Internationalizarea intreprinderilor mici si mijlocii (IIM) antreprenoriat inter national Unele ntreprinderi mici i mijlocii (IMM-uri) pot genera

venituri pe pieele internaio nale. Pentru a ncuraja acest proces i pentru a asigura o competitivitate internati onala mai mare, guvernele din ntreaga Uniune Europeana isi concentreaza atentia a supra dezvoltarii masurilor de politica ce vizeaza IMM urile noi , cat si pe cel e deja existente. Politica fata de internationalizarea IMM-urilor are mai multe componente . Una din componente este de a incuraja IMM urile noi , private sa in cheie afaceri internationale inca de la inceput .Un al doilea element se refera la incurajearea exportului eficient, si a firmelor fara experienta in export pentru a-si vinde bunurile si serviciile in afara pietelor autohtone . In cele din urma , promovarea comertului auxiliar prin existenata exportului IMM-urilor a devenit o zona critica de interes politic. O provocare politica se refera la incapacita tatea si/sau reticenta IMM-urilor de a se internationaliza. Pentru unele firme p rodusele sau serviciile lor nu pot fi negociabile pe pieele internaionale i ar pute a fi mult mai adecvate in atragerea suportului politic al altor firme . Cu toate acestea , multe IMM-uri nu dispun de resursele necesare pentru a indeplini prov ocarea de a internationaliza, la nivel mondial , cu un rol important al politcii care sa dezvolte mecanisme pentru a construi si sa asigure resursele necesare. Un aspect important se refera la masura in care cercetarea internationalizarii p oate conduce planificarea politicii in aceasta zona . Cercetarea internationaliz arii a pus accent pe cresterea implicarii pe pietele internationale. In acest se ns au aparut doua mari fluxuri teoretice . Primul flux teoretic se refera la int ernatinalizarea traditionala , cum ar fi faza teoretica( care s-a concentrat asu pra factorilor care influenteaza internationalizarea in special la firmele mari ). Aceste abordari ale internationalizarii traditionale au fost obiectul unor cr itici considerabile . In al doilea rand incapacitatea teoriilor traditionale de a explica de ce unele IMM uri care s-au internationalizat de la inceput au fost evidentiate in teoria in curs de dezvoltare a antreprenoriatului international . Antreprenoriatul international a fost definit ca un proces al creativitatii, de scoperirii si exploatarii oportunitatilor ce se afla in afara pietei unei firme , ce urmareste obtinerea avantajului competitiv. Contributia teoriei antreprenor iatului international la acumularea cunostintelor precum si la dezbateri politic e nu este inca foarte clar pozitionata de catre sustionatorii acesteia care recu nosc ca nu a fost prezentata o directie teoretica clara si omogena. Incercarile de abordare a acestei probleme incep sa recunoasca natura restrictiva a perspect ivei antreprenoriatului international . In primul rand O' Farrell , concetrandu-se pe sectorul de servicii a recomandat o abordare teoretica flexibila pentru a an aliza internationalizarea IMM-urilor . El a sugerat ca teoria ar trebui sa aiba in vedere alegeri strategice ale atreprenorilor , cat si contextul regiunii locu intelor acestora ce pot influenta deciziile in legatura cu pietele externe .In a l doilea rand Jones si Coviello au remarcat ca in timp ce intelegerea moderna a internationalizarii se refera la integrarea multiplelor perspective teoretice , ramane totusi nevoia de a incorpora comportamentul antreprenorial in modelele de internationalizare. Cunoasterea nevoii de modele conceptuale joaca un rol impor tant, de asemenea aceste modele trebuie sa fie suficient de flexibile pentru a s e acomoda unei game mari de conditii care pot explica decizia de inetrnationaliz are a firmelor , actiunile si procesele dinamice ale acestora. La randul lor Jon es si Coviello au sugerat faptul ca perspectivele mai largi , care valorifica re sursele, alegerile si deciziile luate de antreprenori , ar trebui sa ghideze pra cticantii care cauta sa faciliteze internationalizarea cat mai multor firme . Pe ntru ca perspectivele teoretice sa fie transformate in plitici este nevoie de o baza solida de

dovezi . In timp ce exista o gama larga de cunsotinte refritoare la internationa lizarea firmelor mari si multi-plantare , pana de curand informatille referitoar e la internationalizarea firmelor noi , private au fost comparativ limitate . Ma i mule studii au inceput sa analizeze o serie de factori complecsi care sa raspu nda la intrebarile de ce si cum sa internationalizeze IMM-urile . Partea mai putin b una este ca aceste studii sunt pline cu probleme metodologice cu privire la defi nitie , selectarea si nespecificarea modelelor empirice . Studiul de fata incear ca sa extinda analiza prin explorarea implicatiilor politice asociate cu descope ririle conceptuale si empirice referitoare la internationalizarea IMM-urilor . A lte perspective conceptuale au fost supuse crticilor extinse in conetxtul politi cii . Din cauza importantei nou aparute , analiza decisiva este axata pe perspec tina atreprenoriatului international si este comparata cu teoriile inetrnational izarii tarditionale. Pana in prezent literatura conceptuala si empirica care ado pta o perspectiva a antreprenoriatului international , a avut tendinta de a nu d ezvolta perspective politice . Incercarile recente care incep sa asigure o sinte tizarea a antreprenoriatului international cu mai multe perspective ale internat ionalizarii traditionale , de asemenea nu se adreseaza contextului politic . Aic i , este abordata o perspectiva larga , prin sugerarea faptului ca politica refe ritoare la internationalizare trebuie sa tina cont de eterogenitatea firmei . Sp ectrul firmelor poate varia de la acele firme care nu vor sau nu pot sa internat ionalizeze pana la cele