III.

Individ si societate Cultura Edward Tylor definea cultura ca reprezentand acel complex intreg care include cunoasterea, credintele, arta, morala, legile, obiceiurile si orice fel de capacitati si deprinderi achizitionate de om ca membru al societatii. Cultura - reprezinta toate modurile de gandire,de comportament si de productie transmise de la o generatie la alta prin comunicare sau prin orice alt mijloc,cu exceptia celui genetic. Cultura reprezinta tot ceea ce este produs sau utilizat de catre om si care poate fi transmis de la o generatie la alta,prin orice mijloace ne-genetice. Cultura nu se refera doar la produsele de elita create intr-o societate,ci la orice fel de produs. Functiile culturii: . de adaptare ! asigura supra"ietuirea ca raspuns la conditiile de mediu si contribuie la mentinerea speciei biologice si autodeterminarea omului prin raportare la natura sa. #. de socializare ! presupune transformarea fiecarui indi"id intr-un membru al comunitatii prin insusirea normelor, codurilor si simbolurilor specifice sistemului de "alori. $nsusirea de catre indi"izi a acestora se realizeaza prin interiorizare a "alorilor precum si a obtiunilor "alorice ce contribuie la diferentierea indi"izilor conferind fiecaruia o distinctie sociala. %rin procesul de socializare elementele din cultura poporului sunt asimilate, in"atate inca din primii ani de "iata. &. de reproducere a comunitatii prin memorizare, stocare si transmitere a culturii. 'ceasta aduna in jurul sau obiecte comune, simboluri sau imagini pe care le impartasesc cei care fac parte din comunitatea respecti"a, asigurand stabilitate, coeziune si continuitate. $dentitatea culturala: - este data de "alorile si atitudinile care permit populatiei majoritare sa-si exprime continuitatea intr-un spatiu dat. 'ceasta poate fi cunoscuta si prin examinarea unor aspecte ce sunt date de: - limba "orbita - obiceiuri, traditii, populare de consum - un mod de "iata - ni"elul de trai - petrecerea timpului liber - structuri familiale - trasaturi specifice de personalitate (ospitalitate, entuziasm, harnicie, grija fata de a"utul personal si ci"ic,)* +. de comunicare ! se exprima prin accordul sau dezaccordul in relatiile interumane si se impartasesc "alori si semnificatii, opinii, atitudini si comportamente. ,ultura poate fi inteleasa ca: - ca produs deoarece ceea ce se obtine in urma productiei culturale (creatii, opere de arta* ea functioneaza ca patrimoniu, ca zestre ce se transmite din generatie in generatie. - ca comportament uman ! un mod de a face transmis printr-un act cultural (ex: procesul de adaptare presupune informatie ereditara care contine informatiile despre continut si informatia dobandita* acumulata de indi"id pe tot parcursul "ietii prin intermediul procesul de socializare si in"atare. - ca proces de producere de bunuri, "alori, norme, simboluri si semnificatii. 'cest proces cuprinde mai multe etape: - producere - multiplicare si reproducere - difuzare

- circulatia si receptarea "alorilor culturale Tipuri de cultura a functiei de reproducere: . culturi traditionale : predominante in societatile traditionale ! comunitati rurale ce se caracterizeaza prin traditii, obiceiuri, "alori si atitudini specifice satului. #. culturi moderne : regasite in societatea contemporana, specifice comunitatilor urbane in care elementul de noutate se intrepatrunde cu acele caracteristici proprii fiecarei culturi generand fenomenul de aculturatie. Forme de cultura: . culturi orale al caror suport il reprezinta memoria colecti"itatilor. #. culturi scrise sau istorice pentru care cultura inseamna traditie scrisa. &. culturi multimediatice: caracterizate prin coexistenta unor suporturi di"erse (orale sau scrise, consemnate pe memorie magnetica* specifica ci"ilizatiei in care informaria este stocata si transmisa prin intermediul bibliotecilor, "ideotecilor, sau arhi"elor sonore. Cultura si civilizatie: -in punct de "edere sociologic,diferenta dintre cele # notiuni este data de amploarea su de raspandirea culturii.'stfel, spunem ca o cultura a atins stadiul de ci"ilizatie in masura in care produsele sale sunt apreciate si preluate de alte culturi sau societati. Termenul de civilizatie are o extensie mult mai mare, el trecand adesea dincolo de granitele unei societati sau natiuni. Etimologic pro"ine di latinescul .ci"is/ 0 statut e cetatean roman, dar, totodata, si superioritatea cetatenilor romani fata de straini 1 barbarii neci"ilizati 2tructura culturii: $n general,toate aspectele "ietii sociale fac parte din si definesc cultura unei societati, aceasta incluzand "alorile, credintele, obiceiurile, ritualurile, modelele de comportament si obiectele folosite in "iata cotidiana. Intalnim 3 componente majore ale culturii: a.Componenta ideatica - se refera la totalitatea ideilor ("alori,credinte,mituri*, care sunt "ehiculate intr-o societate data. 3 categorie speciala a acestora o formeaza valorile care sunt idei pretuite, respectate de catre membrii unei comunitati. Valorile precizeaza ceea ce este bun sau rau, ghideaza, actiunile oamenilor, in general, pe baza lor elaborandu-se majoritatea normelor sociale. Credintele - sunt idei despre lume si "iata,despre ceea ce este ade"arat sau fals. b.Componenta obiectuala - se refera la toate tipurile de produse culturale care au o existenta materiala. 3rice obiect creat sau doar utilizat de om cu un anumit scop, in masura in care este transmis generational ca modalitate de utilizare sau producere a sa apartine culturii. c.Componenta normativa - se refera la totalitatea regulilor pe care oamenii le respecta intr-o societate. Normele sociale sunt de o mare di"ersitate, astfel ca putem spune, intemeiat, ca traim intr-un uni"ers normati". Intalnim mai multe clasificari: .dupa modul de transmitere: - norme scrise

