INTERNATIONALIZAREA INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII SI ANTREPRENORIATUL INTERNATIONAL

Deoarece unele IMM-uri pot genera venituri pe pieele internaionale , politica ce vizeaz IMM -urile noi ct i pe cele existente trebuie s se axezeze pe determinarea acestora s internaionalizeze. O component a acestei politici o reprezint incurajarea IMM -urilor s incheie afaceri internaionale ct si incurajarea exportului eficent si a firmelor fara experiena in export pentru a -si vinde bunurile si serviciile pe pieele din strintate . Unele IMM-uri nu dispun de resursele necesare de a se internaionaliza , iar n aceste sens este nevoie de politici care sa stimuleze acest process . Cercetarea internaionalizarii a pus accent pe creterea implicrii pe pieele internaionale . Astfel au aparut dou mari fluxuri teoretice. Primul flux se refer la teoriile de internaioanlizare tradiional care s -a concentrate asupra factorilor de influena ai internationalizrii n special la firmele mari . Al doilea flux se refer la incapacitatea de a explica de ce unele IMM-uri care internaionalizeaz de la nceput au fost evideniate in teroriile antreprenorisatului internaional. Antreprenoriatul internaional a fost definit ca un proces al creativitii, descoperirii si exploatrii oportunitilor ce se afl n afara pieei unei firme , ce urmrete obinerea avantajului competitive. OFarrell a recomandat o abordare teoretic pentru analizarea interrnaionalizrii IMM -urilor. Acesta a sugerat faptul c teoriile trebuie sa aiba in vedere alegerile strategice ale antreprenorilor ct si regiunea locuinelor care poate influea deciziile n legatur cu pieele externe. Jones si Covelio au remarcat faptul c este nevoie de ncorporarea comportamentului antreprenorial n metodele de internaionalizare . Aceste metode trebuie s fie suficient de flexibile pentru a se acomoda cu o gam larga de condiii. n prezent exist o gam larg de de cunotine referitoare la internaionalizare , ins pana nu demult informatiile referitoare la aceasta erau comparative limitate . Mai multe studii au incercat s gseasca rspunsul la intrebarie cum si de ce sa internaionalizeze IMM-urile . . Din cauza importanei nou aprute , analiza decisiv este axat pe perspectiva atreprenoriatului internaional si este comparat cu teoriile inetrnaionalizrii tardiionale. Este sugerat faptul c politica referitoare la internaionalizare trebuie s ina cont de eterogenitatea firmei . Exist firme care nu vor s internaiona lizeze sau care nu pot si firme care internionalizeaz inc de la incept , de aceea politica difer in funcie de circumstanele si contextele acestor firme , fiind nevoie de diverse perspective conceptuale refritoare la sprijinul necesar acordat fiecrei firme . Analiza internaionalizrii i a antreprenoriatului internaional sugereaz 7 teme cheie care trebuie analizate din punct de vedere politic. -Tema 1: Termenul de intrenaionalizare -Tema 2: Intensitatea i durabilitatea de internaionalizare -Tema 3: Modul de internaionalizare. -Tema 4: Influena mediului domestic in contextul internaionalizrii. -Tema 5: Mobilizarea resurselor externe pentru a internaionaliza -Tema 6: Unitatea de analiz (adic firma sau antreprenorul). 1

