ultivarea dro6diilor se poate realiza in 3ermentatoare tip /7N$ 7alotesti. Mediul lic)id necesar cultivarii dro6diiior se pregateste, utiliz;ndu8se urmatoarele cantitati pe litru. melasa /0 g- uree 0,: ge<tract de super3os3at sau diamonio3os3at 1 ml- clorura de potasiu 0,/ g- sul3at De magneziu 0,025 g- apa / /. "entru com*aterea spumei se vor adauga in mediu. 8 0.05 / ulei 3loarea8soarelui8 0,05 ?g seu topit sau 0,0/ ?g lecitina. Timpul de 3ermentatie este /08/2 ore, dupa care se evacueaza din 3ermentator 195 din mediul cu dro6dii, di3erenta constituind8 o maiaua pentru sar6a urmatoare. 8Operatiile se pot repeta ast3el o perioada de >8/1 zile, dupa care se reinoieste inoculul. In timpul inmultirii dro6diilor tre*uie sa se asigure urmatoarele pC8lui este de 1,5. Girarile de aciditate se redreseaza cu acid sul3uri20% si respectiv, apa amoniacala8temperatura :/8::B!8 corarea si agitarea mediului8 asigurarea unei alimentari continue 4/% pe ora5 cu un mediu Ec.entrat8 com*aterea spumei. Dro6diile se pot produce si pe medii cu 508=0% umiditate, av;nd suport t+r;tele sau ciocalaii urui,i. "roducerea dro6diilor vii pe medii semiumede se e3ectueaza la temperaturi de :2B! timp de 21 ore 3ara a 3i necesara utilizarea melasei si a celorlalte ingrediente prezentate mai sus. Ins+m;n,area se realizeaza cu dro6die omogenizata in apa, cu care se vor stropi taratele sau ciocalaii in vederea realizarii unui mediu cu cca 55% umiditate. &a cultivarea do6diilor pe suport semiumede de t+r;te sau de ciocalai se pot utiliza si alte variante. %na din acestea prevede introducerea

in apaJde umectare pentru 3iecare litru si a. 10 g melasa- /,2 g uree0,:g clorura de potasiu- 20 ml e<tract de super3os3at si 0,2 g sul3at de magneziu. Inoculul pentru Dar6a urmatoare se ;ns+m;n,eaza cu 5% din mediul preparat. *. "repararea solutiei comple<e pentru umectarea nutreturilor grosiere se 3oloseste o parte si 6umatate solutie la o parte grosiere. (olutia comple<a este constituita din dro6dia o*tinuta pe mediul lic)id la care se adauga apa calda, melasa si celelalte ingrediente dizolvate in preala*il in apa calda. c. Maruntirea si umectarea grosierelor cu solutie comple<a. Maruntirea se realizeaza cu mori cu ciocane de di3erite tipuri, iar umectarea se 3ace la nivelul ciclonului, prin pulverizarea cu duze de 18= mm. De*itul duzelor si tipul de m+runtire a grosierelor tre*uie corelate in vederea o*tinerii unui nutre, unic c;t mai omogen. d. Dospirea. Materialul umectat se depoziteaza in *azine, se taseaza usor prin calcare si se acopera cu o 3olie pentru pastrarea umiditatii si temperaturii. Fermentarea sau dospirea dureaza 21 de ore. Daca timpul se prelungeste, nutretul se acidi3ica puternic si nu mai este consumat cu placere de animale. "reg+tirea nutreturilor grosiere prin 3ermentare se realizeaza in 3lu< continuu. "#E"$#$#E$ "#IN IN(I&O $#E "repararea prin insilozare a nutreturilor grosiere a devenit una din principalele modalit+,i de utilizare a nutreturilor grosiere. E<ista numeroase variante. insilozarea in amestec cu nutreturi suculenteinsilozarea cu produse secundare din industria alimentara- insilozarea cu adaosuri lic)ide- insilozarea cu de6ectii. a. Insilozarea nutreturilor grosiere ;n amestec cu suculente. Nutreturile grosiere pot 3i insilozate ;n amestec cu *ost+noase, 3runze Di colete de s3ecla, resturi de culturi leguminoase, taietei de s3ecla, *or)oturi de la industria spirtului. !el mai adesea se insilozeaza cocenii de porum*, raportul 3iind de o parte coceni9/8/,5 parti material suculent. (e poate 3olosi si un adaos de 0,:80,5% uree. *. Insilozarea cu adaos de lic)ide. (e pot insiloza cocenii de porum* cu saramura sau solutii mai comple<e, cum ar 3i. /00 / apa K / ?g melasa K 0,5 ?g uree pentru /00 ?g coceni de porum* sau alte nutreturi grosiere. c. Insilozarea cu de6ectii. E<ista numeroase variante de lucru

(c)ema te)nologica utilizata de I7N$87aloteDti este. 8 amestecarea de6ectiilor lic)ide cu 0,58/% sare, /82% meiasa, 28 1% concentrate, 0,58/% acid clor)idric sau 3ormic, 58/0 mg microelemente 2z. Fe, !o, Mn5 pe ?g8 omogenizarea amestecului si distri*uirea acestuia prin pompare ;n siloz. peste masa de nutreturi tocate- se 3olosesc /00 / amestec lic)id la /00 ?g grosiere. Fermenta,ia se consider+ ;nc)eiat+ la cca A08/00 zile.

