CURS TEORIA NAVEI

Raza Metacentrica
Momentul de inclinare transversal
RAZA METACENTRICA
Raza metacentric este raza de curbur a curbei centrelor de caren,
iar centrul de curbur se numete metacentru.
Cazul nclinrii transversale
B
0
WL0
W
L
1
F
= z
= z
1
B
d
M
T
d

Normalele la curba centrelor de caren duse n punctele B

0
i B
1
(care sunt perpendiculare i pe plutirile WL0 i respectiv WL1) se
intersecteaz n punctul M
T
.
Dac axa central de nclinare nu este i ax principal de inerie a
suprafeei plutirii, atunci centrele de caren nu se vor mai afla n
acelai plan de nclinare i normalele la curba centrelor de caren
nu se vor mai intersecta.
RAZA METACENTRICA
Poziia limit a punctului M
T
cnd d 0 reprezint centrul de
curbur al curbei centrelor de caren i se numete metacentrul
transversal (micul metacentru).
Raza de curbur a curbei centrelor de caren pentru nclinri
transversale se noteaz cu r sau BM
T
i se numete raz
metacentric transversal.
T 1 T 0
M B M B r = =
d r ds B B = =

1 0
RAZA METACENTRICA
. ) (d
V
I
2
1
dz
d
V
I
dy
0 d
V
I
dx
2 x
B
x
B
xy
B
F
=
=
= =
; ds dy
B
innd cont de relaiile
deja cunoscute
Expresia lungimii arcului elementar pentru cazul nclinrii transversale
devine
= d
V
I
dy ds
x
B
si deci rezulta expresia razei metacentrice transversale
V
I
r
x
=
Deoarece momentul de inerie I
X
al suprafeei plutirii n raport cu axa
central principal i volumul teoretic V sunt mrimi geometrice
pozitive rezult c raza metacentric transversal este pozitiv, iar
metacentrul transversal se va situa deasupra centrului de caren B
0
.
RAZA METACENTRICA
Cazul nclinrii longitudinale
= x
W
L
1
WL0
d
d
L
F
B
0
1
B
M

z
Raza de curbur a curbei centrelor de caren pentru nclinri
longitudinale se noteaz cu R sau BM
L
i se numete raz
metacentric longitudinal.
L 1 L 0
M B M B R = =
RAZA METACENTRICA
= =

d R ds B B
1 1 0
Expresia lungimii arcului elementar pentru cazul nclinrii longitudinale
devine
= d
V
I
dx ds
F
y
B 1
Astfel se obine expresia razei metacentrice longitudinale
V
I
R
F
y
=
Utiliznd formulele cele 2 relatii se pot calcula razele metacentrice
pentru plutirile drepte din planul de forme, obinndu-se curbele
de variaie ale acestor mrimi fizice n funcie de pescaj, curbe care
completeaz diagrama de carene drepte.
Pentru corpurile complet imersate, nu exist suprafa de plutire indiferent
de unghiul de nclinare. Rezult c momentele de inerie i razele
metacentrice sunt nule (r = R = 0), iar metacentrele se suprapun cu centrul
de caren.
RAZA METACENTRICA
Cazul particular al pontonului paralelipipedic
Pentru un ponton paralelipipedic cu lungimea L, limea B i
pescajul T, razele metacentrice se calculeaza cu relaiile
T 12
B
T B L
12
B L
V
I
r
2
3
x

= =
T 12
L
T B L
12
L B
V
I
R
2
3
y
F

= =
Raportul celor 2 raze metacentrice este

\
|
=
. r R
B
L
r
R
2
Cum raportul L/B variaz ntre limitele uzuale 410, rezult c
raportul razelor metacentrice se va situa n domeniul 16 100.
n general, se poate aprecia c raza metacentric longitudinal este
de ordinul de mrime al lungimii navei, iar raza metacentric
transversal se afl ntre limitele (1/61/3)B.
RAZA METACENTRICA
Expresiile anterioare pot fi scrise sub forma echivalent
const.
12
B
T r
2
= =
const.
12
L
T R
2
= =
rezultnd c razele metacentrice variaz sub form de hiperbol
echilater n raport cu pescajul, n cazul pontonului paralelipipedic
R
r
T
0
r,R
RAZA METACENTRICA
Din relatiile prezentate rezulta ca:
- n condiiile meninerii constante a altor parametri, raza
metacentric transversal crete cu ptratul limii navei i scade la
creterea pescajului;
- dac apar variaii mari ale formei suprafeei plutirii (ca n
cazul docurilor plutitoare) curbele razelor metacentrice prezint
discontinuiti.
T
0
r
Momentul de inclinare
transversal
O nava aflata in echilibru stabil isi va modifica pozitia sub actiunea
factorilor de mediu.
Forta datorata actiunii vantului si forta cu care se opune apa creaza
un moment extern (cuplu) fata de centrul de plutire (F) al navei.
M
T
Vant
Rezistenta
apei
M
T
B
Vant
Rezistenta
apei
Nava reactioneaza la acest cuplu extern prin rotirea in jurul lui F,
producandu-se o deplasare a centrului de carena.
Centrul de carena se va deplasa datorita modificarii volumului submers.
De notat ca masa totala si distributia de mase nu se modifica, deci
NU se modifica nici pozitia centrului de greutate!
M
T
B
Datorita modificarii pozitiei lui B se modifica si punctul de aplicatie al lui F
B
.
Deoarece G nu se modifica nici punctul de aplicatie al W nu se modifica.
W
F
B
Astfel, forta de greutate si cea de impingere nu mai actioneaza dupa aceeasi
directie. Deci, rotirea conduce la aparitia unui moment intern.
M
T
B
W
F
B
Momentul extern conduce la aparitia unui moment intern care se opune
acestuia.
Vant
Rezistenta
apei
Ca urmare, dupa incetarea actiunii vantului, nava revine in pozitia de
echilibru chiar daca, la inceput, se roteste datorita actiunii acestuia.
Intereseaza evaluarea momentului intern dat de deplasarea fortei de
impingere.
Distanta dintre punctele de aplicatie a fortelor, GZ, se numeste BRAT al
MOMENTULUI de REDRESARE iar valoarea acestuia este functie de unghiul . .. .
M
T

B
F
B
W
Z
Un cuplu apare cand doua forte de sens contrar
actioneaza la o distanta data intre ele.
Momentul intern creat se numeste
M
r
= GZ = GZF
B
In acest caz momentul (cuplul) apare ca urmare a actiunii
celor doua forte, W (sau ) si F
B
, distanta dintre ele fiind GZ.