1/7/2020

STRUCTURA CURSULUI

 4.1. Caracteristicile pietei serviciilor

 4.2. Raporturi între piata serviciilor si piata
bunurilor.
 4.3. Statul si piata serviciilor

 4.3.1. Forme de interventie

 4.3.2. Justificarea economica a interventiei

 4.3.3. Tendinte de liberalizare

ECONOMIA SERVICIILOR
Master: Management in Agroturism si Industria
alimentara
Anul I, semestrul I Anul universitar 2019 / 2020
Curs 4 : PIAŢA SERVICIILOR

OBIECTIVELE CURSULUI CUVINTE CHEIE

 Sa distingeti particularitatile pietei serviciilor.
 Sa prezentati formele de interventie a statului în sectorul
serviciilor
 Sa recunoasteti teoriile care justifica interventia statului în
sectorul serviciilor.
 Sa explicati în ce constau tendintele de liberalizare în
sectorul serviciilor si care sunt avantajele liberalizarii.
 Sa întelegeti ce forme îmbraca raporturile între piata
serviciilor si piata bunurilor si modalitatile prin care acestea
pot fi masurate, analizate si previzionate.
 piata serviciilor = totalitatea tranzactiilor cu servicii;
 monopol (oligopol) natural = monopol (oligopol) justificat economic;
 piete contestabile / disputabile = piete pe care se poate intra (iesi) usor,
deoarece costurile de intrare (iesire) sunt relativ mici;
 economii de scara = economii relative obtinute ca urmare a cresterii cifrei
de afaceri a întreprinderii mai rapid decât suma costurilor;
 concurenta distructiva = concurenta excesiv de mare, care poate duce la
falimente;
 Externalități pozitive ale serviciilor = efecte pozitive ale serviciilor
pentru întreaga societate (învatamânt, sanatate, cultura, protectia mediului,
etc.)
 Externalități negative ale serviciilor = daune (pagube) provocate de
servicii pentru întreaga societate (poluarea, falimente bancare, epidemii, etc.)
 liberalizarea sectorului serviciilor = diminuarea interventiei statului în
sectorul serviciilor;
 dereglementarea serviciilor = eliminarea (diminuarea) reglementarilor
administrative din sectorul serviciilor;
 marea privatizare = privatizarea întreprinderilor mari;
 mica privatizare = privatizarea întreprinderilor mici si mijlocii;

PRINCIPALELE TIPURI DE PIAŢĂ ÎN FUNCŢIE DE NUMĂRUL DE

AGENŢI Scurt
4.1.PARTICULARITĂŢI ALE PIEŢEI SERVICIILOR
(TABELUL LUI STACKELBERG) Remember
1) Dificultatea evaluării
•mai dificilă decât în cazul pieţei bunurilor
dimensiunilor datorită •presupune utilizarea unui număr însemnat de indicatori.
eterogenităţii acesteia

2) Piaţa serviciilor nu include •exista şi servicii ne-marfă sau „non-market” :

în totalitate sfera serviciilor ci •serviciile publice sau private care nu se comercializează
numai serviciile marfă •şi self services - pe care şi le fac oamenii lor înşişi.

3) Semnificaţia aparte a
elementelor calitative în •Servicii de sanatate
evaluarea poziţiei unei firme
•Servicii turistice etc
sau a unei ţări pe piaţa
serviciilor.

•cele cinci condiţii ale concurenţei pure şi perfecte –

4) Modul specific de
•omogenitatea, atomicitatea, intrarea liberă în ramură,
manifestare a concurenţei pe libera circulaţie a capitalurilor, transparenţa
piaţa serviciilor. •de regulă, nu sunt respectate în cadrul pieţei serviciilor.

1
 1/7/2020

Scurt PIAŢA CONCURENŢIALĂ PURĂ ŞI PERFECTĂ (I)

Scurt
Remember Remember
Structura de piață  construcţie abstractă al cărui interes este mai ales de ordin
normativ/ didactic.
Monopol
Competitie
Perfecta
pur Cinci condiţii trebuie îndeplinite de o astfel de structură de piaţă.
 Atomicitatea – nr mare de agenți mici, fara influenta - “price
Competitie monopolistica Oligopol Duopol Monopol takers”
 Omogenitatea produsului
 Toate produsele sunt similar. consumatorul nu are nici un motiv
Creste gradul puterii de monopol exercitata de catre firma. să-și exprime preferința pt o anumită firmă
 Lipsa unor bariere de intrare-ieşire pe piaţă.
 Transparenţa pe piaţă:
 cunoastere perfecta asupra C, O, prețului
 Mobilitatea factorilor de producţie.
 Factorii de producţie: mobili şi interschimbabili