- norme nescrise 2.dupa gradul de aplicare a lor in viata obisnuita: - norme ideale - norme reale 3.dupa domenil pe care il reglementeaza: - norme juridice - norme tehnice - norme de organizare - norme educationale Totalitatea normelor dintr-o societate formeaza ordinea normativa. 'ceasta reprezinta un element esential in caracterizarea unei anumite societati. Intalnim : - societati cu regimuri normati"e puternice - societati cu regimuri normati"e slabe Nerespectarea normelor atrage sanctiuni in orice societate. Pedepsele asociate unor norme pot fi : - din punctul de "edere al consecintelor lor asupra subiectilor care incalca respecti"ele norme : - puternice - slabe Normele pot fi : - formale ! exprimabile intr-o forma scrisa, precisa - informale ! fara o forma scrisa, impuse in practica sociala reala. Legile penale exprima intotdeauna sanctiuni pri"ati"e de libertate sau penalitati foarte mari. Legile civile au sanctiuni financiare moderate sau mici. Normele morale au exprimate sanctiuni foarte dure, mergandu-se pana la izolarea totala (sociala* a indi"idului in comunitate, in timp ce pentru majoritatea obiceiurilor incalcate nici nu exista propriu-zis sanctiuni. -istinctia sociala si diferenta inter- si intra- grupala se asociaza diferitelor practici si categorii sociale de apartenenta. 'stfel acestea sunt e"identiate prin: . cultura inalta (a elitei*- o regasim la oras si functioneaza cu ajutorul unor specialisti. #. cultura de masa ! reprezinta un corp de simboluri, mituri, nu are modele proprii de creatie. &. contracultura sau subcultura +. folclorica apartine satului si rezulta din dialogul omului cu natura. ,ultura, subcultura si contracultura: ,ea mai simpla componenta a unei culturi poarta numele de element cultural.(o melodie! o norma de salut! "* 'ceste elemente functioneaza intr-o cultura doar intr-o maniera integrata, adica in cadrul unor complexe culturale. Comple#ele culturale ! sisteme in care sunt asociate mai multe elemente culturale. 4ai multe comunitati pot a"ea aceeasi cultura de baza, insa pot a"ea complexe culturale proprii, capabile sa le diferentieze. Intalnim : - cultura dominanta; - subculturi Subculturile pot sa apartina:

- unor comunitati profesionale $su%cultura sociologilor formule de comunicare proprii!un anumit stil de viata!" & - unor cimunitati care au "alori, norme si stiluri proprii de "iata $su%cultura roc'erilor& Contracultura un tip special de subcultura in care unele "alori, credinte, norme sunt in opozitie sau acelea ale culturii dominante (comunitatile marginale! grupuri deviate ori sectele religioase - dezvolta uzual contraculturi& ,ontractul intre culturi: Este o realitate indiscutabila faptul ca oamenii din comunitati si din societati diferite interactioneaza in permanenta. Culturile diferitelor societati sunt puse continuu in contact. Intalnim 3 tipuri de situatii: a.Aculturatia procesul prin care, ca urmare a contactului dintre doua culturi, se ajunge la aparitia unor complexe culturale noi, care au in componenta elemente din culturi diferite. b.Acomodarea ! procesul prin care doua culturi diferite ajung sa isi defineasca granite clare si sa con"ietuiasca, fara sa se transforme in mod radical. c.Asimilatia ! procesul prin care o cultura a unei comunitati si-a pierdut identitatea si a fost inglobata in cultura dominanta, respecti"a populatie nu pastreaza decat, cel mult, anumite complexe culturale proprii si, prin urmare, cultura sa nu mai exista decat ca o subcultura a unei culturi dominante.

Cultura si constiinta colectiva

- un ansamblu de "alori materiale, spirituale, un mod de "iata relati" stabil dobandit si transmis de la o generatie la alta prin schimbari continue si fixe prin mecanisme constiente sau subconstiente. ocializarea (ocializarea ! procesul prin care se formeaza personalitatea umana, prin care indi"idul in"ata de la parinti, profesori, prieteni, colegi, din familie, din scoala, si din alte institutii, comportamente, abilitati, informatii care il transforma in fiinta sociala, capabila sa traiasca si sa se dez"olte intr-o societate. )actorii care ne moderniezeaza permanent comportamentul in societate agenti de socializare. Factorii care influenteaza procesul de socializare : Procesul de socializare ! influentat de mai multi factori: a.Factorii biolo!ici )ormarea personalitatii individului si procesul de ac*izitie a culturii unei societati sunt influentate de anumite caracteristici biolo!ice" inclusi" ereditare. 5n anumit tip de temperament,anumite caracteristici afective fac ca indi"idul sa asimileze diferit si sa reactioneze diferit la realitatea sociala. b.#ediul fizic - ne influenteaza in procesul de socializare intr-o masura semnificativa. 'ceasta deoarece suntem permanent obligati sa ne adaptam la el. c.Cultura

