Cartea lui Dzyan

Posted by Piatza.Net on 06:52 | 0 comentarii

O cronica a Indiei vechi, cunoscuta si sub numele de !artea lui "zyan#, constituie un document unic, ea re$rezentand o cule%ere de le%ende adunate de invatatii tim$ului, care le&au $astrat $entru $osteritate' este $rima relatare cunoscuta des$re o nava e(traterestra. )e%enda mai circula si azi in anumite zone din *ibet si India' manuscrisele avand o vechime de 2.+00 de ani, insa evenimentele s&au derulat du$a unele a$ro(imari, acum 6000 ani. ,($erti in lin%vististica, istorie, antro$olo%ie si cazuistica -enomenelor O.N au analizat atent documentul, %asind cu uimire numeroase similitudini cu e($loziile nucleare. Primele cronici relateaza des$re un mic %ru$ de -iinte coborate $e Pamant la bordul unei nave care, inainte de a ateriza, a incon/urat $laneta noastra de mai multe ori. aceste -iinte traiau or%anizate intr&o casta se$arata si erau venerate. !u tim$ul, aceste -iinte s&au divizat, o $arte stabilindu&se intr&o asezare omeneasca, unde au -ost recunoscute imediat dre$t carmuitori# 0 s$un traducerile acestei cronici. 1ituat, astazi, $e teritoriul Pa2istanului, 3ohen/o "aro -ace $arte dintr&un ansamblu de asezari a$artinind asa& numitei civilizatii 4ara$$a, cunoscuta si sub numele de civilizatia 5aii Indusului. 6nul dintre cei care si&au dedicat viata studierii acestor ruine este en%lezul "avid 7. "aven$ort, care, du$a 82 ani de cercetari, a $ublicat, in 89:9, o carte cu titlul ;"istru%ere <tomica 0 2000 i.4r. , volumul -iind construit $e i$oteza ca 3ohen/o "aro nu a cazut in ruina cu trecerea tim$ului, ci s-irsitul sau a -ost consecinta unei de-la%ratii nucleare. Povestea e(traordinara a 3untelui 3ortilor $orneste de la desco$erirea $rimelor ruine si arata ca, o data cu scoaterea la lumina a vesti%iilor vechii asezari, arheolo%ii s&au $omenit in -ata unui crater cu un diametru de a$roa$e 50 de metri, in interiorul caruia totul, inclusiv $iatra, este to$it sau cristalizat ca si cum ar -i -ost $ir/olit de o tem$eratura uriasa. )a mar%inea acestui crater, caramizile sint to$ite si sudate intre ele $e $artea dins$re locul $resu$usului im$act. !ercetatorii e(clud din start $osibilitatea ca zona sa -i -ost $ir/olita de eru$tia unui vulcan, intrucit nu e(ista nici unul in a$ro$iere. .ona devastata se intinde $e o arie avind diametrul de trei 2ilometri. )a tot $asul se intilnesc $ietre ne%re, bucati di-orme dintr&un soi de $iatra care au dat mult de %indit arheolo%ilor, $ina cind s&a desco$erit ca e vorba de -ra%mente de vase ceramice, to$ite unele intr&altele, $robabil in urma su$unerii la aceeasi uriasa tem$eratura. <tunci cind e(cavatiile au a/uns la nivelul strazilor, arheolo%ii s&au con-runtat cu o $riveliste macabra. In $ozitii care dintre care mai stranii, au -ost %asite sute de schelete. "esco$eririle de la 3ohen/o "aro nu sint nicidecum sin%ulare. <celeasi scene a$ocali$tice se intilnesc si in orasul vecin, 4ara$$a, unde, de asemenea, s&au %asit schelete $e strazi. 1a$aturile arheolo%ice le&au $ermis cercetatorilor sa a-irme ca civilizatia 4ara$$a era -oarte avansata. Orasele din re%iune sint construite du$a un $lan ri%uros, cu strazi dre$te ce se intretaie $er$endicular. !asele au so-isticate sisteme de canalizare, su$erioare celor ce $ot -i intilnite in $rezent in multe orase ale Indiei si Pa2istanului. !ine au -ost insa intemeietorii acestor orase, nu se stie. In comunitatea stiinti-ica e(ista o nes-irsita dezbatere $rivind vechimea civilizatiei 4ara$$a. 3etodele traditionale cu radio&carbon au aratat ca ruinele dateaza cam din anul 2500 i.4r., dar, luind in calcul e-ectele unei $resu$use e($lozii nucleare, riscul unei erori este -oarte mare. 6nii autori avanseaza ideea ca razboiul nuclear care a distrus aceste civilizatii a avut loc acum =.000&82.000 de ani. !azul a -ost studiat in secolul trecut de mai multi savanti sovietici, care au desco$erit ca scheletele au un nivel ridicat de radioactivitate. Intr&una din aceste locatii a -ost %asit un schelet cu un %rad de radioactivitate de 50 de ori mai mare decit cel normal. 