Sunteți pe pagina 1din 13

11/5/13

Proces abatorizare pasari | Afaceri agricole

PrimetiFonduriEuropene
FondurileEuropene.eu/Detalii_Aici AcceseazFondurin7EtapeUoare+GhidComplet+Proiect+Cofinanare:

Afaceri agricole

Informatii utile pentru fermieri

Proces abatorizare pasari


Posted on March 24, 2011 by

1.

RECEPTIA Pasarile sunt aduse din ferme in custi speciale cu mijloace de transport auto sau din fermele apropiate cu

carucioare. Receptia se face pe bascula abatorului atat cantitativ cat si din punct de vedere calitativ odata cu receptionarea intregii documentatii necesare. Pasarile sunt scoase din custi si atarnate de picioare in carligele conveerului. Viteza acestuia este in functie de capacitatea abatorului si are valoarea de 3000 de capete/ora. Mijlocul de transport care a adus custile cu pasari trece la ramapde spalare, dupa care este incarcat cu custi curate. 1. 2. ASOMAREA Pasarile sunt agatate cu capul in jos pe carligeletransportorului suspendat, sunt aduse la instalatia de asomare electrica. Aceasta instalatie asigura o tensiune reglabila de 80 V. In timpul asomarii, in urma actiunii curentului electric, apare o paralizie temporara, cat si o crestere a tensiuniiarteriale. Aceste fenomene micsoreaza stresul pasarilor, evitandu-se degradarea calitatii carnii. Se recomanda ca sangerarea sa se faca imediat, pentru a nu se pierde efectul asomarii. Abatoarele din tari ca Olanda, Marea Britanie, Germania au adoptat asomarea cu gaz, o combinatie de O2 si CO2. 1. 3. SANGERAREA Operatia de sangerare se face mecanizat la o masina automata de sacrificare sau cu ajutorul unui cutit disc, ce este montat inaintea jgheabului de sangerare. Operatia este asistata deun muncitor care corecteaza manual sangerarea la pasarile mici, sub media lotului, sau la celesacrificate necorespunzator. Sangerarea dureaza timp de 120-150 secunde deasupra unui jgheab de sangerare, a carui lungime este astfel dimensionata, incat sa sigure in acest timp scurgerea totala a sangelui, luand in considerare distanta de 152 mm intre doua capete. Cantitatea de sange scursa este de aproximativ 3% din greutatea vie a pasarilor. Sangele se colecteaza intrun recipient care este transportat la instalatia de prelucrat faina furajera. La locul de taiere este prevazut un spalator pentru maini cu pedala si sterilizator de cutit. 1. 4. OPARIREA Pasarile sunt oparite in flux continuu, prin imersie in apa calda la temperatura de 54C.

afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/abatorizare-pasari/

1/13

11/5/13

Proces abatorizare pasari | Afaceri agricole

Operatia de oparire are drept scop sa produca incalzirea suprafetei pielii in urma careia se realizeaza o slabire a structurii proteinelor din epiderma care tin aderent bulbul pilos, derma, dupa care penele se pot indeparta usor mecanizat. La pui pentru obtinerea unor produse congelate, se urmareste o oparire mai intensa la temperatura de 58-60C timp de 120-140 de secunde, iar pentru produse refrigerate se face o oparire ma i slaba la temperatura de 52-54C timp de 90 de secunde. 1. 5. DEPLUMAREA Operatia de deplumare trebuie sa inceapa imediat ce pasarile au iesit din instalatiile de oparire si se executa cu ajutorul unor masini alcatuite dintrun cadru pe care sunt mintate barele de deplumare si tamburii cu flanse purtatoare de degete de deplumare, care se rotesc in sens diferit unul fata de celalalt. Dupa operatia de deplumare urmeaza finisarea-spalarea pasarilor in scopul indepartarii atat al ultimelor resturi de pene cat si efectuarii unor spalari masive sub presiune(2,5-3 atm) a exteriorului puilor deplumati. Aceasta operatie se realizeaza cu o masina speciala prevazuta cu doi tamburi cu piese de cauciuc, numite bice, mai lungi si mai mari decat ale masinii de deplumat. Se va asigura o stropire corespunzatoare cu apa calda la temperatura de 40-50C. Penele rezultate cadin partea de jos a deplumatorului si sunt dirijate cu un jet de apa la sectia de producere a fainurilor proteince. Urmeaza operatia de taiere mecanica a capetelor si ghearelor. 1. 6. EVISCERAREA Este operatia cea mai importanta de care depinde in mare nasura obtinerea unei calitati bune a carcasei. Operatia de eviscerare se face cu ajutorul unui eviscerator mecanic, care introduce o lingura de eviscerare in cloaca si extrage viscerele. Daca se constata organe suspecte sau bolnave, carcasa respectiva se indeparteaza din linia tehnologica. Viscerele ramase sunt introduse in masina de prelucrat organe, care selecteaza organele comestibile. Ficatul detasat se pune in palnii, ce debuseaza intrun jgheab, fiind dirijat cu ajutorul apei la recipientul de colectare, prevazut cu gratar si robinet de scurgere a apei la canalizare, iar pipota separata trece prin decuticulare si spalare. Extragerea pulmonilor se realizeaza cu ajutorul unui pistol cu vacuum. Se mai executa sectionarea gatului si a pielii, indepartarea gusei, esofagului si traheei. 1. 7. SPALAREA SI RACIREA Spalarea carcaselor se face intro instalatie de spalare cu mai multe randuri de duze, prin care se pulverizeaza apa rece sub presiune pe suprafata lor exterioara si interioara. Consumul de apa variaza in functie de greutatea carcasei. Pentru o carcasa de 1,8 kg se consuma aproximativ 1-1,1 l de apa. Dupa descarcarea de pe conveerul de eviscerare, acesta se spala. Carcasele eviscerate se reagata pe conveerul de racire, intrand in tunelul de racire timp de 70-75 de minute, la 0-4C dupa care sunt trimise la instalatia de transare. Temperatura carcaselor care ies din tunel este de 0-4C la os.

afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/abatorizare-pasari/

2/13

11/5/13

Proces abatorizare pasari | Afaceri agricole

8. AMABALAREA, REFRIGERAREA, CONGELAREA, DEPOZITAREA Inainte de a intra pe linia de ambalare, carcasele sunt sortate de dispozitivul de transare. Carcasele destinate ambalarii sub forma de carcasa intreaga continua drumul pentru ambaare in pungi, agrafare, asezate in navete apoi refrigerate sau congelate. Pieptii sau pulpele sunt ambalate in functie de comenzi, la punga sau tavita. Refrigerarea se face la 0-2C timp de 8 zile, iar congelarea se face la -20C si se depoziteaza pe tremen mai lung. 9. MARUNTAIELE COMESTIBILE Pipotele sunt preluate de o instalatie speciala amplasata in sectia de eviscerare, unde sunt taiate, decuticulate, spalate si apoi transportate cu o instaltie hidraulica pana la ambalare. In tunelul destinat refrigerarii racirea se realizeaza de la 25-30C pana la 0-4C timp de 70-75 de minute. Congelarea se realizeaza rapid intrun interval de timp de pana in 6 ore pana cand carcasa ajunge la temperatura de -40C. 10. SUBPRODUSELE Penele si viscerele se recolteaza direct de la masina de deplumat si apoi sunt trasportate in sectia de faina furajera. 11.CARACTERISTICI IMPUSE DE PROCESELE TEHNOLOGICE SI CONDITII PENTRU ASIGURAREA CALITAII.CONDITII IMPUSE PENTRU MATERIILE PRIME SI PRODUSE FINITE M teriile prime si produsele finitecare se receptioneaza si se livreaza vor prezenta caracteristici corespunzatoare normelor sanitar-veterinare si de calitate prevazute de lege. Din punct de vedere calitativ, puii sacrificati intra in urmatoarele categorii: *CALITATEA I : greutatea medie de minim 1,5 kg la varsta de 42 de zile. Capul osului sternal trebuie sa fie flexibil si deformarea sa fie de maxim 3 mm. Pieptul trebuie sa fie lat, bine dezvoltat si bine acoperit cu carne, pulpele musculoase. Toata carcasa trebuie sa fie acoperita cu un strat unifor de grasime. Greutatea medie a carcasei eviscerate, fara cap si gheare, sa atinga minim 1-1,2 kg. Pe spate si pe aripi se admit 1-2 pete rosii de maxim 1 cm fiecare. Culoarea pielii galben-alb, usor roz, penele si fulgii bine indepartati. *CALITATEA a II-a: greutatea la 42 de zile sa fie de minim 1,45 kg. Sternul se admite incovoiat, pulpe si aripi asimetrice, strat de grasimi inegal, dar sa nu se distinga musculatura prin piele. Organele comestibile trebuie sa aiba culoare uniforma, fara pete de sange si cuticule nedetasate, sa se prezinte intregi. Examenul sanitar-veterinar se face de catre un medic veterinar din cadrul Directiei Agricole Judetene.

afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/abatorizare-pasari/

3/13

11/5/13

Proces abatorizare pasari | Afaceri agricole

PRINCIPALII PARAMETRI CONTROLATI PE FAZE DE PRODUCTIE: *gradul de emisie sanguina si aspectul sangelui la sangerare *temperatura alei calde la oparire, corectitudinea indepartarii penelor *controlul veterinar la deschiderea cavitatii abdominale *corectitudinea sectiunilor si modul de curatare a ficatului si al pipotei *temperatura in tunelul de racire *corectitudinea sortarii pe calitati si ambalare. CONDITII IGIENICO-SANITARE SI SANITAR-VETERINARE In vederea asigurarilor unor conditii normale de lucru, din punct de vedere igienico-sanitar se impun urmatoarele: *separarea si conditionarea incaperilor de productie in functie de caracteristicile procesului tehnologic *ventilatia adecvata in zona in care se efectueaza prelucrari termice *evacuarea penelor si a produselor necomestibile se face manual sau cu curent continuu de apa in sala de colectare si dirijarea lor hidraulica in continuare la sectia de faina furajera. *captarea deseurilor necomestibile in cuva aflata in sala de eviscerare si dirijarea lor izolata la locul de prelucrare *echiparea salilor de prelucrare si sacrificare cu sterilizatoare pentru cutite si spalatoare de maini cu pedala, spalatoare de cizme *controlul centralizat al temperaturilor impuse de procesul tehnologic *finisajele lavabile, pardoseli rezistente la spalari cu apa calda si detergenti *ramapa de spalre autovehicule cu apa calda de 83C sub presiune MASURI SANITAR-VETERINARE DE EXPLOATARE *intregirea igienei incintei: maturarea zilnica si stropirea cu apa *intretinerea surselor si retelelor de aprovizionare cu apa si controlul calitativ al apei cel putin odata pe luna *intretinerea retelei de canalizare prin: -spalarea periodica a instalatiilor -curatarea cel putin o data pe an a instalatiilor de vizitare -desfundarea puturilor -dezinfectarea saptamanala cu cloramida

afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/abatorizare-pasari/

4/13

11/5/13

Proces abatorizare pasari | Afaceri agricole

-reparearea imediata a defectiunilor -infundarea retelei cu deseuri -spalarea si dezinfectia zilnica a WC-urilor -colectarea deseurilor solide in recipienti mecanici cu capac *intretinerea igienei in incaperile de productie prin: -utilizarea personalului de igienizare exclusiv in acest scop -echiparea personalului de igienizare cu halate de culoare albastra -spalarea geamurilor, a tamplariei si a usilor cat mai des -spalarea zilnica a peretilor si a pardoselilordupa fiecare schimb -prevenirea formarii mucegaiului -asigurarea conditiilor sanitar-veterinare in procesul de p[roductie prin: *respectarea normelor in vigoare *intretinerea utilajelor *spalarea si dezinfectia zilnica a utilajelor *efectuarea controlului medical la angajare *examen medical lunar *instruirea personalului in domneiul sanitar-veterinar *accesul personalului direct productiv auxiliar in halele de fabricate numai prin filtru *acoperirea parului cu boneta *masca de protectie la gura *folosirea manusilor *purtarea de cizme. Trebuie sa se monitorizeze mortalitatea puilor broiler in fiecare lot. MASURI DE SECURITATE A FURAJULUI Una dintre cauzele toxiinfectiilor alimentare la om este contaminarea carnii de pasare cu Salmonella si Camphylobacter. Cei mai expusi hibrizi la contaminarea cu Salmonella sunt hibrizii Ross. Se pot infecta prin furajare cu nutreturi de origine animala dar si cu soia si derivatilor acesteia.nivelul total de enterobacteriaceae la descarcarea furajului trebuie sa fie

afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/abatorizare-pasari/

5/13

11/5/13

Proces abatorizare pasari | Afaceri agricole

<10 enterobactericeae/g furaj. Contaminarea poate fi redusa cu retragerea din dieta a fainei de oase si carne, granularea furajuluisau a materiei prime, precum si adaugarea de acizi organici, vaciinarea lotuluii de parinti si boriler. Infectia cu Camphylobater este introdusa in hala cu igiena deficitara. In concluzie, controlul calitatii furajelor trebuie sa asigure testul pentru Salmonella si trebuie controlate periodic si evacuarea reziduurilor de medicamente din produse. 12.INSTRUCTIUNILE TEHNOLOGICE NECESARE PASTRARII CALITATII SUPERIOARE A PUILOR BROILER IN TIMPUL PRINDERII SI TRANSPORTULUI PREGATIREA PUILOR PENTRU PRINDERE In cazul in care s-a utilizat un program de modificare a cresterii pe baza programului de lumina, este obligatoriu ca inainte de abatorizare cu cel puitn 7 zile sa se revina la programul de 24 de ore de lumina. Astfel pasarile nu vor fi agitate in momentul prinderii. Pasarile trebuie sa primeasca o ratier de furaj pentru neutralizare cu suficient timp inainte de abatorizare care va elimina riscul prezentei reziduurilor anticoccigiene din carne. Trebuie avute in vedere recomandarile producatorilor de coccidiostatice. Furajul trebuie scos cu 8-10 ore inainte de procesare. Aceasta perioada include timpul destinat pasarilor si cel necesar transportului. Daca timpul de retragere al furajului se prelungeste, apa absorbita din tesuturile corpului se acumuleaza in tractusul digestiv si afecteaza calitatea produsului finit. Daca furajul administrat contine grau nemacinat acesta trebuie scos din dieta cu cel putin cateva zile inainte de procesare, pentru ca sa nu ramana in gusa boabe intregi de cereale. Accesul nelimitat la apa trebuie asigurat permanent. Liniile multiple de adapatori, separarea pasarilor si/sau inlaturarea adapatorilor suplimentare va prelungi accesul la apa de baut. Este posibil ca pe parcusul perioadei de retragere a furajului sa se observe anumite pierderi in greutate, dar nu va afecta greutatea carcasei. Totusi, trebuie avuta grija ca perioada de retragere afurajului sa nu se prelungeasca in mod excesiv provocand deshidratarea pasarilor. Puncte cheie: *furajul de retragere trebuie folosit atat cat este necesar pentru a evita prezenta reziduurilor in mancare *pentru a usura prinderea pasarilor se foloseste un program de 7 zile(23 de ore de lumina si o ora de intuneric) *adaptarea unei metode corecte de retragere a furajului are ca rezultat golirea sistemului digestiv inainte de prindere, limitand contaminarea cu fecale in timpul transportului si procesarii *boabele de grau nemacinate sunt eliminate din furaj cu 2 zile inainte de abatorizare *scoaterea adapatorilor trebuie inatarziata cat mai mult timp posibil. PRINDEREA PASARILOR Folosirea unor metode corecte de prindere si manipulare va diminua stresul resimtit de pui.

afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/abatorizare-pasari/

6/13

11/5/13

Proces abatorizare pasari | Afaceri agricole

Degradarea carcasei observata la abatorizare este rezultatul ultimelor 24 de ore in care s-a efectuat prinderea si transportul pasarilor. Aceste operatiuni trebuie efectuate de personal calificat, cu atentie sporita, pentru a se evita agitarea si ranirea pasarilor. Inainte de prindere, toate hranitorile trebuie ridicate mai sus de inaltimea capului, scoase din hala sau pozitionate astfel incat sa nu ingreuneze accesul personalului la pasari. In halele mai mari, pasarile sunt inchise in tarcuri pentru a se evita aglomerarea lor. Astfel, se va permite accesul la apa, pasarilor a caror prindere nu se va face imediat. Intensitatea luminii din hala trebuie redusa la minim, dar sa faca totusi posibila prinderea pasarilor, recomandandu-se folosirea luminii albastre. Atunci cand prinderea pasarilor se face pe timpul zilei, usa principala trebuie acoperita pentru ca lumina solara sa nu patrunda in hala. Deschiderea usilor si scoaterea pasarilor din hala va afecta ventilatia. Sistemul de ventilatie trebuie monitorizat si reprogramat cu atentie pe tot parcursul prinderii pasarilor. Prinderea pasarilor se va face numai de gamba, evitandu-se prinderea de pulpe(pasarile trebuie tinute de ambele picioare pentru a se evita ranirea, stresul). Dupa prindere sunt puse in module sau lazi, ce nu trebuie sa fie supraincarcate. In cazul temperaturilor ridicate se reduce numarul de pasari din lazi. Transportul trebuie sa respecte normele legislatiei in vigoare. Supraincarcarea lazilor provoaca supraincalzire si stres, crescand mortalitatea. In timpul incarcarii si al transportului trebuie sa se asigure pasarilor un mediu optim de viata. Daca este necesar se va utiliza sistemul de ventilatie, de racire sau de incalzire. Transportul se va face cu vehicule echipate corespunzator, ce vor diminua stresul pasarilor. Puncte cheie: *metodele de prindere si manipulare trebuie supravegheate cu atentie pentru a reduce riscul ranirii pasarilor *inainte de a incepe prinderea pasarilor se scot adapatorile si hranitorile din hala, iar pentru a preveni ingramadirea pasarilor, in halele mari se folosesc tarcurile *inainte de a incepe prinderea se reduce intensitatea luminii pentru calmarea pasarilor evitandu-se astfel ranirea *numarul pasarilor din module/lazi, trebuie sa se stabileasca in raport cu greutatea pasarilor si temperatura ambientului. PROCESAREA PASARILOR Productia de carcase de calitate superioara depinde de metodele de crestere si de procesare folosite. O corecta planificare si comunicare intre ferma si punctul de abatorizare va asigura eficienta procesarii. Atentie deosebita trebuie acordata calitatii furajului, densitatii stocului, timpului de retragere al furajului, metodelor de prindere si transport ce nu trebuie sa provoace degradarea carcasei. Puncte cheie: *trebuie pastrata o buna densitate si calitate a furajului pentru a reduce riscul afectiunilor de picioare si a altor probleme de calitate *in cazul in care se folosesc programe de control al furajului si a luminii si daca densitatea lotului este prea mare

afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/abatorizare-pasari/

7/13

11/5/13

Proces abatorizare pasari | Afaceri agricole

sau daca spatiul alocat hranitorilor si adapatorilor este prea mic, pot aparea leziuni corporale prin lovire *pentru reducerea stresului si deshidratarii, timpul alocat transportului trebuie redus la maxim 13.INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE Transare Carcasele de pasare destinate transarii in vederea obtinerii pulpelor, pieptilor cu os si fara os, ficat, inimioare si pipote, tacamuri pentru comercializare, precum si a carnii de pasare pentru prelucrare sufera urmatoarele operatiuni: *detasare pulpe *detasare piept cu os *dezosare piept *fasonare tacamuri. In limbajul de specialitate ca si cel comercializat se folosesc termeni care delimiteaza anumite parti mai importante mentionate in continuare: Capulare ca baza anatomica oasele craniului si fetei, la care se deosebesc: crestetul capului cu creasta,

ciocul, ochii, barbitele, urechile cu urechiusele si fata. Gatulare ca baza anatomica vertebrele crevicale, traheea si esofagul cu gusa. Toracele, limitat anterior de extremitatea inferioara a gatului, posterior de abdomen si lateral de spinare;

baza anatomica este formata din osul sternal, coaste, clavicule, oasele coracoide, muschii protectori si toracali Spinarea cuprinsa intre gat si baza cozii, avand ca suport anatomic vertebrele dorsale, lombo-

sacrale,coxalul si musculatura respectiva. Abdomenul, limitat de stern, coaste, coxal si coada, avand ca baza anatomica principala muschii

abdominali Coada are ca baza anatomica osul pigostil cu muschii codali si penele rectrice. La aripi se disting mai multe regiuni: umarul cu baza anatomica formata din articulatia scapulo-humerala, bratul avand ca baza osoasa humerusul, antebratul format din ulna si radius si varful aripii cu baza osoasa constituita din oasele carpiene, metacarpiene si falange. La picioare se deosebesc: coapsa, care are ca baza anatomica osul femur si muschii coapsei; gamba formata din oasele tibiotars si din muschii gambei; fluierul piciorului constituit din osul tarso-metatars si tendoane. Pulpa de pasare se dezvolta prin urmatoarele sectiuni: sus-in jurul articulatiei coxo-femurale, jos la nivelul articulatiei tibio-tarso-metatarsiene, astfel incat pulpa sa fie alcatuita din oasele femur si tibie, impreuna cu tendoanele acestora. Pieptul se va obtine prin sectionarea circulara in jurul regiunii pectorale astfel incat sa cuprinda osul sternal,

afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/abatorizare-pasari/

8/13

11/5/13

Proces abatorizare pasari | Afaceri agricole

stratul muscular si pielea aferenta. Marginile vor fi supuse fasonarii. Pentru dezosare se elimina osul sternal prin detasareamanuala , desprinderea fiind facuta cu ajutorul degetului mare. Totodata se indeparteaza si pielea aferenta. Tacamul de gatit va cuprinde toate partile anatomice ramase dupa detasarea pieptului si pulpelor, fiind compus din spinari cu aripi, picioare, cap, gat fara esofag si trahee detasate sau nedetasate. Tacamul nu contine pipote, ficat si inimioare. Poate contine si grasimi fasonate de la piept si pulpe. 1.3 MATERIALUL BIOLOGIC Hibrizii pe care s-au facut observatiile in vederea lucrarii de diploma sunt Ross 308. Exprimarea potentialului genetic in ceea ce priveste cresterea si eficienta este posibila numai in cazul puilor sanatosi. Broilerii trebuie sa provina dintr-un lot de parinti sanatosi care sa aiba un nivel ridicat si uniform de anticorpi maternali. Mediul in care sunt crescuti puii trebuie sa fie cat mai curat evitandu-se imbolnavirile de orice fel. Echipamentul de hala trebuie sa fie pozitionat astfel incat puii sa se poata hrani si adapa cu usurinta fara restrictii. Nutretul combinat trebuie sa fie echilibrat din punct de vedere energetic, sa nu contina germeni patogeni sau substante remanente in carnea de pasare. Managementul trebuie sa stimuleze performanta, sa minimizeze problemele fiziologice si sa asigure evitarea posodermatitelor. Carnea livrata consumatorilor nu trebuie sa fie contaminata bacteriologic sau sa contina reziduuri. Legat de cresterea rapida a pasarilor aceasta poate provoca tulburari metabolice si afectiuni ale picioarelor, de aceea selectia genetica in cazul Ross Broiler a dus la inbunatatirea functiilor cardiovasculare si a sanatatii picioarelor, recomandandu-se incetinirea cresterii in prima perioada de viata. Ritmul de crestere poate fi stabilit prin folosirea unui control riguros al distributiei furajului si a perioadei de lumina. Aceste metode sunt utile in special pentru pasarile ce sunt crescute pana la o greutate mai mare(2 kg). Programele de modificare a cresterii si aplicarea lor depinde de uniformitatea lotului de broiler. Realizarea greutatii corporale tinta la 7 zile varsta puilor depinde de un bun management corect in perioada de crestere. Profitul cel mai mare se obtine atunci cand numarul de pui ce indeplineste obiectivele prestabilite este maxim, ceea ce inseamna ca lotul are o crestere uniform, predictibila. Ca in orice sistem biologic greutatea corporala abroilerul urmeaza o distributie normala. Variabilitatea unei populatii este descrisa de coeficientul de variatie(CV%) ce reprezinta deviatia standard a populatiei exprimata in procente. Loturile variabile vor avea un CV% ridicat, in timp ce loturile uniforme un CV% mai scazut. Fiecare sex va avea o distributie a greutatii in viu, loturile nesexate au un CV% mai mare decat cele sexate. Cresterea separata pe sexe Numarul de pasari care ating greutatea vie tinta poate fi indicat de CV% al lotului, iar uniformitatea este

afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/abatorizare-pasari/

9/13

11/5/13

Proces abatorizare pasari | Afaceri agricole

imbunatatita de cresterea separata pe sexe. De exemplu, avem distributia greutatii in functie de CV% diferite la 3 loturi sexate, care au atins greutatea vie tinta de 1900 g. Procentul de pasari ce se incadreaza intrun interval de greutate vie tinta cu CV% diferite poate fi calculat. La fiecare greutate tinta cu cat CV% este mai mic, cu atat mai multe pasari ating greutatea tinta. Totusi, din intervalul de greutate vie cel mai ingust, adica 1800-2000 g, caruia ii corespunde cu CV%=8, doar 58% din pasari ating greutatea propusa. Avantajele cresterii separate pe sexe pot fi mai bine exploatate daca masculii si femelele sunt crescuti in hale separate, usurandu-se astfel managementul sistemelor de furajare, lumina si densitatea lotului. Cresterea separata pe sexe permite satisfacerea cerintelor nutritive ce difera in functie de sex. Masculii cresc mai repede au mai putina grasime pe carcasa decat la femele. Rata de crestere ca raspuns la cresterea energiei si proteinei din ratie este mai mare la masculi decat la femele. Informatiile corecte privind greutatea in viu si CV% pe fiecare lot sunt esentiale pentru stabilirea varstei adecvate de abatorizare, un numar maxim de pasari sa se incadreze in intervalul de greutate produs. Pe masura ce rata de crestere este in ritm ascendent si abatorizarea se face mai devreme, estimarea greutatii vii pe o perioada mai mare de 2-3 zile este mai putin exact. Estimarea corecta a greutatii vii la abatorizare necesita ca mostra un numar mare de pasari(>100). Masurarea greutatii vii Atunci cand consumulde furaj si programul de iluminare sunt folosite pentru a imbunatatii predictibilitatea, greutatea si raspunsul la orice tip de schimbari in mangementul pasarilor trebuie monitorizat permanent. Cantarirea pasarilor se face cu cantare manuale sau automate. Orice neregula de greutate trebuie imediat investigata. Atunci cand se folosesc cantare manuale, pasarile trebuie cantarite de cel putin 3 ori pe saptamana. De fiecare data trebuie luate mostre de 50-75 pasari din doua parti ale halei. La cantarirea broilerului pot fi utilizatesi sistemele de cantarire de pasari si unde fiecare pasare va ramane destul timp, astfel incat greutatea sortarii sa fie inregistrata. Masculii mai batrani si mai grei folosesc cantarele automate cu mai putina frecventa, fapt ce va influenta negativ greutatea medie a lotului. Citirea cantarelor automate trebuie sa verifice numarul de cantariri pe zi, iar greutatea medie inregistrata trebuie verificata prin cantariemanuala cel putin o data pe zi. Estimarea incorecta a greutatii vii poate fi rezultatul folosirii unor esantioane de pasari prea mici ca numar. In concluzie, se micsoreaza viariatia lotului prin mentinerea unui CV% scazut(<10), se va reduce viariatia in interiorul lotului si va permite inntrunirea cerintelor pentru masculi si femele, prin cresterea separata pe sexe, iar pentru a obtine o estimare corecta a greutatii vii la abatorizare, esantioanele suficient de mari, trebuie cantarite frecvent si corect. Tehnicile de modificare pentru a raspunde cererilor consumatorilor si necesitatilor de procesare Principalele componente ale acestor tehnici include:

afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/abatorizare-pasari/

10/13

11/5/13

Proces abatorizare pasari | Afaceri agricole

*cresterea buna, uniforma pana la varsta de 7 zileconform cu greutatea vie specifica *in primele 7-21 de zile castigul in greutate trebuie sa fie pus maximul posibil pentru a optimiza dezvoltarea de timpuriu a sistemelor cardiovascular, imunitar si osos. Dupa 21 de zile managementul cresterii presupune realizarea profitelor de greutate vie propusa, care pot fi mai scazute decat rata maxima de crestere, daca la abatorizare este necesara o anumita predictibilitate a greutatii. Cele doua metode de modificare a cresterii folosite in mod frecvent se bazeaza pe programul de nutritie si pe cel de iluminare 3.4 REZULTATELE OBTINUTE IN URMA SACRIFICARII IN FUNCTIE DE GREUTATEA VIE

Cunoasterea rezultatelor obtinute dupa sacrificare si prelucrarea de abator a puilor de carne la diferite greutati corporale prezinta o deosebita importanta cu implicatii de ordin practic si economic. Sacrificarea la momentul si greutatea optima ofera posibilitatea valorificarii in cele mai avantajoase conditii tehnologice si economice, fapt ce permite folosirea cat mai eficienta a spatiilor de crestere, cat si obtinerea unei productii marfa de carne cu costuri mai reduse. Rezultatele obtinute in urma sacrificarii puilor de carne in functie de diferiti factori, constituie obiectivul numaroaselor studii si cercetari efectuate la noi in tara si in lume. Cercetarea a avut ca scop cunoasterea rezultatelor obtinute in urma sacrificarii puilor broiler si ponderea diferitelor portiuni transate fata de greutatea vie in vederea estimarii avantajelor economice din valorificarea sub forma decarcase, transari, preparate si semipreparate avicole si a subproduselor rezultate Loturile pe care s-au efectuat cercetarile se prezinta astfel: *ROSS 308 I: 20106 capete cu greutate de 41160 kg, la o greutate medie de 2,048 kg *ROSS 308 II: 13598 capete cu greutate de 26702 kg, la o greutate medie de1,957 kg.

Masurareagreutatiivii Atuncicandconsumuldefurajsiprogramuldeiluminaresuntfolositepentruaimbunatatiipredictibilitatea, greutatea si raspunsul la orice tip de schimbari in mangementul pasarilor trebuie monitorizat permanent. Cantarirea pasarilor se face cu cantare manuale sau automate. Orice neregula de greutate trebuie imediat investigata. Atuncicandsefolosesccantaremanuale,pasariletrebuiecantaritedecelputin3oripesaptamana.Defiecare datatrebuieluatemostrede5075pasaridindouapartialehalei. Lacantarireabroileruluipotfiutilizatesisistemeledecantariredepasarisiundefiecarepasarevaramane destultimp,astfelincatgreutateasortariisafieinregistrata.Masculiimaibatranisimaigreifolosesccantarele automate cu mai putina frecventa, fapt ce va influenta negativ greutatea medie a lotului. Citirea cantarelor automatetrebuiesaverificenumaruldecantariripezi,iargreutateamedieinregistratatrebuieverificataprin cantariemanualacelputinodatapezi. Estimareaincorectaagreutatiiviipoatefirezultatulfolosiriiunoresantioanedepasaripreamicicanumar. Inconcluzie,semicsoreazaviariatialotuluiprinmentinereaunuiCV%scazut(<10),sevareduceviariatiain

afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/abatorizare-pasari/

11/13

11/5/13

Proces abatorizare pasari | Afaceri agricole

interiorullotuluisivapermiteinntrunireacerintelorpentrumasculisifemele,princrestereaseparatapesexe, iar pentru a obtine o estimare corecta a greutatii vii la abatorizare, esantioanele suficient de mari, trebuie cantaritefrecventsicorect. Tehniciledemodificarepentruaraspundecererilorconsumatorilorsinecesitatilordeprocesare Principalelecomponentealeacestortehniciinclude: *crestereabuna,uniformapanalavarstade7zileconformcugreutateaviespecifica *inprimele721dezilecastigulingreutatetrebuiesafiepusmaximulposibilpentruaoptimizadezvoltareade timpuriuasistemelorcardiovascular,imunitarsiosos. Dupa21dezilemanagementulcresteriipresupunerealizareaprofitelordegreutateviepropusa,carepotfi maiscazutedecatratamaximadecrestere,dacalaabatorizareestenecesaraoanumitapredictibilitateagreutatii. Celedouametodedemodificareacresteriifolositeinmodfrecventsebazeazapeprogramuldenutritiesipe celdeiluminare
CONCLUZII SI RECOMANDARI 1. Aprecierea carcaselor in abatorul de pasari trebuie sa fie facuta in stransa legatura cu analiza si evidentierea a trei factori importanti si anume: -valoarea genetica a hibridului -managementul aplicat in ferme din care sa nu se excluda valoarea biologica a nutretului combinat care conditioneaza dezvoltarea corporala, influentand direct costurile de productie si nivelul veniturilor obtinute prin valorificare -varsta de la care sunt sacrificati puii de carne 2. Cercetarile au fost facute pe 2 grupe de hibrizi de carne care au avut in vedere: -greutatea vie a carcaselor abatorizate -varsta puilor in ziua sacrificarii=42 de zile 3. Loturile cercetate au fost alcatuite din: I-20106 capete/41160 kg cu greutatea medie de 2,048 kg II-13598 capete/26702 kg cu greutatea medie de 1,957 kg 1. Rezultatele obtinute sunt cele in conditiile date de abator si le apreciem ca fiind semnificative in activitatea industriala. 2. Ponderea carcaselor de tip grill fara organe, cap si gheare din greutatea vie reprezinta 85,74% la primul hibrid si 60,90% la al doilea, randament mai bun obtinandu-se la carcasa cu greutatea 2,048 kg. 3. Ponderea organelor, ficvat pipote si inimi scade proportional cu scaderea greutatii vie. 4. Ponderea partilor anatomice valoroase, piptul si pulpele, trebuie sa reprezinte tinta spre care trebuie sa tinda munca de ameliorare si managementul cresterii puilor de carne. Ponderea pieptului cu os scade odata cu scaderea greutatii.

afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/abatorizare-pasari/

12/13

11/5/13

Proces abatorizare pasari | Afaceri agricole

5. Randamentul de taiere reprezinta greutatea carcaselor cu cap, gat, gheare, ficat, pipote si inimi este de 68,35% la primul hibrid si 71,53% la al doilea.

1. Valoarea genetica a hibrizilor, managementul cu toate componentele sale, din care sa nu se uite furajarea, adaparea, iluminatul, ventilatia si varsta pana la care sa se creasca puii de carne, trebuie sa fie elementele determinate care motiveaza aceasta productie. 2. Industrializarea pasarilor trebuie sa se faca organizat, controlat, in conditii de igiena totala si cu respecatarea tuturor cerintelor prezentate in fluxul tehnologic. 3. Calitatea produselor din carne de pasare este in mod special importanta in conditiile de concurenta reala, din ce in ce mai prezente pe piata mondiala. 4. Cunoasterea cerintelor consumatorilor si analizei eficientei economice trebuie sa determine greutatea vie de sacrificare a puilor si a modului de prelucrare ulterioara a carcaselor 5. Unul dintre punctele sensibile in industria procesarii carnii de pasare este conservarea cat mai buna a produsului fapt ce determina o crestere a standardelor de calitate si o apreciere pe plan mondial a produselor. 6. Abatorul S.C. AVICOLA SLOBOZIA S.A., este unul din cele mai performante din tara noastra si beneficiaza de un management extrem de eficient.
This entry was posted in Cresterea pasarilor and tagged Abatorizare pasari. Bookmark the permalink.

Afaceriagricole Afaceriproductie Fermapasari

One Response to Proces abatorizare pasari


Catalina says:
June 19, 2012 at 11:43 am

buna ziua, as avea o intrebare legata de procesul de deplumare a puilor. De ce este importanta folosirea apei calde in timpul procesului de deplumare si nu de exemplu a celei reci de la robinet.
Reply

2013 - Afaceri agricole

Proudly powered by WordPress. Weaver by WPWeaver.info

afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/abatorizare-pasari/

13/13