%rofilul cultural al unei societati imprima anumite caracteristici procesului de socializare. Procesul de socializare difera foarte mult de la o societate si de la o comunitate la alta in interiorul aceleiasi societati. (ocializarea in mediul rural difera de socializarea in mediul ur%an, stilul de "iata al acestor comunitati, cultura lor, influentand masi" "alorile, credintele, atitudinile, normele si comportamentele care sunt culti"ate. d.$xperienta de !rup Viata in grupuri este o caracteristica general umana. $ste" astfel" firesc ca experienta indivizilor" la nivelul !rupurilor in care traiesc" sa ii influenteze in mod deosebit. e.$xperienta personala - este un factor esential in procesul de socializare. ituatiile prin care trecem lasa intotdeauna in urma o serie de invataturi care ne modifica urmatorul comportament sau modul in care" in viitor" ne vom raporta la o situatie similara. ,ele mai multe conflicte dintre adolescenti si parintii lor pornesc tocmai din diferenta dintre e#perienta personala a parintilor, pe care acestia incearca sa o trasmita copiilor, si dorinta de a experimenta a adolescentilor. C%&F'ICT ($ )%' - apare atunci cand exista cerinte contrare intre doua roluri care provin din doua statusuri diferite pe care le detine aceeasi persoana. $x* (aca un profesor are propriul copil ca elev si" intr-o anumita situatie particulara" ar trebui s ail sanctioneze" atunci avem un conflict de rol. Aceasta deoarece" pe de o parte" rolul de professor ii cere sa fie intran!ent si" prin urmare" sa sanctioneze elevul" pe cand rolul de parinte ii cere sa il prote+eze" asadar" san u il sanctioneze. Tipuri de socializare: Literatura sociologica defineste + tipuri majore de procese de socializare. Intalnim (in functie de mai multe criterii*: A. In functie de momentul in care se realizeaza"socializarea poate fi* a. ocializare primara ! are loc in primii ani de "iata si se incheie in jurul "arstei de 6 ani.(in acest timp: copilul invata lim%ajul! normele de %aza pentru viata in societate si asimileaza valorile fundamentale ale societatii in care traieste*. ,el mai important agent de socializare il reprezinta familia. (sintagma .a a"ea cei sapte ani de acasa/* b. ocializare secundara ! incepe in jurul "arstei de 6 ani si se incheie odata cu adolescenta.(in aceasta etapa: copilul asimileaza toate rolurile sociale!produsele culturale si normele care il fac sa poata trai normal in societate*. c. ocializare continua ! dureaza cel mai mult in "iata uni indi"id, incheindu-se doar odata cu disparitia acestuia.(in aceasta etapa: asimilam cunostinte si comportamente care tin de rolul nostru de cetateni ai unei comunitati! de angajati la un loc de munce! de soti,sotii! de parinti ai urmatoarei generatii*. ,. In functie de scopul pentru care se realizeaza" socializarea poate fi* a. ocializare anticipatorie ! se refera la procesul prin care un indi"id se socializeaza pentru anumite roluri sociale pe care nu le detine inca si" nici nu poate sa le detina in momentul socializarii. -ajoritatea jocurilor copiilor reprezinta procese de socializare anticipatorie.

b. ocializare ne!ativa ! procesul prin care indi"idul in"ata modele comportamentale, "alori sau norme care sunt opuse celor specifice comunitatii-societatii in care traieste. c.)esocializarea ! un proces de socializare in care indi"idul in"ata noi metode comportamentale,"alori sau norme diferite de cele pe care le poseda de+a. .esocializarea presupune renuntarea la anumite "alori, credinte, obiceiuri, norme si acceptarea altora noi. 'cest proces se re!aseste in procesele de tranzitie de la o etapa a "ietii la alta ( trecerea de la copilarie la adolescenta sau de la adolescenta la "iata adulta*. A!enti de socializare* (ocializarea se realizeaza in urma actiunii unor a!enti de socializare" adica a unor persoane! grupuri sau organizatii care intervin in procesul de socializare si care influenteaza ceea ce in"ata indi"idul ! valorile! convingerile si compotamentele acestuia. Cei mai importanti agenti de socializare sunt: - familia ! are un rol fundamental in socializarea primara a copilului. - scoala contribuie la socializarea indi"izilor si la consolidarea si rafinarea anumitor "alori, con"ingeri, atitudini sau comportamente dezirabile. $ducatie si socializare* /ducatia reprezinta una dintre temele de interes major din sociologie,existand o ramura aparte - sociologia educatiei ! care exploreaza acest subiect. $ducatia reprezinta ansam%lul actiunilor si proceselor sociale prin care societatea transmite noilor generatii cunostintele! valorile! atitudinile si comportamentele necesare intregrarii sociale. $ntre notiunile de educatie si de socializare exista o mare asemanare, ambele procese ducand la promo"area si culti"area a ceea ce societatea considera ca fiind important, "aloros si util. (ocializarea are insa o acceptiune mai larga, incluzand toate influentele sociale care isi pun amprenta asupra formarii indi"idului. /ducatia este un proces continuu. Intalnim : - educatia continua - educatia adultilor Intalnim 3 tipuri majore de educatie: a. educatie informala procesul de in"atare "oluntara sau in"oluntara realizat prin intermediul relatiilor si interactiunilor noastre cu ceilalti. b. educatie formala ansamblul proceselor de in"atare derulate in cadrul sistemului de in"atamant.(educatia este atent planificata si controlata,realizata de personal specializat ! cadre didactice ! a"and obiecti"e clare, prestabilite* c. educatia non-formala ! reprezinta acti"itatile de in"atare derulate intr-un cadru formal, insa in afara sistemului de in"atamant. 0cest proces este mai putin ruguros!depinde aproape e#clusiv de vointa,optiunea individului si include o gama larga de organizatii sau programe : scoli de vara. ,ea mai importanta este educatia formala prin intermediul institutiilor de in"atamant: gradinite, scoli, licee, )

(coala indeplineste o multitudine de functii dincolo de rolul ei central de a organiza si de a conduce procesul de in"atare al copiilor si adolescentilor. ,ele mai importante functii ale scolii sunt: functia de socializare! de integrare siciala! de control social! de mediere a prietenilor sau c*iar casatoriilor. Importanta educatiei pentru individ (studiile sociologice au aratat ca persoanele cu un ni"el de instruire mai ridicat castiga mai mult*.

