Sunteți pe pagina 1din 14

Internationalizarea intreprinderilor mici si mijlocii (IIM) antreprenoriat international

Unele ntreprinderi mici i mijlocii (IMM-uri) pot genera venituri pe pieele internaionale. Pentru a ncuraja acest proces i pentru a asigura o competitivitate internationala mai mare, guvernele din ntreaga Uniune Europeana isi concentreaza atentia asupra dezvoltarii masurilor de politica ce vizeaza IMM urile noi , cat si pe cele deja existente. Politica fata de internationalizarea IMM-urilor are mai multe componente . Una din componente este de a incuraja IMM urile noi , private sa incheie afaceri internationale inca de la inceput .Un al doilea element se refera la incurajearea exportului eficient, si a firmelor fara experienta in export pentru a-si vinde bunurile si serviciile in afara pietelor autohtone . In cele din urma, promovarea comertului auxiliar prin existenata exportului IMM-urilor a devenit o zona critica de interes politic. O provocare politica se refera la incapacitatatea si/sau reticenta IMM-urilor de a se internationaliza. Pentru unele firme produsele sau serviciile lor nu pot fi negociabile pe pieele internaionale i ar putea fi mult mai adecvate in atragerea suportului politic al altor firme . Cu toate acestea , multe IMM-uri nu dispun de resursele necesare pentru a indeplini provocarea de a internationaliza, la nivel mondial , cu un rol important al politcii care sa dezvolte mecanisme pentru a construi si sa asigure resursele necesare. Un aspect important se refera la masura in care cercetarea internationalizarii poate conduce planificarea politicii in aceasta zona . Cercetarea internationalizarii a pus accent pe cresterea implicarii pe pietele internationale. In acest sens au aparut doua mari fluxuri teoretice . Primul flux teoretic se refera la internatinalizarea traditionala , cum ar fi faza teoretica( care s-a concentrat asupra factorilor care influenteaza internationalizarea in special la firmele mari ). Aceste abordari ale internationalizarii traditionale au fost obiectul unor critici considerabile . In al doilea rand incapacitatea teoriilor traditionale de a explica de ce unele IMM uri care s-au internationalizat de la inceput au fost evidentiate in teoria in curs de dezvoltare a antreprenoriatului international . Antreprenoriatul international a fost definit ca un proces al creativitatii, descoperirii si exploatarii oportunitatilor ce se afla in afara pietei unei firme , ce urmareste obtinerea avantajului competitiv. Contributia teoriei antreprenoriatului international la acumularea cunostintelor precum si la dezbateri politice nu este inca foarte clar pozitionata de catre sustionatorii acesteia care recunosc ca nu a fost prezentata o directie teoretica clara si omogena. Incercarile de abordare a acestei probleme incep sa recunoasca natura restrictiva a perspectivei antreprenoriatului international . In primul rand O Farrell , concetrandu-se pe sectorul de servicii a recomandat o abordare teoretica flexibila pentru a analiza internationalizarea IMM-urilor . El a sugerat ca teoria ar trebui sa aiba in vedere alegeri strategice ale atreprenorilor , cat si contextul regiunii locuintelor acestora ce pot influenta deciziile in legatura cu pietele externe .In al doilea rand Jones si Coviello au remarcat ca in timp ce intelegerea moderna a internationalizarii se refera la integrarea multiplelor perspective teoretice , ramane totusi nevoia de a incorpora comportamentul antreprenorial in modelele de internationalizare. Cunoasterea nevoii de modele conceptuale joaca un rol important, de asemenea aceste modele trebuie sa fie suficient de flexibile pentru a se acomoda unei game mari de conditii care pot explica decizia de inetrnationalizare a firmelor , actiunile si procesele dinamice ale acestora. La randul lor Jones si Coviello au sugerat faptul ca perspectivele mai largi , care valorifica resursele, alegerile si deciziile luate de antreprenori , ar trebui sa ghideze practicantii care cauta sa faciliteze internationalizarea cat mai multor firme . Pentru ca perspectivele teoretice sa fie transformate in plitici este nevoie de o baza solida de

dovezi . In timp ce exista o gama larga de cunsotinte refritoare la internationalizarea firmelor mari si multi-plantare , pana de curand informatille referitoare la internationalizarea firmelor noi , private au fost comparativ limitate . Mai mule studii au inceput sa analizeze o serie de factori complecsi care sa raspunda la intrebarile de ce si cum sa internationalizeze IMM-urile . Partea mai putin buna este ca aceste studii sunt pline cu probleme metodologice cu privire la definitie , selectarea si nespecificarea modelelor empirice . Studiul de fata incearca sa extinda analiza prin explorarea implicatiilor politice asociate cu descoperirile conceptuale si empirice referitoare la internationalizarea IMM-urilor . Alte perspective conceptuale au fost supuse crticilor extinse in conetxtul politicii . Din cauza importantei nou aparute , analiza decisiva este axata pe perspectina atreprenoriatului international si este comparata cu teoriile inetrnationalizarii tarditionale. Pana in prezent literatura conceptuala si empirica care adopta o perspectiva a antreprenoriatului international , a avut tendinta de a nu dezvolta perspective politice . Incercarile recente care incep sa asigure o sintetizarea a antreprenoriatului international cu mai multe perspective ale internationalizarii traditionale , de asemenea nu se adreseaza contextului politic . Aici , este abordata o perspectiva larga , prin sugerarea faptului ca politica referitoare la internationalizare trebuie sa tina cont de eterogenitatea firmei . Spectrul firmelor poate varia de la acele firme care nu vor sau nu pot sa internationalizeze pana la cele care devin firme internationale inca de la intemeiere .Politica poate avea nevoie sa fie diferentiata in functie de circumstantele si contextele firmelor de-a lungul acestui spectru. Diverse perspective conceptuale pot ajuta la clarificarea sprijinului adecvat fiecarui IMM la diferite niveluri ale spectrumului . O dieferenta poate fi facuta intre activitatile de interior si cele de exterior . Procesele interioare referitoare la internationalizare au primit o atentie relativ limitata , in ciuda convingerii ca multe firme incep sa aiba activitati internaionale pe partea de interior .Cele mai multe studii internationale se concetreaza in general pe procesul exterior asociat cu exportul , acordarea de licente, de franciza si a investitiilor straine directe. Fara a lipsi de importanta internationalizarea interioara , in concordanat cu literatura de specilitate, aceasta analiza se va concetra in pricipal pe procesele exterioare referitoarea la internationalizarea IMMurilor . Aceasta analiza a internationalizarii si a literaturii referitoare la antreprenoriatul international sugereaza 7 teme cheie care trebuie examinate dintr-o perspectiva politica. Urmatoarele sectiuni identifica si discuta urmatoarele teme cu privire la internationalizarea IMM-urilor private: -Tema 1: Termenul de intrenationalizare -Tema 2: Intensitatea i durabilitatea de internaionalizare -Tema 3: Modul de internaionalizare. -Tema 4: Influena mediului domestic in contextul internaionalizarii. -Tema 5: Mobilizarea resurselor externe pentru a internaionaliza -Tema 6: Unitatea de analiz (adic firma sau antreprenorul). - Tema 7: Efectul internaionalizarii asupra performantei IMM-urilor