#!2 Calcularea valorii nutritive energetice:generale; aie de mzriche entru :Habelul /;2

ovine"

1abelul *
Indicii Compo)i"ia chimic anutre"ului; +e con"ine; g<=g nutre"! Coificientu de digestibilitate Con"inutul de sbstan" ,roteina brut ?!3 ?3 3 24!42 7rsimea Celulo)a +89 brut #!? #? 33 ?!3 brut 22 220 2 #24!3 2?!> 2?> 44 20 !34

digestibil g<=g nutre"! 8chivalen"i de produc"ie grsimea substan"elor nutritive digestibile! @epunerea de grsime presupus substan"elor nutritive digestibile g! @epunerea de grsime planificat g<=g nutr"! Coificientul de valorificare sAau coificientul celulo)ic al nutre"ului! @epunirea de grsime real din nutre" g! .alorea nutritiv general a #=g de nutre"!&9!

0!224 !24

0!3?3 2!43 >3!? 0!3? 33!> 0!2

0!23 2#!#

0!23 4#!?

*Compoziia chimic i digestibilitatea nutrului sunt selectate din indicaia metodic Alimentaia animalelor domestice !. "tepurin# $. %ularga# &. &rancean.# 'A"(# Chiinu )**+.

#!2 a0 Calcularea energiei metabolice pentru #=g de paie de m)riche pentru ovinese poate calcula prin urmtorea ecua"ie! 8M/ovine0A#?!?#,@E2?! >7@E#2!33C@E#3!? +89@ ,@C22!42 7@C?!3 Cel@C#24!3 +98@C20 !34 8M/ovine0A#?!?# F 22!42E2?! > F?!3 E#2!33 F #24!3E#3!? F20 !34C4524!5#23 ,entru ovine BC0!42#&98! #&98AAAAAAAAAA#0!5MG BAAAAAAAAAAAAA4!52MG

@eci pentru ovine #=g paie de m)riche este egal cu 0!42#&98!

#!3! Analiza particulariti nutreului# orz . grune pentru di/irite animale" Frzul 0Hordeum sp1. Gste o cereal fura,er, e(celent entru %ngrarea orcinelor datorit influenei ozitive e care o are asu ra crnii i grsimii, %ntruc1t are un %nveli tare se recomand utilizarea sub form uruit" &a cai i ie uri oate fi folosit i sub form de boabe" Se cunosc mai multe soiuri de orz ce au com oziie chimic diferit" Astfel coninutul %n rotein brut oate varia de la -. la -86, grsimea brut -,9'!6, celuloza brut de la -,5 la este 56, substanele e(tractive neazotatc 9!'956, iar cenua !'!,E6" G(tractivele $eazotate sunt re rezentate in cea mai mare arte de amidon :D56;, restul fund format din de(troz, Icvuloz i maltoz" >roteina brut a orzului este alctuit din albumin, globuline i rolaminc :hordeina i horde'nina;" Cu c1t coninutul %n rolamin este mai ridicat, eu at1t valoarea biologic a roteinei este mai sczut, fa t datorai coninutului sczut al hordeinei %n lizin" 0igcstibilitatca orzului este mai sczut dec1t a orumbului :7.6 faa de D.6 la SF; i mai mare dec1t a ovzului :E.6;" #aloarea nutritiv este %n medie -,- U$ i 78 g >0 e Lg" Frzul, mai ales %ncolit, este foarte bogat %n cnzime care favorizeaz Aceast caracteristic a orzului este utilizat %n industria berii" Frzul r,it este utilizat %n hrana orcilor sugari %n sco ul obinuirii tim urii a acestora cu consumul de concentrate" Frzul se folosete %n hrana tuturor categoriilor de animale2 rocesul de hidroliz a amidonului, c1nd sunt asigurate condiiile de umiditate i tem eratur"

La bovine oate fi folosit la toate categoriile" %n amestecul de concentrate la vacile de la te oate re rezenta /.'/56" Arc un efect favorabil asu ra cantitii i calitii la telui" La cabaline oate %nlocui %n bun msur ovzul :5.6; la caii de vitez i chiar %n totalitate :-..6; la caii de traciune" La porcine este cel mai indicat, mai ales entru %ngrarce, unde oate re rezenta 1n la D.6 din amestecul de concentrate" Hotui %n nutreurile combinate se folosete %n ro orie mai mic, ocu %nd de obicei locul doi, du orumb, folosindu'se %n la 8.' 5.6" &a sri este mai uin indicat i intr %n com onena nutreurilor combinate %n ro orie de -.'-56" &a cantiti mai mari uii ot chiar s'i reduc erformanele de cretere, dar uicile i ginele outoare %l tolereaz bine"

".#eterminai normele de hran i alctuii raia pe perioada de var pentru o $croa% lactant cu & purcei cu vr$ta pn la " ani cu ma$a vie "'( )g care $e narc la vr$ta de *' de zile.

