CAMPIGNON

Ioan PUIU
Chisinu, 2000

Cultura ciupercilor de blegar

CUPRINS: 1. Cultura ciupercilor de blegar (Champignon). . . . . . . . 5 2. Spatiul de cultur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Pregtirea spatiilor de cultur . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Amenajarea spatiului de cultur . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Alte amenajri necesare spatiului de cultur . . . . . . . . . . 8 Spatii noi de cultur a ciupercilor . . . . . . . . . . . . . . . . 9 3. Pregtirea compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Compozitia compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Calculul necesarului de compost . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Tehnologia pregtirii compostului. . . . . . . . . . . . . . . . 11 Retete de compost si fazele tehnologice de pregtire . . . . . 11 Pasteurizarea dirijat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Cum s apreciem calitatea compostului . . . . . . . . . . . . . 16 Alte sfaturi practice privind obtinerea sau corectarea compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Pregtirea compostului pentru ciuperca Agaricus edulis. . . . 17 4. nsmnarea ciupercilor Agaricus spp. . . . . . . . . . . . 18 5. Acoperirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 Acoperirea straturilor nsmntate. . . . . . . . . . . . . . . . 19 Principalele componente ale amestecului de acoperire si conditiile ce urmeaz a fi ndeplinite . . . . . . . . . . . . . 19 Retete de amestec de acoperire . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Pregtirea amestecului si tehnica de acoperire . . . . . . . . . 20 6. Lucrrile de ngrijire a culturii de ciuperci si conditiile de microclimat recomandate . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 Dup nsmnare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 Dup acoperire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 n perioada recoltrilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 Particularittile microclimatului pentru ciuperca Agaricus edulis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 7. Principalii duntori care pot produce pagube n cultura ciupercilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 8. Recoltarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Sortarea si ambalarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Golirea si dezinfectarea spaiului de cultur . . . . . . . . . . 26 Mic dictionar explicativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

1. Cultura ciupercilor de blegar (Champignon)

Descrierea ciupercii albe, crem sau brun Agaricus bisporus, sin. Psalliota hortensis (Cook.) lange - ciuperc de blegar, de strat sau champinion.
Ciuperca alb prezint o valoare nutritiv ridicat avnd un continut n proteine de 4-5 %, hidrati de carbon 1,4 %, vitamine (B, A, C) si numeroase substante minerale. Ciupercile pot fi consumate si ca aliment dietetic deoarece nu contin amidon iar grsimile sunt n cantitti foarte reduse si numai sub form combinat de fosfatide, lecitine, agaricine si ergosterile. Pe lng valoarea nutritiv si actiunea dietetic ciupercile sunt apreciate si pentru gustul lor deosebit, constituind o variatie plcut si necesar n alimenta tie. Suprafetele cultivate cu ciuperci sunt n continu crestere, iar tehnologia se afl n perfectionare continu. n Europa se realizeaz circa 60 % din productia mondial de ciuperci, care se ridic la peste 1500 mii tone anual. Compostul pentru cultur (clasic sau sintetic) are o dubl folosire: - pentru cultura ciupercilor pe o perioad de circa 100 de zile; - substratul uzat dup recoltarea ciupercilor se poate folosi ca ngr smnt natural (grdina de legume). Datorit faptul c un ciclu de cultur se desfsoar pe o perioad de 100 de zile, deci relativ scurt, amortizarea fondurilor investite este socotit printre cele mai active din sectorul vegetal. Este ciuperca de cultur cea mai rspndit n tara noastr si pe glob, fiind si cel mai mult studiat si prezentnd un numr mare de tulpini (suse). Indiferent de culoare prezint dou prti distincte: o parte n substrat (ngropat) si o parte aerian. Partea ngropat este reprezentat printr-un postament micelian ce rezult din mpletitura hifelor crescute din miceliul nsmntat. Din aceste hife, n amestecul de acoperire iau nastere butonii de fructificatie. Partea aerian sau ciuperca propriu zis se numeste basidiofruct sau carpofor. Aceasta este format din: picior (stipes) si plrie (pileus). n tara noastr sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare alb, crem si brun, pretabile att la cultura clasic (n gospodrii) ct si la cea intensiv (n ciupercrii industriale).

2. Spatiul de cultur
Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru alte activitti sau spatii special construite pentru nfiintarea unei ciupercrii. Spatii existente pot fi pivnite, subsoluri ale locuintelor, cldiri vechi, balcoane, magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite. Pregtirea spatiilor de cultur Pregtirea spatiilor de cultur const n: repararea dac este cazul a acoperisurilor, peretilor, pardoselii, usilor, ferestrelor si astuparea gurilor fcute de roztoare; igienizarea spatiului care const n curtirea de resturi vegetale, deratizare; splarea cu ap curat si dezinfectarea cu una din solutiile: sod calcinat 5 % (50 g sod la l litru ap), formalin (40 %) solutie cu concentratia 2-5% (20-50 ml la 1

litru ap). Peretii si pardoseala se vruiesc, adugndu-se n zeama de var si 20-30 grame de piatr vnt (sulfat de cupru) la 1 litru de emulsie.

Dezinfectarea spatiului de cultur es e obligatorie dup fiecare ciclu de cultur.