Tabelul 1 sintetizeaza perspectivele conceptuale din perspectivele teoretice cheie asociate cu internatiozanlizarea IMM-urilor si cu antreprenoriatul international . Se face o diferenta intre teoria internationalizarii traditionale ( de ex etapa teoretica si internatinalizarea/ teoria costurilor de tranzactie) si teoria antrepenoritului international ( de ex teoria alegerii startegice si teoria cunoasterii cu privire la afacerile noi si bazarea pe resurse / teoria de retea) cu privire la cele 7 teme de mai sus. In plus sugereaza faptul ca sectorul industrial si negocierea bunurilor si serviciilor ar trebui luate in considerare . Acest cotext este folosit pentru a ghida discutiile ce urmeaza. Prin evidentierea acestor teme , scopul este de a crea o mai mare constientizare a examnianrii implicite care poate fi detinuta de cei ce iau deciziile politice si antreprenorii . Cu privire la teorie si la baza de dovezi ,sunt evidentiate prespective alternative pentru examinare. Sectiunea finala analizeaza implicatiile pentru factorii de decizie politici si cercetatorii associate cu temele de mai sus. TEME CE INCONJOARA INTENRNATIONALIZAREA IMM-urior Tema 1 :Termenul de internationalizare Termenul de internationalizare este un factor distinctive important intre studiile internationalizarii traditionale si studiile antreprenoariatului international. In cadrul celei mai recente perspective teoretice , teoreticienii Inv-urilor( firme mici sau mijlocii ce internationalizeaza in 6 ani de la inceput) ghidati de teoria alegerii strategice si de studiere/ teoria cunoasterii pune sub semnul ingtrebarii etapa modelului theoretic si sugeresaza ca multe IMM-uri noi private pot sa internationalizeze de la inceputul opeartiunilor de afaceri. INV-urile sunt vazute ca organzatii care cauta inca de la inceput sa dobandeasca un avantaj comeptitiv prin utilizarea resurselor si vanzarea productiei in maik multe tari . Mai mult decat atat teoreticienii INVurilor afirma ca multe firme nu mai privesc pietele internationale ca simple anexe la pietele interne . IMM-urile cu avantaje competitive specifice legate de nivelul lor tehnologic si de caracteristicile produsului si sau serviciului ar putea fi atentente la oportunitatile de pe pietle international, inca de la inceput. Aceste firme bazate pe oportunitate nu urmeaza o cale de internationalizare treptata. Firmele care internationalizeaza de la inceput pot fi ascoiate cu termenul de noutate. In special IMM-urile noi nu trebuie sa dea uitarii procedurile axate pe dezvoltarea pe piata interna. McDougall a afirmat faptul ca intreprinzatorii internationali incearca sa evite dependent de calea interna prin stabilirea asociatiilor ce au stabilite anumite procedure pentru gestionarea forelor de munca multiculturale, pentru coordonarea resurselor situate in tari diferite si pentru tintirea clientilor in mai multe zone geografice in acelasi timp. Dovezile din Finlanda sugereaza faptul ca diferenta de timp de la data infiintarii unei firme pana la data realizarii primei livrari de export a devenit mai tot mai mica. Unele firme tehnologice sau care nu sunt bazate pe tehnologie pot fundamenta modelul lor international de compeitivitate prin utilizarea resurselor unice ( de ex resursele de capial uman precum abilitatile antreprenoriale cu privire la orientarea antreprenoriala , vgilenta, cautare de informatii si procesare ) . INV urile ofera in general produse sau servicii care implica o valoare adaugata esentiala bazata pe perfectionaea procesului sau tehnologiei utilizate . Avan in vedere ciclul de viata relative scurt al acestor produse sau servicii , aceste firme pot incerca sa maximizeze vanzarile prin servirea pe mai multe piete . teoreticienii INV urilor au sustinut o convingere politica in crestere despre faptul ca firmele noi private pot sa internationalizeze si ca pt face acest lucru inca de la inceput . dezvoltarea politicii bazaata pe aceste notiuni numai la un subgrup distinct de IMM-uri. In cazul in care factorii de decizie politici contextualizeaza doar support fata de firmele