"E#IO$D$ DE &$!T$TIE In primele 2 zile dupa 3atare se 3oloseste acelasi terci din tarate de gr;u 3olosit ;n ultimele zile de gestatie. In continuare, ratia tre*uie s+ acopere pe l;ng+ ;ntre,inere cerintele crescute ale produc,iei de lapte, produc,ie de care depinde ritmul de crestere Di s+n+tatea purceilor.

"roductia de lapte variaz+ ;n 3unc,ie de ras+ Di de num+rul purceilor al+pta,i, dar ;n medie. 8 ;n s+pt+m;na. /82 productia este de :81 /9zi- :81 productia este de =80 l9zi- 580 productia este de :81 /9zi8 in 0 saptamani productia total+ este de :10 litri. #ealizarea acestei productii presupune o alimentatie a*undenta care const+ in administrarea nutreturilor concentrate la discretie. !onsumul este de = ?g nutret com*inat9scroa3+, dar variatiile pot 3i 3oarte largi. "roductia de lapte a scroa3ei variaza si cu numarul de purcei pe care ii alapteaza si din acest motiv in comple<ele industriale, at;t nomarea energiei, c;t si a nutreturilor com*inate se 3ace in 3unc,ie de numarul de purcei, asigurandu8se pentru 3iecare purcei sugar 0,180,5 %N peste cerintele de intretinere ale scroa3ei 4in medie 0,A %N9/00 ?g 'G la adulte5. "entru 3iecare unitate nutritiva din ratie tre*uie sa se asigure in medie //0 g "D, =8> g !a, 58= g ". In sistemul gospodaresc, 3olosind aceeasi normare, ratiile tre*uie sa curind+. 8 vara. cca /0 ?g lucerna masa verde si /,58: ?g concentrate8 iarna. 0,=8/ ?g 3aina 3;n lucern+- 58/0 ?g suculente de iarna- /,58 : ?g nutre,uri concentrate. In cazul unei alimentatii normale, greutatea scroa3elor scade numai ;n primele 1 saptamani, iar purceii sunt sanatosi, ating;nd greutatea standart a rasei. !u cateva zile inainte de intarcare se reduc concentratele din ratie cu scopul uDur+rii in,arcarii Di a scurt+rii perioadei de aDteptare p;na la o mont+.

,ormele de hran pe perioada de var pentru o scroa/ lactant cu 2 purcei# cu v3rsta p3n la 4 ani#cu masa vie 456 7g care se 3narc la v3rsta de 85 de zile"
Fura,e DistriUN butia zilnica kg 6. EN Mj !". # SU kg ".$ # PB g %!# PD g !" CB g #66 Liz g &'. met+ cist g $".' Ca g /. 8D > g 8. Fe mg 9.E Cu mg 7D Pn mg 885 #it"<! mKmg -!5

$orma

Uruiala (e )*rum b Uruiala (e *rz ,arite (e griu Sr*t (e -l*area s*arelu i S-ecla -urajer a La)te smintin it uscat .(ausu ri -urajer e si bi*l*gic acti/e Sare de bucatarie Concentr at fura,ar de lizina Creta >olifosfa t de natriu Sulfat de cu ru Sulfat de zing #it"<-! fura,era Hotal

$.!

#.6

#6. % !.6 $ 6.% 6 ".+ '

$.$ % +." ' +.6 # +.# 6

$! .'

'%!. ' "'

'+$. 6 $%.&

".6 !

7"D-

'

-"/5

-8". 8

7-7"-

E"7/

ED"D!

'

+.6

+.6 % +." 6 +.& '

6!.

!"89

!"-9

'

-"!

!"-9

/.

!"5!

!-".9

'

+.!" +.&

''#.$ " !D9"!5

E!"E5 !7D"5

99 -.7

8".5 5"97

!"D! 6.6

' '

-"5 -"88

E"! 8"77

-!E"5 -/!"7

7"8E D"98

9."E5 -9"/!

' '

."D9

-/"D ! 8"8

."D9

-.8

7-

E!

/"!

'.6

'

/"!

-88

-5"!

!9"8

'

."/

."8

."!E 9 '

---

-..

'

7"ED

/"7E

'

/"7E

!"8

/"D

-8"-

-!"9

'

'

'

'

'

'

'

'

'

'

'

'

'

'

'

."./ ."-/95

' '

' '

' '

' '

' '

' '

' -/"9 5

' '

/. '

' '

' '

' '

' '

' '

' '

.".D7 .".-7 ."...-E 5 ."..-.5 ."..-8 -!"E5

' ' ' ' ' 9"9!

' ' ' ' ' E8"7 ' ."95

' ' ' ' ' 5".! 9 '/"D

' ' ' ' ' D8."8

' ' ' ' ' ED-"/ 5 Q8"/

' ' ' ' ' /E7

' ' ' ' ' 8/"5

' ' ' ' ' !9"-8

' ' ' ' ' /.

/9"8 8 ' ' ' ' 8D

' 8"E! ' ' ' 8.

' ' ' ' ' -!58" 7

' ' 8-"8 8 ' ' 7D

' ' ' !/9"8 5 ' 855

' ' ' ' -/D"8 -5!