Amenajarea spatiului de cultura Se pot ntlni dou situatii: Cnd spatiul este suficient de mare (solarii, sere, depozite) cultura se poate amplasa direct pe sol sau pardoseal. Ltimea straturilor trebuie astfel dimensionat nct s permit executarea lucrrilor n conditii optime (1,40 x 1,60 m), grosimea s fie de 25-30 cm, astfel ca pe un m2 s se repartizeze 80-100 kg compost, lungimea stratului fiind n funcie de spatiul de cultur. n spatii mici, pentru a mri suprafata util de cultur se pot instala rafturi sau stelaje suprapuse pe dou sau trei nivele. Rafturile pot fi fixe, confectionate din beton, sau mobile cnd sunt din metal (aluminiu sau fier) vopsit cu vopsea de ulei, din lemn sau din alt material rezistent. n cazul rafturilor de beton, compostul se aseaz direct pe parapet n strat gros de 25-30 cm. Pe rafturile executate din alte materiale se amplaseaz lzi de cultur de diferite tipuri. Lzile confectionate din lemn au o perioad scurt de utilizare, de aceea se recomand lzile din mas plastic sau sacii din polietilen. Cultura n saci din polietilen prezint avantajul c se poate realiza direct pe pardoseal, chiar atunci cnd aceasta este din pmnt sau pe nivelele stelajelor. Se utilizeaz saci cu diametrul de 60-70 cm si grosimea foliei de 0,1 mm, transparenti, pentru a se putea observa eventualele infectii si cresterea miceliului. Cantitatea de substrat repartizat ntrun sac poate fi de 15 kg, 20 kg sau 25 kg. n cazul folosii sacilor grosimea substratului nu trebuie s depseasc 20-25 cm, deoarece un strat mai gros de 30-40 cm, mai ales n sezonul cald poate duce la declansarea fenomenului de autoaprindere, adic n substratul nsmnat temperatura putnd ajunge sau chiar dep si 30C distrugnd miceliul. Dac nu exist lzi sau saci de polietilen, compostul se poate aseza direct pe raft, peste o folie de polietilen asternut sub el. Alte amenajari necesare spatiului de cultura sursa de ap curat n interiorul spatiului sau n apropierea lui; canalizare - posibilitatea de scurgere a apei rezultate dup splare, udare; sursa de curent electric de 220 V pentru ventilator si 24 V pentru iluminat; sursa de cldur si instalatie de nclzire sau rcire pentru sezonul rece sau cald; amenajarea unei camere-tampon n fata intrrii, cu dimensiunea de 2 *2 m din folie de polietilen sau din zid cu scop de paravan; amplasarea unei ldite din lemn, cu ltimea de 60-70 cm, nltimea de 10-15 cm, iar lungimea egal cu ltimea usii de acces n care se pune rumegus sau un burete mbibat cu solutie de sulfat de cupru (piatr vnt) n concentratie de 5 %;

 instalarea unui ventilator si a tubulrii aferente. n spatiile unde cultura ciupercilor se amplaseaz de stelaje, aerisirea prin deschiderea ferestrelor si usilor nu este suficient, de aceea se recurge la o aerisire dirijat prin instalarea unui ventilator cu filtru special (de la institutul de Fizic Atomic - Mgurele - Bucuresti) sau un filtru improvizat pentru absorbtia si curirea aerului introdus n ciupercrie si unul sau mai multe ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aerului viciat (ncrcat cu bioxid de carbon si spori). Filtru improvizat se poate realiza din dou straturi de tifon ntre care se intercaleaz un strat de vat n grosime de 1 cm. Acest filtru se leag la gura ventilatorului. Dup ce se murdreste, se schimb, poate fi folosit aproximativ 30 zile, acesta depinznd si de gradul de poluare a aerului atmosferic. Tubulatura se confecioneaz din tabl cu un burlan rotund sau ptrat, cu laturile de 20 cm ltime iar lungimea egal cu cea a spatiului de cultur. Tubulatura se poate realiza si din folie de polietilen cu diametrul de 20-40 cm, ca un pantalon. Aceasta se fixeaz pe tavan, la o distan de cel putin 60-70 cm deasupra stratului de ciuperci de pe stelajul superior. De-a lungul tubulaturii se deschid niste orificii prin care ptrunde aer proaspt. Dimensiunea acesto deschizturi este de 5 *5 cm, cu posibilitatea de micsorare pn la nchiderea complet, cu ajutorul unor suruburi, la tubulatura din tabl si niste ghemotoace din vat curat, la tubulatura din polietilen. Ventilatoarele exhaustoare, pentru evacuarea aerului viciat, se instaleaz la 10-15 cm deasupra pardoselii (1-2 buc.). n spatiile mici situate la nivelul solului, evacuarea aerului se poate face prin deschiderea usilor sau prin orificii de evacuare amplasate tot la partea inferioar a peretilor. Spatii noi de cultur a ciupercilor Un viitor cultivator care nu dispune de nici un spatiu, si poate construi unul de dimensiunile dorite. Amplasarea noii constructii se poate face pe un teren solid, cu ap freatic la adncime, adpostit de curenti puternici de aer, la distant de sursele poluante, n apropierea cilor de acces. Pentru toate zonele din tara noastr recomandm construirea unei microciupercrii ngropate sau semingropate. Acestea au avantajul de a beneficia de diferente mici de temperatur de la un anotimp la altul si ntre zi si noapte, aceste diferente nu trebuie s depseasc 3-4C. n continuare prezentm schita unei ciupercrii cu camera tampon la intrare si dimensiunile rafturilor, precum si distanta ntre ele: lungimea spatiului de cultur - 6 m; ltimea - 4 m; nltimea - 3 m; dimensiunea camerei tampon 2 *2 m din fata usii de acces; adncimea la care este ngropat - 1-2 m; suprafata localului de cultur - 24 mp (6*4 m); suprafata util de cultur - 37 mp; rafturi (cu 3 nivele) - 3 rnduri: - din care simple la peretii laterali - 2 buc. (3,4*0,7 m); - duble la mijloc, 1 buc. (4,4 m*1,4 m); distanta de la pardoseal la primul raft - 0,2 m; distanta dintre rafturi - 75 cm (socotit si cu grosimea compostului

