Sunteți pe pagina 1din 6

ECONOMIA RUSIEI:

Rusia

Denumirea oficial: Federaia Rus Capitala: Moscova (8,9 mil. loc.) Limba oficial: rusa Suprafaa : 17.075.000 Km2 Locuitori: !" mil. ( " loc.# $m%) R&li'ia: orto(o)ism (*+ ma,oritat&)- islamism, catolicism, prot&sta+tism &tc. (cca. ." (& cult& ) Mo+&(a: ru/la Forma de u!ernm"n#: republic $iua naional: 12 iunie R&surs& +atural&: Rusia este un rezervor uria de materii prime: crbune; petrol (n principal n Siberia de Vest), gaze naturale (n reg. Volga- ral i !iumen; aduse prin conducte), baza energetic "iind asigurat prin ele; minereuri de "ier, mangan, cupru, zinc, plumb, bau#it, nic$el; lemn, sruri de potasiu, sul", sare gem; bumbac, in, l%n. Valori"icarea multor resurse ale subsolului este costisitoare datorit distan&elor-uriae care le separ de zonele populate. 'nergia electric este ob&inut prin folosirea hidroenergiei;hidrocentrale pe Volga (Volgograd); pe Angara (Bratsk); pe Ienisei (Krasnoiarsk), pe Obi (No osibirsk); termocentrale i centrale ato!o"electrice# Industria grea: siderurgic (n rali, reg. (oscova, n bazinul carboni"er )uzne&*); constr. de maini ((oscova, S". +etersburg, ,i-ni ,ovgorod, .ari&%n), c$imic, metalurgie ne"eroas, bazat pe e#ploatarea cuprului, zincului, plumbului i bau#itei ( ral, pe l%ng $idrocentralele de pe marile "luvii siberiene); ind. c$imic ( ral, +en. )ola, /ms*, !oms*, )rasnoiars*, etc.); ind. lemnului (San*t +etersburg i 0r$ang$els*) i ind te#til (n zona european ndeosebi); ind. alimentar (de lactate, conserve de carne, pete, "ructe, legume, ulei, votc i bere). 0gric. se "ace pe supra"e&e mari, cu o mare varietate. 1n zonele de step i silvostep n partea european (n special reg. Volgi) se cultiv: cereale: gr%u, orz, secar; legume, carto"i; plante te$nice; "loarea-soarelui, in, tutun, s"ecl de za$r; pomicultur, viticultur. 2reterea animalelor: cornute mari, porcine, psri, reni; apicultur. +escuitul este e#tins n /c. +aci"ic i (. ,eagr. V%ntoarea dezvoltat n Siberia, pentru blnuri scumpe. !urismul "oarte dezvoltat (n special pentru (oscova i San*t +etersburg). '#port: utila-e, instala&ii ind., petrol, gaze naturale, minereuri. ECONOMIA: $a !ai !ult de un deceniu de la prbu3irea niunii Sovietice din %&&%, 4usia ncearc n continuare s edi"ice o economie de pia5 funcional i s ating o cretere economic mai ridicat. 6up dizolvarea 4SS-ului, primele semne ale re"acerii economice au aprut n 4usia n 7889, art%nd %