care devin firme internationale inca de la intemeiere .P olitica poate avea nevoie sa fie diferentiata in functie de circumstantele si co ntextele firmelor de-a lungul acestui spectru. Diverse perspective conceptuale p ot ajuta la clarificarea sprijinului adecvat fiecarui IMM la diferite niveluri a le spectrumului . O dieferenta poate fi facuta intre activitatile de interior si cele de exterior . Procesele interioare referitoare la internationalizare au pr imit o atentie relativ limitata , in ciuda convingerii ca multe firme incep sa a iba activitati internaionale pe partea de interior .Cele mai multe studii intern ationale se concetreaza in general pe procesul exterior asociat cu exportul , ac ordarea de licente, de franciza si a investitiilor straine directe. Fara a lipsi de importanta internationalizarea interioara , in concordanat cu literatura de specilitate, aceasta analiza se va concetra in pricipal pe procesele exterioare referitoarea la internationalizarea IMMurilor . Aceasta analiza a internationali zarii si a literaturii referitoare la antreprenoriatul international sugereaza 7 teme cheie care trebuie examinate dintr-o perspectiva politica. Urmatoarele sec tiuni identifica si discuta urmatoarele teme cu privire la internationalizarea I MM-urilor private: -Tema 1: Termenul de intrenationalizare -Tema 2: Intensitatea i durabilitatea de internaionalizare -Tema 3: Modul de internaionalizare. -Tema 4: Influena mediului domestic in contextul internaionalizarii. -Tema 5: Mobilizarea resurselor externe pentru a internaionaliza -Tema 6: Unitatea de analiz (adic firma sau antreprenorul). - Tema 7: Efectul internaionalizarii asupra performantei IMM -urilor

Tabelul 1 sintetizeaza perspectivele conceptuale din perspectivele teoretice che ie asociate cu internatiozanlizarea IMM-urilor si cu antreprenoriatul internatio nal . Se face o diferenta intre teoria internationalizarii traditionale ( de ex etapa teoretica si internatinalizarea/ teoria costurilor de tranzactie) si teori a antrepenoritului international ( de ex teoria alegerii startegice si teoria cu noasterii cu privire la afacerile noi si bazarea pe resurse / teoria de retea) c u privire la cele 7 teme de mai sus. In plus sugereaza faptul ca sectorul indust rial si negocierea bunurilor si serviciilor ar trebui luate in considerare . Ace st cotext este folosit pentru a ghida discutiile ce urmeaza. Prin evidentierea a cestor teme , scopul este de a crea o mai mare constientizare a examnianrii impl icite care poate fi detinuta de cei ce iau deciziile politice si antreprenorii . Cu privire la teorie si la baza de dovezi ,sunt evidentiate prespective alterna tive pentru examinare. Sectiunea finala analizeaza implicatiile pentru factorii de decizie politici si cercetatorii associate cu temele de mai sus. TEME CE INCO NJOARA INTENRNATIONALIZAREA IMM-urior Tema 1 :Termenul de internationalizare Ter menul de internationalizare este un factor distinctive important intre studiile internationalizarii traditionale si studiile antreprenoariatului international. In cadrul celei mai recente perspective teoretice , teoreticienii Inv-urilor( fi rme mici sau mijlocii ce internationalizeaza in 6 ani de la inceput) ghidati de teoria alegerii strategice si de studiere/ teoria cunoasterii pune sub semnul in gtrebarii etapa modelului theoretic si sugeresaza ca multe IMM-uri noi private p ot sa internationalizeze de la inceputul opeartiunilor de afaceri. INV-urile sun t vazute ca organzatii care cauta inca de la inceput sa dobandeasca un avantaj c omeptitiv prin utilizarea resurselor si vanzarea productiei in maik multe tari . Mai mult decat atat teoreticienii INVurilor afirma ca multe firme nu mai prives c pietele internationale ca simple anexe la pietele interne . IMM-urile cu avant aje competitive specifice legate de nivelul lor tehnologic si de caracteristicil e produsului si sau serviciului ar putea fi atentente la oportunitatile de pe pi etle international, inca de la inceput. Aceste firme bazate pe oportunitate nu u rmeaza o cale de internationalizare treptata. Firmele care internationalizeaza d e la inceput pot fi ascoiate cu termenul de noutate. In special IMM-urile noi nu trebuie sa dea uitarii procedurile axate pe dezvoltarea pe piata interna. McDou gall a afirmat faptul ca intreprinzatorii internationali incearca sa evite depen dent de calea interna prin stabilirea asociatiilor ce au stabilite anumite proce dure pentru gestionarea forelor de munca multiculturale, pentru coordonarea resu rselor situate in tari diferite si pentru tintirea clientilor in mai multe zone geografice in acelasi timp. Dovezile din Finlanda sugereaza faptul ca diferenta de timp de la data infiintarii unei firme pana la data realizarii primei livrari de export a devenit mai tot mai mica. Unele firme tehnologice sau care nu sunt bazate pe tehnologie pot fundamenta modelul lor international de compeitivitate prin utilizarea resurselor unice ( de ex resursele de capial uman precum abilita tile antreprenoriale cu privire la orientarea antreprenoriala , vgilenta, cautar e de informatii si procesare ) . INV urile ofera in general produse sau servicii care implica o valoare adaugata esentiala bazata pe perfectionaea procesului sa u tehnologiei utilizate . Avan in vedere ciclul de viata relative scurt al acest or produse sau servicii , aceste firme pot incerca sa maximizeze vanzarile prin servirea pe mai multe piete . teoreticienii INV urilor au sustinut o convingere politica in crestere despre faptul ca firmele noi private pot sa internationaliz eze si ca pt face acest lucru inca de la inceput . dezvoltarea politicii bazaata pe aceste notiuni numai la un subgrup distinct de IMM-uri. In cazul in care fac torii de decizie politici contextualizeaza doar support fata de firmele