Abateri de la narma,6

'

'!"9

'."!9

Q/"!

'

'

'

'

'

'

'

'

!"!
$r" Indicii2

Analiza raiei >erioada de %treinere 0e iarn

-"

Structura raiilor :ra ortul nutreurilor %n6 du valorea nutritiv;2 Concentrate Concentrate de origine animala Suculente Cantitatea calculata la - unitate nutritiv a raiei,g2 >rotein digestibil &izina MetQCistina Ca > Continutul de celuloza bruta in SU din ratie,6 /8"8 !"/5 9!"E8 --D"5/ 9"5E /"D8 E"8 9".! E"5!

!"

/"

".* 2limentatia $croa%elor cu purcei

>rin alimentatia a licata se urmareste s orirea roductiei de la te, %n vederea %ntarcarii unui numar mare de urcei e scroafa, o buna dezvoltare a acestora, recum si mentinerea scroafei %ntr'o stare c1t mai buna de %ntretinere" &a stabilirea necesarului de energie si substante nutritive trebuie sa se tina seama at1t de roductia de la te a scroafelor, c1t si de fa tul ca %n erioada de lactatie redomina rocesele de dezasimilatie si deci scroafele vor ierde din greutatea cor orala" >rin alimentatie se urmareste reducerea acestor ierderi, astfel ca la %ntarcarea acestora scroafele sa se gaseasca %ntr'o stare buna de %ntretinere, aceasta influent1nd

%n mod favorabil a aritia caldurilor du a %ntarcare, rata ovulatiei si fecunditatea" >ierderile normale, din greutatea cor orala a scroafelor sunt de -/'-5 6 din greutatea du a fatare, %n cazul unei lactatii de 7 sa tam1ni" ?n cazul unor conditii recare de fura,are ierderile ot a,unge si 1na la 8. 6 din greutate cu efect devastator asu ra erformantelor roductive" Scroafele bune de la te ot roduce %ntr'o lactatie de 7 sa tam1ni /5.'8.. Lg la te" 0aca tinem cont si de concentratia %n rinci ii nutritivi ai la telui de scroafa rezulta ca e cele 7 sa tam1ni de lactatie rin ugerul scroafei se ierd 97'EE Lg substanta uscata din care !/'!9 Lg roteina4 !8'!E Lg grasime4 -E,5'!. Lg lactoza4 /,5'8 Lg saruri minerale" Oin1nd seama de roductia ridicata de la te a scroafelor si de fa tul ca se urmareste reducerea ierderilor din greutatea cor orala, se des rinde concluzia ca hrana administrata scroafelor %n erioada de lactatie trebuie sa fie la un nivel cores unzator din unct de vedere cantitativ si calitativ" Continutul hranei %n roteina are o im ortanta deosebita, deoarece e seama ei se sintetizeaza roteinele din la te" &a stabilirea necesarului de roteina se tine seama de roductia de la te, continutul acestuia %n roteine si de coeficientul de utilizare a acestuia din hrana care oscileaza %ntre 85'5!6" Insuficienta roteinelor din hrana are efect negativ asu ra roductiei de la te, im licit asu ra erformantelor de crestere a urceilor sugari recum si a ierderilor din greutatea cor orala a scroafelor" 0u a ma,oritatea autorilor, nivelul roteic al nutretului combinat utilizat %n hrana scroafelor lactante trebuie sa fie cu rins %ntre -5' -96 roteina bruta, %n conditiile %n care valoarea biologica a roteinei este cores unzatoare, adica asigura toti aminoacizii esentiali" ?n rivinta aminoacizilor esentiali se considera un nivel de .,55'.,96 lizina si .,/'.,/96 metionina Q cistina ca fiind suficient" Continutul %n substante minerale a hranei administrata scroafelor lactante trebuie sa satisfaca necesarul entru roductia de la te" &a tele scroafelor are un continut de cca" .,!56 calciu si cca" .,-96 fosfor" Oin1nd seama de continutul ridicat %n aceste

