A. Clasificarea constructiilor a.

Cladiri Sunt constructii inchise, impartite in diferite spatii sau incaperi, astfel ca in interiorul lor sa se poata desfasura diferite activitati pentru care sunt destinate si anume: locuire, productie, invatamant, ingrijirea sanatatii, odihna sau divertisment. Cladirile sunt dotate cu instalatiile necesare functionarii si confortului: apa, canalizare, electricitate, incalzire, aer conditionat, transport pe verticala. b. Constructii diferite Sunt constructii inchise sau nu: drumurile, caile ferate, podurile, tunelurile, barajele, canalele, bazinele si rezervoarele, viaductele, stadioanele, patinuarele, statiile de carburanti, constructii industriale. Principalele elemente de contructie: 1. Elemente de rezistenta Asigura rezistenta si stabilitatea contructiei, alcatuind structura de rezistenta; Sunt urmatoarele: fundatiile, zidurile portante, stalpii, grinzile, placile de planseu, sarpanta acoperisului si scarile; undatia este elementul situat la baza constructiei, sub nivelul terenului natural; are rolul sa transmita terenului de fundare greutatea intregii constructii precum si incarcarile transmise de mediu; Peretii portanti sunt elemente de rezistenta care suporta greutatea proprie precum si a celorlalte elemente si compartimenteaza cladirea pe orizontala, pe suprafete; Stalpii sunt elemente de rezistenta verticala;

!rinzile si placile sunt elemente de rezistenta orizontale; o constructie a carei structura de rezistenta este formata din stalpi si grinzieste o structura in cadre de beton armat; Planseele compartimenteaza cladirea pe etaje "niveluri#; Sarpanta, elementul de rezistenta al acoperisului; poate fi sarpanta din lemn sau terasa circulabila sau necirculabila; Subsolul este partea de constructie aflata sub terenul natural ; poate fi circulabil sau tehnic ; Scarile sunt elementele de rezistenta de circulatie care fac legatura intre niveluri sau intre e$terior si interiorul cladirii; Elemente de inchidere si compartimente

2.

Separa incaperile cladirii intre ele si interiorul cladirii de e$terior. %u au rol portant. - spaletul reprezinta portiunea de perete intre doua goluri de ferestre, de usi; - parapetul este sub golul de fereastra ; - buiandrugul se afla la partea superioara a golului de fereastra, de usa si preia incarcarile de deasupra lui; &ucrarile de finisaj: Pardoselile, invelitoeile, tamplaria "inclusiv geamurile#, tencuielile interioare si e$terioare, zugravelile, vopsitoriile sui tapetele, placaje,.

Peretii, tavanele si pardoselile sunt elementele pe care se aplica finisajele. 'olurile finisajelor: protectie, decorativ, ergonomic "influenteaza randamentul oamenilor in activitatea lor#, asigura confortul, igiena, rezisten(), uzura din circula(i si e$ploatare, ignifug, hidrofug, izolator, anticoroziv, de inchidere. inisajele sunt interioare si e$terioare. Stratul suport e$ecutat corect conduce la realizarea unui finisaj de calitate. LUCRARI DE I!I"A#E *+%C,-+&.. !eneralitati Prin tencuire se intelege operatia de acoperire a unor suprafete brute "de caramida, beton, rabit etc. # cu un strat de mortar in stare plastica, care dupa intarire formeaza o crusta compacta si rezistenta numita tencuiala. -n incaperile in care umiditatea relativa a aerului va fi mai mare "peste /01#, cum este cazul bailor, bucatariilor si al spalatoriilor, peretii se tencuiesc cu mortare bogate in ciment, asemanatoare ca reteta de preparare cu acelea utilizate pentru tencuirea fatadelor cladirilor. *ipuri de tencuieli 2upa pozitia lor in constructii, se deosebesc: -tencuieli interioare, aplicate pe suprafetele peretilor si ale tavanelor "din beton, zidarie de caramida, beton celular autoclavizat etc.#. 2upa modul de finisare a stratului vizibil tencuielile sunt: decorative si obisnuite.

Alcatuirea si tehnologia de e$ecutie a tencuielilor simple *encuielile simple sunt acelea la care suprafata tencuita trebuie sa fie plana, verticala, respectiv orizontala, iar fata vazuta, driscuita. Aceste tencuieli numite si tencuieli driscuite sunt cele mai des intrebuintate si se folosesc atat in interior cat si e$terior. *encuielile simple sunt alcatuite din trei straturi: sprit, grund si stratul vizibil. Principalele operatii ce se e$ecuta la aceste tencuieli sunt legate tocmai de realizarea celor 3 straturi si precedata de trasarea suprafetelor. A. $rasarea suprafetelor *rasarea cuprinde doua operatii: punctarea, e$ecutarea stalpisorilor "fi$area reperelor#. Punctarea consta in aplicarea pe suprafata de tencuit a unui numar de martori realizati din mortar, astfel ca fata acestori martori sa corespunda cu fata grundului care urmeaza sa se aplice. -ntre martori se e$ecuta stalpisori care servesc pentru nivelarea grundului. Pentru e$ecutarea acestor operatii la pereti interiori, in partea de sus a acestora, la o distanta de 40 cm de la tavan si 40 cm de la peretele vecin, se bate in rostul de zidarie in cui, astfel ca floarea lui sa ramana inafara peretelui cu .-.,5 cm. Pe floarea acestui cu se tine lipita sfoarea firului cu plumb, lasand greutatea cumpeneisa atarne aproape de pardoseala. Alaturi de sfoara, cu 40 cm de pardoseala, se bate un al doilea cui, pana ce floarea lui atinge sfoara. 2upa baterea celor doua cuie, se controleaza grosimea tencuielii de-a lungul sforii. 2aca, din cauza neregularitatii zidului, grosimea obtinuta depaseste in multe locuri pe cea normala de 4 cm, se bate atat cuiul de sus cat si cel de jos, astfel ca sa se obtinao grosime de tencuiala cat mai mica, mergand in unele locuri chiar pana la 0,5 cm. -ntre aceste doua cuie, se