- Tema 7: Efectul internaionalizarii asupra performanei IMM-urilor Tema 1 :Termenul de internaionalizare Termenul de internationalizare reprezinta un factor distinctiv important ntre studiile internionalizrii tradiionale si studiile antreprenoriatului internaional. Teoreticienii INV-urilor ( firme mici i mijlocii ce internaionalizeaza n termen de 6 ani de la nceput ) sugereaza faptul ca IMM-urile pot internationalize inca de la inceputul operatiuniolor de afaceri.IMMurile cu avantaje competitive specific legate de nivelul tehnologic si de caracteristicile bunurilor sau serviciilor ar putea fi atente la oportunitaile pietelor externe inc de la nceput. Dovezile din Finlanda sugereaz faptul c diferena de timp de la data infiinrii unei firme pana la data realizrii primei livrri de export a devenit mai tot mai mic. INV -urile ofera produse sau servicii cu o valolare adaugat ce se bazeaz pe perfecionarea procesului sau a tehnologiei Avnd n vedere ciclul de viaa scurt al acestor produse , firmele ar trebui sa se axeze pe introducere acestora pe pieele internaionale. n cazul n care factorii de decize politici contextualizeaz doar suport fa de firmele bazate pe tehnologie si cunotina , acest suport nu poate fi adecvat pentru marea majoritate a IMM-urilor care nu ofer produse sau servicii ce implic o valoare adaugata esenial bazat pe perfecionarea procesului sau tehnologiei . Observaiile din alte perspective trebuie s fie luate n considerare de ctre factorii de decizie politici pentru a curaja mai multe tipuri de firme s internaionalizeze.Este esenial s se inteleag diferea ntre bunurile negociabile si cele care nu sunt negociabile chiar dac firma nu implicat n procesul internaionalizrii. Majoritatea IMM-urilor care nu export nu au abilitatea de a face acest lucur , iar cele care nu doresc sa exporte o fac deoarce doresc s rmn pe pieele interne . Multe firme sau antreprenori nu doresc s internaionalizexe deoarece nu vor sa si risipeasc resursele limitate prin intrarea pe pieele externe. Un rol important l joac natura sectotului industrial ales de ctre IMM-uri ,n care acestea s opereze . Referitor la un eantion ntampltor a 377 de companii independente din UK s-a descoperit faptul c firmele tinere si industriale au mai multe sanse de a fi exportatoare si au reportat intensiti mai mari de intranaionalizare. Noiunea internaionalizaii IMM-urilor de la nceput ignor posibilul impact al schimbrii peisajului competitiv internaional si restructurarea cooperatist asociat. Din discuia de mai sus rezult c este evident c este nevoie s se recunoasca faptul ca decizia de internaionalizare la fel ca si termenul de internaionalizare poate varia foarte mult n funcie de tipul IMM-ului. Tema 2: Intensitatea si durabilitatea internaionalizrii Aceasta tema se refera la perioada care o firma rezist pe pieele internaionale , ct si la motivele iesirii de pe aceast piaa Autio a constatat c volumul de vnzri al IMM-urilor poate fi ascociat cu procesul internaionalizrii IMM-urilor de la inceputul desfurrii activitii comerciale si cu dobndirea cunostinelor in doemniul comportamntului de invare. Mai multe studii au artat c firmelor informate si firmelor care au nvat din propriul success le va creste devotamentul fata de internaionalizare. Acest argument este problematic n primul rnd pentru c unele firme pot ntmpina bariere si obsacole dupa ce s-au internaionalizat , iar unele IMM-uri renunta sa exporte, altee ns decid s rmn pe piaa externa . n al doilea rnd ar putea fi cazul n care unele firme exporta doapr pentru c pe piaa intern cererea este limitat , nsa revin pe aceast piaa de ndata ce condiiile se mbuntesc. Circ face diferena ntre firmele ce au exportat si nu vor s mai exporte si cele care i-au ncheiat activitatea de export ns intenioneaz s exporte pe viitor . Decizia de a continua cu exportul poate fi influenat de costurile de investiie ale firmei. Aceste costuri se refer la organizarea produciei si la reelele de distribuie precum si costurile de obinere a informaiilor despre clienii de peste hotare , furnizori si mediile de reglementare. Costurile de investiie pentru obinerea informaiilor de peste hotare