minerale, de coeficientii de utilizare %n roductia de la te si necesarul entru %ntretinerea functiilor vitale, se recomanda un nivel de .,E'.,76 calciu si .,96 fosfor %n structura fura,ului combinat" Carenta %n calciu si fosfor se manifesta rin demineralizarea tesutului osos, ot sa a ara fracturi si se reduce roductia de la te" Continutul hranei %n vitamine, %n s ecial %n vitaminele A, 0, G au im ortanta deosebita, deoarece rin la te se elimina cantitati %nsemnate, iar %n rimele zile de viata, fiind unica sursa de vitamine entru urcei" ?n rivinta vitaminelor din com le(ul <, carentele sunt destul de rare, deoarece fura,ele care se administreaza %n mod obisnuit %n hrana scroafelor au un continut adecvat %n aceste vitamine" >e arcursul erioadei de lactatiei, nivelul alimentatiei trebuie sa fie diferit, entru ca si nivelul roductiei de la te a scroafei este diferit2 creste 1na %n sa tam1na a III' a, se mentine relativ constant 1na %n sa tam1na a I#'a, du a care %nce e sa scada" Av1nd %n vedere ca nivelul alimentatiei este determinat de roductia de la te, care la r1ndul ei este influentata %n mare masura de numarul de urcei ala tati, se recomanda urmatoarele cantitati de fura, combinat2 R - Lg fura, combinat entru fiecare -.. Lg greutate vie a scroafei, necesare entru %ntretinerea functiilor vitale4 R .,8'.,5 Lg fura, combinat entru fiecare urcel ala tat" ?n structura fura,ului combinat cerealele :orz, orumb, gr1u; re rezinta cca" 7.64 fura,ele roteice de origine vegetala :srot de soia, srot de floarea soarelui, mazare fura,era; %n ,ur de -9' -E6" Fura,ele roteice de origine animala :faina de este, carne, la te raf; se ot utiliza %n hrana scroafelor, dar datorita costurilor ridicate, se recomanda utilizarea acestora la alte categorii de orcine" >entru com letarea necesarului de minerale si vitamine %n structura nutretului combinat se mai introduc -,5'!6 carbonat de calciu4 .,5'-6 fosfati de calciu sau sodiu4 .,56 sare de bucatarie si .,5'-6 zoofort" Cantitatea de fura, combinat care se administreaza scroafelor %n lina erioada de lactatie oate a,unge 1na la 9'E Lg, %n functie de numarul de urcei ala tati, v1rsta si greutatea cor orala a scroafei" Cantitatea de fura, administrata nu este ma(ima de la %nce utul lactatiei, ci creste rogresiv de la fatare si 1na la E'-. zile, du a care se

mentine la un nivel ridicat 1na cu /'8 zile %nainte de data %ntarcarii c1nd cantitatea se reduce tre tat, astfel ca %n ziua %ntarcarii scroafele nu se fura,eaza" ?n rimele-! ore du a fatare se recomanda ca scroafele sa nu fie hranite" A oi, %n rima zi du a fatare, se recomanda o cantitate de circa - Lg fura, la(ativ :/.6 tar1te de gr1u sau 5'-. 6 ul a de sfecla dezhidratata; sub forma de barbota, :- Lg fura,K/ litri a a;, daca tehnologia de hranire ermite acest lucru" ?n urmatoarele 9'D zile cantitatea de hrana administrata creste tre tat, astfel %nc1t sa se a,unga la un consum de 5'E Lg e zi" Fura,area restrictiva a scroafelor %n rima arte a lactatiei are ca sco reducerea cantitatii de la te" F roductie rea mare de la te %n rimele zile de lactatie nu oate fi consumata %n totalitate de urcei, ut1nd roduce mamita la scroafe si a aritia tulburarilor digestive la urceii sugari, cu /'8 zile %nainte de %ntarcare se reduce tre tat cantitatea de fura, cu sco ul reducerii roductiei de la te, cu efect favorabil asu ra %ntarcarii scroafei si a urceilor" Amestecul de nutreturi combinate se administreaza sub forma uscata :uruieli, granule; sau umeda, %n !'/ tainuri e zi" >e l1nga fura,ele concentrate sau rin substituirea artiala a acestora, %n hrana scroafelor lactante, se mai ot administra fura,e verzi :lucerna, trifoi; sau suculente :morcov, sfecla, cartof, dovleci; %n cantitati de 8'5 Lg e zi" Fura,ele suculente se vor introduce tre tat %n hrana, entru a nu erturba roductia de la te, at1t din unct de vedere cantitativ c1t si calitativ" ?n rima si ultima arte a lactatiei nu se vor utiliza fura,ele suculente deoarece duc la stimularea roductiei de la te" F atentie deosebita trebuie acordata ada arii scroafelor" Consumul de a a al scroafelor %n erioada de lactatie este mult mai ridicat dec1t %n celelalte stari fiziologice, fiind de !5'/. litriKzi, iar consumul tehnologic :incluz1nd si a a entru curatenia si evacuarea de,ectiilor; oate a,unge la -8. litriKzi" A a se asigura rin ada atori automate sau rin administrarea %n ,gheaburi, %n care caz scroafele se ada a de 8'5 ori e zi"

*.+ormulai raia pe perioada de iarn penru o vac cu ma$a

corporal de '(( )g i producia zilnic de lapte 1, )g cu * & - de gr$ime cu $imptome de hipotonie a pre$tomacelor. #e$crie tulburrile de hipotoniei a pre$tomacilor indicai $imptomele cile de prevenire i de nlturare.