de 20-25 cm); aleile dintre rafturi au ltimea de 60 cm; aleile de la capetele rafturilo au ltimea de 80 cm. mpotriva umezelii, constructia trebuie izolat cu carton si smoal. Acoperisul se face din plci de azbociment, tigl sau stuf, care asigur o bun izolatie contra variatiilor de temperatur.

3. Pregtirea compostului
Compozitia compostului Pregtirea compostului reprezint o verig important pentru reusita culturii ciupercilor. Pentru obtinerea unui compost de bun calitate se folosesc urmtoarele materiale: paie de gru (orz sau orez); gunoi de cal cu asternut din paie (proaspt de maximum o lun), nefermentat, de culoare galben, continut 25-30 % fecale; gunoi de psri pe suport solid, format din unul din urmtoarele materiale: paie, rumegus sau talas de esente foioase, coji de floarea soarelui; gunoi de porc (uscat). Cea mai larg utilizare la pregtirea compostului o au paiele de gru, deoarece au o elasticitate mare si un continut bogat n glucide si substante minerale. Paiele nainte de a fi folosite se zdrobesc cu furca sau se calc n picioare. Materiale auxiliare La materialele de baz prezentate mai sus se mai adaug: ipsos (pentru constructii); ngrsminte chimice (superfosfat, sulfat de amoniu, uree tehnic); malt (de la fabrica de bere); sulfat cu cupru. Calculul necesarului de compost Necesarul de compost se calculeaz n functie de suprafata ce urma a fi nsmntat, adic cte 80-100 kg compost/m2. De exemplu: pentru a nsmnta 10 m2 cu ciuperc de blegar vom avea nevoie de aproximativ 800-1000 kg compost. Pentru a obtine 1000 kg compost trebuie s punem la prenmuiere 500 kg material initial uscat (paie de gru, gunoi de cal pe asternut de paie, gunoi de pasre, gunoi de porc) conform retetei. Tehnologia pregtirii compostului Pregtirea compostului dureaz 28-30 zile si se face n apropierea ciuperc riei, pe o suprafa betonat pentru a mpiedica infiltrarea n pmnt a mustului de blegar rezultat la udare. Platforma trebuie s aib o suprafa de 10 mp (pentru o ton de compost), cu nclinare spre mijloc (cu panta de 2-3 %) iar la capete s fie prevzut cu 2 bazine pentru colectarea mustului. Aceast platform trebuie s fie protejat de un acoperis (sopron) pentru a feri compostul de uscciune si de splare prin precipitaii. n perioadele reci aceast platform trebui s fie nchis cu ajutorul unor pereti mobili glisanti, pentru a nu permite coborrea temperaturii sub cea de nghet. Retete de compost si fazele tehnologice de pregtire Reteta 1 (compost clasic) - pe baz de gunoi de cal. Pentru pregtirea unei tone de compost se folosesc 500 kg gunoi de cal, care este alctuit din blegar de

cal si paie de gru din asternut, 70-75 %. La o ton de compost se mai adaug: ipsos - 25 kg, superfosfat (simplu concentrat) - 7 kg, sulfat de amoniu - 7-8 kg.

Nu se recomand pregtirea unei cantitti mai mici de o ton de compost, deoarece exist riscul ca aceasta s nu se nclzeasc n procesul pasteurizrii.
Fazele tehnologice de pregatire a compostului Prenmuirea. Gunoiul de cal (blegar + paie) se aseaz pe platforma betonat sub form de grmad si se ud cu ap zilnic cu furtunul, se taseaz. Se ud pn cnd apa ncepe s se scurg de sub grmad. Operatiunea dureaz 5 zile. Omogenizarea (amestecarea) compostului dureaz din ziua a 6a de la nceperea pregtirii. Dup ce se amestec bine componentele, cu furca, din nou se aseaz n grmad si se ud, zilnic timp de 4 zile. Aceste dou faze tehnologice fac parte din compostarea anaerob (fr aer), pentru c se taseaz si se ud n vederea declansrii fenomenului de compostare. Asezarea la compostarea aerob (cu aer) afnat. Compostul se ia cu furca din grmad si se aseaz afnat ntr-o platform cu urmtoarele dimensiuni: ltime 1,8-2 m, nltimea 1,7-1,8 m, iar lungimea n functie de cantitatea de compost. n aceast faz nu se mai ud si nu se mai taseaz. Se las astfel 4-5 zile, dup care ncep ntoarcerile. Dac nu puteti procura ngrsmintele recomandate se pot nlocui cu uree tehnic (40 % azot), 3 kg la tona de compost, presrat la asezare, deci la aceast faz. Tot la asezare se pun si 5-6 kg ipsos. ntoarcerea compostului din platform ncepe din a 15-a zi de la momentul declansrii pregtirii compostului. Se fac 4-5 ntoarceri la intervale de 3-4 zile. La primul ntors se administreaz 5-6 kg ipsos, la al II-lea si la al III-lea se adaug ipsos si ngrsminte, cte 3-4 kg. ntorsul IV se execut atunci cnd paiele nu s-au nnegrit si nu se rup usor. ntorsul se execut cu furca, practic se mut vechea platform alturi, pstrndu-i dimensiunile n asa fel nct gunoiul de la capete s se aseze n interiorul noi platformei. Cantitile mari de compost se ntorc mecanizat cu masini de vnturat, ntors si format platforme. La ntorsul al IIIlea se recomand aplicarea prin mprastiere a unui kg de sulfat de cupru (piatr vnt) la tona de compost. Pent u dezinfectie se poate folosi Formalin, solutie n concent atie de 2-3 % cu care se stropesc marginile platformei si pa doseala din beton, nainte de asezare. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0,2 %, care prezint actiune fungic si acaricid, precum si Dimilin 0,2 % ca insecticid. Cu aceste substante se stropeste platforma la ntorsul al IV-lea. Pasteurizarea natural. Dup ultimul ntors n platforma de compost se fac niste canale de aerisire, cu burlane perforate pentru evacuarea aerului nclzit din interior. Platforma n ntregime se acoper cu folie de polietilen pentru o perioad de 48 ore. Se controleaz temperatura n interior (trebuie s ajung la 65-72C). Reteta 2 (compost mixt) pe baz de paie, gunoi de porc si gunoi de psri.