- !rupurile de e!ali ! reprezinta grupurile formate din membri care au aproximati" aceeasi "arsta7 aceste grupuri reprezinta pentru tineri cel mai important agent de socializare, alaturi de familie, iar odata cu socializarea secundara ele de"in uneori chiar mai importante. - mass-media ! are capacitatea de a impune si de a promo"a anumite "alori, norme sau modele de comportament. c. educatia non-formala ! reprezinta acti"itatile de in"atare derulate intr-un cadru formal, insa in afara sistemului de in"atamant. 0cest proces este mai putin ruguros!depinde aproape e#clusiv de vointa,optiunea individului si include o gama larga de organizatii sau programe : scoli de vara. ,ea mai importanta este educatia formala prin intermediul institutiilor de in"atamant: gradinite, scoli, licee, ) (coala indeplineste o multitudine de functii dincolo de rolul ei central de a organiza si de a conduce procesul de in"atare al copiilor si adolescentilor. ,ele mai importante functii ale scolii sunt: functia de socializare! de integrare siciala! de control social! de mediere a prietenilor sau c*iar casatoriilor. Importanta educatiei pentru individ (studiile sociologice au aratat ca persoanele cu un ni"el de instruire mai ridicat castiga mai mult*. tatus si )ol Statusul pozitia pe care un indi"id o detine intr-o anumita structura sociala7 - reprezinta tot ceea ce un indi"id asteapta de la ceilalti pe baza pozitiei pe care o are. Rolul- ansamblul comportamentelor pe care le performeaza un indi"id in baza statusului pe care il detine - se refera la tot ceea ce toti ceilalti asteapta de la un indi"id datorita pozitiei pe care acesta o detine. 3 persoana poate detine mai multe statusuri. $x.cine"a poate a"ea statusul de student , prieten,de fiu1fica, de cetatean, dar poate a"ea in acelasi timp,si statusul de barbat1femeie,de adolescent7 - fiecare indi"id ierarhizeaza aceste statusuri scotand in fata unul sau altul dintre ele ,ea mai importanta este educatia formala realizata prin intermediul insitutiilor de in"atamant: gradinite, scoli, licee, uni"ersitati. $n perioada 8- 9 ani, aceste institutii de in"atamant au rolul cel mai important in formarea si pregatirea indi"idului pentru "iata in societate. 2coala indeplineste, astfel, o multitudine de functii dincolo de rolul ei central de a organiza si de a conduce procesul de in"atare al copiilor si adolescentilor. 'stfel, printer functiile importante ale scolii: functia de socializare, de integrare sociala, de control social, de mediere a prieteniilor sau chiar casatoriilor) $n ceea ce pri"este importanta educatiei pentru indi"id, studiile sociologice au aratat ca persoanele cu ni"el de instruire mai ridicat castiga mai mult. 'ceste studii contrazic perceptia potri"it careia .numai fraierii merg la scoala, in timp ce desteptii fac bani/. -e altfel, cazurile de persoane cu un ni"el scazut de scolarizare care castiga mult sunt putine, ele reprezentand exceptii de la regula generala. $n acest sens, persoanele care se ingrijesc de propria educatie au sanse mai mari sa obtina slujbe mai bine platite, acesta fiind si moti"ul pentru care multe banci au lansat linii de creditare pentru studii (contractarea unui credit pentru acoperirea

cheltuielilor de formare profesionala*. Existenta acestui instrument bancar de creditare are la baza cresterea numarului celor care recunosc importanta formarii profesionale de calitate si pri"esc propria instruire ca pe o in"estitie economica. ,ine"a poate a"ea statusul de student, de prieten, de fiu sau fiica, de cetatean, dar poate a"ea, in acelasi timp, si statusul de barbat sau femeie, de adolescent) $n functie de stiuatie, fiecare indi"id ierarhizeaza aceste statusuri scotand in fata unul sau altul dintre ele. $n afara de ierarhia proprie, exista si o alta ierarhie facuta de persoanele cu care interactionam. Ex: in cazul unor colegi de banca, unul dintre ei poate considera ca statusul cel mai important al celuilalt este acela de prieten sau prietena si "a considera ca este normal sa fie ajutat daca nu stie la teza. ,olegul1a poate insa considera ca, dimpotri"a, cel mai important status in ora de curs este acela de coleg1a, ceea ce nu presupune oferirea sprijinului asteptat. $n oricare asemenea situatii pot aparea multe probleme de comunicare, precum si tensiuni in relatiile dintre oameni, pentru ca ei "or performa anumite comportamente in functie de statusul principal pe care il iau ca referinta intr-o situatie data, cata "reme ceilalti pot astepta alte comportamente (roluri*, potri"it cu ceea ce ei considera a fi statusul central. ,onflictul de status are o probabilitate mai mare sa apara atunci cand se suprapun, in anumite situatii, mai multe statusuri, iar ierarhizarea este dificila. Ex: atunci cand un profesor trebuie sa predea propriilor copii, fiind atat parinte (ceea ce presupune protejarea propriilor copii*, cat si professor (ceea ce presupune echidistanta si obiecti"itate*. 5n baiat poate considera ca este mai important statusul de femeie al unei college (incercand, de aceea, sa .o cucereasca/*, iar ea poate sa considere, dimpotri"a, ca statusul ei de colega sau de ele"a este mai important (neobser"and sau putand chiar sa interpreteze gresit comportamentele si gesturile baiatului* Tipologia statusurilor Intalnim 1 tipuri de status: - unele care pot fi dobandite de subiecti prin diferite procedee - altele ca nu pot fi dobandite Toate statusurile profesionale sunt dobandite, nu atribuite. Majoritatea statusurilor atribuite pot fi si dobandite in conditii speciale. Indicatorii de status - elemente care pot sa ajute la indicarea statusului unei persoane. $x: un medic se imbraca in spital in halat alb, are e"entual si un ecuson, iar uneori mai foloseste si un stetoscop purtat la gat, chiar si atunci cand doar se deplaseaza prin spital si, prin urmare, nu are ce face, in realitate, cu el. Pentru multe statusuri e#ista indicatori foarte precisi $x* %entru statusul de persoana casatorita exista "erigheta ca indicator de status, pentru professor, catalogul. Nici un o%iect nu are in sine calitatea de indicator de status. $aceasta este obtinuta doar intr-un anume context social dat& $x: cartea de identitate este un indicator de status daca o utilizam, in rest, ea nu are aceasta calitate pentru ca, daca o tinem in buzunar, nefiind "izibila, ea nu poate indica nimic. Indicatori pot fi utilizati: - "oluntar - involuntar, cand este "orba de uniformele pe care diferitele institutii le impun membrilor lor. Fie ca este vorba de armata" de inc.isoare sau de o manastire" toate aceste institutii impun uniforme. alopeta unui muncitor are o functie protectoare" insa ea are si rolul de a sublinia ca in acel spatiu persoana respective nu este mama sau tata" barbat sau femeie" nu este prieten" nu este nimic altceva decat muncitorul" an!a+atul acelei institutii.