in"luenele econo!iei de pia. !otui, 'n acel an, criza "inanciar asiatic a cul!inat 'n august 'n Rusia cu deprecierea rublei# Au ur!at creterea datoriei publice i scderea ni elului de trai pentru cea !ai !are parte a populaiei. 1n anul urmtor, 788:, recesiunea a continuat. 1n 7888, economia a nceput s se re"ac. 0ceast re"acere a "ost "avorizat de o rubl slab, care a scumpit importurile i a sti!ulat e(porturile# )n %&&&"*++,, creterea produsului intern brut a "ost de apro#imativ ;,9<, n special datorit creterii preului petrolului, continurii politicii rublei slabe, dar i creterii produciei industriale# )n !o!entul de fa , 4usia are un e#cedent comercial uria, datorat barierelor protecioniste la i!porturi i corupiei locale care mpiedic intreprinderile mici i mi-locii strine s importe produse ruseti "r intermedierea "irmelor locale. 6ezvoltarea economic a rii a "ost e#trem de inegal: regiunea (oscovei contribuie cu o treime din produsul intern brut, 'n condiiile 'n care 'n regiune este concentrat numai o zecime din populaia rii. Recenta refacere a econo!iei rii datorat creterii preului ieiului, mpreun cu e"orturile guvernamentale rennoite n =>>> i *++% pentru ducerea la bun sf-rit a unor refor!e structurale, au crescut 'ncrederea in estitorilor i oa!enilor de afaceri 'n ansele Rusiei 'n al doilea deceniu de tran.i ie. 4usia a rmas pro"und dependent de e#porturile de materii prime, n mod special petrol, ga.e naturale, !etale i cherestea, care asigur :>< din totalul e#porturilor, ls%nd ara ulnerabila la ariaia preurilor pe piaa mondial. 1n ultimii ani, a crescut "oarte mult cererea intern de bunuri de larg consum, apro#imativ cu 7=< anual n =>>>-=>>?, ceea ce demonstreaz ntrire pieei interne# +rodusul intern brut se apropie de 7.=>> milioane @ n =>>A, ceea ce "ace ca economia 4usiei s "ie cea de-a noua econo!ie a lu!ii i a cincea a 'uropei. 6ac rata anual de dezvoltare continu ast"el cum este acum, este de ateptat ca economia 4usiei s a-ung pe poziia a doua n 'uropa, dup cea a Bermaniei, n numai c%i a ani# /e % aprilie *++0, re.er ele internaionale ale 4usiei atinseser =>; miliarde C i e(istau pre i.iuni pentru creterea acestei rezerve la =D>-=:> miliarde C p%n la s"%ritul anului i la 1++"2++ !iliarde 3 la sf-ritul anului *++4#5%6# 2ea mai mare provocare care se a"l n "aa gu ernului Rusiei este !odalitatea prin care pot fi 'ncura7ate i de. oltate 'ntreprinderile !ici i !i7locii, 'n condiiile unui sistem bancar t%nr i lipsit de funcionalitate, do!inat de oligarhii rui. ,umeroase bnci sunt deinute de oligar$i locali, care "olosesc deseori "ondurile bncilor pentru a-i finana nu!ai propriile afaceri# Eanca 'uropean pentru 4econstruc5ie 3i 6ezvoltare i Eanca (ondial au 'ncercat s iniie.e practici bancare nor!ale prin inter!ediul in estiiilor de capital i al di identelor, dar succesul a fost li!itat# +rintre problemele economiei 4usiei se numr i dezvoltarea inegal a regiunilor rii. 1n timp ce regiunea capitalei (oscova se dezvolt e#plosiv, nivelul de via din zona metropolitan aporiindu-se de cel al celor mai dezvoltate ri europene, cea mai mare parte a rii, n special n zonele rurale i ale populaiilor minoritare din 0sia, a rmas puternic n urm. 6ezvoltarea economic se "ace sesizabil i 'n alte c-te a !ari orae precu! 8ankt /eterburg, Kaliningrad i 9caterinburg, ca i 'n .onele rurale adiacente# )ncura7area in estiiilor strine este de asemenea o provocare, datorit barierelor legale, culturale, lingvistice i anumitor particulariti politice ale rii. 1n ultimul timp s-au nregistrat investiii i!portante a unor !ari in estotori europeni, fa ori.ate de preurile sczute ale terenurilor i forei de munc, ca i de ratele de cretere !ai ridicate dec-t 'n restul 9uropei# Ni elurile 'nalte de instruire i de civilitate ale ma-oritii