si pentru construirea reelelor de distribuire pe o singura pia pot fi reduse prin cunoasterea beneficiilor asociate cu aceast activitate. Dimensiunea si motivul ieirii de piaa nu sunt bine nelese, ns dein numeroase implicaii politice refertioare la sprijinul acordat si la modul cel mai potrivit de acordare acestui sprijin nainte de intrarea pe piaa internaionala. Tema 3 : Modul de internaionalizare Aceasta tema se refera la modul in care o firma sau un antreprenor alege s se internionalizeze . Modul de internaionalizare reprezint o alegere strategic important ce poate influena pozitia pe piaa si capacitatea de a dobndi resursele necesare . Prin urmare exis mai multe moduri de a internaioanliza si fiecrui mod ii este asociat un anumit risc si problem legate de costuri , probleme c ear trebui luate n considerare de ctre IMM-uri . Cele mai utilizite moduri sunt cele referitoare la exportul direct, sau cele ce implica construirea unei baze in afara rii print-o form de investiii directe sau prin creearea unor legaturi cu alte companii . Modurile de a intra pe pieele externe difer in funcie de dimensiuni cheie cum ar fi cantitatea de resurse utiliziate , gradul de risc, potenialul de returnare si calitatea controlului managerial. Westhead a descoperit ca cel mai utilizat sic el mai potrivit mod de internaionalizare este acela referito la exportul direct , asociatiile si parteneriatele fiind mai putin importante si menionate de firmele ce internaionalizeaz. Tema 4: Influenta mediului intern in contextul internationalizarii Tema 4 apare de la ideea c firmele acumuleaz resurse pe pieele interne si ele pot profita de aceste resurse ( si cunostinte ) pentru a-i internaionaliza activitatea. Unele firme i ctig avantajul competitiv prin calitatea si partcularitatea produselor oferite , nu doar pe scderea preului . Aceste avantaje pot crete i datorit localizrii intr-o anumit zin geografic . Localizarea intr-o zona geografic specific poate sa permit IMM-urilor s dispun de resurse care s impiedice obstacolele din calea internaionalizrii . Westhead nu gsit nicio diferena semnificativ intre termenii rural si urban , referitor la capacitatea de a exporta a firmelor sau la obstacolele care impedic activitatea de export. Tema 5: Mobilizarea resurselor externe pentru a se internaionaliza

Dintr-o perspectiv bazat pe resurse ideea de a face parte dintr-o reea poate furniza resurse externe tangibile si intangibile care sa ajute la internaionalizare. Retelele implic firmele mici si mari ntr-o relaie simbolic care faciliteaz internaionalizarea. ACS sugereaz c barierele internaionalizrii pot fi ocolite folosind firme multinaionale mai mari pe post de conducte internaionale pentru expansiunea internaional. Internaionalizarea IMM-urilor poate fi facilitat cnd firmele mari asigur design-ul suportului tehnologic, mecanisme calitative de control si stabilirea numelor de marc. Pentru a intra pe pieele externe , firmele pot fi trase prin intermediul clienilor interni care au stabilit relaii cu organizaiile din afara , sau pot fi impinse in special dac principalii clieni au stabilit deja relaii externe.

. IMM-urile individuale pot fi dependente de resursele controlate de firmele mai mari si in acest caz IMM-urile sunt in dezavantaj. IMM-urile deobicei trebuie sa respecte standarde stricte de calitate, livrare si cerine de costuri atunci cand este vorba de clieni mai mari. Exist prin urmare aprecierea tot mai mare c IMM-urile pot fi trase precum si impinse n pieele externe si c activitile si resursele organizaiilor mai mari pot avea impact asupra comportamentului lor de internaionalizare. Tema 6 : Unitatea de analiz ( firma sau antreprenorul) Oamenii de stiin ai antreprenoriatului interntional propun perspectiva INV-urilor concentrat pe acumularea de cunotine de catre firme mai degrab decat de ctre antreprenoriatul individual. Zahra a luat in considereare experiena de internationalizare numai la nivelul firmei. In majoritatea firmelor proprietarii sunt resursa cheie intruct ei pot acumula capitalul social . fizic si uman necesar la dezvoltarea companiei ,ct si capital organizaional care s permit competitivitatea bunurilor si serviciilor Compentena antreprenorului si nivelul de cunoastere pot avea o mare influen asupra procesului de intrnaionalizare si asupra oportuintilor internaionale. Experienta antreprenorial poate fi dobndit prin deinerea unei alte firme , in trecut Aceasta experien managerial este diferit de cea dobandita un urma deinerii funciei de manager intr-l alta firma. Ea poate ajuta sau nu la succesul ntreprinderii si poate oferi antreprenorilor abilitatea n domeniul antreprenorial . Cunotinele episodice dobndite prin intermendiul experienei obinute in urma deinerii unei afaceri cum ar fi experiena managerial, reputaia consolidat, un acces mai bun la instituiile financiare si reelele sociale si de afaceri mai extinse. Pot fi folosite pentru a indentifica si exploata oportunitile de afaceri internaionale. Tema 7: Efectul internaionalizrii asupra performanei IMM-urilor MCDOUGALL si OVIATT au remarcat faptul c firmele crora le-au crescut vnzrile internaionale au expus o performan superioar att in termenii cotei de piaa ct i n investiii . Mai mut Bloodgood a descoperit fatul c internaionalizarea era semnificativ asociat cu companiile care au reportat profituri mai mari.