,alitatea esentiala a unui indicator de status este aceea de a indica statusul cel mai important pe care o persoana considera ca il are intr-un anumit moment sau, statusul pe care o institutie in care se afla acea persoana i-l impune ca status central.

Tipologia rolurilor sociale: - unui status ii sunt asociate mai multe roluri in functie de grupul sau persoana cu care interactioneaza indi"idul. .olurile sociale pot fi clasificate in multe modalitati. Intalnim 1 tipuri de rapoarte la rolurile sociale: - exista roluri prescrise pentru un anumit status si pe care ceilalti se asteapta sa le performeze cine"a,de aceea le numim roluri asteptate. - exista roluri performate in mod real de o persoana pe care le numim roluri performate. Pot e#ista dificultati in indeplinirea rolurilor datorate lipsei de e#perienta sau invatatii neadecvate a acestora. Pot e#ista incompati%ilitati intre personalitatea unui individ si cerintele comportamentale si atitudinile pe care le impune statusul pe care acesta il detine. 4ai exista o situatie care poate genera diferente majore intre rolurile asteptate si cele performate.Ea este legata tot de dificultatile de indeplinire a unor roluri si poarta numele de conflict de rol. Conflict de rol apare atunci cand exista cerinte contrare intre # roluri care pro"in din # statusuri diferite pe care le detine aceeasi persoana.

Institutiile sociale si tipolo!ia lor In limba+ obisnuit, institutia este o organizatie delimitata intotdeauna spatial si temporal. In sociolo!ie,prin institutie se intelege ce"a mai mult. Familia este,spre exemplu, o institutie, ca si :iserica sau statul. -ar si banii sunt o institutie sociala,ei a"and functia de a reglementa circulatia monedei intr-o societate. 3rice organizatie functioneaza pe baza unei institutii sociale, insa nu orice institutie exista sub forma unei organizatii. In raport cu tipul de functie sociala pe care o indeplinesc! institutiile pot fi: - institutii politice se refera la conducerea comunitatilor si a societatilor - institutii +uridice ! pri"esc administrarea controlului social si asigurarea ordinii - institutii economice ! se ocupa cu producerea de bunuri si ser"icii - institutii culturale ! se indeletnicesc cu producerea si difuzarea culturii - institutii reli!ioase ! administreaza practicile si ideologiile religioase - institutii ale vietii private ! asigura desfasurarea "ietii pri"ate a indi"izilor -in punct de "ede istoric, aparitia unor noi institutii sociale s-a manifestat, prin procesul de diferentiere institutionala. (iferentierea institutionala procesul prin care dintr-o institutie sociala,de regula, fundamentala, ce indeplineste mai multe functii in societate, apar alte institutii noi care preiau unele dintre functiile institutiei de origine.

5n tip special de institutie este institutia totala care incearca sa isi controleze si sa isi influenteze membrii la un ni"el maximal. Cel mai important e#emplu de institutie totala din care oricare dintre noi a facut parte este familia. Foarte multe institutii sociale pot indeplini roluri de institutii totale doar pentru anumiti membri, in anumite situatii. 'ceste institutii exclud, posibilitatea ca indi"izii sa-si pastreze alte statusuri in afara celor oferite de ele si restrictioneaza comunicarea cu exteriorul, precum si posibilitatea de a le parasi.

Familia ca institutie sociala amilia! reprezinta un grup de oameni care relationeaza datorita unor legaturi de sange, mariaj sau adoptie. (cele & forme de relatii pe baza carora se pot intemeia familiile*. - reprezinta un grup social, primar, mic construit din # persoane de sexe diferite care au o gospodarie comuna si au relatii natural biologice, psihologice, morale si juridice7 si care raspund una ptr ala in fata societatii. .elatiile dintre membrii familiei sunt relatii de rudenie. .udenia poate fi: - biolo!ica ! bazata pe legaturi de .sange/ - sociala ! prin casatorie /#ista si rudenia de tip spiritual: nasia"fratia de cruce ) /#ista si grupuri de oameni care au relatii afective puternice si care nu formeaza totusi o familie. 'tunci cand rudenia nu se refera la relatiile dintr-o familie bazate pe legaturi de casatorie sau de sange ! rude fictive. Familia ce institutie sociala, detine in societate cate"a functii principale: - functia de status ! se refera la faptul ca, in mod uzual, cele mai importante statusuri ale unei persoane sunt oferite de familie - functia afectiva ! se refera la faptul ca orice fiinta umana isi gaseste echilibrul afecti",in primul rand, in cadrul familiei. - functia protectiva ! se refera la faptul ca oamenii sunt protejati, in orice societate, in primul rand, de institutia familiei, si mai apoi de alte institutii. - functia economica ! se refera la faptul ca familia reprezinta o unitate economica,atat ca productie, cat si ca registru de consum - functia de socializare ! prin care se asigura in"atarea comportamentelor, abilitatilor, informatiilor necesare fiecarei persoane pentru a putea sa traiasca si sa se dez"olte intr-o societate. - functia de reproducere biologica - este una biologica si sociala in acelasi timp, presupunand dez"oltarea demografica a unei societati. asigura perpetuarea speciei, functia "itala a familiei si a societatii in sine. Tipolo!ia familiei: Tipul cel mai raspandit astazi il reprezinta familia nucleara. a.Familia nucleara formata din membrii a cel mult # generatii care traiesc in aceeasi gospodarie.