mai bate in acelasi mod inca un cui la mijlocul distantei. Se repeta operatiile si in cealalta margine a peretelui. -ntre cuiele de langa tavane se tine intinsa o sfoara de floarea cuiului si se bate in lungul sforii, la .-4 m, cate un cui pana ce floarea acestuia atinge sfoara. -n acelasi mod se procedeaza si intre cuiele intermediare, precum si intre cuiele de langa pardoseala. -n jurul tuturor acestor cuie se aplica turte de mortar, nivelandu-se pana la floarea cuiului, formand astfel asa numiti martori. 6artorii se mai pot face lipind cu mortar langa cui, in pozitie orizontala, o bucata de sipci la nivelul florii lui. Pentru asigurarea unei aderente cat mai mari a mortarului pe suprafetele pe care se aplica tencuiala,trebuie ca acestea sa fie cat mai rigide,plane,curate si rugoase. Cand e$ista abateri verticale sau orizontale importante ori neregularitati locale mari,ele trebuie reparate.2aca abaterile nu depasesc limitele admisibile se curata doar suprafetele respective de praf,noroi,pete de grasime etc.2aca suprafetele de tencuit sunt netede,ele trebuie inasprite prin cioplire,spituire etc. -n cazul zidariilor de caramida e$ecutate cu rosturile pline,rosturile se curata pe o adancime de . cm pentru a asigura o legatura buna a tencuielii cu zidaria. Peretii si tavanele din beton ce s-au realizat in cofraje de inventar"metalice sau din placaj#,avand suprafete netede nu se tencuiesc.Suprafetele lor trebuie pregatite pentru o finisare directa cu compozitia de zugraveli,vopsitorii sau tapete. -nainte de aplicarea mortarului,suprafetele de tencuit trebuie sa fie stropite cu apa,pentru a nu se produce absorbirea e$cesiva a apei din mortarul de tencuiala,ceea ce ar dauna adeziunii acestuia.

*oate suprafetele de lemn sau de metal care apar in zidarie"ghermele,grinzi,buiandrugi stalpi,etc.# nu se tencuiesc decat dupa ce au fost acoperite cu plasa de rabit ;cele de lemn vor fi acoperite sub plasa de rabit cu carton bitumat pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala. &a tencuielile pe plasa de rabit trebuie sa se verifice in primul rand ca plasa sa fie bine legata cu sarma,la distante de 40745 cm,de reteaua de bare de otel-beton. Componentii mortarelor au un rol diferit si influenteaza prin natura,calitatea si cantitatea lor proprietatile mortarelor,le determina domeniile de utilizare si astfel trebuie sa satisfaca anumite conditii.Componentii principali ai mortarelor sunt :liantii,apa si agregatele. &iantul poate fi varul sau cimentul.+l determina lucrabilitatea mortarului proaspat si confera liantului intarit proprietati mecanice. Apa de amestecare asigura hidratarea liantului si confera lucrabilitatea mortarului proaspat.Apa nu trebuie sa contina substante organice nocive. %isipul cu rol de umplutura,contribuie la reducerea contractiei la uscare a liantului intarit.%isipul preferabil este cel cuartos.+l trebuie sa aiba o anumita granulozitate si sa corespunda la anumite conditii de calitate in ceea ce priveste continutul de argila,substante humice,saruri,mica,carbune etc. Sculele pentru e$ecutarea lucrarilor de tencuieli sunt : -mahala patrata ,lunga pentru luarea morarului din targa de pe care se ia si se arunca cu mistria pe tavan -mistrie pentru aruncarea mortarului pe tavan sau pe pereti -fir cu plumb pentru masurarea verticalitatii -dreptar pentru masurarea verticalitatii si orizontalitatii si nivelarea mortarului

-cuie si sfoara pentru punctarea stalpisorilor -masina de tencuit pentru aplicarea spritului sau grundului -drisca"de otel,obisnuita,profilata,dreptar,lunga# pentru finisarea tencuielii Prepararea mortarelor pentru tencuieli driscuite *encuielile obisnuite driscuite au ultimul strat din tinci de var aplicat pe un grund din mortar de var gras,cu sau fara adaos de ciment.6ortarele uzuale pentru tencuieli driscuite sunt mortarele de marca 6 8 , 6 .0. 6ortarul de var se prepara intr-o lada cu scanduri bine incheiata in care se pun cu lopata cantitatile necesare de nisip si de ciment ;se adauga apoi treptat apa, amestecanduse incontinu cu lopata pana ce se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara punerii in lucrare . Prepararea mortarului de ciment-var.Pasta de var sau slamul de carbid , in cantitate corespunzatoare dozajelor indicate , se pune intr-o lada de scanduri. -n momentul masurarii volumelor componentelor , pasta de var sau slamul de carbide trebuie sa aiba consistenta de .4. Se toarna apoi apa si se amesteca bine pana la omogenizare, cu ajutorul sapei de lemn.-n acelasi timp ,pe o platforma alaturata se amesteca bine , pana la omoge- zare nisipul impreuna cu cimentul. Se toarna apoi amestecul de nisip si de ciment peste pasta din lada in cantitati mici , amestecandu-se bine, pana se obtine o pasta omogena. Se verifica consistenta cu ajutorul conului 9 etalon si daca nu corespunde prevederilor din proiect , se mai adauga apa, amestecandu-se din nou pana la omogenizare. Prepararea mecanizata a mortarelor . 6ortarele pe baza de ciment si var hidratat se prepara numai prin procedee mecanice asigurandu-se urmatoarele conditii:

-dozarea gravimetrica a componentelor solide ale mortarului , cu tolerante de : 41 sau -41 pentru lianti si : 31 sau 31pentru agregate; -amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa. -n cazul utilizarii varului hidratat nu mai este necesara operatia de stingere a varului. 6ortarele pe baza de ciment si var-pasta se prepara prin procedee mecanice "sau manuale# , iar dozarea componentilor se va efectua gravimetric sau volumetric, respectandu-se tolerantele indicate pentru lianti si agregate. -n functie de tipul mortarului de aplicat , consistenta mortarelor trebuie sa fie cuprinsa intre limitele indicate pentru mortarele de tencuiala : 6ortare aplicate manual ; -pentru sprit ; -pentru grund <7= 6ortare aplicate mecanizat; -pentru sprit .4 -pentru grund .07.4 Pentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mala$oare cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera. ,n mala$or este alcatuit dintr-o toba cilindrica cu un a$ orizontal si este prevazut la partea superioara cu o palnie de alimentare cu materiale. A$ul tobei are palete oblice sau elicoidale care e$ecuta afanarea si amestecarea materialelor componente. *ehnologia tencuielilor driscuite *encuielile driscuite sunt tencuieli simple la care suprafata tencuita trebuie sa fie plana,verticala respective orizontala,iar fata vazuta driscuita.