Pentru a obtine o ton de compost se vor folosi urmtoarele materiale: gunoi de porc - 250 kg; gunoi de psri - 100 kg; paie de gru - 150 kg. La cestea se vor mai aduga 2 kg de uree la asezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare ntors. Fazele tehnologice de pregtire a compostului Prenmuierea se face ca la reteta 1 si dureaz 12 zile. Omogenizarea la prenmuiere se face n cea de a 6-a zi de la primul udat. Cele 3 materiale se amestec bine apoi se aseaz si se taseaz, dup care se ud n continuare nc 6 zile. Asezarea la compostarea aerob se face n cea de a 13-a zi si const n afnarea materialului. Se adaug ureea. Executarea ntoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile, ntrun numr tot de 3-4. Se adaug ipsos la fiecare ntors. Pasteurizarea natural este identic cu cea prezentat la reeta 1. Reteta 3 (compost sintetic) pe bazat pe paie si gunoi de pasari. Pentru obtinerea unei tone de gunoi sunt necesare: - paie de gru - 350 kg; - gunoi de psri - 150 kg. La aceste componente se mai adaug: malt - 50 kg, uree tehnic - 7 kg si ipsos - 20 kg. Fazele tehnologice de pregtire a compostului Prenmuierea se face, de asemenea pe o suprafat betonat si dureaz 1-2 zile. Asezarea compostului n platforma de prenmuiere. Compostul se aseaz n form dreptunghiular cu ltimea de circa 2 m si nltimea de 1-1,5 m; se ud zilnic iar mustul se recircul timp de 7 zile. n ultima zi de prenmuiere se adaug jumtate din cantitatea de uree (3,5 kg). Se taseaz. Omogenizarea compostului n platforma de prenmuire - 1 zi. Se mai ud n continuare 4 zile, iar n cea de a 4-a zi se mai adaug cealalt jumtate de uree si se taseaz. Asezarea la compostarea aerob. Prin aceast lucrare compostul se va aseza afnat cu furca, fr a se mai tasa, deci se desface platforma anterioar si se aseaz dup dimensiunile clasice: ltime 1,8-2,0 m, nltime 1,7-1,8 m si lungimea ct este necesar. Executarea ntoarcerilor. Se execut la intervale de 3-4 zile, n numr de 4. La ntoarcerea 1 si 2 se adaug maltul si ipsosul. Pasteurizarea natural se face asemntor ca la retetele anterioare. Pasteurizarea dirijat Pentru ciupercriile mari de peste 1000 mp se adaug compost sintetic, aplicndu-se n mod obligatoriu pasteurizarea termic pe baz de abur. Acesta se face cu scopul de a distruge duntorii si unii ageni patogeni. Mare parte din acestia sunt distrusi la temperatura de 5560C dac se mentin 12-16 ore n conditii de umiditate de 70-72 %. Pasteurizarea dirijat se execut ntr-un tunel special construit din beton, cu izolatie si prevzut cu instalatie de dirijare a aburului precum si o ventilatie pentru introdus aer proaspt si recircularea aburului amestecat cu aerul. Compostul se introduce n tunel, asezat vrac, pe o nltime