5na dintre formele cele mai raspandite ale familiei nucleare o reprezinta familia conjugala,singura care are si functii de procreere,care este o familie nucleara formata din sot,sotie. $n afara de forma conjugala, mai exista si cazuri ale unor familii formate din alte tipuri de rude"frate # sora$care traiesc in aceeasi gospodarie. %.2n alt tip de familie nucleara este familia monoparentala (denumire utilizata pentru a desemna familiile in care copiii sunt crescuti doar de unui dintre parinti* . familia nucleara ! constituita din sot, sotie si copii, deci familia constituita din membrii a cel mult # generatii. a. familia conjugala ! sot ; sotie si e"entual copii, pune accent pe functia biologica (perpetuarea speciei - procreare* b. familia monoparentala ! un singur parinte ; copil (factor ce determina acest tip de familie* - disparitia unuia dintre ei (deces* sau ambii sunt crescuti de bunici - conflicte intre parteneri ! di"ort - unul dintre parinti lucreaza in alta localitate si este lasat in grija celuilalt. 3pusa familiei nucleare este familia extinsa.(aceasta este formata din membrii a mai mult de # generatii care traiesc in aceeasi gospodarie. #. familia extinsa ! constituita din membrii a mai multor generatii. - familia traditionala ! fam extinsa Casatoria ca moment de intemeiere a familiei. . ,asatoria ca angajament familial. %arintii aleg pentru fiul, fiica lor un partener1a de "iata. #. ,asatoria ca strategie patrimoniala. Familia este cea care gestioneaza a"erea noului "enit ( fata casatorita "a locui la baiat, iar parintii baiatului "a gestiona a"erea fetei* &. ,asatoria iz"orata din legatura dragostei impartasita de ambii parteneri +. <oua alianta (concubinaj* %atenerii stau impreuna fara un act oficial si uneori precede casatoria. Factori ce influenteaza instabilitatea familiei: . =egula celor &-8luni si celor & ani #. >arsta partenerilor &. -istanta spatiala dintre familii +. '"erea dintre parteneri ?. <i"elul de pregatire 8. <i"elul intelectual <orme ale familiei: 3 analiza a institutie familiei, rele"anta pentru intelegerea modului ei de functionare, o ofera analiza normelor pe baza carora ea functioneaza. a.&ormele de casatorie sunt normele sociale care reglementeaza alegerea partenerilor. Intalnim 1 tipuri de casatorie: - casatorie endo!ama ! presupune alegerea partenerului din interiorul grupului din care facem parte. - casatorie exo!ama ! se refera la casatoria .in afara/ grupului Normele de casatorie endo!ama pot lua forma unei presiuni sociale care ne determina sa ne casatorim cu persoane cu un status social similar cu al nostru (tineri cu tineri* ,ele mai importante norme de casatorie sunt normele de incest.

b.&ormele care re!lementeaza numarul partenerilor - acestea precizeaza foarte clar cu cate persoane ne putem casatori in acelasi timp. Intalnim 1 tipuri de casatorii sau familii: - casatoriile de tip mono!am ! se incheie intre un singur barbat si o singura femeie. - casatoriile de tip poli!am - intalnite mai ales la ni"elul comunitatilor arhaice. c.&ormele de autoritate normele care pri"esc conducerea si exercitarea puterii la ni"elul familiei. Intalnim: - familii patriar.ale - puterea fiind e#ercitata de tata. - matriar.ale - presupune un tip de familie in care conducerea si autoritatea este exercitata de mama - familii bazate pe norme de exercitare comuna a puterii - $n societatea contemporana cel mai des intalnite sunt cazurile de impartire intre soti a autoritatii in familie, desi aceasta este rareori una egala si, de aceea, este greu de definit o limita tipologica pentru aceasta familie. d.&ormele de locatie norme care stabilesc unde se intemeiaza gospodaria unei noi familii. 0ceste norme pot fi de: - patrilocatie cand noua familie poate sa se stabileasca in gospodaria parintilor baiatului - matrilocatie cand noua familie poate sa se stabileasca in gospodaria parintilor fetei. - neolocatie cand se intemeiaza o noua gospodarie. Neolocatia este cea mai raspandita norma contemporana de locatie,insa respectarea ei depinde, in mod e"ident, de resursele pe care se poate baza o noua familie. e.&ormele pentru ale!erea partenerului - in societatea contemporana - atractia reciproca si afecti"itatea reciproc impartasita constituie baza selectiei partenerilor sau ceea ce in sociologie numim dra!oste romantica. In realitate!e#ista mult mai multe norme si factori care reglementeaza aceasta selectie!pentru ca nu ne indragostim de oricine!oriunde si oricand. %omogamia # selectia partenerilor in "ederea casatoriei se face pe baza asemanarii acestora din punctul de "edere al statusurilor pe care le detin. 5n alt factor important in alegerea partenerilor1persoanelor care ne plac si de care ne indragostim este proximitatea(apropierea* (ivort si casatorie: Casatoria institutie sociala 4ivortul - are ca functie anularea casatoriilor. ,ele # institutii functioneaza foarte diferit. In orice societate e#ista incompara%il mai putine divorturi decat casatorii. <umarul di"orturilor este important si se masoara printr-un indicator special care se numeste divortialitate. (ivortialitatea reprezinta numarul de di"orturi la o mie de casatorii. /#ista mai multi factori care conduc la instabilitatea familiilor: - varsta diferentele foarte mari de "arsta intre soti, constituie o sursa majora a instabilitatii ,asatoriile cele mai stabile sunt cele in care barbatul are o "arsta cu #-+ ani mai mare decat femeia. - socuri in familie ! experientele traumatizante de la ni"elul familie, moartea copiilor, a unor rude apropiate, pot conduce la tensiuni capabile sa creasca instabilitatea familiei - nevoia de indepartare a unuia dintre soti de una sau de ambele familii din care provin partenerii - diferentele social" economice sau culturale ma+ore intre cei 2 soti - re!ula celor / luni si a celor 3 ani (daca cei # soti s-au casatorit la mai putin de 8 luni sau la mai mult de & ani de la prima intalnire, acea familie "a a"ea un coeficient mai mare de instabilitate. - instabilitatea familiilor din care provin partenerii