Principalele operatii ce se e$ecuta la aceste tencuieli sunt legate de realizarea celor trei straturi precedata de trasarea suprafetelor. *rasarea suprafetelor cuprinde doua operatii: -punctarea -e$ecutarea stalpisorilor"sau fi$area reperelor# Punctarea consta in aplicarea pe suprafata de tencuit a unui numar de martori realizati din mortar,astfel ca fata acestor martori sa corespunda nivelului fetei grundului care urmeaza sa fie aplicat.-ntre martori se e$ecuta stalpisori care servesc pentru nivelarea grundului. Pentru e$ecutarea acestor operatii la pereti in partea de sus a acestora la o distanta de 40 cm de la tavan si 40 cm de la peretele vecin,se bate in rostul de zidarie un cui astfel ca floarea lui sa ramana in afara peretului cu .-.,5 cm. Pe floarea acestui cui se tine lipita sfoara firului cu plumb lasand greutatea cumpenei sa atarne aproape de pardoseala. Alaturi de sfoara la 40 cm de pardoseala, se bate un al doilea cui pana ce floarea lui atinge sfoara. 2upa baterea celor doua cuie se controleaza grosimea tencuielii de-a lungul sforii.-ntre aceste doua cuie se mai bate un cui in acelasi mod,la mijlocul distantei.Se repeta operatia si la cealalta margine a peretelui.-ntre cuiele de langa tavane se tine intinsa o sfoara lipita de floarea cuiului si se bate in lungul sforii,la intervalle de .-4 m cate un cui pana ce floarea acestuia atinge sfoara.-n acelasi mod se procedeaza si intre cuiele intermediare precum si intre cuiele de langa pardoseala.-n jurul tuturor acestor turte se aplica turte de mortar ce se niveleaza pana la floarea cuiului formand asanumitii martori.-ntre martorii astfel e$ecutati se aplica fasii verticale de mortar de =-.4 cm latime nivelate cu un dreptar,prin miscarea suscesiva a acestuia in sus si in jos,rezemat pe martori.2reptarul se tine in pozitie vertical adar la incaperi mici fasiile se e$ecuta in pozitie orizontala.

&a trasarea tavanului in centru lui se fi$eaza un martor de ipsos gros de .-.,5 cm.Pe acest martor se tine paralel cu unul din pereti un dreptar lung si cu ajutorulunui boloboc aplicat pe acesta se asaza dreptarul in pozitie orizontala ;la capetele lui se fi$eaza un martor de ipsos prin umplerea cu mortar a spatiului dintre dreptar si tavan.Se intoarce apoi dreptarul in pozitie perpendiculara si se procedeaza la fel fi$andu-se alti doi martori la capetele dreptarului,in noua pozitie. olosind martorii astfel fi$ati se puncteaza in mod analog linii pe langa pereti. Aplicarea spritului sau amorsajului este primul strat al tencuielii si are ca scop sa asigure o buna legatura a acestuia cu suprafta support.Peretii din zidarie de caramida se stropesc cu apa si se amorseaza prin stropirea cu un mortar fluid care va avea aceeasi compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund. &a suprafetele de beton si de zidarie de piatra,pentru sprit se folosesc lapte de ciment"ciment cu ap#uneori cu un mica daos de nisip.Stratul de sprit se aplica fie manual,fie mecanizat.Aplicarea mecanizata se realizeaza cu masinile de tencuit.6anual,stratul de sprit se aplica cu ajutorul unei maturi scurte astfel incat sa formeze un strat cat mai subtire"circa 3 mm# numai cat este necesar sa acopere toata suprafata cu un strat continuu. Stratul de sprit nu se niveleaza ci trebuie sa ramana asa cum a rezultat din aruncarea mortarului. Pe suprafetele de rabit nu se aplica sprit ci un strat support pentru grund care se numeste smir din mortar de var cu ipsos de var cu ciment. Aplicarea grundului se face numai dupa ce spritul sa intarit dar nu mai devreme de 48 ore de la aplicarea acestuia in cazul suprafetelor de beton si de o ora in cazul suprafetelor din caramida.6ortarele folosite pentru stratul de grund trebuie sa aiba consistenta de <-= cm in cazul aplicarii

manuale si de ;-.3 cm la aplicarea mecanizata.!rosimea stratului de grund trebuie sa fie de 40 mm la tencuielile pe suprafete din caramida,piatra si beton. Aplicarea manuala se realizeaza prin aruncarea mortarului cu canciocul,cu mistria sau cu farasul.6ortarul se intinde intre stalpisori apoi cu ajutorul dreptarului se niveleaza.Suprafta grundului nu se niveleaza,ea trebuie sa ramana aspra pentru ca sa se asigure buna aderenta a stratului vizibil. 2aca grundul se aplica in mai multe straturi la mortarele pe baza de ciment sau de ipsos,fiecare strat trebuie asternut numai dupa intarirea celui aplicat anterior iar in cazul mortarelor de var numai dupa ce acesta a inceput sa se albeasca. 6ecanizat grundul se aplica cu masini de tencuit. Aplicarea stratului vizibil are cas cop sa dea acesteia forma si aspectul definitiv.!rosimea acestui strat este de 4-8 mm la aplicare. 2aca grundul este uscat se stropeste cu apa inainte de aplicarea stratului vizibil. *inciul se aplica cu canciocul sau cu mistria pe portiuni reduse si imediat se intinde cu drisca-dreptar intr-un strat uniform si cat mai subtire. 2upa zvantarea acestui strat se procedeaza la netezirea lui stropindu-l cu apa cu ajutorul bidinelei si frecandu-l cu drisca de lemn. Pentru a preintampina uscarea rapida si aparitia fisurilor,stratul vizibil se proteleaza de soare si de vant cu rogojini,saci etc. %erificarea suprafetelor tencuite, abateri admisibile Pe parcursul e$ecutarii lucrarilor , trebuie sa se verifice respectarea tehnologiilor de e$ecutie, utilizarea tipului de mortar si a compozitiei mortarului indicat in proiect , precum si aplicarea straturilor succesive in grosimile