PARTICULARITATI ALE CONCURENŢEI PE

PIAŢA SERVICIILOR dpv ale caracteristicilor
Scurt pietei de concurenta pura si perfecta
Remember
CONCURENŢA PERFECTĂ  Omogenitate: Marea majoritate a serviciilor nu sunt omogene,
dimpotriva sunt heterogene
 O structură a pieţei caracterizată de:  Atomicitate: Frecvenţa mult mai mare a situaţiilor de monopol
 existenţa unui număr mare de firme mici, sau oligopol ( heterogenitate!)
 omogenitatea produselor  Intrarea liberă pe piață: Existența unor bariere de natură
 intrarea/ieşirea liberă pe/de pe piaţă a firmelor. tehnica, administrativa Ex
 Servicii notariale
 Piaţa cu concurenţă pură şi perfectă  Servicii de transport feroviar
presupune că:  Transparenţa este limitată de caracterul imaterial al
 toate firmele producătoare îşi vând integral serviciilor: informarea consumatorilor şi concurenţilor este
producţia, limitată
 fiecare consumatori cumpără cât doreşte;
 producătorul individual şi cumpărătorul - ne găsim în faţa unor structuri ale pieţei
individual nu pot influenţa echilibrul general  Asadar: caracteristice concurenţei imperfecte,
dintre cerere şi ofertă şi nici preţul pieţei. - presupunem o intervenţie mai accentuată a
statului în acest sector

4.3. STATUL ŞI PIAŢA SERVICIILOR:

4.2. RAPORTURI ÎNTRE PIAŢA 4.3.1. FORME DE INTERVENTIE
SERVICIILOR ŞI PIAŢA BUNURILOR  Statul, în calitatea sa de actor care veghează asupra
regulilor de funcţionare a pieţei în general
 a1) Relaţii de concurenţă  este implicat atât direct cât şi indirect pe piaţa serviciilor
 bunurile şi serviciile îşi dispută veniturile populaţiei.  Până în anii ”70
 Legea lui Engel - cheltuielile pentru servicii nu au în totdeauna un  sectorul serviciilor a fost unul dintre domeniile cele mai
caracter de primă necesitate. La un nivel redus al veniturilor, ponderea puternic reglementate prin intervenţia statului.
lor este ….?  tendinţă de creştere a intervenţiei statului în funcţionarea
 a2) Relaţiile de stimulare mecanismelor de piaţă.
 de exemplu între piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată (autoturisme,  După anii ”70,
aparate electrice, mobilă) şi piaţa serviciilor de întreţinere a  tendinţă diametral opusă, de liberalizare a pieţelor,
acestor bunuri; tendinţă la care asistăm şi în prezent.
 Creşterea gradului de fiabilitate – stimuleaza ori limiteaza piata  A început să prevaleze ideea că statul nu ar fi cel mai bine
serviciilor? plasat pentru a asigura mijloacele de producţie într-un
context dinamic în care trebuie să se decidă cu rapiditate.
 a3) Relaţii de indiferenţă
 piaţa bunurilor şi serviciilor de primă necesitate

2
 1/7/2020

MODALITĂŢI DE INTERVENŢIE A STATULUI PE

PIAŢA SERVICIILOR MANIFESTATE ÎN ŢĂRILE
DEZVOLTATE A. REGLEMENTĂRI ADMINISTRATIVE
1. Naţionalizarea - trecerea în totalitate a unor întreprinderi în SCOP: limitarea accesului producătorilor de servicii într-un sector de
proprietatea şi sub controlul statului; activitate prin intermediul barierelor birocratice, cum ar fi:
 piaţa serviciilor se transformă într-o piaţă de monopol, care exclude  A. obţinerea unor acreditări, licenţe sau competenţe teritoriale
concurenţa.
 B. fixarea numărului întreprinderilor pe o piaţă
2. Concesionarea  unui întreprinzător i se poate atribui monopolul pe un anumit teritoriu (ex.
 păstrarea proprietăţii publice asupra unor bunuri investiţionale Distribuitorii de gaz metan, energie electrică, )
 sau o piaţă poate fi împărţită între două sau trei firme, formând un oligopol
 încredinţarea gestionării unor întreprinderi private contractante (cazul liniilor aeriene internaţionale).
 impunerea respectarii unor tarife maxime (tehnica franceză a concesionării);;  C. Limitarea accesul la o piaţă fără a fixa un număr precis de
3. Restricţionarea nivelului rentabilităţii – limite max. operatori:
 proprietatea tuturor investiţiilor aparţine întreprinderii private,  reglementări cu privire la proporţia unor tipuri de unităţi pe centre comerciale.
dar serviciul oferit are un caracter public.  Anumite pieţe pot fi chiar interzise pentru întreprinderile care-şi exercită
activitatea pe pieţe vecine, fie din punct de vedere sectorial sau teritorial
 (sistemul american de concesionare)
 Serviciile bancare
4. Reglementarea activităţilor
- Reglementări tehnico - administrative
- Controlul preţurilor

C. CONTROLUL PREŢURILOR 4.3.2. JUSTIFICAREA ECONOMICA A

INTERVENTIEI

 Fixarea preţurilor fixarea de către stat a unor tarife  Intervenţia statului pe piaţa serviciilor poate fi
(tarifele poştale, tarifele pe km în cazul serviciilor de justificată de teoriile economice existente:
taximetrie etc.); percepția existenţei unor deficienţe în cadrul
 Fiscalitatea (impozite directe, TVA)
mecanismelor de piaţă:
 o creştere a fiscalităţii conduce la creşterea  Teoria monopolului natural,
preţurilor, iar o reducere la scăderea lor;  Teoria piețelor contestabile,
 Teoria concurenței distructive,
 Teoria efectelor externe pozitive si negative.

