1/7/2020
CUM PUTEM CLASIFICA MULTITUDINEA DE
ECONOMIA SERVICIILOR
Master: Management in Agroturism si Industria
alimentara
Anul I, semestrul I Anul universitar 2019 / 2020
Curs 3 : TIPOLOGIA SERVICIILOR
OBIECTIVELE CURSULUI
• Sa recunoasteti activitatile de servicii cuprinse în
diferite clasificari (nomenclatoare) oficiale,
internationale sau nationale.
• Sa cunoasteti structura serviciilor dupa diferite
criterii si problemele specifice pe care acestea le
implica
CLASIFICARI STATISTICE
 De mai multe tipuri, functie de:
 Rezultatele productiei (clasificari pe produs);
 Activitățile desfasurate (clasificari pe activitati)Ș
 Meserii (clasificari pe ocupații) etc.,
 Cele mai multe clasificari internationale pe
produs contin si bunuri si servicii
SERVICII?
CUVINTE CHEIE
• servicii marfa (de piata ) = servicii procurate
prin relatii de vânzare-cumparare;
• servicii non-marfa (non-market) = servicii
procurate din alte surse decât piata;
• self-service = auto-productia de servicii;
• servicii publice = servicii care satisfac nevoi de
interes public;
• servicii intermediare = servicii pentru
întreprinderi (agenti economici, productie);
• servicii finale = servicii de consum (pentru
populatie);
GRAD MARE DE HETEROGENITATE AL
STATISTICILOR:
Armonizarea clasificărilor - dificil de realizat, pentru că:
 Structura ramurilor de activitate difera de la o tara la alta;
 Grad diferit de „autonomizare” sau de „externalizare” a serviciilor
 adică, multe activităţi de servicii sunt raportate şi cuprinse între ramuri
ale sectoarelor I sau II.
 nu s-a ajuns la un consens privind trasarea „frontierelor” între
bunuri şi servicii.
 Serviciile de alimentaţie publică
 apar ca servicii în nomenclatorul ONU şi în Franţa,
 în schimb în SUA sunt asimilate industriei alimentare,
 iar în Suedia - 40% industrie, 60% asimilate serviciilor.
1
 1/7/2020

1.1 INTERNATIONAL
 GATS = Acordul General privind Comerțul cu Servicii
 tratat al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC),
 intrat în vigoare în ianuarie 1995, ca urmare a negocierilor
rundei Uruguay.
 Creat dupa modelul GATT =Acordul General pentru
Tarife și Comerț pentru a extinde sistemul comercial
multilateral la sectorul serviciilor

1.SISTEME DE CLASIFICARE

1.2. CLASIFICAREA ACTIVITATILOR DIN

CLASIFICAREA GATS A SERVICIILOR ECONOMIA NATIONALA (CAEN)
• 1. Business services • 7. Finance  Elaborata in Romania in 1992 dupa modelul
clasificarilor internationale amintite
• 2. Communications • 8. Health and social
services  clasificare ierarhica (pe mai multe niveluri)
• 3. Construction cuprinzând:
• 9. Tourism sectiuni, 21
• 4. Distribution 

• 10. Recreation,  subsectiuni,

• 5. Education  diviziuni,
culture/sports
• 6. Environment  grupe si clase,
• 11. Transportation
 codificate cu litere si cifre, pentru a permite
• 12. Others: Utilities prelucrarea electronica a datelor.

SECTIUNI
 A. AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT
 B. INDUSTRIA EXTRACTIVA
 C. INDUSTRIA PRELUCRATOARE
 D. PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER
CONDITIONAT
 E. DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE
 F. CONSTRUCTII
 G. COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR
 H. TRANSPORT SI DEPOZITARE
 I. HOTELURI SI RESTAURANTE
 J. INFORMATII SI COMUNICATII
 K. INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI
 L. TRANZACTII IMOBILIARE
 M. ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE
 N. ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT
 O. ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC
 P. INVATAMANT



R. SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA
S. ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE
2.TIPOLOGIA SERVICIILOR
 T. ALTE ACTIVITATI DE SERVICII
 Q. ACTIVITATI ALE GOSPODARIILOR PRIVATE
 U. ACTIVITATI ALE ORGANIZATIILOR SI ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE

2
 1/7/2020

2.1. CRITERIUL: SURSA DE PROCURARE

CRITERII DE CLASIFICARE A SERVICIILOR
 servicii marfă - procurate prin acte de vanzare-cumparare
1. sursele de procurare a serviciilor (servicii marfa si ne-  servicii ne-marfă - ocolesc relatiile de piata si includ
marfa),  serviciile publice
2. natura nevoilor satisfacute (servicii private si publice),  cele furnizate de organizatii private non-profit
3. beneficiarul (utilizatorul) serviciilor (servicii intermediare si  Serviciile auto prestate (“self-service”). ? Evaluare contributie la PIB??
finale sau servicii catre populatie si servicii catre intreprinderi
sau ambele),  Serviciile publice sunt:
4. functiile economice îndeplinite (servicii de distributie,  servicii publice colective – cele care asigură prestaţii în beneficiul
productie, sociale, personale), general al colectivităţii (poliţie, justiţie, armată);
5. natura prestatorului (public, privat, asociativ sau cu scop  servicii publice de care beneficiază indivizii în mod direct (şcoala,
lucrativ sau nelucrativ), ocrotirea sănătăţii, asistenţă socială);
6. natura efectelor (servicii materiale si nemateriale),  Consumul serviciile publice este, în general, decis de
7. modalitatile de comercializare (transferabile si colectivitate,
netransferabile),
 consumatorul nu are posibilitatea unei alegeri directe şi reale.,
8. raportul capital / munca (servicii care se bazeaza pe personal - rolul individului plata impozite şi taxe
sau pe echipamente) si multe altele.

2.2. CRITERIUL: NATURA NEVOILOR 2.3. CRITERIUL: BENEFICIARUL SERVICIILOR

SATISFACUTE
 Serviciile intermediare (pt companii)
 Serviciile private sunt cele care satisfac nevoi particulare
 sunt activitati care folosesc pentru productia bunurilor sau a
ale indivizilor sau familiilor,
altor servicii.
 serviciile publice
 Ex: stocajul, transporturile, distributia, asigurarile si
 pentru satisfacerea de nevoi sociale, in interes public.
reasigurarile, finantele, telecomunicatiile, serviciile
 activitati organizate, autorizate de o autoritate administrative juridice, contabile, de formare si perfectionare
centrala sau locala,
profesionala.)
 După locul unde se desfăşoară serviciile intermediare sunt:
 Servicii integrate ale întreprinderilor ex. Evidenţă contabilă, cercetare,
proiectare, întreţinere utilaje;
 Servicii de producţie prestate de unităţi specializate, ex. servicii de
leasing, marketing, asigurări.
 Serviciile finale (pt individ, populatie)
 contribuie la satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei,
 Retail
 Educatie
 Servicii sociale si de sanitate

S i ii d t i

24. CRITERIUL: FUNCTIILE ECONOMICE

INDEPLINITE 2.5. CRITERIUL: NATURA EFECTELOR
ACTIVITATILOR DE SERVICII
 De distributie:
 transport, comunicatii, comert cu ridicata si cu  Efecte materiale sunt cele incorporate in bunuri
amanuntul; dar si cele care vizeaza direct productia
 De afaceri:
materiala:
 Ex: transportul, distributia, repararea si intretinerea
 banci, asigurari, contabilitate, publicitate;
echipamentelor industriale si casnice etc.
 Sociale (colective):
 Efecte nemateriale nu se concretizeaza in
 sanatate, educatie, posta, servicii publice non-profit; bunuri materiale si nici transformari de natura
 Personale: materiala,
 casnice, hoteluri si restaurante, reparatii, ingrijire  ele contribuind de regula, la satisfacerea unor nevoi
personala. spirituale ale indivizilor sau a unor nevoi sociale,
colective.
 Educatie, sănătate, consultanță etc

3
 1/7/2020

2.6. CRITERIUL: POSIBILITATILE DE

COMERCIALIZARE 2.7. CRITERIUL: PREZENŢA
CLIENTULUI ÎN TIMPUL PRESTĂRII
 Transferabile (comercializabile)
 pot fi schimbate la distanta, incorporate fie in bunuri
 servicii care necesită prezenţa
materiale, fie cu ajutorul unui suport electronic sau de alta consumatorului în timpul prestării
natura.  (servicii medicale, servicii personale, învăţământ).
 Aceste servicii pot astfel calatori si chiar trece frontierele  servicii care nu necesită prezenţa
 Ex: obligatorie a consumatorului
 servicii editoriale (incorporate in carti, reviste, ziare), cinematografice etc
 (reparaţii, comerţ electronic, transport de marfă
 Netransferabile (necomercializabile)).
 produse în contact cu consumatorul,
 furnizate pe loc sau „in situ”.
 Ex:
 Servici medicale, de educație

COMENTATI -
There are several reasons for the development of the service economy:
• With increased incomes, people are more willing to pay to have their chores
done by somebody else;
• the growth of dual-income families and an aging population have led to the
emergence o f new assistance businesses;
• technological development, such as advances in the Internet and
communications has dramatically changed the quality and quantity of
available services.
• Introduction of advanced products has sharply increased demand for support
and maintenance;
• and companies have begun outsourcing business processes as a result of
consolidation of their accountable to users.
 From a broader perspective, some experts argue that the reason
for service economy development is a transition from an economy
that centers on the ownership and trade of land and natural
resources to one that is driven by knowledge, skills and other
human assets. (KAZUYOSHI HIDAKA , Trends in Services Sciences in Japan and
Abroad, Q U A R T E R L Y R E V I E W N o . 1 9 / A p r i l 2 0 0 6)