prescrise ; de asemenea este necesar sa se urmareasca aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate, spalarii prin ploaie sau inghetarii. Aspectul general al tencuielilor se verifica vizual , cercetand suprafata tencuita , forma muchiilor , a scafelor"ca prelucrare# , sa nu aiba denivelari , ondulatii , fisuri , impuscaturi provocate de granulele de var nestins , urme vizibile de reparatii locale etc. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte goluri , portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria , in spatele radiatoarelor etc. Planeitatea suprafetelor tencuite se verifica cu un dreptar de 4 m lungime , prin asezarea acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala. >erticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si muchiile se verifica cu dreptarul , bolobocul si cu firul cu plumb. !rosimea stratului de tencuiala se verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin sondaje speciale, care se fac in locurile mai putin vizibile , pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparatii ulterioare. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul 9 suport se verifica prin ciocanirea cu un ciocan de lemn ; un sunet ?gol@ arata deprinderea in cazuri speciale m aderenta la suport a tencuielilor se verifica si prin e$trageri de carote din tencuiala . Abaterile admisibile sunt : 2efecte Abateri ,mflaturi nu se admit Agrunturi mari nu se admit %eregularitati ale suprafelelor ma$im doua neregularitati in orice directie

Abateri de la verticala la tencuieli interioare .mmBm la tencuieli e$terioare ma$imum 4mmBm Abateri fata de orizontala .mmBm ma$imum

Defecte la e&ecutarea tencuielilor driscuite si remedierea lor Pe suprafetele tencuite pot aparea diferite defecte de e$emplu: -coscoviri -crapaturi -pete -impuscaturi etc Aceste defecte se datoreaza mai multor cauze, dintre care cele mai des intalnite sunt: -pregatirea necorespunzatoare a suprafetelor tencuielii; -calitatea necorespunzatoare a materialelor folosite la prepararea mortarului ; -e$ecutarea gresita a lucrarilor de tencuieli - greseli la e$ecutarea altor lucrari - intretinerea sau e$ploatarea necorespunzatoare a constructiei. Coscovirea tencuielii -n cele mai multe cazuri , tencuielile se coscovesc si cad din cauza nerespectarii conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele ce urmeaza sa fie tencuite , pentru a asigura o buna aderenta "legatura# dintre acestea si mortarul aplicat. Slaba aderenta se poate datora faptului ca suprafata tencuita a fost prea neteda sau nu a fost bine curatata de praf , noroi , pete de grosime etc, inainte de aplicarea mortarului .

Coscovirea tencuielilor este provocata , uneori si din cauza insuficientei udarii suprafetei de zidarie sau de beton , tencuite , mai ales daca aceasta , in momentul aplicarii mortarului a fost prea uscata. 2e asemenea , la e$ecutarea tencuielilor e$terioare pe peretii e$pusi la soare si vant , apa din mortar se evapora foarte repede , mortarul isi pierde rezistenta si tencuiala se desprinde cu timpul si cade. 2e aceea , pe timp foarte calduros , acesti pereti se uda bine inainte de aplicarea mortarului si apoi se protejeaza cu rogojini care trebuie mentinute umede 875 zile. &a tencuieli e$terioare . stratul vizibil , incalzit de soare sau batut de vant , se contracta si se desprinde de grund . Cauza este lipsa de aderenta povocata de suprafata prea neteda a grundului sau neudarea suprafetei inainte de aplicarea stratului vizibil , si in acesc caz este necesar ca grundul , inasprit la e$ecutarea lui cu crestaturi de mistrie , sa fie bine udat si apoi stratul vizibil sa fie protejat de soare si vant. Crapaturi in tencuiala Crapaturile pot aparea in toate cazurile pe linia de despartire a doua materiale diferite pe care s-a aplicat tencuiala , in special intre lemn sau metal si zidarie , daca la e$ecutare nu s-au luat masuri de acoperire a rostului intre acestea cu plasa de rabit. &a tencuiala e$ecutata pe zidarie , crapaturile apar de multe ori din cauza tasarii fundatiilor sau a grinzilor pe care se sprijina zidaria. -n aceste caz, crapatura apare pe toata grosimea zidariei si se vede pe tencuiala pe ambele fete ale peretelui. -n unele cazuri crapaturile sunt provocate de compozitia gresita a mortarului . Astfel folosirea mortarelor grase aplicate intr 9 un strat gros duce la formarea fisurilor de contractie deoarece aceste mortare la uscare isi micsoreaza volumul . isurile de contractie se formeaza , de asemenea ,

la folosirea mortarelor care au stat prea mult si au inceput priza in lada de mortar. Pete pe tencuiala ,nul din defectele care strica aspectul tencuieliisi al zugravelii il formeaza petele. +le pot fi de diferite culori , in functie de cauza care le-a provocat. Astfel din cauza e$ploatarii gresite si a lipsei de intretinere in special la locuinte, pe tencuiala cosurilor din camere apar pete de culoare maro. Acest defect se datoreste unui lichid negru ce se scurge pe cos si care se formeaza prin arderea incomplete a combustibilui provocata de un defect al sobei sau al cosului. -n acest caz , lichidul negru patrunde prin zidaria cosului si apare in camera cu o pata urat mirositoare. Cauza unor astfel de pete se constata prin usita de curatire din camera sau din pod , in care caz interiorul cosului este umezit de un astfel de lichid . ,neori , pete cu aspect asemanator apae sip e peretii fara cosuri, datorita e$istentei sub tencuiala a unor materii bituminoase cu care a fost patat peretele si care nu au fost indepartate complet la pregatirea suprafetelor pentru tencuieli. Astfel de pete pot fi provocate si de instalatia de scurgere , daca tencuiala a fost aplicata partial direct pe tubul de fonta acoperit in general cu catran , sau daca imbinarea tuburilor nu este etansa in care caz lichidul din tubul de scurgere, trecand prin franghia gudronata de la mansonul de imbibare, pateaza tencuiala. Pete de importanta mai mica , avand culoare roscata , apar uneori pe tencuiala din cauza prezentei la mica adancime a tuburilor de instalatie electrica sau de apa sau barelor de otel 9 beton etc, care , ruginind , pateaza tencuiala. Astfel de pete se repara de zugravi. Acoperind locurile de culoare alba sunt cele care datoresc aplicarii tencuielii pe