bazate pe tehnologie si cunostinta , acest suport nu poate fi adecvat pentru mar ea majoritate a IMM-urilor care nu ofera produse sau servicii care implica o val oare adaugata esentiala .bazata pr perfectionarea procesului sau tehnologiei . O bservatiile( intelegere) din alte perspective trebuie sa fie luate in considerar e de ctre factorii de decizie politici pentru a incuraja mai multe tipuri de fir me sa internationalizeze. Descoperirile si relatiile detectate cu privire la INV -uri nu pot fi universal aplicabile altor tipuri de IMMuri din urmatoarele motiv e. In primul rand unele IMM-uri produc bunuri si servicii care nu sunt negociabi le. Anumite piete ale firmei pot fi restrictionate in mediul local domestic din cauza preferintelor locale , costurilor de distributie sau pentru ca acestea sun t incapabile sa ofere avantaj competitiv furnizorilor locali pe pietele externe. Este necesar sa intelegem dferenta dintre aceste doua cazuri in care bunurile s i serviciile nu sunt negociabile si in care in principal sunt negociabile, chiar daca firma nu este implicate in procesul internationalizarii. Acest lucru poate fi datorat atidunii, resurselor si comportamentului antreprenorilor si al firme lor implicate. Majoritatea IMM-urilor care nu exporta este posibil sa nu aiba in clinatia sis au abilitatea de a exporta . Multe firme care nu exporta fac acest lucru deoarece sunt axate pe piata autohtona . Mai mult firmele ( si atreprenori i ) nu pot internationaliza deoarece nu vor sa isi risipeasca resursele( limitat e) pentru a intra pe pietele externe. Cele mai multe IMM-uri stau acasa . Westhea d a descoperit din studii representative de-alungul intregului sector al IMM-uri lor ca doar o mica parte din acestea sunt exportatoare si dintre acelea care exp orta ,proportia vanzarilor lor derivate din pietele externe a fost destul de mic a. Aceasta caracteristica nu este aplicabila si pentru Regatul Unit . Dovezi emp irice arata ca exista un model similar in Uniunea Europeana unde doar 18% din IM M-uri sunt exportatoare . Prin urmare, in timp de factorii de decizie politici d etin convingerea ca internationalizarea este de dorit , ei trebuie sa recunoasca faptul ca barierele legate de atitudine trebuie sa fie ridicate daca internatio nalizarea IMM-urilor private este in crestere. In al doilea rand concluziile de la mai multe studii empirice pot fi ascociate cu corectitudinea externa scazuta . Unele studii sunt limitate la tarile mici unde firmele cu tehnologie inalta po t internatioaliza daca identifica sufficient client . In al treilea rand natura sectroului industrial ales de catre IMM-uri in care sa opereze, poate fi importa nt. Referitor la un esantion intamplator a 377 de companii independente din UK a descoperit faptul ca firmele tinere si industriale au mai multe sanse de a fi e xportatoare si au reportat intensitati mai mari de intranationalizare . Mai mult probele studiului de caz al lui Bell cu privire la 15 firme intensivinfromative s i 15 firme industrial traditionale localizate in 3 regiuni din UK a sugerat ca i n timp ce firmele traditionale urmeaza in genereal o abordare treptata a ambelor interne si internationale , informare intensiva firme idustriale au reportat o orientre international si au internationaliza mai rapid. In al 4 lea rand este n evoie sa se ia in considerarenatura sistemului sustinator care poate fi o sursa importanta de cunostinte influentata de companiile noi pentru a oprii obstacolel e legate de atitudine resurse, obstacole operationale si strategice din calea in ternationalizarii cu referire la dezvoltarea tehnologiilor inalte a firmelor div izate din universitatile localizate de-a lungul Europei, Clarysse a concluzionat ca un un model de incubator care implica activitati intensive si bazate pe resu rse excessive, intr-o perioada considerabila de timp si bazata pe o stiinta de c lasa mondiala, a fost necesare pentru a promova firmele cu potential de internat ionalizare. Studiile au avut intentia sa ignore aceasta influenta potential impo rtanta asupra sincronizarii si extinderii internationalizarii. In al 5 lea rand notiunea internationalizarii IMM-urilor de la inceput ignora posibilul impact al schimbarii peisajului competitiv international si restructurarea cooperatista a sociata. Reevaluarea scopului corporatilor mai mari in

raspunsul la schimbarile presiunilor pietei conduce la externationalizarea activ itatilor precum si lipsirea de filiale mici si divizii la managementul si influe nta preluarii de actiuni care au o discretie maxima in selectarea pietelor si cl ientilor lor. Aceste evolutii maresc oportunitatile pentru IMM-urile care are fi putut fi orientate pe piata interna pentru a devenii jucator de nisa cu un ansa mblu specializat de client pe o scara globala. Din discutia de mai sus rezulta c a este evident ca este nevoie sa se recunoasca faptul ca decizia de internationa lizare la fel ca si termenul de internaionalizare poate varia foarte mult in fun ctie de tipul IMM-ului. Tema care urmeaza, analizeaza acest aspect in continuare concentrandu-se pe intensitatea si durabilitatea de internationalizare a IMM-ur ilor. Tema 2: Intensitatea si durabilitatea internationalizarii Oamenii de stint a ce au studiat antreprenoriatul international au evidentiat importanta mai mult or aspect dinamice associate cu achizitionarea si asimilarea de noi cunostinte. Autio, de exemplu, a constatat ca marirea vanzarilor internationale raportate de catre IMM-uri a fost asociata cu inceperea internationalizarii mai devreme si i ntensitatea mare de cunostinte referitoare la comportamentul de cunoastere. O ev olutie a etapei modelului theoretic este expusa de catre teoreticienii din urma care apreciaza rolul cunoasterii si invatarii precum si alegerea strategic a ant reprenoriatului. Implicarea