6n strat de cenusa radioactiva a -ost desco$erit si in a$ro$ierea orasului >a/asthan din India, unde, din aceasta cauza, $roiectul de construire a unui nou cartier a -ost sus$endat. "e alt-el, orasul in sine are o nedorita -aima in ceea ce $riveste incidenta cazurilor de cancer si de co$ii ce vin $e lume cu diverse mal-ormatii. O alta marturie $este tim$ a unui razboi nuclear in India antica este uriasul crater )onar, situat la citeva sute de 2ilometri de ?ombay si avind un diametru de 2.85+ de metri. In intrea%a zona nu e(ista nici un -el de resturi ale vreunui meteorit si, $otrivit savantilor, )onar este sin%urul crater intr&un strat de bazalt, roca -iind su$usa unui soc intens, cu o $resiune mai mare de 600.000 de atmos-ere, in stare sa modi-ice insasi structura sa. 1emne ale unui razboi devastator din antichitate $ot -i intilnite si in alte colturi ale lumii, $rintre care eni%maticul desert de sticla libian, situat in a$ro$ierea $latoului 1aad. !ind $rima bomba atomica a e($lodat in Ne@ 3e(ico, datorita caldurii e(traordinare, nisi$ul desertului s&a

trans-ormat in sticla verde. In secolul trecut, mai multe desco$eriri arheolo%ice, din di-erite zone ale %lobului, au scos la iveala si alte straturi de ast-el de sticla. 5echi insa de mii de ani. "esco$erit in 89A2 de arheolo%ul Patric2 !layton, desertul de sticla se intinde $e o arie -oarte lar%a, masurind 8A0 de 2ilometri in lun%ime. )atimea a/un%e $e alocuri la 5A de 2ilometri. Numele sau $rovine de la -a$tul ca intinderea arida este $resarata cu bucati de sticla, de o $uritate incredibila, $ro$ortia de siliciu -iind de 9=B. 6n articol a$arut in iulie 8999 in revista britanica ;Ne@ 1cientist a demonstrat ca de/a -aimoasa 1ticla din "esertul )ibian C1")D este cea mai $ura ast-el de substanta de $e $laneta. Peste 8.000 de tone din acest material se intind $e o su$ra-ata de sute de 2ilometri. 6nele bucati sint de dimensiuni mari, cintarind $ina la A0 de 2ilo%rame, dar cele mai multe sint mici, semanind cu niste cioburi, ca si cum o sticla uriasa ar -i -ost s-arimata de o -orta colosala. In limba/ stiinti-ic, cioburile verzi sint numite tectite. Provenienta lor este un subiect de a$rinse dezbateri. 1ticla este cu certitudine e(trem de veche. <st-el, se stie ca vinatorii $reistorici isi con-ectionau din acest material di-erite unelte ascutite. 6n scarabeu scul$tat in sticla verde a -ost desco$erit in mormintul lui *utan2hamon. *eoria $ro$usa de o $arte a comunitatii stiinti-ice este ca sticla e rezultatul im$actului cu un cor$ cosmic. ,(ista insa serioase $robleme cu aceasta teorie. "e ce nu e(ista nici un crater de im$actE O intrebare ramasa $ina astazi -ara ras$uns. Nici macar sondarile la mare adincime cu a/utorul ultimelor tehnolo%ii nu au reusit sa %aseasca urma vreunui crater. 3ai mult, sticla verde este $rea $ura $entru a -i rezultatul unui im$act atit de brutal. 