populaiei, inclusi ale fe!eilor i minoritarilor, atitudinea secular, structura de clas mobil, "oarte buna integrare a minorit ilor n curentul cultural principal plaseaz 4usia mult mai bine dec%t ma-oritatea celorlalte aa nu!ite 5ri n curs de dezvoltare i chiar !ai bine dec-t unele ri puternic dezvoltate. +%n acum, ara a beneficiat de creterea preurilor la petrol i ga.e naturale i a "ost capabil s-i plteasc cea !ai !are parte a uriaei datorii e#terne vec$i. 4edistribuirea ec$itabil a veniturilor din e#porturi de materii prime ctre celelate sectoare este totui o mare problem. !otui, din *++1, i!portana e#porturilor de resurse naturale a nceput s scad n balana economic, n timp ce pia intern s-a ntrit mult, stimulat masiv de creterea olu!ului contruciilor i de creterea cererii pentru di erse bunuri i ser icii# Arestarea bogatului o! de afaceri :ihail ;odorko ski sub acu.aiile de "raud i corupie, n legtur marea privatizare organizate n timpul mandatului preedintelui Boris 9l'n, a "cut ca numeroi investitori s se team pentru stabilitatea economiei 4usiei. 2ea mai mare parte a uria elor averi "cute n 4usia sunt datorate ac$iziionrii industriilor statului la preuri "oarte sczute sau de concesiuni avanta-oase primite din partea guvernului. 0lte ri i"au e(primat ngri-orarea n legtur cu aplicarea selectiv a legii mpotriva anumitor oameni de a"aceri, dei aciunile guvernamentale au "ost primite pozitiv de marea mas a ruilor srcii# )n plus, c-te a !ari fir!e internaionale in estesc 'n Rusia# )n confor!itate cu statisticile <ondului :onetar Internaional, 'n Rusia s"au in estit direct aproape *0 de !iliarde de dolari 'n *++%"*++2, din care %%,4 !iliarde de dolari nu!ai 'n *++2# )n anul *++4, in estiiile strine directe n 4usia s-au dublat, ating%nd =9,: miliarde dolari, n condiiile 'n care creterea economic a rii a generat o e#plozie a consumului.

. 0ro(usul I+t&r+ 1rut


Rusia a 'nregistrat 'n ulti!ii ani o cretere economic puternic, de ?,;< n =>>:, :,7< n =>>9 (cea mai mare din ultimii : ani) i 9,9< n =>>;. +entru anul =>>8, autoritile prevd o scdere a +FE de :,9<, dar estimeaz c ara a ieit din recesiune 'n al treilea trimestru. 0ceast scdere este cel mai abrupt declin de la prbuirea =niunii 8o ietice, 'n %&&%, datorat n special ie"tinirii $idrocarburilor, ce reprezint ;>< din e#porturile rii.

%. I+(ustria auto
/iaa auto a crescut p%n la D milioane de uniti 'n anul *++># ?ea !ai !are co!panie constructoare de auto!obile este A toVA@, care produce !odelul $ada, i care avea o cot de pia de =;< tot n acelai an# )n anul *+%+, producia de !aini a 4usiei s-a dublat, la 7,7? milioane uniti, susinut de programul de casare a autoturismelor vec$i, care a stimulat v%nzrile. 6in acestea, ;9.>>> au "ost camioane, 7D.>>> autobuze, i %+,#+++ ehicule co!erciale uoare#

2. E+&r'i&
4usia este cel mai mare e#portator de energie din lume datorit rezervelor uriae de petrol i ga.e naturale de care dispune# Rusia este al doilea e(portator de petrol din lu!e# 9(porturile energetice ruseti ctre ?hina au crescut p%n la ;,9 1

miliarde dolari 'n *++4, fa de ?>> milioane dolari n *++%#

.. A'ricultura
1n anul =>>8, 4usia avut o recolt de gr%u de ;= de milioane de tone i s"a aflat pe locul al doilea 'n topul !arilor e(portatori !ondiali de gr-u# Recolta de gr-u a Rusiei acoperea %+A din producia mondial iar din producia sa, aproape =>< era destinat e#portului.

!. R&laii economice cu al#e ri


In estiiile strine directe n Rusia au nregistrat n anul =>>8 o scdere de A7< "a de =>>:, p%n la 7?,8 miliarde dolari# In estiiile strine totale, care le includ i pe cele din piaa de capital, s"au redus cu *%A, la >%,& !iliarde dolari#

3. R&laiile economice cu Rom"nia


Interesele co!paniilor ruseti n economia rom%neasc s-au a#at e#clusiv pe zona industrial.