implicita din studiile din urma este ca firmele info rmate si firmele care au invatat din succesele lor vor creste angajamentul sa in ternationalizeze. Aceste argument este insa problematic din urmatoarele motive. Multi antreprenori( si firme) descopera bariere sau obstacole in calea internati onalizarii numai dupa ce experimenteaza procesul internationalizarii. Unele IMMuri exportatoare pot renunta sa exporte si eventual intra in zona exportatoare l a o data ulterioara.Altii insa ar putea pot iesii dar nu o fac. In al doilea ran d poate fi cazul in care cel putin unul din aceste IMM-uri exporta doar in cazul in care exista o cerere limitata pe piata interna si inceteaza sa exporte cand conditile de pe piata interna se imbunatatesc. Cric de exemplu face diferenta in tre firmele dezamagite ( adica o firma care a exportat in trecut dar care in preze ntat nu mai este implicate in export si nu planuieste sa exporte in viitor) si f irme dezinteresate ( adica firme care au exportat in trecut dar in present nu mai este implicate in export insa are in vedere pe viitor exportul). In al treilea r and O'farrell face o importanta distinctitie intre o afacere de servicii si o firm a industrial argumentand faptul ca primul poate fi mai adecvat decat ultimul sa intre intr-o stare suspendata de internationalizare odata ce proiectele sunt inche iae. Si firmele cuta cauta alte afaceri sau clienti noi . Asadar poate exista ne voia sa se concetreze mai mult pe epocile: internationalizarii si pe stari decat pe etape. O'Farrell a prezentat un cadru de decizie strategica care poate fi utiliziat pentru a evalua o decizie de iesire. In al patrulea rand decizia de a coninua c u exportul poate fi influentata de costurle investite ale firmei. Aceste costuri se refera la organizarea productie si la retelele de distributie precum si cost urile de obtinere a informatiilor despre clientii de peste hotarel , furnizori s i medii de reglementare . O firma poate cotinua sa exporteze nu datorita cunosti ntelor acumuluate sau invatarii , ci datorita faptului ca

exportul este vazut ca o investitie ireversibila . Cu toate acestea existena abo rarilor problemei costurilor de investitie poate fi benefica din punctul de vede re al efectelor invatarii . De exemplu costurile de investitie pentru obtinerea informatiilor de peste hotare si pentru construirea retelelor de distribuire pe o singura piata pot fi reduse prin cunoasterea beneficiilor asociate cu aceasta ativitate . In plus costurie de investitie ale stabilirii productiei din straina tate si distributiei facilitatilor pot fi reduse in cazul inh care acestea pot s i preluate de alta firma , care poate fi mult mai familiarizata cu dezvltarea in ternationala a pietelor activelor cooperatiste care include cresterea vanzarilo( lichidarilor) intre grupuri de companii. Ultimul comportament este posibil daca exista piete deschise in activele corporatiste Dimensiuinea si motivul iesirii din internationalizare nu sunt bine intelese , insa detin importante implicatii politice referitoare la urmatoarele aspecte: acordarea de sprijin pentru a evalu a piata internationala, modul cel mai adecvat pentru acordarea sprijinului inain te de intrare si masura in care sprijinul este asigurat inainte de intrarea pe p iata internationala. Perspectiva antreprenoriatului international referitoare la invatare /teoria cunoasterii nu analizeaza explicit conditiilor in carea invata rea ar conduce la iesirea de pe piata . Aceasta perpectiva se bazeaza pe ipoteza ca firmele pot invata din experienta lor internationala. Invatarea din experien ta , nu se poate realiza totusi de la sine. Intr-adevar ,Sitkn a afirmat ca inva tarea din succes poate fi , in mod particular problematica deoarece firma nu est e fortata sa inteleaga si sa se intrebe ce conduce catre succes Tema 3 : Modul d e internationalizare Modul de internationalizare ales de o firma reprezinnta o a legere strategica importanta care ii poate influenta pozitia pe piatele selectat e , si abilitata sa de a avea acces la informatii vitale si de a dobandi resurse . Firmele pot internationaliza in mai multe moduri , si fiecarui mod ii este as ociate un anumit risc , probleme legate de control si de costuri care trebuie sa fie luate in considerare de catre IMM-uri . Cel mai des utilizate moduri folosi e de IMM-uri se refera la exportul direct fara o baza in strainatate , sau stabi lirea unei baze in strainatate printr-o forma de investiti starine directe ascoc iate cu un loc unde nu s-a mai contruit pana acum , o achiztionare sau o legatur a cu alte companii ( joint venture) . Studiile axate pe firmele bazate pe tehnol ogie sugereaza ca aceastea snt capabile sa dezvolte retele care le cresc sansele sa selcteze joint venture pentru a intra pe piata externa. Cresterea entuziasmu lui pentru internationalizare a firmelor bazate pe tehnologie a condus la o perc eptie generala ca toate IMM-urile , indiferent de activitatea industriala pot in tra pe pietele externe prin intermediul investitiilor straine directe . Cu toate acestea acest mod poate fi aplicabil numai pentru internationalizarea unor part i mici ale IMM-urilor private implicate in activitati de cunsoatere si bazate pe tehnologie. O'Farrell a sugerat ca acele costuri ale tranzactiei din cadrul inter nationalizarii sunt neadecvate in timplul cercetarii serviciilor de afaceri ale IMM-urilor. Aceasta se datoreaza faptului ca firmele care ofera srvicii de aface ri necesita sa inteleaga ceea ce este necesar pentru a mentine colaborarea cu cl ientii . Mai mult decat atat acestea ca contextul costurilor de tranzazctie este incapabil sa se ocupe de alegerile complexe intre modurile alternative , si est e dificil sa se faca diferente intre frime ce ofera serviciide afaceri cu experi enta si cele fara experiena.