ALIM896AHIA .ACIL$R Alimenta"ia ra"ional a vacilor de lapte presupune: Aevaluarea cerinelor nutritive de %ntreinere i roducie sau du caz" cretere sau gestaie4 ' stabilirea raiei de baz, folosind fura,ele de volum, raie ce se distribuie tuturor vacilor dintr'un ad ost4 'stabilirea amestecului de concentrate i a cantitii ce urmeaz a fi distribuit fiecrui animal :sau gru de animale;, %n funcie de roducia revzut a se obine" CG@I$OG&G $UH@IHI#G A&G #ACI&F@ >entru evaluarea c1t mai corect a cerinelor nutritive trebuie s se stabi' leasc greutatea medie a vacilor i s se efectueze un control sistematic al roduciei de la te care s conduc la com ararea curbelor de lactaie teoretice i ractice" 0urata fazei ascendente a curbei de lactaie este, %n medie, de /! zile :0ecaen i >outous, -D95, citai de Solter, -DE-;" Hrebuie s se ada teze foarte bine raia la cerinele entru otenialul ma(im al vacilor, %n sco ul stimulrii roduciei de la te i ameliorrii ersistenei roduciei, %n erioada de v1rf a curbei" 0u un latou de cca dou luni, nivelul roduciei scade cu cca -.6 e lun, mai e(act cu 7'-.6 %ntre lunile a IlI'a i a #il'a i ceva mai mult %ntre lunile a #II'a i a T'a de lactaie" ?n medie, roducia de la te la vaci, %nregistreaz urmtoarea evoluie2 &una I de lactaie 7.'7564 &una a Ii'a de lactaie 75'D.64 &una a IlI'a de lactaie -..64 &una a I#'#II'a de lactaie -..'D.64 &una a #III'IT'a de lactaie D.'9.6" 0u -. luni de lactaie, o erioad de %nrcare de dou luni este obligatorie" Mai %nt1i, ea ermite reconstituirea rezervelor cor orale, mai ales a substanelor minerale, %ntruc1t la %nce utul lactaiei deficitul este inevitabil, oricare ar fi nivelul i calitatea raiilor" 0e asemenea, erioada de %nrcare este indis ensabil i sub as ectul reglrii

neurohurmonale a secreiei de la te" ?n absena acesteia, chiar cu raii bine echilibrate, roducia de la te scade considerabil %n lactaia urmtoare" ?n mod ractic, %n a doua arte a acestei erioade de re aus se su raalimenteaz vacile 0"teaming1 entru satisfacerea cerinelor crescute ale gestaiei i entru a regti lactaia urmtoare" >roducie de la te e zi Curb teoretic

! / 8 5 9 E Figura -' Curbele de lactaic la vaci

-.

--

-!

! luni

Habelu 5 Fura,ere U "Coninutul %n raie 0istributia zilnic, Lg >rotein digestibil,g #itamina 0,mii U" I"
' ' ' ' ' ' ' ' ' -.".8 ' ' ' ' ' ' -.7/"-9 '

Substant uscat, Lg

Gnergie metabolic M,

Sare de buctrie,g

Celuloz brut,g

Brsime brut,g

Mangan,mg

Magneziu,g

$orma de alimentaie
-"Garba de orumb !"Fin de lucerna /"Frz 8">orumb
!5 E"! -"// ."! ."E!

-!"9
8"E5 / !"/ -"EE ."!!/ ."55

-87
9!"5 87"9/ -7"!8 -9"!! !"!7 9"E

-5"7 -D8.
9"/ 9 -"E -"-/ ."-E ."57 7!5 977"E !-9 -/E 8."8 E-"/

-!9. 8--. -E.5 --/5 8.5

5.. -8! E-"7! -/D"! 8/"! !.!5 -78 5."5 D"! ' -8E"5 ' ED! E/7 ' ' 8E5 -8! /9 5/"! 8"8 /D."D !5. -9E"5 98 55"7 !"! '

7D
' ' ' ' ' '

7D
9. 8 ."99 ."-7

9/
85 E"! 9"D."E7

!5
8E"5 -. 9"D."7!

D9
75 ! -"79 ' .".E!

/!!"5 8"7 ."99 ."/7 -

-.-.
55. -.. 8./ ' !./

--5
E. 7"8 /"75 ' /"/-

E55

7"7

E55
D.. -7E"8 !7E 5"-7 ' -E"E-

-."- 595 -!"9

9 ."88 ."-9 ' ."87 --!5 D".8 ' '

-D.. ."E5 E."! ' -8"D ."5! ' ."8/

/9!"- -79E"/

-!."E -5"9! --."E

!-"/ -!"E7 --D/

57"!! -/5"9- -"8! /D"/9 .".E

!"-/ /8E"D !""559

5"Mazariche boabe 9"Meleasa

!"/. ."-88 !5"97

Adaosuri minerale si biologe active

-"Sare de bucatarie
.".7D !".7 .".-! ."..-/ ."..!5 /9"8! ' ' ' ' ' -!"9 V ' ' ' ' ' -58"5 Q8"8 ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 7D ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 58"/ ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 5"97 ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ."DE ' ' ' ' ' ' ' '

!">olifosfat de natriu /"Carbonat de cobalt 8">otasiu iodat 5"0ro,die"fur"imb"cu vit 0 In total de raie Fata de norma

-5"77 -DE7"8 -!57"/ 8-/9 -9EE"5 --.-"5 5/D"D 7D -7E"7 -/."!8 -/5"E7 -E9"-! 8!"-9 !887"! -8/"E5 !-9. 7"7E -/79"D5 -."-7 Q."5 Q-"D '."Q."9/ '-"9 '8"9 ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '

#itamina G,mg 5.5

' D5-"8 -.. /. ' !"-9

>rotein brut,g

Uniti nutritive

Carotena,mg

Cobalt,mg

Amidon,g

Cu ru,mg

>otasiu,g

Ping,mg

Calciu,g

Fosfor,g

Fier,mg

Pahr,g

Iod,mg

Sulf,g

/"!" Analiza raiei $r" -" Indicii Structura raiilor :ra ortul ntreurilor %n6 du valorea nutritiv;2 Brsime Suculente:mustoase; Inclusiv siloz $utruri verzi !" /" 8" 5" 9" E" 7" D" -." $utruri concentrate Cantitatea de substane uscat %n raie la -..Lg de mas vie Lg Cantitatea de rotein digestibil la - unitate nutritiv a raiei,g @a ortul cantitilor de amidon i zahr @a ortul cantitilor de zahr i rotein Coninutul de celuloz brut %n substana uscat a raiei, 6 @a ortul calciului fa de fosfor Coninutul de grsime brut %n 6 din grsime a secretat cu la te Cheltuelile de uniti nutritive la -Lg de la te,Lg Cheltuelile de nutruri concentrate la -Lg de la te,g !/"7 8!".9 7D"9! /8".D /"-E DD"79 -"5K-K-"-8 !96 -"88K--"!9 ."8E5 ."!! >erioada de %treinere 0e iarn

8.8.Hipotonia prestomacelor
>arezia sau hi otonia restomacelor, ating%nd %n forme grave gradul unei adevrate aralizii sau atonii, este un sindrom caracterizat rin reducerea sau sus endarea motilitii com artimentelor restomacale" 9tiopatogenez. Cauzele areziei restomacelor s%nt foarte numeroase i de natur e(trem de divers, ut%ndu'se sistematiza astfel 2 ' bolile prestomacelor fie de ti inflamator, acion1nd asu ra motilitii rin durere, fie de ordinul modificrii biochimice a coninutului, cu re ercusiuni motorii refle(e4 bolile eritoneului, ale celorlalte organe digestive i ale altor organe# %n rinci al ale ficatului, rinichilor, uterului, cordului sau ulmonului" Asemenea boli acioneaz asu ra restomacelor fie refle(, fie circulator sau rin modificarea reactivitii organismului %n general, inclusiv a restomacelor, care re rezint un' adevrat WbarometruX de e(trem sensibilitate la modificrile mediului intern sau ambiant" &a viei, intervin relativ frecvent bolile cheagului, mai cu seam gastritele :abomazitele;4 Y greelile de igien alimentar# ca schimbrile brute ale raiei, neres ectarea orarului de alimentaie, ad are deficitar, e(cesul %n raie de rdcinoase, reziduuri industriale sau nutreuri acide, dezechilibrele energetice, roteice, minerale sau vitaminice ale raiei "a" Gle acioneaz asu ra motilitii restomacelor, %ndeosebi rin declanarea diverselor indigestii restomacale i gastrointestinale" &a viei, greelile de igien alimentar oate genera mai frecvent arezia restomacelor s%nt %nrcarea brusc sau rea tim urie, ca i e(cesul de la te sau %nlocuitori du %nrcare, care trec direct %n cheag, consumul de aternut sau deglutiia rului %n cantitate mare de ctre vieii cu lichomanie 4 Y alimentele necorespunztoare# res ectiv indigeste, oluate, alterate, tiate rea scurt, reci, nutreurile %nsilozate sau WsemisilozulX de roast calitate etc, acionind similar cu neregulile de igien alimentar4 ali /actori stresani# cum ar fi frica, durerile, surmena,ul, trans orturile relungite i %n condiii nefavorabile, unele into(icaii sau hi o'calcemia oilor"

>arezia de scurt durat a restomacelor, de ordinul minutelor sau de c%teva ore, nu are consecine deosebite, astfel c nici nu se %ncadreaz, %n sens strict sub ra ort clinic, %n sindromul de arezie a restomacelor" C%nd hi omotilitatea, %nsoit de hi otonie sau de contractur a ereilor restomacali, atinge anumit durat i grad, determin stagnarea i li sa de omogenizare a coninutului restomacal" 0re t consecin se roduc modificri ale micro o ulaiei de simbioni ruminali :%ndeosebi ale infuzoriioi; cu vicierea fermentaiei, favoriz%nd adesea roducerea %n e(ces de acizi organici :lactic,butiric, acetic "a";, %n aralel cu erturbarea sintezei roteice" >rin aceast viciere a fermentaiei, digestia restomacal, esenial la rumegtoare, devine insuficient, fa t re ercutat asu ra nutriiei organismului %n general" @e ercusiunea de ordin ur nutriional este agravat de disore(ie i de erturbarea rumegrii, a,ung%nd %n cazuri a arte %n la sistarea com let" Ga im lic absorbia redus de rinci ii nutritivi, contribuind nu numai la denutriie ci i la declanarea autointo(icaiei cetozice, datorit comutrii metabolismului energetic e neoglicogenez" Autointo(icaia consecutiv areziei restomacelor %n sine se realizeaz i rin indigestia biochimic ruminoreticular secundar, de grad diferit, du natura substratului fermentativ, ut%nd e( lica unele com licaii ca hi ocalcemia, diareea, anumite tulburri %n legtur cu gesta'ia sau, %n general, cu re roducia "a" >arezia restomaceilor, %n corelaie cu fermentaia coninutului, rovoac adesea i meteorism ruminal acut sau cronic " 0ac staza este %nsoit de scderea secreiei salivare i de absorbia unei bune ri din lichidul din restomace, coninutul acestora se %m steaz, roces deosebit de ronunat la nivelul foiosului" Iritaia mecanic i fizic a mucoasei digestive oate e( lica instituirea de leziuni circulatorii, a oi inflamatorii, iniial la nivelul restomacelor, ulterior i gastrointestinale" >e l%ng mecanismele atogenetice de endente de arezia ro riu'zis, schiate anterior, atogeneza este com letat i rin alte mecanisme ale bolii rimare" Modificrile morfo atologice ro rii bolilor de baz s%nt foarte diferite, %n funcie de natura i localizarea acestora"