de 1,5-2,0 m, se nchid usile ct mai ermetic, se monteaz termometre de la distan n cteva puncte n compost si n aer si se deschide ventila tia de recirculare. Pasteurizare decurge n 4 etape: Etapa 1. omogenizarea temperaturii din compost la valori de 3040C, timp de 2-3 ore, prin recircularea a 200 mc aer/tona de compost; Etapa 2. nclzirea compostului se face pn la 55-57C, timp de 10-12 ore; Etapa 3. pasteurizarea propriu-zis la temperatura de 57-58C i dureaz 10-24 ore. n timpul pasteurizrii se va evita dep sirea temperaturii maxime din compost de 60-62C, deoarece pot fi distruse o serie de ciuperci saprofite utile si actinomicete; Etapa 4. fermentaia dirijat, dureaz 5-6 zile si se realizeaz la 2 praguri de temperatur. La nceput aceasta se scade treptat de la 58-60C pe parcursul a 10 ore, pn la valori de 5455C si se mentine 3 zile. La al doilea prag se scade temperatura la 45C pentru o perioad de 24-48 ore, dup care aburul se opreste, se deschi usile, se mentine ventilatia cu aer proaspt introdus prin filtre, n scopul rcirii compostului si transferarea lui n ciupercrii pentru nsmntat. Cum sa apreciem calitatea compostului - Gradul de umiditate al compostului. Umiditatea optim a compostului trebuie s fie cuprins ntre 63-65 %. Continutul n ap al compostului se poate verifica lundu-se n mn compost bun, se strnge puternic si dac nu curge ap printre degete dar mna se umezeste, compostul are umiditate optim. - Culoarea caracteristic este cafeniu-nchis. - Textura - elastic. Dac prin strngerea n mn nu se face bolovan si nu se lipeste de mn nseamn c compostul este bun. - Paiele s se rup cu usurint. - Mirosul s fie a pine coapt, n nici un caz de amoniac. - S contin actinomicete adic microorganisme mineralizante care si manifest prezenta prin aparitia unor pete cenusii-albicioase pe marginea platformei de compost. - Reactia chimic s fie usor alcalin, cu pH cuprins ntre 7,2-7,6. Reactia acid nu este favorabil culturii ciupercilor. Alte sfaturi practice privind obtinerea sau corectarea compostului iarna, la prenmuiere se poate folosi ap cald; vara, pentru o bun aerisire a compostului, acesta se poate aseza pe capre de lemn; dac compostul prezint miros de amoniac, se vntur cu furca nainte de a fi introdus n spatiul de cultur; dac are reactie acid, si se mai adaug ipsos; dac este prea umed si reactia lui nu mai permite adugarea de ipsos, se vntur cu furca; pentru compostarea aerob, dac este uscat se mai adaug ap sau must de gunoi, ns cu foarte mult grij. Pregatirea compostului pentru ciuperca Agaricus edulis

prezint unele particularitti Pentru nsmntarea unei suprafete de 10 mp este necesar o cantitate de compost de 7-8 kg (700-800 g/mp). n vederea obtinerii unei tone de compost se utilizeaz: - gunoi de cal pe suport de paie - 400 kg; - adaos de paie de gru (12-15 %) - 60 kg. Fazele tehnologice de pregtire Prenmuirea se face timp de 12-14 zile Compostarea aerob dureaz 16-18 zile, timp n care se execut 15 ntoarceri, pentru a rezulta un compost bine fermentat, de culoare brun-negricioas. Aprecierea calittii: fr miros de amoniac; pH-ul 7,5-8,0; umiditatea 62-65 %; paiele s se rup usor. Toate celelalte etape tehnologice din tehnologia de cultur sunt identice cu cele ntlnite la ciuperca Agaricus bisporus.

4. nsmntarea ciupercilor Agaricus spp.

nsmntarea se execut direct n lad, sac, pe patul asezat pe stelaj sau pe pardoseal. Dup introducerea compostului n local, se las 24 sau 48 ore pentru a se rci. Temperatura n interiorul compostului nu trebuie s depseasc 27-28C. Pentru a asigura rcirea, compostul poate fi amestecat cu mna sau cu furcile. Norma de miceliu la ciupercile de blegar este de 700-1000 g (0,71,0 kg) la 100 kg compost, repartizat uniform pe un mp. Inainte de efectuarea nsmntrii se opreste o cantitate de 100 g miceliu din fiecare kg, care se mprstie la suprafata straturilor gata nsmntate (miceliu de control). nsmntarea propriu-zis const n introducerea miceliului n compost. Miceliul se mrunteste cu grij cu mna curat si se mprstie (jumtate din cantitate) deasupra stratului. Se cuprinde o cantitate de compost cu mna si se ntoarce introducnd miceliu n interior. Se mpr stie apoi alt strat de miceliu si se repet operatia, dar mai adnc pn la fundul recipientului. Se niveleaz apoi stratul si se taseaz usor cu o drisc de lemn si se mprstie miceliul de control. Dup ncheierea nsmntrii se acoper straturile cu hrtie tip ziar (absorbant) nu lucioas, nici prea groas si nici prea subtire. Aceast hrtie se mentine n permanent umed, prin stropiri fine, zilnice sau mai des, totdeauna pe suprafat efectundu-se n acelasi timp si tratamente preventive cu Formalin, Decis sau Sulfat de cupru. Hrtia se mentine pe straturi timp de 7-8 zile, dup care se ndeprteaz si se aplic amestecul de acoperire. Dup nsmntare si acoperire cu hrtie, n ciupercrie se mentine o curtenie strict, se amplaseaz termometre n aer si n substrat, pentru urmrirea temperaturii.