Modurile de a intra pe pietele externe difera in functie de dimensiuni cheie cum ar fi cantitatea de resurse utiliziate , gradul de risc, potentialul de returna re si calitatea controlului managerial. Zahara a descoperit o relatie importanta intre modul international de patrundere si invatare in intreprinderi cu tehnolo gie inalta . ( high-technology ventures ). Cel mai important ei au descoperit ca achizitiile straine si alte moduri inalte de control de intrare au facilitat o mai mare intindere si inaltime a cunstintelor tehnologice care micsoreaza moduri le de control ca exportul inernational si acordari de licente. Cu toate acestea aceste moduri nu sunt adecvate tuturor IMM-urilor pentru a internationaliza. In primul and Westhead a descoperit ca cel mai important mod de a intra mentionat d e detinatorii unui nr reprezentatv de IMM-uri este sa exporte direct . asociatii le si parteneriatele au fost mentionate foarte rar de detinatorii firmelor impli cati in fabricile traditionale si activtatile de servicii . Prefeintele reportat e cu privire la modul de intrare au reflecat retele lor sociale likmitate si de afaceri , la fel ca si dorinta lor de a aveaun control mai mare supora resurselo r lor . In al doilea rand o mai larga perspectiva bazata pe resurse ar putea sug era ca cel mai adecvat mod de intrare depinde de natura accesului la resurele de pe pietele externe care sunt cerute . Unele IMM uri sunt prin urmare capabile s a internationalizee prin intermediul accesului scazut la resurse daca construies c legatri cu alte companii mai mari si sun atrase sa se internationalizeze prin intermediul acestor legaturi. Daca resursele unei firme sunt localizate exact vo r fi necesare moduri de acces mai ridicate la aceste resurse . Tema 4: Influenta mediului domesic (intern) in contextul internationalizarii Tema 4 apare de la i deea ca firmele acumuleaza resurse pe pietele interne si ele pot profita de aces te resurse ( si cunostinte ) pentru a internationaliza activitaea firmelor lor. Teoristii bazati pe resurse sugereaza ca unele firme castiga un avantaj competit iv bazat pe calitatea si particularitatea prosuselo si/sau serviciilor lor si nu doar pe scaderea pretului . Aceste avantaje pot creste la IMM-urile individuale atunci cnd multe firme specializate n diferitele niveluri ale lanului de producie s unt grupate intr-Oo anumita zona geografica . Anumite localitati pot ,prin urmar e sa dobandeasca o forta globala care sa permita IMM-urilor individuale localiza te in grup sa dispuna de o gama larga de resurse ( de ex caracter legitim tehnol ogic, cunostinte de marketing, numele brand-ului etc) care pot fi folosite sa im piedice obstacolele din calea internationalizarii . Le'Gale'S a sugerat ca administr atia locala sau ascociatiile de afaceri locale au un rol important in sprijinire a grupurilor specializate prin facilitarea acumularii si raspandirea bunurilor c ompetitive ale colectivului local, in special cunostintele, intre diferiti parti cipanti din grup . Deficitul de resurse din pietele interne periferice pot stimu la propietarii se IMM-uri din mediul rural sa manifeste un comportament antrepre norial proactiv mai bun. Westhead nu a gasit nicio diferenta semnificativa n int re firmele urbane si rurale din UK cu privire la tendinta lor spre export , procentu l din vanzarile totale exportate , obstacole care impiedica activitatea de expor t , sau din motive enumerate pentru export. Westhead a remarcat de asemenea ca p erceptia IMM-urilor asupra turbulentelor legate de mediu nu a avut o legatura in semnata cu intentia de a exporta sau cu intensitatea de a se internationaliza. C u toate acestea pot exista efecte colaterale de pe piata interna.

Dimitratos a afirma ca firmele din Grecia se internationalizeaza in principal pe ntru a reduce incertitudinea perceputa asociata cu conditiile de mediu interne . Unele IMM-uri sunt localizate langa alte organizatii mai mari pentru a imprumut a dimensiunea si resursele( de ex legitim,itatea , finantarea , tehnologia , abi litatile de market etc) si pentru a se lega de cererea locala prin intermediul m ultiplicatorilor de intrare-iesire. Clientii locali si alte organizatii pot acti ona ca o conducta pentru a mari multimea de IMM-uri care reporteaza o inclinatie spre internationalizare . Importanta mediului intern poate fi sectorul sau tara specifica . O'Farrelll a sugerat faptul ca importanta regionala influeneaza impac tul asupra internationalizarii serviciilir de afaceri ale IMM-urilor in UK. Tema 5: Mobilizarea resurselor externe pentru a se internationaliza Mai degraba decat concentrandu-se doar pe rolul resurselor interne ale abilitati i unei firme de a intra pe pietele externe pot exista beneficii asociate privind firma ca parte a unei retele. Dintr-o perspectiva bazata pe resurse ideea de a face parte dintr-o retea poate furniza resurse externe tangibile si intangibile care sa ajute la internationalizare. Retelele implica firmele mici si mari intro relatie simbolica care faciliteaza internationalizarea. Probele sugereaza ca p entru unele IMM-uri este greu sa comercializeze activitatile lor in economica gl obala chiar si atunci cand agentiile locale si asociatile incearca sa isi dezvol te competentele. Barierele internationalizarile pot fi ocolite atunci cand una s au mai multe firme mari se muta intr-o anumita zona si trec de la local la globa l iar cu firmele mici devenind furnizorii de baza ai corporatiei . In mod simila r ACS sugereaza ca barierele internationalizarii pot fi ocolite folosind firme m ultinationale mai mari pe post de conducte internationale pentru expansiunea int ernationala. Internationalizarea IMM-urilor poate fi facilitata cand firmele mar i asigura design-ul suportul tehnologic, mecanisme calitative de control si stab ilirea numelor de marca. Pentru a pastra clientii exitenti pe pietele interne IM M-urile cu resursele limitate pot fi trase in pietele externe prin activitatile de internationalizare ale marilor parteneri din retea cum ar fi : clientii interni care au stabilit relatii cu organizatiile de pe pietele externe. In scopul de a -si pastra sau apara pozitia intr-o retea de afacere o firma poate fi impinsa sa d evina exportatoare in special daca clientii principali au intrat deja in retelel e de afaceri externe. Prin aderarea la retele si formarea de aliante in special cu organizatiile mari IMM-urile isi pot extinde capitalul lor social. IMM-urile pot