)n anul %&&>, $ukoil a cumprat ra"inria /etrotel /loieti# )n anul *++*, :arco Broup a preluat un pachet de %+A aciunile Alro 8latina, de enind acionarul !a7oritar# =lterior, a preluat i Alpro! 8latina i Alu! Culcea. 0st"el, (arco Broup (devenit Vimetco), deine 'n pre.ent (anul *++>) toat industria aluminiului din Ro!-nia# =.inele :etalurgice ?eliabinsk (:echel) au preluat ?o!binatul de Oeluri 8peciale din C-rgo ite 'n anul *++*, Industria 8-r!ei ?-!pia Cur.ii 'n anul *++1 i 6uctil Steel Euzu 'n *++4# C:K - un gigantic productor de evi - au cumprat n anul *++2, ?o!binatul 8iderurgic Reia5%*6# ?u c-iva ani nainte, a cumprat productorul de e i Artro! 8latina5%165%26# )n iunie *++4, doi in estitori rui, persoane fi.ice, au preluat peste ,+A din aciunile :etale(porti!port de la !ai !uli acionari, de enind acionari !a7oritari5%,65%06. 6in estimri reiese c acetia au pltit apro#imativ 7,; milioane 9uro pentru ,%A din aciuni# Situatia &co+omica a Rusi&i la i+c&putul a+ului %" :

9 olutia econo!iei ruse i"a de.a!agit pe analisti# In opinia lor, autoritatile de la :osco a au o!is, in *+%+, sa re.ol e esentialul " lichidarea cau.elor cri.ei si eliberarea de dependenta de !ateriile pri!e# /rin ur!are, s"a !odificat principala orientare a econo!iei, care a capatat, acu!, o tenta sporti aD 8trategia de de. oltare pana in *+*+ a fost inlocuita de Oli!piada de iarna de la 8oci, din *+%2, si de ca!pionatul !ondial de fotbal, din *+%># ?ifrele preli!inare indica faptul ca econo!ia Rusiei a incheiat *+%+ !ai bine decat au anticipat !a7oritatea analistilor# Astfel, directorul pe proble!e de strategie al fir!ei de consultanta <BK, Igor Nikolae , sustine ca /rodusul Intern Brut a reusit anul trecut o crestere de 2,*A, progno.ele initiale esti!and un a ans de nu!ai %,0A# O perfor!anta, s"ar putea