zidaria umeda. Apa din zidarie evaporandu 9 se lasa cate o pat ape suprafata tencuieli , diferite saruri duse din masa zidariei provocand patarea tencuielilor sau a zugravelilor. Astfel de pete , dupa uscarea zidariei si dupa o noua zugravire , nu mai apar. ,neori din aceeasi cauza , umiditatea din zid nu lasa saruri pe suprafata si actiunea ei se rezuma numai la patarea zugravelii. Aceste defect dispare odat cu uscarea zidariei. 2aca umezeala pe spereti se mentine vara si iarna si dureaza mai multi ani, aceasta dovedeste ca umiditatea vine de la o sursa permanenta si fenomenul se numeste igrasie. ,mezeala , care apare numai pe timp de iarna si in special in partea de jos a colturilor e$terioare ale camerei , datoreste condesarii aburului din camera pe partile reci ale zidurilor. -n aceste caz nu este necesara nici o reparatie , ci numai o buna incalzire si aerisire a camerei respective. -mpuscatori de var Acest defect este provocat de calitatea necorespunzatoare a varului stins folosit la prepararea mortarului . >arul bulgari contine in el parti de calcar cu diferite viteze de stingere. Alaturi de partile care se desfac imediat cand intra in contact cu apa , sunt si parti de var bulgarii care se sting mai greu , uneori dupa 378 saptamani de la amestecarea lor cu apa. Aceste parti de var nestins , fiind in tencuiala absorb umiditatea din mortar,din zidarie sau din atmosfera si incep sa se stinga marindu-si volumul. Ca rezultat, pe suprafata tencuielii apar umflaturi , apoi cazand tencuiala raman gauri conice de dimensiuni pana la 378 cm diametru , avand la mijloc o bucata de var . Aceste pot fi prevenite prin respectarea regulilor de stingere a varului, mentinearea lui in timp necesar 8-/ saptamani in groapa de var.

*encuieli in relief-calciu *encuiala este stratu de finisaj aplicata pe suprafata bruta a unor elemente de constructie avand rol igienic de protectie si izolator Suprafata pe care se aplica acest strat se numeste S,P'A A*A S,PC'* Clasificarea tencuielilor . 2upa pozitia lor in constructie se folosesc tencuieli interioare si e$terioare 4 2upa natura suprafetei pe care se aplica denumita si suprafata support se desting tencuieli pe suprafata de caramida,pe sup de beton,beton armat sau piatra pe suprafata de sipci sau sipci cu trestie si tencuieli pe rabit 3 2upa modul de e$ecutie pot fi; -umede obisnuite prin aplicarea manuala sau mecanica a materialului in stare plastica direct pe suprafata de tencuit si care dupa intarire formeaza o crusta compacta si tare, uscate e$ecutate prin aplicarea placi sau panouri subtiri prefabricate pe suprafata bruta

8 2upa liantul intrebuintat la prepararea mortarului se deosebesc tencuieli care nu rezista la apa si umiditate +$ecutate cu lianti de var,ipsos argila si tencuieli la umiditate la care mortarul este e$ecutat cu lianti de ciment si var hidraulic 5 2upa felu de prelucrare a fetei vazute "definisare#se deosebesc dupa tencuieli este numai

netezita"driscuita#urmand a fi zugravita sau vopsita si tencuieli decorative la care suprafata tencuieloo se e$ecuta din materiale si din metode speciale de finisare dintre tencuielile obisnuite cele mai intrebuintate sunt: a# *encuieli brute e$ecutate intr-un singur strat cu fata vazuta netezita din grosimea intrebuintata b#*encuieli driscuite care au fata vazuta e$ecutata din mortar,din nisip cernut netezite cu drisca la cele brute intrebuintandu-se la tavanele si pereti interiori ai locuintelor precum si la fatade simple c#*encuieli driscuite fine e$ecutate cu nisip fin cernut avand fata vazuta netezita cu drisca intrebuintanduse la incapere interioare sau importante d#*encuieli sclivisite e$ecutate de mortar de ciment in doua straturi netezite cu drisca de otel intrebuitandu-se la spati cu umiditate mare e#*encuieli gletuite-e$ecutate in 4 straturi -tencuiala obisnuita se acopera cu un strat subtire de pasta ipsos-var"glet#netezita cu drisca metalica.Se utilizeaza numai la interior si poate constitui stratul support pentru vospitorrii in ulei sau pentru orice alt tip de finisaj simplu *encuielile decorative intalnite in constructi sunt: -tencuieli cu praf de piatra driscuite realizate din mortar preparat cu praf de piatra alb sau colorate se intrebuinteaza la fatade f#*encuieli stropite-e$ecutate manual sau mechanic prin stropirea unui material fluid format din ciment var si poatra macinata si adios de culoare:se intrebuinteaza la fatade. -tencuieli in imitatie de piatra "artificiala similipiatra#realizate din mortar avand ca aggregate piatra de mosaic. ata vazuta se prelucreaza prin frecare,pieptanare,sprituire,buceardare si lustruire.Se utilizeaza la fatade si in special la soclu.

*encuieli calciu-vechi sau bob de orez marmura artificiala folosita la lucrari interioare mai importante

!rosimea medie a tencuielilor variaza in functie de natura suprafetei care se tencuiesc si de abaterile de la planeitate a acestei suprafete si anume: -la suprafete de beton grosimea tencuieli variaza intre .0 si .5mm -la suprafete de caramida intre 45mm -la suprafete din lemn,treistie sau rabit intre 45-35mm *encuiala se aplica in general in 3 straturi .#Stratul de amorsaj sau spritul care se aplica pe suprafata support pregatita in prealabil,umezita si are grosimea de apro$imativ 3 mm.Spritul se realizeaza din mortar obisnuit si are rolul de a mari aderenta dintre tencuiala propriu zisa si suprafata suport prin umplerea golurilor de sub sipci,trestie sau rabit sau prin patrunderea mortarului prin polii si resturile zidariei sau a betonului.-n cazul suprafetelor rabitate in cazul in care sa montat rabit stratul de amorsaj poarta numele de S6-'.Pentru a crea o legatura mai buna sau straturile urmatoare spritul se lasa intotdeauna sub forma bruta. 4#!rundul-este stratul de baza al tencuielii si se aplica pe spritul proaspat intarit pe una sau 4 reprize. iecare repriza fiind formata dintr-un strat subtire si uniform !rosimea stratului de grund este de .0-.5mm la tencuielile pe caramida,piatra si beton si circa 40 mm la cele de rabit sau sipci.Stratul de grund se lasa nedriscuit pentru a prezenta o suprafata suport aspra in vederea unei bune aderente a fetei vazute.