5. Acoperirea
Acoperirea straturilor nsmntate Acoperirea straturile se execut la 7-8 zile de la nsmntare. Dac se ntrzie peste 10 zile, productia scade proportional cu numrul de zile ntrziate. Lucrarea se poate executa si imediat dup nsmntat, eliminndu-se utilizarea hrtiei. Acoperirea straturilor nsmntate se

face cu un amestec de materiale avnd ca baz turba, iar n lipsa acesteia, pmntul de telin. Principalele componente ale amestecului de acoperire si conditiile ce urmeaz a fi ndeplinite Turba (poate fi neagr sau rosie) s fie fibroas, s nu prezinte exces de umiditate (s fie ca un pmnt jilav). Dac este prea umed, se usuc, se mruneste si se cerne (particulele s nu aib dimensiuni mai mari de 5 mm). Nisipul. Se recomand nisipul calcaros, deoarece are capacitate mare de retinere a apei. Se folosesc n amestec cu alte materiale, iar dac contine pietre mari, se cerne. Pmntul de telin. Se prefer pmntul din lucerniere, se decoperteaz solul de deasupra solului pe o adncime de 20-30 cm, se mruneste si se cerne. Piatra calcaroas. Se va evita pe ct posibil folosirea pietrei colorate, prefernd piatra de culoare alb s nu murdreasc ciupercile cu oxizii continuti. Se foloseste numai n amestec. Perlitul este o roc sticloas format n medii acvatice. Bine mruntit poate fi inclus n alctuirea unui amestec de acoperire curat. Perlit expandat. Este obtinut din tuful vulcanic prin tratare termic, Prezint granule cu diamet ul de 3 mm, folosit pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate datorit capacittii de retinere a apei. Se poate folosi n amestec cu turb sau chiar singur. Retete de amestec de acoperire Reteta pe baz de turb Reteta pe baz de pmnt de telin Pregtirea amestecului si tehnica de acoperire Dup ce a fost aleas reteta convenabil se trece la amestecarea celor 2-3 componente. Dac sunt uscate se umezesc, dup care se adaug creta furajer si se amestec din nou si se dezinfecteaz. Unde exist posibilitti se execut o dezinfectare termic (cu abur la temperatura de 60C timp de 5-6 ore). n cele mai frecvente cazuri n cultura clasic se practic dezinfectia chimic a amestecului cu Formalin (concentratie 40 % s.a.). Pentru 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalin. Dac amestecul nu a fost umezit Formalina se dilueaz cu ap n propor tie de 1/1 sau 1/2. Se stropeste grmada si se lopteaz pn se foloseste toat cantitatea de solutie chimic, dup care se acoper cu o Reteta 1 Reteta 2 turb -3 prti turb -3 pri nisip - 1 parte piatr calcaroas - 1 parte cret furajer - 5 % cret furajer - 5 %. Reteta 3 pmnt de telin - 3 prti nisip - 1 parte praf de crbune - 2 prti Reteta 4 pmnt de telin - 3 prti nisip - 1 parte cret furajer - 10 %

Nisipul nu trebuie s depseasc 25 % din volumul amestecului folie de polietilen si se las 8-10 zile. nainte de a fi folosit amestecul se lopteaz pn cnd dispare mirosul de Formalin. Tehnica acoperirii. Se strng hrtiile si se verific dac incubarea miceliului a decurs fr aparitia de infectii cu diferite mucegaiuri (verzi, negre, cenusii, rosii). Dac se constat astfel de infecii se ndeprteaz zonele de substrat pe o adncime de 1-2 cm, iar locul respectiv se dezinfecteaz chimic cu solutie de Formalin, 2 % (cu ajutorul unui tampon de vat sau tifon) si se prfuieste cu un fungicid 1-2 g/mp (Zineb, Perozin). Se aseaz amestecul n grosime de 2,5-3,5 cm, se niveleaz. Verificarea grosimii amestecului de acoperire se face cu degetul arttor, care se introduce n amestec - trebuie ca prima falang a degetului s intre complet n amestec. Dup ncheierea lucrrii, n spatiu de cultur se face un tratament preventiv cu Formalin, n concentratie de 1 % peste tot. Pe o suprafat de 1 mp de cultur se utilizeaz 300-500 ml solutie, iar n restul spatiului pn se umezeste totul. Unde exist posibilitti, amestecului de acoperire i se fac urmtoarele analize chimice: - pH-ul 7,2-7,6 (dac este acid se va corecta cu cret) - continutul n calciu activ 5-10 %, pentru retinerea apei; - continutul n azot organic 0,18 %; - fr continut n mangan sau fier; - umiditatea 67-70 .

6. Lucrrile de ngrijire a culturii de ciuperci si condiiile de microclimat recomandate

Dup nsmntare Temperatura trebuie mentinut la 20-24C pentru a realiza incubarea. Diferentele ntre zi si noapte s nu fie mai mari de 3-4C. Mentinerea ntre limite normale a concentratie de bioxid de carbon (CO2), a aerului din spatiul de cultur. Aceste limite sunt cuprinse ntre 0,03-0,1 %. Dac aceast concentraie este mai mare de 0,5 %, dezvoltarea si fructificarea ciupercilor este stnjenit sau chiar oprit si cultura poate fi compromis. Sistemul de ventilatie trebuie s fie de 0,5-1 mc aer /or/ mp de cultur. Umiditatea relativ a aerului trebuie mentinut la 85 %. Hrtia cu care sunt acoperite straturile trebuie s fie permanent umed, prin pulverizarea fin a apei. Dac hrtia s-a rupt, din diferite cauze, se nlocuieste n totalitate pe sacul sau lada respectiv. Se mentine, de asemenea ud si pardoseala din ciupercrie. Pentru udat se foloseste Vermorelul pentru pulverizarea fin a apei. Toate tratamentele chimice se vor executa cu Vermorelul sau pompa Kalimax. Dac nu apar atacuri de boli si duntori de la nsmntat pn la acoperit se fac numai tratamente preventive cu Formalin 0,51 % (2 tratamente la interval de 5-6 zile) si 1-2 tratamente cu Nogos 0,2 %. Cantitatea de ap pentru stropit, precum si de solutie pentru tratamente nu trebuie s depseasc 100 ml/mp de cultur, aplicat o singur dat. Dup acoperire Temperatura n spatiul de cultur se scade la 18-20C, umiditatea relativ a aerului trebuie s fie de 85 %, prin mentinerea amestecului de acoperire si a pardoselii permanent umede. Ventilatia se mreste la 1-2 mc aer/or/mp. Cantitate de ap la stropire sau tratament se mentine n limitele de 50-100 cmc/mp de cultur. Dup aproximativ 5 zile de la acoperire miceliul ciupercii ncepe