bazate pe tehnologie si cunostinta , acest suport nu poate fi adecvat pentru marea majoritate a IMM-urilor care nu ofera produse sau servicii care implica o valoare adaugata esentiala .bazata pr perfectionarea procesului sau tehnologiei . Observatiile( intelegere) din alte perspective trebuie sa fie luate in considerare de ctre factorii de decizie politici pentru a incuraja mai multe tipuri de firme sa internationalizeze. Descoperirile si relatiile detectate cu privire la INV-uri nu pot fi universal aplicabile altor tipuri de IMMuri din urmatoarele motive. In primul rand unele IMM-uri produc bunuri si servicii care nu sunt negociabile. Anumite piete ale firmei pot fi restrictionate in mediul local domestic din cauza preferintelor locale , costurilor de distributie sau pentru ca acestea sunt incapabile sa ofere avantaj competitiv furnizorilor locali pe pietele externe. Este necesar sa intelegem dferenta dintre aceste doua cazuri in care bunurile si serviciile nu sunt negociabile si in care in principal sunt negociabile, chiar daca firma nu este implicate in procesul internationalizarii. Acest lucru poate fi datorat atidunii, resurselor si comportamentului antreprenorilor si al firmelor implicate. Majoritatea IMM-urilor care nu exporta este posibil sa nu aiba inclinatia sis au abilitatea de a exporta . Multe firme care nu exporta fac acest lucru deoarece sunt axate pe piata autohtona . Mai mult firmele ( si atreprenorii ) nu pot internationaliza deoarece nu vor sa isi risipeasca resursele( limitate) pentru a intra pe pietele externe. Cele mai multe IMM-uri stau acasa . Westhead a descoperit din studii representative de-alungul intregului sector al IMM-urilor ca doar o mica parte din acestea sunt exportatoare si dintre acelea care exporta ,proportia vanzarilor lor derivate din pietele externe a fost destul de mica. Aceasta caracteristica nu este aplicabila si pentru Regatul Unit . Dovezi empirice arata ca exista un model similar in Uniunea Europeana unde doar 18% din IMM-uri sunt exportatoare . Prin urmare, in timp de factorii de decizie politici detin convingerea ca internationalizarea este de dorit , ei trebuie sa recunoasca faptul ca barierele legate de atitudine trebuie sa fie ridicate daca internationalizarea IMM-urilor private este in crestere. In al doilea rand concluziile de la mai multe studii empirice pot fi ascociate cu corectitudinea externa scazuta . Unele studii sunt limitate la tarile mici unde firmele cu tehnologie inalta pot internatioaliza daca identifica sufficient client . In al treilea rand natura sectroului industrial ales de catre IMM-uri in care sa opereze, poate fi important. Referitor la un esantion intamplator a 377 de companii independente din UK a descoperit faptul ca firmele tinere si industriale au mai multe sanse de a fi exportatoare si au reportat intensitati mai mari de intranationalizare . Mai mult probele studiului de caz al lui Bell cu privire la 15 firme intensivinfromative si 15 firme industrial traditionale localizate in 3 regiuni din UK a sugerat ca in timp ce firmele traditionale urmeaza in genereal o abordare treptata a ambelor interne si internationale , informare intensiva firme idustriale au reportat o orientre international si au internationaliza mai rapid. In al 4 lea rand este nevoie sa se ia in considerarenatura sistemului sustinator care poate fi o sursa importanta de cunostinte influentata de companiile noi pentru a oprii obstacolele legate de atitudine resurse, obstacole operationale si strategice din calea internationalizarii cu referire la dezvoltarea tehnologiilor inalte a firmelor divizate din universitatile localizate de-a lungul Europei, Clarysse a concluzionat ca un un model de incubator care implica activitati intensive si bazate pe resurse excessive, intr-o perioada considerabila de timp si bazata pe o stiinta de clasa mondiala, a fost necesare pentru a promova firmele cu potential de internationalizare. Studiile au avut intentia sa ignore aceasta influenta potential importanta asupra sincronizarii si extinderii internationalizarii. In al 5 lea rand notiunea internationalizarii IMM-urilor de la inceput ignora posibilul impact al schimbarii peisajului competitiv international si restructurarea cooperatista asociata. Reevaluarea scopului corporatilor mai mari in

raspunsul la schimbarile presiunilor pietei conduce la externationalizarea activitatilor precum si lipsirea de filiale mici si divizii la managementul si influenta preluarii de actiuni care au o discretie maxima in selectarea pietelor si clientilor lor. Aceste evolutii maresc oportunitatile pentru IMM-urile care are fi putut fi orientate pe piata interna pentru a devenii jucator de nisa cu un ansamblu specializat de client pe o scara globala. Din discutia de mai sus rezulta ca este evident ca este nevoie sa se recunoasca faptul ca decizia de internationalizare la fel ca si termenul de internaionalizare poate varia foarte mult in functie de tipul IMM-ului. Tema care urmeaza, analizeaza acest aspect in continuare concentrandu-se pe intensitatea si durabilitatea de internationalizare a IMM-urilor. Tema 2: Intensitatea si durabilitatea internationalizarii Oamenii de stinta ce au studiat antreprenoriatul international au evidentiat importanta mai multor aspect dinamice associate cu achizitionarea si asimilarea de noi cunostinte. Autio, de exemplu, a constatat ca marirea vanzarilor internationale raportate de catre IMM-uri a fost asociata cu inceperea internationalizarii mai devreme si intensitatea mare de cunostinte referitoare la comportamentul de cunoastere. O evolutie a etapei modelului theoretic este expusa de catre teoreticienii din urma care apreciaza rolul cunoasterii si invatarii precum si alegerea strategic a antreprenoriatului. Implicarea implicita din studiile din urma este ca firmele informate si firmele care au invatat din succesele lor vor creste angajamentul sa internationalizeze. Aceste argument este insa problematic din urmatoarele motive. Multi antreprenori( si firme) descopera bariere sau obstacole in calea internationalizarii numai dupa ce experimenteaza procesul internationalizarii. Unele IMM-uri exportatoare pot renunta sa exporte si eventual intra in zona exportatoare la o data ulterioara.Altii insa ar putea pot iesii dar nu o fac. In al doilea rand poate fi cazul in care cel putin unul din aceste IMM-uri exporta doar in cazul in care exista o cerere limitata pe piata interna si inceteaza sa exporte cand conditile de pe piata interna se imbunatatesc. Cric de exemplu face diferenta intre firmele dezamagite ( adica o firma care a exportat in trecut dar care in prezentat nu mai este implicate in export si nu planuieste sa exporte in viitor) si firme dezinteresate ( adica firme care au exportat in trecut dar in present nu mai este implicate in export insa are in vedere pe viitor exportul). In al treilea rand Ofarrell face o importanta distinctitie intre o afacere de servicii si o firma industrial argumentand faptul ca primul poate fi mai adecvat decat ultimul sa intre intr-o stare suspendata de internationalizare odata ce proiectele sunt incheiae. Si firmele cuta cauta alte afaceri sau clienti noi . Asadar poate exista nevoia sa se concetreze mai mult pe epocile: internationalizarii si pe stari decat pe etape. OFarrell a prezentat un cadru de decizie strategica care poate fi utiliziat pentru a evalua o decizie de iesire. In al patrulea rand decizia de a coninua cu exportul poate fi influentata de costurle investite ale firmei. Aceste costuri se refera la organizarea productie si la retelele de distributie precum si costurile de obtinere a informatiilor despre clientii de peste hotarel , furnizori si medii de reglementare . O firma poate cotinua sa exporteze nu datorita cunostintelor acumuluate sau invatarii , ci datorita faptului ca