Politica este din ce n ce mai necesar pentru ca IMM-urile noi s internaionalizeze de la nceput . . Probele au aratat ca exista bariere care impiedeica existenta acestei politici. Pentru a justifica intervenia intr-o economie de pia este nevoie s se precizeze exact unde s-a constat defectul pieei , si dac este posibil sa se rezolve acest defect prin intermediul interveniei . Costurile interveniei trebuie s fie atent estimate si beneficiile evaluate . Decizia perceput ca fiind corect in prezent poate duce la un rezultat nedorit in viitor .

Intruct IMM-urile pot internaionaliza nc de la inceput , factorii de decizie pot profita de acest lucru deoarece bunurile si serviciile oferite de unele IMM-uri sunt remarcabile pe pieele internaionale . Initiaivele politice care doresc s ncurajeze internaionalizarea de la nceput trebuie sa fie in general mai eficiente dac se axeaz pe IMM-urile care ofer bunuri si servicii ce sunt negociabile , in special produsele de nalt tehnologie. . Politica a avut tendina s se
concentreze asupra incurajrii IMM-urilor de a intra pe pieele internaionale. Cteodat poate fi mai 4

benefic pentru o firma s se retrag sau s-i reduc activitatea internaional pentru a se concentra pe piaa intern. . IMM-urile care internaionalizeaz au nevoie s ia in considerare abilitile si resursele de care au nevoie pentru a se dezvolta, a susine sau a creste activititatea lor internaional . Factorii de decizie politici ar trebuii sa pregteasc IMM-urile pentru costurile si beneficile fiecarui mod de intrare pe pietele externe. Muli proprietari ai IMM-urilor sunt motivai de autonomie si independenta. IMM-urile terbuie sa constientizeze faptul c nu pot internaionaliza far a pierde controlul. Mai mult aceste moduri de intrare pot fi ascociate cu un numar de cunoastere si oportuniti de care IMM-urile nu sunt constiente. Intruct antreprenorul este resursa cheie a activitii comerciale , politicile trebuie sa se axeze pe dezvoltarea capacitilor acestora , aceste politici trebuie sa fie armonizate

In acest studiu o distinctie a fost facut ntre teoriile internaionalizrii tradiionale si teoriile in curs de apariie ale antreprenoriatului internaional.(ex: teoria alegerii strategice, teoria invrii si cunoasterii). Internaionalizarea IMM-urilor introduce o nevoie de alte abordri conceptuale care ncorporeaza comportamentul si caracteristiciile antreprenorului( sau a echipei antreprenoriale). In concluzie atat IMM-urile cat si antreprenoriatul au nevoie sa se internationalizeze , pentru a-i mri veniturile , dar i pentru a dobndi experiena in domeniul extern ce poate fi de folos in viitor, in caz ca firma este scoas de pe piaa internaional.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESI FACULTATEA DE COMER, LICENA , AN I TUDOR ALEXANDRA GRUPA 317 SERIA D

INTERNAIONALIZAREA NTREPRINDERIOLR MICI SI MIJLOCII I ANTREPRENORIATUL INTERNAIONAL =RECENZIE=