- femeia ramane insarcina inaintea casatoriei sau in primul an de maria+ ! daca femeia este deja insarcina inaintea casatoriei este posibil ca acesta sa fi fost moti"ul major al mariajului, ceea ce este suficient pentru stabilitatea "iitoare a relatiilor de familie. Alternative la familia clasica* Familia ca institutie a e"oluat permanent de la inceputurile ci"ilizatiei umane,forma actuala, reprezentand doar o etapa in acest proces e"oluti". .)amilia de tip poligam - un tip de familie des intalnit in unele state arabe si orientale. #.Casatoria de tip *omose#ual a de"enit legala in unele societati. &.Coa%itarea consensuala ! presupune ca # persoane sa traiasca in comun,ca o familie,insa in afara unei casatorii formale. Coabitarea consensuala este de 1 tipuri: - premaritala: cand cei # traiesc impreuna o perioada de timp, inaintea casatoriei sau in "ederea unei casatorii ulterioare -propriu-zisa: cand cei # decid sa traiasca permanent in acest mod. )eli!ia ca institutie sociala 5n aspect extrem de important al "ietii sociale il reprezinta, religia. )eli!ia reprezinta ansamblul credintelor si comportamentelor umane cu pri"ire la fiinte, forte sau puteri supranaturale, sacre sau di"ine. La %aza reli!iei sta distinctia dintre sacru ! tot ceea ce este supranatural, divin ! si profan ! tot ceea ce este obisnuit,pamantesc. - reprezinta latura spirituala, acti"itatea sociala a unei comunitati. ,iserica un fenomen social deoarece reuneste intr-o comunitate morala pe toti cei ce adera la ea. )eli!ia un sistem unitar de credinte si practici cu pri"ire la lucrurile sacre. - face distinctia intre sacru si profan, deoarece sacru face referiri la di"initate, iar profanul la real. 5andirea primitiva a generat urmatoarele sentimente religioase: - animism (credinta in fiinte insufletite* - fetisism (credinta intr-un lucru, obiect, animal - fetus* - cultul mortilor si al stramosilor (este legat de ginta si trib* - cultul zeilor legat de popoare si natiuni. /volutia religioasa a cunoscut urmatoarele forme: 0. politeismul (credinta grecilor si a romanilor* 2. dualismul (in religia persana ! credinta in # zei* 3. triteismul ( la $ndieni* 1. monoteismul regasit in cele & religii: a& iudaismul - 4oise %& mahomedaismul ! 4ahomed c& crestinismul ! Fiul lui -umnezeu Au!uste Comte evidentiaza evolutia reli!iei de la forma inferioara fetis.ism- la cea superioara monot.eism. Teoria sa face referire la legile uni"ersale ale e"olutiei societatilor, la fel cum, in fizica, <ewton, reusise sa ajunga la asemenea legi uni"ersale. %entru el legea uni"ersala care putea explica e"olutia societatii era legea celor 3 stadii. Legea celor 3 stadii: 6. Teolo!ic realitatea se confunda cu ade"arul, omul crede ca prin credinta afla ade"arul.

1. #etafizic pune accent pe esenta si ratiune (principiul lumii prin ratiune* 3. 2ozitiva pune accent pe experienta si obser"atie ,unoasterea poziti"a este cunoasterea bazata pe date empirice, cea bazata pe analiza cu mijloace stiintifice a realitatii. $mil (ur3.eim considera ca religiile drei"a din triteism si obser"a ca magia este facuta din credinte si ritualuri. 'cesta are miturile, dogmele, credintele, ceremoniile si rugaciunile ei. &e exemplu: cultul mortilor este obiect atat al riturilor religioase cat si al celor magice7 deosebirea consta in faptul ca lucrurile sacre sunt profane. 4agicianul realizeaza slujbele cu spatele la altar, nu are o :iserica a sa, are o clientela. 4agia se face pe ascuns, iar magicianul este unul izolat. )eli!ia este deschisa, publica si oamenii se intalnesc la :iserica.

-atini si obiceiuri- de completat

tatul in societatea contemporana
$n antichitate, grecii si romanii defineau statul prin termenii: . polis ! cetate #. politeia ! forma de organizare &. republica ! republica +. imperiu ! realitate istorica Termenul de stat este definit ca acea institutie ce asigura unitatea si coeziunea comunitatii. %entru a exista statul trebuie sa se instituie relatia stat-societate. %entru a exista aceasta relatie este ne"oie de: . grupuri sociale ce au o existenta indelungata #. o organizare bazata pe legi sociale si culturale &. o di"iziune sociala intre condusi si conducatori +. o structura ierarhica complexa si durabila 2ociologii marxisti considerau ca di"iziunea principala este intre clasa dominanta si dominata. %entru @mars puterea dominata in societate apartinea puterii care poseda proprietatea asupra mijloacelor de productie. Au"ernul este cel care detine puterea asupra afacerilor claselor dominante. 'stfel @mars ajunge la concluzia ca exista o posibila confiscare a puterii din mainile unei minoritati. $n teoria elitelor %areto considera ca exista # categorii de puteri la ni"elul conducerii: . leii cei care gu"erneaza prin forta si "iolenta #. "ulpile cei care gu"erneaza prin "iclenie sau siretenie, abilitate -aca elitele se constituie intr-un grup prea inchis, ele se expun la contestarea puterii din partea elitelor urcate din straturile inferioare ale societatii. 'stfel B.4ills considera ca exista & domenii aflate la putere: . domeniul economic condus de marii administratori de firme #. domeniul politic condus de stat &. domeniul militar condus de ofiterii superiori. %rincipii de gu"ernare a statului modern: . principiul su"eranitatii nationale