utiliza ulterior cunostintele si capacitatea de creare a resurselor care nu pot fi create independent. Cu toate acestea pot exista constrangeri majore asupr a abilitatilor anumitor IMMuri de a dezvolta retele sociale si de afaceri mai ma ri. Firmele care nu au experienta in internationalizare nu au capitalul uman sau resursele financiare sa identifice potentialii parteneri si sa construiasca ret ele cu organizatii mai mari. Unele dovezi sugereaza faptul ca multe IMMuri dores c sa ramana independete si sa detinta controlul asupra opertiunilor lor. Un alt concept se refera la faptul ca legaturile de retea cu firme mai mari nu sunt la fel de simbolice cum se sugereaza mai degraba perspectiva dependentei de resurse sugereaza ca exista o asimetrie de interdependenta. IMM-urile individuale pot f i dependente de resursele controlate de firmele mai mari si in acest caz IMM-uri le sunt in dezavantaj. IMM-urile deobicei trebuie sa respecte standarde stricte de calitate, livrare si cerintele de costuri atunci cand este vorba de clienti m ai

mari . In cele din urma legaturile de retea intre firmele mici si organizatiile mari pot fi facilitate doar in medii receptive care trebuie create. In plus meca nismele pentru invatare trebuie sa fie introduse pentru membrii retelei , sa inv ete unii de la altii si sa asimileze ceea ce a fost invatat in cadrul firmei. Ex ista prin urmare aprecierea tot mai mare ca IMM-urile pot fi trase precum si imp inse in pietele externe si ca activitatile si resursele organizatiilor mai mari pot avea impact asupra comportamentului lor de internationalizare TEMA 6 : Unita tea de analiza ( firma sau antreprenorul) Teoriile internationalizarii tradition ale se concentreza exclusiv asupra firmei ca unitate de analiza . Aceasta biblio grafie poate directiona atentia factorilor de decizie politici asupra problemelo r firmei in detrimentul antreprenorului care creaza defapt si/sau descopera opor tunitati pe pietele externe . In mod similar oamenii de stiinta ai antreprenoria tului international propun perspectiva INV-urilor concentrata pe acumularea de c unostinte de catre firme mai degraba decat antreprenoriatul individual. Zahra a luat in considereare experienta de internationalizare numai la nivelul firmei. C u toate acestea, in timpul etapelor recente de dezvoltare a firmelor private ,pr oprietarii, nu organizatiile, joaca un rol important in forma performantei expor tului. In multe IMM-uri proprietarii sunt resursa cheie. Ei pot acumula capital social si uman ducand la o industrie si capacitati de management; Capital social si fizic necesar sa dezvolte o companie si capital organizational care sa permi ta competitivitatea productiei de bunuri si servicii oferite de catre o firma pe ambele piete, interne si internationale. Storei a afirmat faptul ca profilul re surselor antreprenorului poate avea impact asupra performantei firmei. Analiza n ivelului firmei prin urmare ignora dimensiuni importante care au impact asupra p rocesului de internationalizare si asupra performantei de internationalizare a I MM-urilor.Competenta antreprenorului si procesul de cunoastere poate avea o infl uenta foarte mare in identificare si evaluarea oportunitatilor internationale. U nii antreprenori care au fost expusi pe piata externa ca un rezultat al experien tei personale au dezvoltat o orientare internationala prin care sunt in mod pozi tiv la internationalizare. Prorpietarii firmelor pot avea experienta in internat ionalizare prin detinerea altor firme din trecut .Aceasta experienta ca propriet ar manager poate fi calitativ diferita fata de cea castigata ca un manager intro firma mare. Aceasta experienta poate fi sau nu asociata cu succesul firmei. Ea poate oferii antreprenorilor oportunitatea de a invata si de a evalua abilitate a in domeniul antreprenorial care la randul sau influenteaza activitatile ulteri oare si rezultatele. Cunostintele episodice dobandite prin intermendiul experien tei obtinute in urma detinerii unei afaceri cum ar fi experienta manageriala, re putatia consolidata, un acces mai bun la institutile financiare si retele social e si de afaceri mai extinse. Pot fi folosite pentru a indentifica si exploata op ortunitatile de afaceri internationale. Cateva studii recente referitoare la int ernationalizarea IMM-urilor s-au concentrat asupra antreprenorului ca unitate de analizata . Resursele umane s-au dovedit a fi cele mai importante resurse asoci ate cu firmele internationalizate in comparatie cu partile lor omologate neinter nationalizate. Afacerile cu prprietari ce au detinut alte firme in aceeasi indus trie sau cei care au dobandit experienta din vanzarea bunurilor si serviciilor a u fost semnificativ mai potriviti pentru export. Este nevoie astfel sa se ia in considerare rolul

propietarului/antreprenorului/echipei antreprenoriale in procesul internationali zarii. Poate exista o diferenta semnificativa intre antreprenorii experimentati si cei incepatori . Cercetarea anterioara a examinat in mod explicit comportamen tul de internationalizare al unui incepator si antreprenori obisnuiti cu scopul de a indentifica perspective din procesul internationalizarii care provin de la proprietarii de afaceri si din experienta internationala . Tema 7: Efectul inter nationalizarii asupra performantei IMM-urilor Este recunoscut faptul ca aici , a cest punct de vedere este recunoscut in mod cert chiar daca nu este direct valid at de catre multi academici sau practicanti. O revizuire a probelor indica cu to ate acestea ca nu exista o relatie clara si consistenta intre inclinatia IMM-uri lor spre export si capacitatea de a reporta performanta firmei superioare. Nu ex ista un mod de masurarea a performantei internationalizarii . MCDOUGALL si OVIAT T au remarcat faptul ca firmele carora le au crescut vanzarile internationale au expus o performanta superioara atat in termenii cotei de piata cat si in invest itii . Mai mut Bloodgood a descoperit fatul ca internationalizareea era semnific ativ asociata cu companiile care au reportat profituri mai mari. Aceste trei stu dii s-au concentrat asupra firmelor implicate in noile sectoare bazate pe tehnol ogie. In schimn Lu si Beamish au descoperit ca un esantion de IMM uri japoneze c are acopera 19 industrii au avut o relatie negativa intre procentul vanzarilor d in export si bilantul activelor. In ceea ce privete un eantion de IMM-uri private, situate n Marea Britanie angajate ntr-o varietate