exportul este vazut ca o investitie ireversibila . Cu toate acestea existena aborarilor problemei costurilor de investitie poate fi benefica din punctul de vedere al efectelor invatarii . De exemplu costurile de investitie pentru obtinerea informatiilor de peste hotare si pentru construirea retelelor de distribuire pe o singura piata pot fi reduse prin cunoasterea beneficiilor asociate cu aceasta ativitate . In plus costurie de investitie ale stabilirii productiei din strainatate si distributiei facilitatilor pot fi reduse in cazul inh care acestea pot si preluate de alta firma , care poate fi mult mai familiarizata cu dezvltarea internationala a pietelor activelor cooperatiste care include cresterea vanzarilo( lichidarilor) intre grupuri de companii. Ultimul comportament este posibil daca exista piete deschise in activele corporatiste Dimensiuinea si motivul iesirii din internationalizare nu sunt bine intelese , insa detin importante implicatii politice referitoare la urmatoarele aspecte: acordarea de sprijin pentru a evalua piata internationala, modul cel mai adecvat pentru acordarea sprijinului inainte de intrare si masura in care sprijinul este asigurat inainte de intrarea pe piata internationala. Perspectiva antreprenoriatului international referitoare la invatare /teoria cunoasterii nu analizeaza explicit conditiilor in carea invatarea ar conduce la iesirea de pe piata . Aceasta perpectiva se bazeaza pe ipoteza ca firmele pot invata din experienta lor internationala. Invatarea din experienta , nu se poate realiza totusi de la sine. Intr-adevar ,Sitkn a afirmat ca invatarea din succes poate fi , in mod particular problematica deoarece firma nu este fortata sa inteleaga si sa se intrebe ce conduce catre succes Tema 3 : Modul de internationalizare Modul de internationalizare ales de o firma reprezinnta o alegere strategica importanta care ii poate influenta pozitia pe piatele selectate , si abilitata sa de a avea acces la informatii vitale si de a dobandi resurse . Firmele pot internationaliza in mai multe moduri , si fiecarui mod ii este asociate un anumit risc , probleme legate de control si de costuri care trebuie sa fie luate in considerare de catre IMM-uri . Cel mai des utilizate moduri folosie de IMM-uri se refera la exportul direct fara o baza in strainatate , sau stabilirea unei baze in strainatate printr-o forma de investiti starine directe ascociate cu un loc unde nu s-a mai contruit pana acum , o achiztionare sau o legatura cu alte companii ( joint venture) . Studiile axate pe firmele bazate pe tehnologie sugereaza ca aceastea snt capabile sa dezvolte retele care le cresc sansele sa selcteze joint venture pentru a intra pe piata externa. Cresterea entuziasmului pentru internationalizare a firmelor bazate pe tehnologie a condus la o perceptie generala ca toate IMM-urile , indiferent de activitatea industriala pot intra pe pietele externe prin intermediul investitiilor straine directe . Cu toate acestea acest mod poate fi aplicabil numai pentru internationalizarea unor parti mici ale IMM-urilor private implicate in activitati de cunsoatere si bazate pe tehnologie. OFarrell a sugerat ca acele costuri ale tranzactiei din cadrul internationalizarii sunt neadecvate in timplul cercetarii serviciilor de afaceri ale IMM-urilor. Aceasta se datoreaza faptului ca firmele care ofera srvicii de afaceri necesita sa inteleaga ceea ce este necesar pentru a mentine colaborarea cu clientii . Mai mult decat atat acestea ca contextul costurilor de tranzazctie este incapabil sa se ocupe de alegerile complexe intre modurile alternative , si este dificil sa se faca diferente intre frime ce ofera serviciide afaceri cu experienta si cele fara experiena.