3#Stratul vizibil "de finisare#se aplica pe grund intarit si umezit in prealabil.6ortarul pentru stratul vizibil se numeste tinci si se prepara cu nisip fin avand marimea granulelor pana la un mm.2upa aplicarea si dup ace stratul de finisaj sa intarit putin se netezeste,se driscuieste prin umezirea suprafetei. Pentru tencuielile decorative stratul vizibil se prepara cu aggregate speciale grosimea lui variind in functie de module de prelucrare a fetei vazute. *encuieli decorative simple; *encuielile decorative simple sunt tencuieli driDcuite la care, En mortarul stratului vizibil "tinci obiDnuit#, se adaug) pigment pentru culoare. Pentru stratul vizibil se foloseDte nisip curat cu granule pFn) la . mm, En care procentul granulelor mici "0,3-0,5 mm# este de cel pu(in 501. C parte din nisip, pFn) la 301, poate fi Enlocuit) cu praf de piatr). Stratul vizibil se aplic) dup) completa uscare a grundului "< zile# En acelaDi mod ca la tencuielile simple; Enainte de aplicare se stropeDte grundul cu apa. 2up) aplicare, stratul vizibil se netezeDte cu driDca. ,neori, En tinciul preparat se adaug) un nisip cu granule mari de pFn) la 3 mm, iar netezirea se e$ecut) cu o driDca de lemn sau de pFsl). !ranulele mari ale nisipului, prinse sub driDc), zgFrie suprafa(a tencuielii, l)sFnd, pe ea urme care dau suprafe(ei o structur) cu zgFrieturi uniforme. *encuieli stropite; *encuielile stropite sunt tencuieli la care stratul vizibil se aplic) prin aruncarea mortarului cu m)tura, peria sau cu aparate speciale, ob(inFndu-se o suprafa() zgrun(uroas) care

ramFne En aceast) stare f)r) prelucrarea ulterioar) a fe(ei sale. 6ortarul pentru stratul vizibil "tinci# se prepar) ca Di pentru tencuielile obiDnuite, adaugFndu-se En prealabil, colorant En laptele de var sau En ciment. Stratul vizibil se aplic) fie Entr-un singur strat, fie En doua straturi; En cel de al doilea caz se aplic) EnFi En mod obiDnuit un strat sub(ire driDcuit, peste care se stropeDte imediat un al doilea strat. Stratul vizibil se aplic) En dou) straturi, cFnd se prevede ob(inerea unor stropi m)run(i. Stropirea se e$ecut cu m)tura, cu peria sau cu dispozitive speciale " ig. .#.
i'.1. E&ecutarea tencuielilor decorati(e stropite ) a 9 stropirea cu m)tura; b 9 stropirea cu peria; c- dispozitiv pentru stropit; .- mFner ; 4 9 plac) ; 3 9 perie circular)

6)tura cu care se aplic) stratul vizibil trebuie s) aib) firele de aceeiaDi lungime Di grosime, pentru a se ob(ine o stropire uniform). 6)tura se moaie En mortar Di apoi, (inFnd un b)( En fa(a suprafe(ei de tencuit, la o distan() de 40-30 cm, se loveDte m)tura de acest b)( EmproDcFnd mortarul pe suprafa() " ig. /, a#. Stropirea se repet) treptat pe por(iuni, revenind la locurile unde nu s-a acoperit complet grundul sau primul strat de tinci aplicat. &a aplicarea stratului stropit trebuie s) se urm)reasc) ob(inerea unui aspect uniform.

Peria care se utilizeaz) la aplicarea stratului stropit trebuie s) aib) p)rul lung Di tare, din paie de orez "pir#. Stropirea se e$ecut) En mai multe straturi, fiecare aplicFnduse dup) ce stratul precedent s-a zvFntat. Peria se moaie pe .4 cm En mortarul fluid, se scutur) de surplusul de mortar, se apropie de suprafa(a de tencuit, apoi se trece cu o Dipculi() peste vFrfurile, p)rului periei cu o miDcare spre tencuitor "fig. /, b#. Stropirea se repet) de mai multe ori pFn) la ob(inerea unei structuri compacte Di uniforme. Stropirea astfel ob(inut) este mai fin) decFt aceea ob(inut) cu m)tura. 2ispozitivele speciale de stropit se compun dintr-un tambur de tabl), En interiorul c)ruia pe un a$ este fi$at) o perie circular). 2easupra deschiz)turii tamburului se fi$eaz) o plac) care intra En firele periei cu 4-3 mm. A$ul este prevazut la e$terior cu o manivela, iar pe partea opus) tamburului este prev)zut un mFner de care se (ine dispozitivul " ig. /, c#. Gn tamburul dispozitivului se introduce mortar cu canciocul pFn) se umple pe jum)tate. GnvFrtind Encet manivela "30 rotBmin#, firele periei Enmuiate En mortarul din tambur, trecFnd prin dreptul pl)cii de sus a dispozitivului, se proptesc En aceasta Di apoi, sc)pFnd de ea, EmproaDc) mortarul pe suprafa(a de tencuit. Cu cEt miDcarea este mai Enceat), cu atEt se ob(ine o structur) mai bun). Stratul stropit se aplic) trecFnd de mai multe ori pe acelaDi loc, pFn) la ob(inerea unei suprafe(e de structur) uniform). 6ortarul se prepar) cu un nisip avFnd granule de m)rimea 0,3-. mm.