spune, dar, din pacate, sublinia.a Nikolae , este singurul lucru po.iti reali.at in *+%+# /entru ca, spre deosebire de celelalte tari ale grupului BRI? (Bra.ilia, Rusia, India, ?hina), Rusia nu se poate lauda cu o scadere a co!ponentei speculati e in econo!ie# In plus, inflatia a depasit !ult li!itele dorite de 0A"4A, e oluand in !ar7a de >,,A"&A# /entru *+%%, gu ernantii rusi !i.ea.a pe un a ans al /IB de 2,4A# E/oate fi chiar ,A, oricu! e putin pentru a recupera decala7ul fata de tarile de. oltate dupa ni elul /IB pe cap de locuitorF, spune profesorul 9 gheni Bont!aher# EIar indicatorii, actuali si cei progno.ati pentru *+%%, arata ca pentru reducerea acestei distante este ne oie de deceniiF, sustine e(pertul# ?ontinuand in aceeasi nota, Nikita :aselnniko , de la Institutul pentru de. oltare !oderna, a erti.ea.a ca rit!ul econo!ic a incetini in *+%1"*+%2, pentru ca, prin structura ei, Eecono!ia tarii nu poate oferi !ai !ult# Iar inflatia poate depasi, in *+%+, pragul de %+AF, afir!a analistul# 9(ista insa si puncte de edere !ai opti!iste# Astfel, Gi! OHNeel, de la Bold!an 8achs Asset :anage!ent, in entatorul ter!enului BRI?, considera piata rusa e(tre! de interesanta# EIin punct de edere structural, Rusia este cea !ai slaba dintre cele patru tari, dar situatia nu este chiar atat de su!bra cu! s"ar crede# /ri ind prin pris!a raportului dintre capitali.are si profitul progno.at, Rusia este deosebit de FieftinaF, e(plica el# $a randul lor, e(pertii Bank of A!erica " :errill $Jnch sunt incre.atori in capacitatea gu ernului rus de a pune in aplicare !ult asteptatele refor!e structurale, astfel incat in estitiile in actiunile rusesti or depinde nu nu!ai de con7unctura pe pietele !ondiale de !aterii pri!e# E/otentialul de crestere al pietelor e!ergente se situea.a unde a intre %,A si *+A si crede! ca Rusia poate a7unge in fruntea BRI?# Iintre pietele e!ergente, cea rusa este fa orita noastraF, afir!a Keith :oor, de la Bank of A!erica# /ri ind lucrurile dintr"o alta perspecti a si contra.icand, oarecu!, parerea colegilor sai din Occident, Bont!aher a!inteste ca, in ti!p ce 9uropa este preocupata de proble!ele econo!iei ecologice, de integrare etc#, Rusia isea.a la !oderni.are# $a o !oderni.are care, aprecia.a analistul, se a ter!ina cu i!partirea societatii in douaD %,A" *+A din populatie a trai dupa nor!e europene si se or integra in econo!ia a ansata# Restul a intra in sea!a E!ediului de afaceri cu responsabilitate socialaF# ?onclu.ionand, e(pertul spune ca nu!ai cu !oderni.are, dar fara schi!bari institutionale, Rusia nu a de eni un stat european, desi sanse e(ista pentru reali.area luiD cu putina ointa politica ar !ai fi nu!ai cati a ani# 8upo.itii pri ind e olutia diferitelor ra!uri ale econo!iei ruse in *+%%D ?entrul pentru anali.a !acroecono!icaD pentru anul in curs se anticipea.a o accelerare a rit!ului de crestere a salariilor si a consu!ului intern# 9(pertii cred ca eniturile reale ale populatiei or progresa cu 1,1A"1,0A, ceea ce a conduce la un a ans al circuitului de !arfuri de 2,0A"2,&A# E?rede! ca in *+%% in estitiile pe piata de capital or spori cu ,,0A",,&AF, esti!ea.a I!itri Belauso de la centrul !ai sus !entionat# ENucleul cresteriiF in estitiilor or fi constructiile de locuinte, energia electrica, co!ert# In i.orul in estitiilor or intra, de ase!enea, constructiile de !asini si utila7e, inclusi pentru do!eniul petrolier# Rit!ul de crestere al /IB a incetini in *+%% pana la 1,2A"1,4A, sustine Belouso , contra.is insa de colegul de breasla I!itri Aleksandro , de la fir!a de consultanta =ni er# In opinia acestuia, econo!ia rusa a progresa in cursul acestui an cu 2,,A",A, cu o inflatie de >A" >,0A si o apreciere a rublei fata de dolar pana la *>,1"*>,4 3# Aleksei Via.o ski, de la cabine" tul de consultanta Kalita"<inance, progno.ea.a o reducere a reflu(ului de capital si o stabili.are a e(cedentului co!ercial# In opinia analistului, acest lucru a per!ite !onedei nationale, rubla, sa e olue.e pe un trend acceptabil, astfel ca, spre sfarsitului pri!ului se!estru al anului, cursul dolarului ar putea cobori sub *& de ruble# Iupa toate probabilitatie, *+%% a de eni pentru !ediul de afaceri rusesc un an de cotitura in sensul direct al cu antului# Incepand cu % ianuarie a de!arat procesul de trecere ,