Modurile de a intra pe pietele externe difera in functie de dimensiuni cheie cum ar fi cantitatea de resurse utiliziate , gradul de risc, potentialul de returnare si calitatea controlului managerial. Zahara a descoperit o relatie importanta intre modul international de patrundere si invatare in intreprinderi cu tehnologie inalta . ( high-technology ventures ). Cel mai important ei au descoperit ca achizitiile straine si alte moduri inalte de control de intrare au facilitat o mai mare intindere si inaltime a cunstintelor tehnologice care micsoreaza modurile de control ca exportul inernational si acordari de licente. Cu toate acestea aceste moduri nu sunt adecvate tuturor IMM-urilor pentru a internationaliza. In primul and Westhead a descoperit ca cel mai important mod de a intra mentionat de detinatorii unui nr reprezentatv de IMM-uri este sa exporte direct . asociatiile si parteneriatele au fost mentionate foarte rar de detinatorii firmelor implicati in fabricile traditionale si activtatile de servicii . Prefeintele reportate cu privire la modul de intrare au reflecat retele lor sociale likmitate si de afaceri , la fel ca si dorinta lor de a aveaun control mai mare supora resurselor lor . In al doilea rand o mai larga perspectiva bazata pe resurse ar putea sugera ca cel mai adecvat mod de intrare depinde de natura accesului la resurele de pe pietele externe care sunt cerute . Unele IMM uri sunt prin urmare capabile sa internationalizee prin intermediul accesului scazut la resurse daca construiesc legatri cu alte companii mai mari si sun atrase sa se internationalizeze prin intermediul acestor legaturi. Daca resursele unei firme sunt localizate exact vor fi necesare moduri de acces mai ridicate la aceste resurse . Tema 4: Influenta mediului domesic (intern) in contextul internationalizarii Tema 4 apare de la ideea ca firmele acumuleaza resurse pe pietele interne si ele pot profita de aceste resurse ( si cunostinte ) pentru a internationaliza activitaea firmelor lor. Teoristii bazati pe resurse sugereaza ca unele firme castiga un avantaj competitiv bazat pe calitatea si particularitatea prosuselo si/sau serviciilor lor si nu doar pe scaderea pretului . Aceste avantaje pot creste la IMM-urile individuale atunci cnd multe firme specializate n diferitele niveluri ale lanului de producie sunt grupate intr-Oo anumita zona geografica . Anumite localitati pot ,prin urmare sa dobandeasca o forta globala care sa permita IMM-urilor individuale localizate in grup sa dispuna de o gama larga de resurse ( de ex caracter legitim tehnologic, cunostinte de marketing, numele brand-ului etc) care pot fi folosite sa impiedice obstacolele din calea internationalizarii . LeGaleS a sugerat ca administratia locala sau ascociatiile de afaceri locale au un rol important in sprijinirea grupurilor specializate prin facilitarea acumularii si raspandirea bunurilor competitive ale colectivului local, in special cunostintele, intre diferiti participanti din grup . Deficitul de resurse din pietele interne periferice pot stimula propietarii se IMM-uri din mediul rural sa manifeste un comportament antreprenorial proactiv mai bun. Westhead nu a gasit nicio diferenta semnificativa n intre firmele urbane si rurale din UK cu privire la tendinta lor spre export , procentul din vanzarile totale exportate , obstacole care impiedica activitatea de export , sau din motive enumerate pentru export. Westhead a remarcat de asemenea ca perceptia IMM-urilor asupra turbulentelor legate de mediu nu a avut o legatura insemnata cu intentia de a exporta sau cu intensitatea de a se internationaliza. Cu toate acestea pot exista efecte colaterale de pe piata interna.

Dimitratos a afirma ca firmele din Grecia se internationalizeaza in principal pentru a reduce incertitudinea perceputa asociata cu conditiile de mediu interne . Unele IMM-uri sunt localizate langa alte organizatii mai mari pentru a imprumuta dimensiunea si resursele( de ex legitim,itatea , finantarea , tehnologia , abilitatile de market etc) si pentru a se lega de cererea locala prin intermediul multiplicatorilor de intrare-iesire. Clientii locali si alte organizatii pot actiona ca o conducta pentru a mari multimea de IMM-uri care reporteaza o inclinatie spre internationalizare . Importanta mediului intern poate fi sectorul sau tara specifica . OFarrelll a sugerat faptul ca importanta regionala influeneaza impactul asupra internationalizarii serviciilir de afaceri ale IMM-urilor in UK. Tema 5: Mobilizarea resurselor externe pentru a se internationaliza

Mai degraba decat concentrandu-se doar pe rolul resurselor interne ale abilitatii unei firme de a intra pe pietele externe pot exista beneficii asociate privind firma ca parte a unei retele. Dintr-o perspectiva bazata pe resurse ideea de a face parte dintr-o retea poate furniza resurse externe tangibile si intangibile care sa ajute la internationalizare. Retelele implica firmele mici si mari intr-o relatie simbolica care faciliteaza internationalizarea. Probele sugereaza ca pentru unele IMM-uri este greu sa comercializeze activitatile lor in economica globala chiar si atunci cand agentiile locale si asociatile incearca sa isi dezvolte competentele. Barierele internationalizarile pot fi ocolite atunci cand una sau mai multe firme mari se muta intr-o anumita zona si trec de la local la global iar cu firmele mici devenind furnizorii de baza ai corporatiei . In mod similar ACS sugereaza ca barierele internationalizarii pot fi ocolite folosind firme multinationale mai mari pe post de conducte internationale pentru expansiunea internationala. Internationalizarea IMM-urilor poate fi facilitata cand firmele mari asigura design-ul suportul tehnologic, mecanisme calitative de control si stabilirea numelor de marca. Pentru a pastra clientii exitenti pe pietele interne IMM-urile cu resursele limitate pot fi trase in pietele externe prin activitatile de internationalizare ale marilor parteneri din retea cum ar fi : clientii interni care au stabilit relatii cu organizatiile de pe pietele externe. In scopul de a-si pastra sau apara pozitia intr-o retea de afacere o firma poate fi impinsa sa devina exportatoare in special daca clientii principali au intrat deja in retelele de afaceri externe. Prin aderarea la retele si formarea de aliante in special cu organizatiile mari IMM-urile isi pot extinde capitalul lor social. IMM-urile pot utiliza ulterior cunostintele si capacitatea de creare a resurselor care nu pot fi create independent. Cu toate acestea pot exista constrangeri majore asupra abilitatilor anumitor IMMuri de a dezvolta retele sociale si de afaceri mai mari. Firmele care nu au experienta in internationalizare nu au capitalul uman sau resursele financiare sa identifice potentialii parteneri si sa construiasca retele cu organizatii mai mari. Unele dovezi sugereaza faptul ca multe IMMuri doresc sa ramana independete si sa detinta controlul asupra opertiunilor lor. Un alt concept se refera la faptul ca legaturile de retea cu firme mai mari nu sunt la fel de simbolice cum se sugereaza mai degraba perspectiva dependentei de resurse sugereaza ca exista o asimetrie de interdependenta. IMM-urile individuale pot fi dependente de resursele controlate de firmele mai mari si in acest caz IMM-urile sunt in dezavantaj. IMM-urile deobicei trebuie sa respecte standarde stricte de calitate, livrare si cerintele de costuri atunci cand este vorba de clienti mai