de industrii prelucrtoare, const rucii i activiti de servicii, WESTHEAD a detectat faptul c tendina de a exporta a fost doar n mod semnificativ asociata cu performanele superioare de funcionare n raport cu concurenii. WESTHEAD a descoperit ca tendinta de a exporta nu a fst semnificat iv ascociata cu performanta superioara avanjtajoasa a firmelor din UK. Studiile aratate mai sus arata ca relatia dintre tendtinta de a exporta si performanta un ei firme poate fi legata de cotextul ( adica tara, regiunea si industria ) speci fic . Este dificil sa se stbileasca o reatie cauzala intre internationalizare si performanta firmei daca studiile relateaza probe transversale Un alt aspect con siderabil se refera la posibilitate ca relatia dintre internationalizare si perf ormanta este moderata de alte variablile strategice. Aceasta poate fi particular relevanta pentru IMM-urile din economiile mici deschise , in care IMM-urile con tinua sa dezvolte o strategie in crestere care sa tinda spre expansiune prin int rarea pe pietele externe . Mcdougall si Oviatt au descoperit ca marirea vanzrilo r internationale in companiile noi bazate p tehnologie cere schimbari strategice simultane pentru a imbunatati performanta firmei .Mai mult Lu si Beamish au con statat ca exportul modereaza relatia investitiilor straine directe cu performant a firmelor. In final studiile care analizeaza intensitatea internationalizarii c are include si firmele non-internationalizate pot suferi din cauza erorilor de s electie . Probele revizuite nu reusesc sa arate ca internationaloizarea imbunata teste in mod constant performanta IMM-urilor cu privire la cativa indicatori de performanta . DISCUTIE

Implicatiile factorilor de decizie Politica este din ce in ce mai necesara pentr u ca mai multe IMM-uri nou fondatre sa internationalizeze, in special de la ince put . Probele au aratat ca exista bariere care impiedeica existenta acestei poli tici. Pentru a justifica interventia intr-o economie de piata este nevoie sa se precizeze exact unde s-a constat defectul pietei , si daca este posibil sa se re zolve acest defect prin intermediul interventiei . Costurile interventiei trebui e sa fie atent estimate si beneficiile evaluate . Decizia perceputa ca fiind cor ecta in prezent poate duce la un rezultat nedorit in viitor . Pietele cu comepti tie perfecta sunt un fel de mit cu teorii economice neoclasice care au o baza in adecvata pentru prescriptiile politice publice . Esecurile pietei referitoare la informatii imperfecte si asimetrice , drepturi de proprietate incomplete , stru cturi imperfecte ale pietei si reglemtari slabe pot constrange dezvoltarea IMM-u rilor. IMM-urile si atreprenorii ar putea , de exemplu sa investeasca in activit ati de retele pentru a asigura acumularea de resurse necesare , cunostinte si in vatatre pentru a asigura o platforma sigura pentru internationalizare. In mod in evitabil multe firme mici stapanite de nesiguranta si risc vor face fata bariere rlor legate de atitudine , resurse , opretaionale si strategice in calea interna tionalizarii . In plus companiile mari care domina pietele si abuzezeaza de pute re pun majoritatea IMM-uriolor in dezavantaj . Factorii de decizie politici apre ciaza ca beneficiile ascociate cu internationalizarea cat mai multor IMM-uri sus tine initiativele de a reduce barielele pentru dezvoltarea IMM-urilor . Scopul i nternationalizarii din timp IMM-urile pot internationaliza de la inceput . Facto rii de dezicizie politici pot profita de confirmarea inclinatiei variabile a IMM -urilor de a se internationaliza inca de la inceput . Pentru multe IMM-uri bunur ile si serviciile acestora sunt remarcabile pe pietele din strainatatea . Initia tivele politice care doresc sa incurajeze internationalizarea de la inceput treb uie sa fie in general mai eficiente daca se axeaza pe IMM-urile care ofera bunur i si servici ce sunt negociabile , in special produsele de inalta tehnologie. Av anad in vedere cilcul de viata scurt al produselor bazate pe tehnologie inalta I MM-uri trebuie sa fie apte sa maximizeze veniturile prin livrarea produselor lor pe mai multe piete internationale. Factorii de decizie politici trebuie de asem enea sa incurajeze antreprenorii ca scopul real al oportunitatilor lo de pe piat a este incadrarea bunurilor si serviciilor Barielele atitudinale sau information ale trebuiesc ocolite . Aceste oportunitati alerteaza comportamentul antreprenor ilor cu privirale la sectoarele industriale care sunt privite in mod traditional ca fiind ne-negociabile. Internationalizarea ca o activitate dinamica Firmele ar putea experimenta epoci ale internationalizarii. Apare ca o nevoie de a dezvolta suportul politic care sa ajute IMM-urile sa aiba in vedere dinamica in ternationalizarii de-alungul timpului mai degraba decat a o privii ca o activita te unica. Politica a avut tendinta sa se concenstreze asupra

incurajarii IMM-urilor de a intra pe pietele internationale. Cateodata poate fi mai benefic pentru o firma sa se retraga sau sa-si reduca activitatea internatio nala pentru a se concentra pe piata interna. Firmele care privesc internationali zarea ca fiind asociata cu costurile de investitie pot fi reticente in a face ac est lucru. Factorii de decizie politica pot juca un rol in accentuarea faptului ca iesirea de pe piata internationala nu inseamna neaparat ca nu poate fi reluat a la o data ulterioara. IMM-urile care internationalizeaza au nevoie sa ia in co nsiderare abilitatile si resursele de care au nevoie pentru a se dezvolta, a sus tine sau a creste activititatea lor internationala. Proprietarii IMM-urilor priv ate ar putea fi ajutati cu o asistenta pentru a utiliza atitudinea, resursele, b arierele operationale si strategice, pentru a se internationaliza. Factorii de d ecizie politici ar trebuie sa recunoasca faptul ca aceste bariere si severitatea lor pot varia in functie de experienta antreprenorilor. Tipul optiunilor de intrare IMM-urile pot avea o mare flexibilitate in alegerea modurilor externe de intrare decat notiunile anterioare, de exemplu modurile de intrare au fost concepute sa fie disponibile numai pentru internationalizati, experimentati care pot fi de ase menea potrivite pentru noi veniti. Factorii de decizie politica ar trebuii sa pr egateasca IMM-urile pentru costurile si beneficile fiecarui mod de intrare pe pi etele externe. Multi proprietari ai IMM-urilor sunt motivati de autonomie si ind ependenta. IMM-urile