s ptrund n amestecul de acoperire, iar dup 10-12 zile ncep s se formeze fructificatiile. Recoltarea primelor ciuperci are loc dup 18-20 zile de la acoperirea straturilor si dup 30-34 zile de la nsmntare. In faza n care ncepe formarea primelor fructificatii, temperatura trebuie s fie de 16-18C. Dac aceast conditie nu este ndeplinit, ciupercile aprute se nmoaie, pier, apar din ce n ce mai putine si cultura se poate compromite. Ciuperca Agaricus bisporus prefer temperatur sczut, chiar pn la 10C, iar ciuperca termofil Agaricus edulis se dezvolt la un optim de temperatur de 24-26C. De la acoperire pn la aparitia primelor fructificatii se fac tratamente cu Formalin, 5 %, Nogos 0,2 %, intercalat la interval de 4-5 zile. n perioada recoltarilor Temperatura se mentine pe ct posibil la pragul de 15-17C (min. 10-12C si max. 19C). Umiditatea relativ a aerului de 80-95 %, corelat cu temperatura din local. Ventilatia va fi de 1-2 mc aer/or/mp de cultur la 8-10-12 m3 aer/mp, dar viteza aerului nu trebuie s fie mai mare de 0,3 m/sec. Verificarea acestei viteze se realizeaz cu ajutorul unei lumnri aprinse. Cnd viteza aerului este sub 3 m/sec, flacra nu plpie. Cnd ventilatia este insuficient piciorul ciupercii aprute se alunge ste, iar plria rmne mic n diametru si se deschide prematur, scznd valoarea comercial. Tot n cazul unei ventilatii insuficiente, pe suprafata straturilor de cultur si fac aparitia diverse mucegaiuri, favorizate ns si de umiditatea excesiv. Din momentul aparitiei ciupercilor nu se mai fac tratamente cu substante pesticide. Dac acest lucru se impune n mod absolut obligatoriu, se recolteaz toate ciupercile si se aplic tratamentul recomandat. Datorit faptului c n sistem gospodresc se utilizeaz compost clasic, cu pasteurizare natural, n cultur apar musculitele negre (Phorideae) care se combat cu Decis 1 %, Karate 0,2 % sau cu Dimilin 0,150,2 %. Preventiv ntre valurile de cultur se fac tratamente cu Formalin 0,5 %. Alte lucrri care se execut n perioada recoltrii sunt: Plivitul butonilor si ciupercilor bolnave. Operaia se execut cu vrful unui cutit. Golurile rmase goale se acoper cu amestec de acoperire. n cazul n care amestecul s-a terminat se va face altul dup aceeasi retet, dezinfectat, n cantitate suficient pentru a ajunge pe toat perioada recoltrii de 45-50 zile. Particularitatile microclimatului pentru ciuperca Agaricus edulis n tara noastr este recomandat pentru sezonul cald tulpina ameliorat 303 de Agaricus edulis, de culoare alb. Cultura clasic n sistem gospodresc Pentru nsmntat se foloseste o norm mai redus de miceliu de 0,6-0,7 % (600-700 g la 100 kg compost). Incubarea. Temperatura optim n localul de cultur de 25-28oC, necesarul de aer va fi de 0,5-1 mc/or/mp, iar umiditatea relativ a aerului 95-100 %. Stropitul hrtiilor se face la 1-2 zile. In primele 15 zile de la nsmntare nu este obligatorie ventilatia dirijat. Dup acoperire. Grosimea stratului de acoperire va fi de 3,5-4 cm. Temperatura optim va fi dirijat ntre 23-25oC, ventilatia de 2-

3 mc aer/or/mp n primele 10 zile, cu o functionare de 15 minute pe or, mrindu-se treptat la 30 minute si un necesar de 5-6 mc/ or/mp. Concentratia de bioxid de carbon n localul de cultur poate fi de 0,2-0,3 %, deci mai ridicat de cteva ori dect la Agaricus bisporus. Umiditatea relativ a aerului se mentine la 95-100 %. Recoltarea. Se ntinde pe o perioad de 80-100 zile, incluznd 6-7 valuri de ciuperci. Ciuperca Agaricus edulis este mai rezistent la atacul unor boli produse de virusuri, bacterii, ciuperci parazite dect ciuperca Agaricus bisporus.