mari . In cele din urma legaturile de retea intre firmele mici si organizatiile mari pot fi facilitate doar in medii receptive care trebuie create. In plus mecanismele pentru invatare trebuie sa fie introduse pentru membrii retelei , sa invete unii de la altii si sa asimileze ceea ce a fost invatat in cadrul firmei. Exista prin urmare aprecierea tot mai mare ca IMM-urile pot fi trase precum si impinse in pietele externe si ca activitatile si resursele organizatiilor mai mari pot avea impact asupra comportamentului lor de internationalizare TEMA 6 : Unitatea de analiza ( firma sau antreprenorul) Teoriile internationalizarii traditionale se concentreza exclusiv asupra firmei ca unitate de analiza . Aceasta bibliografie poate directiona atentia factorilor de decizie politici asupra problemelor firmei in detrimentul antreprenorului care creaza defapt si/sau descopera oportunitati pe pietele externe . In mod similar oamenii de stiinta ai antreprenoriatului international propun perspectiva INV-urilor concentrata pe acumularea de cunostinte de catre firme mai degraba decat antreprenoriatul individual. Zahra a luat in considereare experienta de internationalizare numai la nivelul firmei. Cu toate acestea, in timpul etapelor recente de dezvoltare a firmelor private ,proprietarii, nu organizatiile, joaca un rol important in forma performantei exportului. In multe IMM-uri proprietarii sunt resursa cheie. Ei pot acumula capital social si uman ducand la o industrie si capacitati de management; Capital social si fizic necesar sa dezvolte o companie si capital organizational care sa permita competitivitatea productiei de bunuri si servicii oferite de catre o firma pe ambele piete, interne si internationale. Storei a afirmat faptul ca profilul resurselor antreprenorului poate avea impact asupra performantei firmei. Analiza nivelului firmei prin urmare ignora dimensiuni importante care au impact asupra procesului de internationalizare si asupra performantei de internationalizare a IMM-urilor.Competenta antreprenorului si procesul de cunoastere poate avea o influenta foarte mare in identificare si evaluarea oportunitatilor internationale. Unii antreprenori care au fost expusi pe piata externa ca un rezultat al experientei personale au dezvoltat o orientare internationala prin care sunt in mod pozitiv la internationalizare. Prorpietarii firmelor pot avea experienta in internationalizare prin detinerea altor firme din trecut .Aceasta experienta ca proprietar manager poate fi calitativ diferita fata de cea castigata ca un manager intr-o firma mare. Aceasta experienta poate fi sau nu asociata cu succesul firmei. Ea poate oferii antreprenorilor oportunitatea de a invata si de a evalua abilitatea in domeniul antreprenorial care la randul sau influenteaza activitatile ulterioare si rezultatele. Cunostintele episodice dobandite prin intermendiul experientei obtinute in urma detinerii unei afaceri cum ar fi experienta manageriala, reputatia consolidata, un acces mai bun la institutile financiare si retele sociale si de afaceri mai extinse. Pot fi folosite pentru a indentifica si exploata oportunitatile de afaceri internationale. Cateva studii recente referitoare la internationalizarea IMM-urilor s-au concentrat asupra antreprenorului ca unitate de analizata . Resursele umane s-au dovedit a fi cele mai importante resurse asociate cu firmele internationalizate in comparatie cu partile lor omologate neinternationalizate. Afacerile cu prprietari ce au detinut alte firme in aceeasi industrie sau cei care au dobandit experienta din vanzarea bunurilor si serviciilor au fost semnificativ mai potriviti pentru export. Este nevoie astfel sa se ia in considerare rolul

propietarului/antreprenorului/echipei antreprenoriale in procesul internationalizarii. Poate exista o diferenta semnificativa intre antreprenorii experimentati si cei incepatori . Cercetarea anterioara a examinat in mod explicit comportamentul de internationalizare al unui incepator si antreprenori obisnuiti cu scopul de a indentifica perspective din procesul internationalizarii care provin de la proprietarii de afaceri si din experienta internationala . Tema 7: Efectul internationalizarii asupra performantei IMM-urilor Este recunoscut faptul ca aici , acest punct de vedere este recunoscut in mod cert chiar daca nu este direct validat de catre multi academici sau practicanti. O revizuire a probelor indica cu toate acestea ca nu exista o relatie clara si consistenta intre inclinatia IMM-urilor spre export si capacitatea de a reporta performanta firmei superioare. Nu exista un mod de masurarea a performantei internationalizarii . MCDOUGALL si OVIATT au remarcat faptul ca firmele carora le au crescut vanzarile internationale au expus o performanta superioara atat in termenii cotei de piata cat si in investitii . Mai mut Bloodgood a descoperit fatul ca internationalizareea era semnificativ asociata cu companiile care au reportat profituri mai mari. Aceste trei studii s-au concentrat asupra firmelor implicate in noile sectoare bazate pe tehnologie. In schimn Lu si Beamish au descoperit ca un esantion de IMM uri japoneze care acopera 19 industrii au avut o relatie negativa intre procentul vanzarilor din export si bilantul activelor. In ceea ce privete un eantion de IMM-uri private, situate n Marea Britanie angajate ntr-o varietate de industrii prelucrtoare, construcii i activiti de servicii, WESTHEAD a detectat faptul c tendina de a exporta a fost doar n mod semnificativ asociata cu performanele superioare de funcionare n raport cu concurenii. WESTHEAD a descoperit ca tendinta de a exporta nu a fst semnificativ ascociata cu performanta superioara avanjtajoasa a firmelor din UK. Studiile aratate mai sus arata ca relatia dintre tendtinta de a exporta si performanta unei firme poate fi legata de cotextul ( adica tara, regiunea si industria ) specific . Este dificil sa se stbileasca o reatie cauzala intre internationalizare si performanta firmei daca studiile relateaza probe transversale Un alt aspect considerabil se refera la posibilitate ca relatia dintre internationalizare si performanta este moderata de alte variablile strategice. Aceasta poate fi particular relevanta pentru IMM-urile din economiile mici deschise , in care IMM-urile continua sa dezvolte o strategie in crestere care sa tinda spre expansiune prin intrarea pe pietele externe . Mcdougall si Oviatt au descoperit ca marirea vanzrilor internationale in companiile noi bazate p tehnologie cere schimbari strategice simultane pentru a imbunatati performanta firmei .Mai mult Lu si Beamish au constatat ca exportul modereaza relatia investitiilor straine directe cu performanta firmelor. In final studiile care analizeaza intensitatea internationalizarii care include si firmele non-internationalizate pot suferi din cauza erorilor de selectie . Probele revizuite nu reusesc sa arate ca internationaloizarea imbunatateste in mod constant performanta IMM-urilor cu privire la cativa indicatori de performanta . DISCUTIE