terbuie sa constientizeze de faptul ca nu pot international iza fara a pierde controlul. Mai mult aceste moduri de intrare pot fi ascociate cu un numar de cunoastere si oportunitati de care IMM-urile nu sunt constiente. Resurse interne si internationale In timp ce conditiile mediului intern conteaza un ansamblu de probe subliniaza c a unii antreprenori si firme sunt influentati de resursele localizate in alte pa rti. De exemplu unele IMM-uri private cu o rezerva de resurse mai mica pot fi ca pabile sa acceseze resurse din organizatiile mai mari localizate in afara zonei locale interne ale IMM-urlor. Mai mult decat atat IMM-urile implicate intr-un la nt de subcontracte pot fi impinse in strainatate de un numar semnificativ de clien ti care au acces la retelele sale externe si la alte resurse. INTERNATIONALIZAREA IMM-URILOR SI ANTREPRENORIATUL INTERNATIONAL Pentru a incura ja aprovizionarea exportului capabil si a firmelor cu export capabil si export loial p olitica ar trebuii sa incurajeze antreprenorii pe o baza continua pe parcursul p rocesului de

internationalizare in acord cu piata interna la fel si cu rezervele de resurse s i oportunitatile prin intermediul dezvoltarii reteleleor si angajamentelor. Fact orii de decizie politic pot de asemenea sa incurajeze cooperarile mai mari. Coop erarea este importanta pentru supravietuirea in afaceri si finisarea capacitatil or care asigura avantajul competitiv.Majoritatea barierelor ale internationaliza rii intalnite de IMM-uri pot fi eludate prin utilizarea multinationalelor extint ente ca legaturi pentru expansiunea internationala. Pentru a sporii capacitatea de export sau angajamentul IMM-urilor poate exista cazul intensificarii incubato rului lor si contextului regional pentru a permite IMM-urilor sa si realizeze po tentialul. Este important sa se recunosca din pct de vedere politic ca eficacita tea incubatorului poate fi influentata de contextul regional. Poate fi mult mai probabil sa se dezvolte incubatoare care pot avea un efect pozitiv insemnat asup ra internationalizarii in regiuni cu centre de inalta tehnologie. Atentie catre antreprenor Revizuirea probelor bazate pe indentificarea unei nevoi a politicii concentrata pe antreprenor cu privire la asprectul politicilor pentru sprijinul internationalizarii. Antreprenorul este in general resursa cheie a unei firme pr ivate. Cu toate acestea unii antreprenori pot fi mult mai specilizati in indenti ficarea oportunitatilor pentru internationalizare decat altii. Nijkamp a sublini at faptul ca antreprenorul este vazut ca un operator creativ de retele. Factorii de decizie politici preocupati de maximizarea castigurilor asupra investitilor lor , pot beneficia de tintirea grupului de antreprenori care ofera un bun poten tial de internationalizare. Politicile care incurajeaza mai multi si mai buni an treprenori trebuie sa fie bine armonizate pentru a reflecta diferitele experient e cunostinte si comportament de invatare reportat de antreprenorii noi neexperim entati si antreprenorii experimentati . Implicatii peste cercetatori Discutia prezentata sugereaza implicatii pentru cer cetatori in ceea ce priveste respectul atat pentru construirea de teorii cat si pentru analiza empirica. Tabelul 1 evidentiaza faptul ca internationalizarea a f ost examinata din mai multe perspective conceptuale. In acest studiu o distincti e a fost facuta intre teoriile internationalizarii traditionale si teoriile in c urs de aparitie ale antreprenoriatului international.(ex: teoria alegerii strate gice, teoria invatarii si cunoasterii). Internationalizarea IMM-urilor introduce o nevoie de alte abordari conceptuale care incorporeaza comportamentul si carac teristiciile antreprenorului( sau a echipei antreprenoriale). Viitoarele studii pot beneficia din explorarea urmatoarei intrebari generale: Cum pot resursele si competentele antreprenorului interactiona cu firma si factorii de mediu externi in a afecta performanta firmelor care internationalieaza?. In timp ce JONES si CO VIELLO(2005) au incercat sa prezinte o sinteza a acestor abordari, o cercetare a supra construirii unei teorii suplimentare este necesara pentru a dezvolta aceas ta linie de argumentare in continuare pentru a cuprinde gama de IMM-uri care int ernationalieaza. Cercetarea referitoare la internationalizarea IMM-urilor este a sociata cu mai multe prpobleme metodologice. Unele studii nu sunt proiectate in dezbateri cu privire la internationalizarea

micilor firme private spre deosebire de firmele internationale mai mari. Mai mul t, exista o serie de preocupari legate de dimensiunea si de reprezentativitatea probelor, tehnicilor utilizate si de validitatea si fiabilitatea masurilor opera tionalizate in studiile IMM-urilor. Probleme specifice legate de stabilirea daca exista o legatura de cauzalitate intre internationalizare si performanta firmei . Pe baza sectiunii transversale este neclar daca vreo legatura de cauzalitate f unctioneaza de la internationalizare la performanta superioara sau invers. Mai m ult decat atat, unele firme isi dezvolta activitatile in timp si isi adapteaza m odurile lor de internationalizare la diferite puncte in timp ca parte a procesul ui de invatare si dezvoltare. Acest lucru sugereaza o nevoie pentru o cunoastere mai profunda a factorilor determinanti ai internationalizarii. Exista, prin urm are, o nevoie de seturi de date longitudinale si aplicarea tehnicilor de estimar e a panoului de date. In astfel de analiza este de asemenea necesar de luat in c onsiderare si natura decalajului intre internationalizare si orice imbunatatire a performantei firmei. Aceasta cercetare suplimentara poate oferi baza de dovezi care poate ghida politica cu privire la deciziile de alocare a resurselor si vi zarea grupurilor pentru asistenta. Identificarea decalajului de timp dintre inte rnationalizare si efectele performantelor firmelor superioare, in special, are i mplicatii pentru momentul si durata de sustinere a politicii. In timp ce un lucr u este in curs de dezvoltare care utilizeaza date longitudinale, dovezile de la aceste studii pot fi problematice in cazul in care ele explora seturile de date online construite pentru diferite scopuri si utilizeaza proxy-uri pentru variabi lele cheie care sunt prea greoaie. Acest lucru sugereaza o nevoie de cercetare c are utilizeaza chestionare special utilizate administrate in timp si/sau o combi natie a acestor intrumente cu datele de arhiva.