1e $oate, deci, ca un antic razboi nuclear sa -i creat toate aceste urmeE Nimeni nu $oate da un ras$uns. Pe cit de neverosimila $are teoria, $e atit de multe dovezi $un oamenii de stiinta in im$osibilitatea de a o combate. ,($erimentele atomice din Ne@ 3e(ico, de la s-irsitul celui de&al doilea razboi mondial, au aratat -a$tul ca o de-la%ratie atomica to$este siliconul din nisi$ si trans-orma su$ra-ata $amintului in sticla. Ful%erul $oate si el trans-orma citeodata nisi$ul in sticla, dar -ormele lasate au intotdeauna -orma unei radacini. >ami-icatiile acesteia $atrund in adincime. <st-el, $aturile de sticla verde nu $ot -i $use in nici un caz $e seama acestui -enomen natural. "ezbaterile nascute in sinul comunitatii stiinti-ice de $roblema tectitelor au -ost rezumate intr&un articol $ublicat in au%ust 89:= in revista ;1cienti-ic <merican . <ici, un re$utat cercetator american a incercat sa -ormuleze o teorie $lauzibila care sa e($lice e(istenta misteriosului strat de sticla verde. ;!ea mai $robabila sursa a sticlei verzi este )una. "aca tectitele $rovin de $e )una inseamna ca $e satelitul $amintului a e(istat cel $utin un vulcan care a eru$t in ultimii :50.000 de ani. !red ca teoria vulcanului lunar este sin%ura $osibila si ma simt -ortat sa o acce$t , scria Gohn OHIee-e, autorul articolului. 1e-ul Proiectului 3anhattan, $rin care 16< a construit cele doua bombe nucleare ce au distrus orasele Na%asa2i si 4iroshima, cercetatorul G. >obert O$$enheimer, a adau%at si el o umbra de mister $este de/a -aimoasa sticla verde. Intr&un interviu $e care l&a acordat imediat du$a ce a asistat la $rimul e($eriment atomic, cercetatorul a citat din ?ha%avad Jita: ;<cum am devenit 3oartea, "istru%atoarea de )umi . !u alta ocazie, intervievat la 6niversitatea >ochester, la sa$te ani du$a istoricul e($eriment, si intrebat daca acela a -ost $rimul e($eriment atomic din istorie, re$lica sa a -ost: ;Pai, da, in istoria moderna . 3ulti$le dovezi arata ca civilizatia vechilor indieni este veche de zeci de mii de ani. !u toate acestea, $ina in 8920 ma/oritatea e($ertilor era de acord ca ori%inile civilizatiei indiene ar trebui cautate undeva in /urul secolului al I5&lea i.4r. <ceasta teorie a -ost s$ulberata insa de desco$erirea ruinelor unor orase $recum 4ara$$a, 3ohen/o&"aro C;3untele 3ortilor D, Iot "i/i, Ialiban%a sau )othal. <rheolo%ii nu stiu nici astazi cine sint cei ce au construit aceste orase, dar incercarile de a data ruinele Ccunoscute acum dre$t ;!ivilizatia 5aii Indusului D au $rodus ci-re ce se invirt in /urul anului 2500 i.4r. 3ulti oameni de stiinta cred ca acestea sint ramasitele Im$eriului >ama, descris in anticile te(tele 3ahabharata si >amayana. <ceste te(te descriu si un razboi nimicitor $urtat de im$eriu im$otriva unui dusman e(trem de $uternic. *e(tele $ovestesc des$re armele uci%atoare -olosite in con-lict: min%i uriase de -oc ce $uteau distru%e un intre% oras, ;1tralucirea lui Ia$ila ce $utea trans-orma 50.000 de soldati in cenusa instantaneu si sulite zburatoare ce $uteau distru%e si cele mai rezistente -orturi. ,($ertii in -izica atomica a-irma ca evenimentul a re$rezentat de -a$t $rima e($lozie nucleara de $e su$ra-ata *errei: in manuscrisele lui "zyan, %asim o relatare des$re o e($lozie nucleara. Fa$tul ca oamenii si e(traterestrii au -ost arsi, radiatia luminoasa de o intensitate e(traordinara, ca si celelalte detalii nu -ac decat sa intareasca aceasta teorie. !red ca nu mai avem nevoie de alte dovezi si trebuie sa acce$tam ca cele relatate de

aceste manuscrise atat de vechi descriu cu e(actitate $rima e($lozie nucleara care a avut loc acum cateva mii de ani# 0 a declarat e($ertul in -izica atomica 3an-red *homson de la 6niversitatea Princeton.