7. Principalii duntori care pot produce pagube n cultura ciupercilor

Duntorul C nd apare Cum se manifest Combaterea I. Diptere 1. Sciaria Fenestralis(Tintarul ciupercilor)(Sciaridae)Inainte si dup intrare in faza de recoltare a culturii Muste mici, brune,cu o singur pereche de aripi Aer filtrat n localul de cultur Dezvoltare ou-adult 25-35 zile Prfuirea cu Detox, Lindatox,Dipterex a marginilor platformelor de compost (1 gr/mp) Larvele cu capul negru atac miceliul si butonii care se nmoaie Dezinfectarea termic a amestecului de acoperire 2. Megaselia Nigra Megaselia Halterale (Mstele ciupercilor)(Phoridae)Identic Muste de cca. 3 mm, gheboase Fumegarea spaiului de cultur cu Bladafum. 1 capsul la 300m3, sau cu ORGA-KAS aerosili 1 flacon la 2000 mc. Larvele sunt mai mici ca cele de la Sciaridee Sap galerii n interiorul ciupercilor Stropiri periodice cu NOGOS 0,2 % imediat dup acoperire pn la formarea butonilor la suprafaa patului, la intervale de 5-6 zile (la care se refer?)Dezvoltarea ou-adult 4-8 sptmni Mycophila Fungicola (Mustele cecid) Cecydomydae Identic Musculie mici de culoare glbuie cu antene mici si roze. Dezinfectarea termic a spatiului de cultur,nainte de evacuarea compostului uzat si nainte de umplere Larvele sunt mai mici ca cele de la Sciarida Se nmulesc foarte repede (sexuat si podogenez) ncorporarea n compost in timpul nsmnrii a 50-100 ppm. BIRLANE s.a. granule de 10% revenind 50-100 gr/mp. Distrug miceliul si mugurii de fructificare

8. Recoltarea
Ciupercile apar n 5-6 valuri, fiecare val avnd 3-5 recoltri la interval de 2-3 zile. Recoltatul ciupercilor se execut manual sau mecanizat. Tehnica recoltrii manuale const n desprinderea prin rsucire cu mna dreapt iar cu mna stng se tine buchetul pentru a nu se smulge. Dac ntr-un buchet sunt mai multe ciuperci recoltarea se face esalonat. Se desprind cu atentie ciupercile gata de recoltat, astfel ca s nu fie deranjate cele care rmn n continuare. Dup ce s-au recoltat toate ciupercile din buchet se scoate cotorul cu cutitul. Momentul optim de recoltare este atunci cnd voalul este suficient de ntins si nu a nceput s se rup, iar mrimea plriei este maxim, n functie de caracterele tulpinii cultivate. nainte de recoltare nu se fac stropiri cu ap. Pentru conservare ciupercile se recolteaz n faza de butoni cu dimensiunea de 1-2 cm. Randamentul n cultura ciupercilor n sistem clasic este de 8-10 kg ciuperci la 100 kg substrat nsmntat. Sortarea si ambalarea Se face calibrarea ciupercilor dup mrimea diametrului, pe calitti comerciale tinnd cont si de aspect, de deschiderea plriei, dimensiunea piciorului.

Golirea si dezinfectarea spatiului de cultur n ciupercriile cu flux continuu, nainte de golirea spatiului de cultur se face dezinfectarea termic a compostului uzat, prin injectarea aburului direct n ncpere si mentinerea compostului uzat la 60-70C timp de 12-24 ore, urmat de rcire si numai dup aceea se face golirea. n spatiile sezoniere, unde nu urmeaz din nou cultura de ciuperci, se ecomand dezinfectarea chimic a suprafetei amestecului de acoperire si lzilor prin stropire cu solutie de sulfat de cupru 4-5%, sod caustic 10% sau formalin 4-5% si numai dup aceea s se execute golirea. n alte spatii (pivnite, magazii, grajduri, etc) dezinfectarea se poate realiza cu orice produs eficace. Compostul uzat se transport si se depoziteaz ntr-o platform la o distant mai mare de spatiul de cultur a ciupercilor. Acesta poate fi folosit imediat la fertilizarea solului n cmp pentru culturile horticole, sau pstrat timp de 2-3 ani si prelucrat de mai multe ori, pentru a fi folosit la fertilizarea solului n sere sau pentru producerea rsadurilor de legume n amestec cu turb si compost forestier. Nu se recomand folosirea n sere a compostului uzat proaspt scos de la cultur, datorit continutului ridicat de sruri totale rmase de la ciuperci, care pot ajunge la concentraii de 1-2%, fiind nocive plantelor verzi, numai atunci cnd compostul uzat este dezinfectat termic.

Mic dictionar explicativ

Pardosea = Podea Deratizare = A strpi soareci sau sobolani prin otrvire cu substante chimice Parapet = Perete (de nltime mic) din piatr, lemn, metal etc. Declansare = A se strni, a se porni Exhaustoare = Ventilator folosit la evacuarea fortat a gazelor din aer dintr-o ncpere Viciat = Stricat, infectat Tubulatura = Ansamblu de tevi care comunic ntre ele sau care fac parte dintr-un sistem tehnic Orificiu = Deschidere, gaur Freatic = (Despre ape) care alimenteaz izvoarele, fntnile etc. Talas = Aschii lungi, subtiri si rsucite care se desprind la prelucrarea cu rindeaua sau cu alte unelte cu tius lat Ipsos = Ghips Malt = (De la fabrica de bere) Produs obinut din boabe de cereale (mai ales de orz) ncoltite, uscate si mcinate, folosit la fabricarea berii sau spirtului Glisant = (Despre o suprafat) Pe care poate aluneca un corp, alunector Tasare = ndesare, cufundare Vrac = Mod de depozitare si de transport n grmezi neordonate si fr ambalaj al unor materiale sub form pulbere, granule sau bucti A lopta = A ntoarce cerealele cu lopata pentru aerisirea si rcirea lor A esalona = A repartiza, a mprti, a diviza Omogenizarea = Amestecarea
http://www.afaceri-ok.com