progresi a la noul i!po.it social unic (98N)# Ie ase!enea, intreprinderile or trebuie sa achite ta(e de asigurari in trei fonduri diferiteD <ondul de /ensii, <ondul de asigurari sociale si <ondul de asigurare !edicala obligatorie# Valoarea platilor a spori de la *0,,A la 12,,A# Aceasta crestere a po erii de i!po.itare a afecta, in pri!ul rand, !ediul de afaceri !ic si !i7lociu# 9(pertii afir!a ca, in aceste conditii, intreprin.atorii or cauta tot felul de ariante pentru reducerea acestei po eri, inclusi plata salariilor Ein plicF dupa cele !ai Edubioase sche!eF# Intr"un inter iu acordat recent agentiei Reuters, ice!inistrul rus de <inante, 8erghei 8atalo , a recunoscut ca, pe iitor, i!po.itele or creste din nou, in special prin !a7orarea Ca(ei pe Valoarea Adaugata# Banii astfel obtinuti or fi folositi pentru acoperirea cheltuielilor de organi.are, in *+%*, a su!!itului A/9? (?ooperare econo!ica in regiunea Asia"/acific), pentru Oli!piada de iarna de la 8oci, din *+%2, si pentru ?a!pionatul !ondial de fotbal din *+%>, precu! si pentru punerea la punct a orasului iitorului 8kolko o# /otri it ulti!elor cifre oficiale, incasarile la buget din ta(e si i!po.ite au crescut, in ianuarie" noie!brie *+%+, cu **,0A fata de perioada si!ilara a anului anterior, pana la **>,*1 !ld# 3# /este 1+ !ld# 3 pentru Oli!piada de la 8ociD /otri it :inisterului pentru Ie. oltare regionala al Rusiei, costul Oli!piadei de la 8oci, din *+%2, a atinge apro(i!ati 1+ !ld# 3, adica un record !ondial pentru organi.area Gocurilor de iarna# In *+%+ au fost cheltuite 1,*& !ld# 3 din bugetul total de 1%,1+ !ld# 3 alocat in acest sens# Iin cele %*+ de obiecti e in curs de reali.are, au fost date de7a in e(ploatare 1*, alte %> ur!and sa fie finali.ate pana la sfarsitul lunii ianuarie *+%%# In cursul acestui an se or intensifica lucrarile de infrastructuraD hoteluri, dru!uri (din care *0+ de k! de autostra.i, %+, k! de cale ferata si %% tuneluri)# Record la productia de petrolD ?el !ai !are producator de petrol din lu!e, Rusia, a stabilit in *+%+ un record pentru perioada postso ietica# Astfel, Rusia a e(tras anul trecut cu *,*A !ai !ult aur negru fata de *++&, atingand un ni el anual !ediu de %+,%, !il# barili pe .i# /otri it datelor statistice, in ulti!a luna a anului trecut, productia Rusiei de petrol a fost de %+,*2 !il# barili# 8pre co!paratie, in perioada de referinta, Arabia 8audita a reali.at >,*, !il# barili# ?e s"a scu!pit in *+%+ in RusiaD transportul, ga.ele naturale, curentul electric, ben.ina, odca si tutunul# Incepand cu % ianuarie a intrat in igoare noua acci.a la ben.ina, care a fi in *+%+ de % rubla la % litru de carburant# In ur!atorii doi ani, acci.a a creste cu cate o rubla pe an si, in plus, a fi inde(ata cu 0A in *+%* si cu ,,2A in *+%1# Acest lucru a inse!na, potri it calculelor analistilor, o crestere cu ,+A a pretului la po!pa# Bu ernul spune ca acci.ele la ben.ina or contribui la co!pletarea fondului rutier, din care in *+%% or fi folositi pentru repararea de dru!uri *,40 !ld# 3, la care se adauga cele >,*1 !ld# 3 pre a.ute in bugetul de stat# In *+%% or creste cu %+A acci.ele la alcool, ceea ce a antrena o scu!pire !edie a odcii produsa pe teritoriul Rusiei de la *,& la 1,* 3 pentru o 7u!atate de litru fara CVA# Ba.ele naturale se or scu!pi in doua etapeD din ianuarie *+%% cu ,A, iar din aprilie cu alte &,,A, in ti!p ce pretul energiei electrice a spori, pentru cetateni, in !edie cu %1A"%,A#