*encuieli de terasit Di de dolomit; *encuielile de terasit Di de dolomit au fa(a v)zut) uniform zgrun(uroas), avFnd vizibile griDul de marmur) Di mic), care formeaz) pe suprafa() unele puncte lucioase. Amestecul uscat din griD de marmur) nisip, ciment, mic) este preparat din fabric), pe Dantier urmFnd a fi doar ad)ugat un colorant Di laptele de var. 6aterialele pentru stratul vizibil trebuie preg)tite pentru suprafa(a Entreag) a cl)diri. 2ac) amestecul se prepar) pe Dantier, el se preg)teDte pentru o zi de lucru. 2ac) En locul griDului de marmur) se foloseDte griD de dolomit, atunci amestecul se numeDte dolomit. 2up) /-< zile, cFnd grundul s-a Ent)rit Di uscat, se stropeDte cu ap) Di se aplic) pe el mortarul de terasit sau dolomit. !rosimea stratului vizibil este de =-.0 mm. Gn timpul lucrului, mortarul se amestec) mereu, pentru a nu se depune agregatul pe fundul t)rgii, ceea ce ar duce la ob(inerea unui aspect neuniform al tencuielii. 2up) aplicare, mortarul se niveleaza Di se netezeDte cu driDca En mod obiDnuit. Suprafa(a vizibil) se prelucreaz) cu o perie de sFrm) dup) ce stratul vizibil s-a Ent)rit pu(in. *impul de Ent)rire, 3-/ h, se determin) astfel ca, tr)gFnd cu peria pe suprafa(a tencuit), granulele de griD Di de nisip s) se disloce din masa stratului vizibil, f)r) a antrena mortarul. 2up) periere, suprafa(a se cur)() de praf Di de granulele dislocate cu o perie moale, apoi timp de 3-8 zile se stropeDte cu apa odata pe zi. Prelucrarea suprafe(ei nu trebuie Entrerupt), deoarece por(iunile periate mai tFrziu au culori mai deschise.

*encuieli din piatra artificial); *encuiala din piatra artificial) "fig. 4# are fa(a v)zut) astfel prelucrat) EncFt s) dea aspect de piatr) natural). Suprafa(a tencuit) se prelucreaz), uneori, En cFmp continuu, sau Emp)r(ind suprafa(a En dreptunghiuri, prin rosturi "asize#, pentru a imita blocurile de piatr).

i'. 2. $encuieli din piatr* artificial* ) a - prelucrarea En asize ; b - tencuieli buceardate ; c - tencuieli raDchetate ; d - tencuieli pieptEnate ; e 9 buceard) ; f- raDchet) cu din(i .

2up) modul de prelucrare, tencuielile din piatr) artificial) pot fi : frecate; buceardate; piept)nate; Dpi(uite. !rundul se e$ecut) din mortar de ciment, cu un dozaj de /00 Hg ciment Di un adaos de var de 0,05 mc la . mc de mortar care se aplic) En mod obiDnuit pe suprafa(a Dpri(uit) zvFntat). 2up) aplicare, grundul se cresteaz) cu linii paralele, la distan(e de 5-/ cm Di se ud) de 4-3 ori pe zi, timp de 8-< zile. 2up) Ent)rirea Di uscarea grundului "<-.0 zile# se aplic) stratul vizibil pe suprafa(a udat) En prealabil. Acesta se e$ecut) En dou) straturi din acelaDi mortar, primul strat se aplic) din mortar mai diluat, iar dup) zvFntarea lui se aplic) stratul al doilea, de consisten() normal). 6ortarul stratului vizibil este preparat din griD de piatr), ciment En dozaj de /00 Hg la . mc de mortar Di, eventual, colorantul dorit. Compozi+ia 'ranulometric* a a're'atului stabile,te prin probe de laborator, astfel ca s* ob+in* un (olum c-t mai mic de 'oluri, pentru tencuiala s* fie c-t mai compact* ,i consumul ciment c-t mai redus. se se ca de

6)rimea granulelor de griD de piatr) variaz) de la 0,/5 mm, m)rimea ma$im) stabilindu-se dup) modul de prelucrare a fe(ei v)zute Di dup) aspectul final dorit. !rosimea stratului vizibil este de 5-= mm, pentru cele frecate, .0 mm pentru cele buceardate Di 40-30 mm pentru cele Dpi(uite "dup) adFncirea cioplirii#. 2ac) suprafa(a se Emparte En asize, rosturile pu(in adFnci se e$ecut) Enainte de Ent)rirea complet) a mortarului stratului vizibil, iar rosturile adFnci se realizeaz) prin

montarea pe grund a unor Dipci trapezoidale cu baza mica spre grund, stratul vizibil aplicFndu-se Entre aceste Dipci. .entru a se asi'ura /nt*rirea normal* a mortarului de ciment, el trebuie s* fie prote0at de ar,i+* ,i de (-nt ,i udat zilnic, de c-te(a ori pe zi, timp de 123 zile $encuiala se las* apoi s* se usuce timp de 2 zile, dup* care se efectueaz* proba de prelucrare. .relucrarea se poate /ncepe numai dac* la probe se constat* c* mortarul de ciment sare la lo(ituri 4nu se macin*5, iar a're'atul mare nu se desprinde, ci se rupe. La tencuielile frecate, prelucrarea se realizeaz* c-nd mortarul nu s2a /nt*rit /nc* complet. Stratul vizibil se Endeas) Entre Dipci Di En special la col(uri, prin batere cu mistria pFn) apare la suprafa() laptele de ciment ; dup) aceasta se niveleaz) cu driDca pFn) se ob(ine o suprafa() neted). Iipcile se scot a doua zi Di se repar), eventualele col(uri rupte, iar rosturile ob(inute se tencuiesc cu un strat sub(ire de mortar cu agregate mai m)runte. "uprafe+ele dintre rosturi se prelucreaz* dup* /nt*rirea complet* a mortarului prin) frecare, buceardare, pieptanare sau ,pi+uire. *encuielile frecate rezult) prin, prelucrarea suprafe(ei, dup) o oarecare Ent)rire a mortarului stratului vizibil, Di anume cFnd la frecare nu se desprind granulele de mortar. Suprafa(a tencuit) se freac) cu o perie de sFrm) moale, pentru Endep)rtarea stratului de lapte de ciment care acoper)