- su"eranitatea este unica, inanielabila, perpetua. 'ceasta exprima calitatea exercitarii puterii de a fi suprema pe teritoriul national. 2tatul are dreptul de a-si fixa propriile reluguli. 2u"eranitatea exprima unitatea puterilor si reprezinta iz"orul general al "ointei cetatenilor. #. principiul separarii puterilor in stat si echilibrul dintre acestea: - puterea legislati"a ! emite legi - puterea executi"a ! aplica legi - puterea judecatoreasca ! judeca diferendele si restabileste legalitatea &. principiul gu"ernarii reprezentati"e. %oporul delega puterilor: legislati"a, executi"a, judecatoreasca, dreptul de a comanda. +. principiul garantarii constitutionale (suprematia constitutionala* ,onstitutia fixeaza acti"itatea organelor de stat in limitele legii. ?. principiul consacrarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale oamenilor. dreptul la "iata, egalitate, libertate, la munca, securitate, sanatate.

)e!imul politic si istemul politic

istemul politic ! un ansamblu coerent de elemente aflate in relatii de interdependenta integrat in "iata sociala si aflat in raportul de interconditionare cu societatea in ansamblul ei. 2istemul politic nu se confunda cu sistemul social deoarece acesta difineste modul in care isi exercita puterea politica si cum este organizata "iata sociala. 2istemul politic cuprinde: . institutii politice reprezentate de stat si organele sale, partide politice ! organizatii. #. relatiile politice ! constituite din ansamblu raporturilor intre institutiile politice, cetateni si institutii. &. ideile politice regasite in teorii, conceptii, idei, programe si strategii politice. +. normele si "alorile sistemului politic sunt impuse fie prin traditii, fie prin autoritate. =egimul politic cuprinde modul concret in care functioneaza un sistem politic. 'ristotel realizeaza prima tipologie a regimurilor politice in functie de numarul celor care se afla la putere: . regalitate ! unul singur obtine puterea. #. aristocratia ! caracterizeaza prin mai multi care detin puterea si formeaza oligarhia &. democratia ! puterea reprezentata de popor. Tipologia cel mai des utilizata imparte regimurile politice in: . democratii pluraliste caracterizate prin mai multe partide politice si o societate ci"ila acti"a. #. autoritarismul ! puterea se exercita in mod autoritar. &. totalitarismul - puterea executi"a este impartita astfel incat masele sa se supuna. )e!imul politic reprez modul concret in care functioneaza un sistem politic. istemul politic cuprinde ansamblul elementelor aflate in relatii de interactiune, interdependenta integrate in "iata sociala. 'cesta pune accent pe raportul de interconditionare cu societatea in ansamblul ei.

2istemul politic din punctul de "edere al specificului sau consta in faptul ca defineste modul in care se exercita puterea politica precum si organizarea "ietii sociale a unei societati. 2istemul politic isi exercita puterea asupra societatii, dar si organizeaza "iata sociala a acesteia in functie de: - caracteristicile institutiilor politice ce sunt reprezentate de stat si organele sale, - de relatiile politice constituite din raporturile instituite intre institutii, institutii si cetateni, intre cetateni, - de ideile politice regasite in teorii, conceptii, strategii politice, programe, con"ingeri - norme si "alori politice ce exprima reguli de acti"itate impusa fie prin traditie fie prin autoritate. Toate aceste componente ale sistemului politic interactioneaza, se schimba, astfel ca transformarile profunde din societate genereaza modificari sau schimbari ale regimului politic. -eci toate aceste elemente se afla intr-o permanenta interactiune si interdependenta. 2artide politice* - au luat nastere in jurul unor personalitati sau in conditiile unui e"eniment istoric de o importanta deosebita. %artidul politic este o organizatie al carui obiecti" final este cucerirea sau influentarea puterii gu"ernamentale. - promo"eaza si exprima interese politice, ideologii, ale unor grupuri sau clase sociale. Functiile partidelor: . medierea intre societatea ci"ila si stat7 rezol"area conflictelor. #. mentinerea puterii pentru a beneficia si distribui a"antaje materiale membrilor sai &. propulsarea sociala pentru indi"izii carora le sunt refuzate o serie de cariere ra"nite. +. promo"area unor interese nationale, locale, regionale. %artidele de opozitie pun accent pe urmatoarele functii: . informarea si explicarea gu"ernului, dar si publicului larg a intereselor pe care le promo"eaza. #. demonstrarea unor politici alternati"e la initiati"ele gu"ernului. $n exercitarea acestor functii exista & stadii pe care le parcurg partidele si anume: . strategii si mijloace politice specifice. #. influentarea puterii &. exercitarea puterii %luralismul democratic poate fi identificat in urmatoarele sisteme: . bipartitismul ! 25', 'nglia #. multipartitismul ! tari scandina"e &. multipartitismul cu un partid dominant ! Caponia, 4exic ,riterii ce tin de alegerea liderului politic: . pregatirea profesionala si educatia #. mediul familial din care pro"ine liderul &. ocupatia a"uta inainte de a intra in politica.

Teza 00!-01.45.- !r" fam" reli!" instit" statul re! pol" parti