Implicatiile factorilor de decizie Politica este din ce in ce mai necesara pentru ca mai multe IMM-uri nou fondatre sa internationalizeze, in special de la inceput . Probele au aratat ca exista bariere care impiedeica existenta acestei politici. Pentru a justifica interventia intr-o economie de piata este nevoie sa se precizeze exact unde s-a constat defectul pietei , si daca este posibil sa se rezolve acest defect prin intermediul interventiei . Costurile interventiei trebuie sa fie atent estimate si beneficiile evaluate . Decizia perceputa ca fiind corecta in prezent poate duce la un rezultat nedorit in viitor . Pietele cu comeptitie perfecta sunt un fel de mit cu teorii economice neoclasice care au o baza inadecvata pentru prescriptiile politice publice . Esecurile pietei referitoare la informatii imperfecte si asimetrice , drepturi de proprietate incomplete , structuri imperfecte ale pietei si reglemtari slabe pot constrange dezvoltarea IMM-urilor. IMM-urile si atreprenorii ar putea , de exemplu sa investeasca in activitati de retele pentru a asigura acumularea de resurse necesare , cunostinte si invatatre pentru a asigura o platforma sigura pentru internationalizare. In mod inevitabil multe firme mici stapanite de nesiguranta si risc vor face fata bariererlor legate de atitudine , resurse , opretaionale si strategice in calea internationalizarii . In plus companiile mari care domina pietele si abuzezeaza de putere pun majoritatea IMM-uriolor in dezavantaj . Factorii de decizie politici apreciaza ca beneficiile ascociate cu internationalizarea cat mai multor IMM-uri sustine initiativele de a reduce barielele pentru dezvoltarea IMM-urilor . Scopul internationalizarii din timp IMM-urile pot internationaliza de la inceput . Factorii de dezicizie politici pot profita de confirmarea inclinatiei variabile a IMM-urilor de a se internationaliza inca de la inceput . Pentru multe IMM-uri bunurile si serviciile acestora sunt remarcabile pe pietele din strainatatea . Initiativele politice care doresc sa incurajeze internationalizarea de la inceput trebuie sa fie in general mai eficiente daca se axeaza pe IMM-urile care ofera bunuri si servici ce sunt negociabile , in special produsele de inalta tehnologie. Avanad in vedere cilcul de viata scurt al produselor bazate pe tehnologie inalta IMM-uri trebuie sa fie apte sa maximizeze veniturile prin livrarea produselor lor pe mai multe piete internationale. Factorii de decizie politici trebuie de asemenea sa incurajeze antreprenorii ca scopul real al oportunitatilor lo de pe piata este incadrarea bunurilor si serviciilor Barielele atitudinale sau informationale trebuiesc ocolite . Aceste oportunitati alerteaza comportamentul antreprenorilor cu privirale la sectoarele industriale care sunt privite in mod traditional ca fiind ne-negociabile.
Internationalizarea ca o activitate dinamica

Firmele ar putea experimenta epoci ale internationalizarii. Apare ca o nevoie de a dezvolta suportul politic care sa ajute IMM-urile sa aiba in vedere dinamica internationalizarii de-alungul timpului mai degraba decat a o privii ca o activitate unica. Politica a avut tendinta sa se concenstreze asupra

incurajarii IMM-urilor de a intra pe pietele internationale. Cateodata poate fi mai benefic pentru o firma sa se retraga sau sa-si reduca activitatea internationala pentru a se concentra pe piata interna. Firmele care privesc internationalizarea ca fiind asociata cu costurile de investitie pot fi reticente in a face acest lucru. Factorii de decizie politica pot juca un rol in accentuarea faptului ca iesirea de pe piata internationala nu inseamna neaparat ca nu poate fi reluata la o data ulterioara. IMM-urile care internationalizeaza au nevoie sa ia in considerare abilitatile si resursele de care au nevoie pentru a se dezvolta, a sustine sau a creste activititatea lor internationala. Proprietarii IMM-urilor private ar putea fi ajutati cu o asistenta pentru a utiliza atitudinea, resursele, barierele operationale si strategice, pentru a se internationaliza. Factorii de decizie politici ar trebuie sa recunoasca faptul ca aceste bariere si severitatea lor pot varia in functie de experienta antreprenorilor.

Tipul optiunilor de intrare

IMM-urile pot avea o mare flexibilitate in alegerea modurilor externe de intrare decat notiunile anterioare, de exemplu modurile de intrare au fost concepute sa fie disponibile numai pentru internationalizati, experimentati care pot fi de asemenea potrivite pentru noi veniti. Factorii de decizie politica ar trebuii sa pregateasca IMM-urile pentru costurile si beneficile fiecarui mod de intrare pe pietele externe. Multi proprietari ai IMM-urilor sunt motivati de autonomie si independenta. IMM-urile terbuie sa constientizeze de faptul ca nu pot internationaliza fara a pierde controlul. Mai mult aceste moduri de intrare pot fi ascociate cu un numar de cunoastere si oportunitati de care IMM-urile nu sunt constiente.