A. TEORIA MONOPOLULUI NATURAL B. TEORIA PIEŢELOR CONTESTABILE

 Monopolul natural = monopolul justificat dpv economic
 Rațiunea:  O piaţă este contestabilă când o întreprindere poate
 Costuri reduse pe măsură ce sporesc dimensiunile producţiei - intra sau ieşi liber de pe acea piaţă.
economia de scara
 Intrarea liberă pe o piaţă înseamnă :
 Ex: este preferabil ca pentru cea mai mare parte a  inexistenţa barierelor
legăturilor între diferite localităţi să existe o singură  investiţii relativ mici.
legătură pe calea ferată, decât mai multe (ceea ce
 Ce se intampla în situaţia în care costurile de intrare
explică monopolul acordat societăţilor feroviare).
sau de ieşire sunt foarte înalte?
 Dar,  foarte puţin candidaţi dornici de a intra pe piaţa
 întreprinderea de monopol va fi tentată să ridice respectivă
nivelul tarifelor pentru a obţine un profit mai mare!!  este inevitabilă apariţia monopolului natural!! (vezi A
 prin urmare,  Se justifică intervenţia statului pentru a împiedica
 Este indicat un control administrativ al preturilor practicarea de preţuri abuzive
practicate pentru a evita abuzurile,
 Economiile de scara justifica existenta monopolului
natural.

3
 1/7/2020

C. EXISTENŢA CONCURENŢEI DISTRUCTIVE

Este specifică, în general, pentru două categorii de
configuraţii de piaţă:
 A. sectoare cu costuri fixe ridicate, aflate în
recesiune
 situaţie în care noile firme care apar
 Contribuie la accentuarea concurenţei
 Antreneaza totodată falimente şi consecinţe negative
 B. sectoare cu intrare uşoară din punct de vedere
economic şi fără bariere birocratice
 în care numărul întreprinderilor este ridicat, existând riscul
de capacităţi excedentare şi de „războaie” permanente de
preţuri, ceea ce poate antrena falimente în număr masiv
 (contestabilitate excesiva)
 Masurile vizeaza descurajarea intrarilor: cerinte testare
produs, calificari etc
D. EXTERNALITĂŢI
 Negative = pierderi ocazionate de activitatea unor firme, al
căror cost nu îl suportă ele însele
 (exemplu, poluarea, faţă de care teoria economică aduce
două soluţii principale de intervenție:
 taxarea fiscală a acestor activităţi cu eventuala indemnizare a
victimelor şi
 elaborarea de norme obligatorii privind reducerea sau chiar
eliminarea acestor efecte negative).
 Pozitive = efecte benefice ale unor prestatii asupra altor
firme ale societatii
 Ex (învăţământ, cercetare, sănătate etc.).
 Capata caracter de serviciu public
 Subvenţionarea prestatorilor în această situaţie poate fi
justificată
 Necesitatea unor servicii publice pentru care tarifele să fie mai
mici decât cele care ar rezulta având în vedere numai calculele de
rentabilitate economică.

ARGUMENTELE CARE SUSŢIN

LIMITAREA INTERVENŢIEI
4.3.TENDINTE DE LIBERALIZARE STATULUI PE PIAŢA SERVICIILOR
 s-au manifestat începând cu anii ”70; vizează două planuri  Rolul concurenţei în creşterea eficienţei
 1.transferul înspre sectorul privat a unei părţi importante din activitățile economice şi reducerea tarifelor.
sectorul public  Rolul reglementărilor tehnice şi deontologice
 mica privatizare (prin licitaţii, în care proprietatea în controlul şi diminuarea producţiei de
capitalului sau închirierea revine celui care oferă mai mult); externalităţi negative.
 marea privatizare (vânzări prin licitaţii, negocieri directe,  pot impune o anumită conduită
oferte publice de vânzare, (MEBO), restituiri etc.);  pot contribui la formarea unor raporturi stabile şi
 2. dereglementarea în sectorul serviciilor (telecomunicaţiilor, al benefice pe termen lung în cadrul mecanismelor de
serviciilor bancare şi cel al transporturilor aeriene.) piaţă
 Odată cu iniţierea proceselor de liberalizare au fost repuse în
discuţie şi teoriile economice care justificau intervenţia statului în
sectorul serviciilor.

RETINEM
 Proprietatea privată şi pluralismul reprezinta mediul în
care
 inovaţia este stimulată
 asumarea riscului recompensată,
 Privatizarea este, de asemenea, contextul care poate
produce dinamismul
 Dar, privatizarea:
 Nu este scop in sine
 Ci mijloc!!
 Atentie reglementari cf teoriei deficientelor de piata