In legtur cu arezia ro riu'zis a restomacelor, la e(amenul macrosco ic se desco er mai frecvent un uor balonament sau meteorism ruminal, modificarea coninutului din restomace, adesea relativa lui uscare, %ndeosebi la nivelul foiosului :cu des rinderea concomitent a mucoasei,, leziuni de ordin inflamator ruminoreticulare i gastrointestinale" "imptomatologia de inde at%t de arezia restomacelor, cit i de baola e care aceasta o e( rim, boal care oate aciona i rin alte mecanisme atogenetice" Fc%nd abstracie de acestea, arezia restomacelor oate fi %ncadrat sub ra ort clinic %ntr'o form acut, %n general mai uoar, i o form cronic, obinuit greu reversibil sau ireversibil" :ro/ila;ia# de ordin tehnologic i %n rinci al nutriional, se adreseaz bolilor rimare i nu areziei, care este un sim lu sim tom al lor" Hratamentul, %n mod logic, va fi %n rimul r%nd etiologic, adevrat bolii %n cauz" ?n aralel cu aceasta, %n cadrul tratamentului sim tomatic i atogenetic, se su rim com let alimentaia !Y/ zile :cu a licare"de botni;, du care se re%ntroduc tre tat %n consum nutreuri uor digestibile" Hotodat, se intervine rin mi,loace de stimulare a motilitii restomacelor, ca limbri, masa,e re etate e rumen :de ! Y/ ori e zi, c%te -.Y-5 minute;, alcool %n doze mici i re etate sau alte stimulante i ruminative, ca emetice, stricnina, sare artificial de =arlsbad, sulfat de magneziu i %n general alcalinele %n doze mici, sau o(idul de magneziu :7Y!. g Ia taurine, du talie;" >entru stimularea micro o ulaiei ruminale nu se recomand administrarea a -.Y8. ml acid acetic, %m reun cu 5.. g zahr, %n ! litri de a :Zarabrin i col", -DE9;" @e%nsm%narea coninutului ruminal , oate avea efecte foarte bune" >arasim aticomimeticele se vor utiliza cu ruden, de referat fiind re aratele carbamicolinice"

Concluzia
Lucrarea dat a fost reali)at pe ba)a consultrii a mai multor surse literare pentru a reda *n linii generale tot materialul studiat *n acest an la disciplina ' I9utri"ia domesticeJ! Legtura medicului veterinar cu nutri"ia animalelor domestice una foarte str*ns; deoarece doar cunosc*nd necesit"ile fi)iologice ale animalelor putem *n"elege pricina unei sau altei maladii! +e cunoate faptul c cele mai greu tratabile boli sunt bolile de metabolism; iar nutri"ia ra"ional a animalelor reduce posibilitatea a astfel de *mbolnviri! @e aceia trebuie remarcat *nc o dat importan"a cunoaterii medicului veterinar a normelor nutritive pentru animale; fr aceste cunotin"e putem comite o mul"ime de erori *n plan profesional! i alimenta"ia animalelor

.! :ibliografie2 -" 0an 0r%nceanu J <iotehnologii %n alimentaia animalelor" Gd" Gurobit, Himioara" !..." !" 0umitru M"' <oli de nutritie si metabolism la animale" Gd" Ceres, <ucuresti, -DD9" /" Ioan &uca J $utriia i alimentaia animalelor" Gd" Himioara, -DDD" 8" Milos M", 0rinceanu 0"' Fura,ele"Caracteristici nutritive si utilizare" Gd" Ceres, <ucuresti, -D78" 5" Sala,an Bh", Mosolova &"' Hehnica o timizarii hranei la animalele de ferma" Gd" Ceres, <ucuresti, -DD8" 9" Ste urin B", <ularga I", #rancean #"' Alimentatia animalelor domestice" Chisinau, -DD9" E" Stoica I", Stoica &"' <azele nutritiei si alimentatiei animalelor" Gd" Coral Sanivet, <ucuresti, !..-"
7" Sursa Internet2 htt 2KKfacultate"regielive"roKcursuriKagronomieKalimentatia'animalelor' domestice'7D!D!"html

D" [" \" ]*^^_' `*a^b cccd" e`*f*gh , [*gijb,-D98+" -." ]*^^_ ["\", [baklmnmi* d"o":cccd;' pnanjbaq^*gkr i*a^*j " e`*f*gh ,[*gijb, -DE. "