Resurse interne si internationale

In timp ce conditiile mediului intern conteaza un ansamblu de probe subliniaza ca unii antreprenori si firme sunt influentati de resursele localizate in alte parti. De exemplu unele IMM-uri private cu o rezerva de resurse mai mica pot fi capabile sa acceseze resurse din organizatiile mai mari localizate in afara zonei locale interne ale IMM-urlor. Mai mult decat atat IMM-urile implicate intr-un lant de subcontracte pot fi impinse in strainatate de un numar semnificativ de clienti care au acces la retelele sale externe si la alte resurse.

INTERNATIONALIZAREA IMM-URILOR SI ANTREPRENORIATUL INTERNATIONAL Pentru a incuraja aprovizionarea exportului capabil si a firmelor cu export capabil si export loial politica ar trebuii sa incurajeze antreprenorii pe o baza continua pe parcursul procesului de

internationalizare in acord cu piata interna la fel si cu rezervele de resurse si oportunitatile prin intermediul dezvoltarii reteleleor si angajamentelor. Factorii de decizie politic pot de asemenea sa incurajeze cooperarile mai mari. Cooperarea este importanta pentru supravietuirea in afaceri si finisarea capacitatilor care asigura avantajul competitiv.Majoritatea barierelor ale internationalizarii intalnite de IMM-uri pot fi eludate prin utilizarea multinationalelor extintente ca legaturi pentru expansiunea internationala. Pentru a sporii capacitatea de export sau angajamentul IMM-urilor poate exista cazul intensificarii incubatorului lor si contextului regional pentru a permite IMM-urilor sa si realizeze potentialul. Este important sa se recunosca din pct de vedere politic ca eficacitatea incubatorului poate fi influentata de contextul regional. Poate fi mult mai probabil sa se dezvolte incubatoare care pot avea un efect pozitiv insemnat asupra internationalizarii in regiuni cu centre de inalta tehnologie. Atentie catre antreprenor Revizuirea probelor bazate pe indentificarea unei nevoi a politicii concentrata pe antreprenor cu privire la asprectul politicilor pentru sprijinul internationalizarii. Antreprenorul este in general resursa cheie a unei firme private. Cu toate acestea unii antreprenori pot fi mult mai specilizati in indentificarea oportunitatilor pentru internationalizare decat altii. Nijkamp a subliniat faptul ca antreprenorul este vazut ca un operator creativ de retele. Factorii de decizie politici preocupati de maximizarea castigurilor asupra investitilor lor , pot beneficia de tintirea grupului de antreprenori care ofera un bun potential de internationalizare. Politicile care incurajeaza mai multi si mai buni antreprenori trebuie sa fie bine armonizate pentru a reflecta diferitele experiente cunostinte si comportament de invatare reportat de antreprenorii noi neexperimentati si antreprenorii experimentati .

Implicatii peste cercetatori Discutia prezentata sugereaza implicatii pentru cercetatori in ceea ce priveste respectul atat pentru construirea de teorii cat si pentru analiza empirica. Tabelul 1 evidentiaza faptul ca internationalizarea a fost examinata din mai multe perspective conceptuale. In acest studiu o distinctie a fost facuta intre teoriile internationalizarii traditionale si teoriile in curs de aparitie ale antreprenoriatului international.(ex: teoria alegerii strategice, teoria invatarii si cunoasterii). Internationalizarea IMM-urilor introduce o nevoie de alte abordari conceptuale care incorporeaza comportamentul si caracteristiciile antreprenorului( sau a echipei antreprenoriale). Viitoarele studii pot beneficia din explorarea urmatoarei intrebari generale: Cum pot resursele si competentele antreprenorului interactiona cu firma si factorii de mediu externi in a afecta performanta firmelor care internationalieaza?. In timp ce JONES si COVIELLO(2005) au incercat sa prezinte o sinteza a acestor abordari, o cercetare asupra construirii unei teorii suplimentare este necesara pentru a dezvolta aceasta linie de argumentare in continuare pentru a cuprinde gama de IMM-uri care internationalieaza. Cercetarea referitoare la internationalizarea IMM-urilor este asociata cu mai multe prpobleme metodologice. Unele studii nu sunt proiectate in dezbateri cu privire la internationalizarea

micilor firme private spre deosebire de firmele internationale mai mari. Mai mult, exista o serie de preocupari legate de dimensiunea si de reprezentativitatea probelor, tehnicilor utilizate si de validitatea si fiabilitatea masurilor operationalizate in studiile IMM-urilor. Probleme specifice legate de stabilirea daca exista o legatura de cauzalitate intre internationalizare si performanta firmei. Pe baza sectiunii transversale este neclar daca vreo legatura de cauzalitate functioneaza de la internationalizare la performanta superioara sau invers. Mai mult decat atat, unele firme isi dezvolta activitatile in timp si isi adapteaza modurile lor de internationalizare la diferite puncte in timp ca parte a procesului de invatare si dezvoltare. Acest lucru sugereaza o nevoie pentru o cunoastere mai profunda a factorilor determinanti ai internationalizarii. Exista, prin urmare, o nevoie de seturi de date longitudinale si aplicarea tehnicilor de estimare a panoului de date. In astfel de analiza este de asemenea necesar de luat in considerare si natura decalajului intre internationalizare si orice imbunatatire a performantei firmei. Aceasta cercetare suplimentara poate oferi baza de dovezi care poate ghida politica cu privire la deciziile de alocare a resurselor si vizarea grupurilor pentru asistenta. Identificarea decalajului de timp dintre internationalizare si efectele performantelor firmelor superioare, in special, are implicatii pentru momentul si durata de sustinere a politicii. In timp ce un lucru este in curs de dezvoltare care utilizeaza date longitudinale, dovezile de la aceste studii pot fi problematice in cazul in care ele explora seturile de date online construite pentru diferite scopuri si utilizeaza proxy-uri pentru variabilele cheie care sunt prea greoaie. Acest lucru sugereaza o nevoie de cercetare care utilizeaza chestionare special utilizate administrate in timp si/sau o combinatie a acestor intrumente cu datele de arhiva.