granulele. recarea se e$ecut) pFn) la ob(inerea unui aspect uniform al structurii e$terioare a tencuielii. *encuielile buceardate se e$ecut) dup) completa Ent)rire a stratului vizibil "<-.5 zile dupa aplicare#. Acesta se prelucreaz) cu un ciocan special denumit buceard), prev)zut cu niDte din(ii pe suprafa(a cu care se loveDte. 2up) aspectul de prelucrare dorit, mai m)runt sau mai gros, se alege ciocanul cu din(ii mai mici sau mai mari. &ovirea cu ciocanul se e$ecut) trecFnd de mai multe ori pe acelaDi loc, pFn) se Endep)rteaz) complet stratul de ciment Di apar granulele de griD, ob(inFndu-se o suprafa() cu aspect rugos uniform. *encuielile buceardate se folosesc la soclurile cl)dirilor Di se e$ecut), En general, cu asize, imitFnd blocurile de piatra. *encuielile piept)nate sau raDchetate se e$ecut) tr)gFnd pe suprafa(a tencuielii, dup) o Ent)rire oarecare a straului vizibil, cu raDcheta prev)zut) cu din(i#. *encuiala aceasta se e$ecut), En general, cu D)n(ule(ele verticale. 2up) m)rimea dorit) a D)n(ule(elor se alege raDcheta cu din(ii de m)rimea respectiv). Primul rFnd de Dan(uri se trage folosind un dreptar aDezat vertical, dup) care se ghideaz) raDheta. Pentru continuarea lucrarii, dintele marginal al raDchetei se introduce En ultimul Dan( realizat, care serveDte astfel drept ghidaj. *encuielile piept)nate se folosesc la soclurile cl)dirilor. *encuielile Dpi(uite sunt acele tencuieli la care stratul vizibil se prelucreaz) dup) Ent)rirea complet) a mortarului, prin cioplirea suprafe(ei tencuielii cu ajutorul Dpi(ului care se loveDte cu ciocanul. 2up) aspectul dorit, cioplirea se e$ecut) fie m)runt prin lovituri mai slabe, fie cu cioplituri mai, pronun(ate, En care caz Dpi(ul se loveDte puternic cu ciocanul, pentru a

scoate buc)(i mai mari din tencuial); Dpi(ul se (ine pu(in Enclinat fa() de suprafa(a tencuielii. *encuielile Dpi(uite se folosesc la soclurile cl)dirilor, fie En cFmp continuu, fie En asize cu rosturi adFnci, En care caz En jurul asizelor se prevede o fFDie prelucrat) fin cu bucearda, denumit) chenar, iar cFmpul din interiorul chenarului se ciopleDte cu Dpi(ul. *ehnologia e$ecutarii profilurilor; Profilurile sunt elemente de construc(ie care au En sec(iune transversal) diferite forme, compuse din linii drepte Di curbe Di care se e$ecuta "Jse tragK# cu dispozitive speciale numite Dabloane. 2up) forma elementului de construc(ie, profilurile pot fi drepte sau curbe. ,neori, aceste profiluri se confec(ioneaz) gata finisate En atelier, iar pe Dantier numai se monteaz). Iablonul este format dintr-o scFndur) de baz) Di o scFndur) profilat) fi$at) perpendicular pe prima Di Ent)rit) cu dou) contrafiDe care servesc Di ca mFnere pentru tragere. ScFndura de baz) serveDte pentru alunecarea Dablonului pe rigla de ghidare fi$at) pe perete, En care scop este prev)zut) cu o Dipc) de glisare fi$at) pe aceasta. ScFndura profilat) serveDte pentru realizarea profilului. 6arginea profilat) a scFndurii este t)iat) cFt mai aproape de forma profilului cerut Di este teDit) pe o parte a scFndurii sub un unghi ascu(it, iar pe cealalt) parte este captuDit) cu o bucat) de tabl) t)iat) e$act dup) profil Di care se monteaz) dep)Dind marginea profilat) a scFndurii cu 0,5.,0 cm. Pentru ob(inerea unui profil corect, Dablonul trebuie s) gliseze Entotdeauna pe dou) rigle de ghidare, una inferioar), pe care gliseaz) scFndura de baz) cu Dipca respectiv), iar cealalt) pe care gliseaz) partea de sus a Dablonului.

&a Dabloanele de dimensiuni mari "cu profiluri peste 50 cm, desf)Durat#, pentru a uDura alunecarea Dablonului pe riglele de ghidare acesta se poate prevedea cu role, sau se c)ptuDeDte cu tabl) Dipc) de glisare de pe scFndura de baz) a Dablonului. Pentru formarea profilurilor, se aplic) mai multe straturi succesive de mortar, la intervale mici de timp, ca urmare, mortarele folosite trebuie s) se Ent)reasc) mai repede. &a interior se folosesc mortare de var cu adaos de ipsos En cantitate de 45-501, iar .a e$terior mortarele cu dozaje de .a . : . : 3 pFn) .a . : . : 5 "ciment: var : nisip#. Pentru stratul vizibil, la profiluri interioare se Entrebuin(eaz) mortare numai din ipsos cu var Enainte de folosire, mortarul se strecoar) printr-o sit) cu ochiuri de .,5cm +$ecutarea profilurilor ; +lementele profilate se e$ecut) din zid)rie de c)r)mid) sau din beton, avFnd forma brut) cFt mai apropiat) de profilul cerut, astfel EncFt grosimea Enc)rc)turii de mortar s) nu Entreac), 3-8 cm. Gn cazul unor por(iuni de zid)rie pe care Enc)rc)tura rezulta mai mare, se bat cuie En rosturi Entre care se EmpleteDte sFrma. Gn acest caz, suprafe(ele se preg)tesc En acelaDi mod ca la tencuirea pere(ilor Di a tavanelor. CFnd linia profilului se Endep)rteaz) mult de perete, el se realizeaz) brut, din plas) de rabi(, pe schelet de otel-beton pe care se aplic) Dmirul. 2up) aceasta se trage profilul ca pe suportul de zd)rie sau beton. Gn acelaDi mod se e$ecut) Di scafele de lumin).

i'. 6. E&ecutarea profilurilor ) a- Dablon pentru profil ; b 9 dispozitiv pentru fi$area riglelor de ghidare ; c 9 pozi(ia Dablonului Di a riglelor de ghidare la tragerea profilului de col( ; d 9 e$ecutarea profilului de grind) ; e 9 e$ecutarea profilurilor pe dou) grinzi apropiate ; f 9 e$ecutarea profilului En form) de jum)tate de cerc ; g 9 e$ecutarea profilului En form) de arc de cerc ; . 9 scFndur) de baz) ; 4 9 scFndur) profilat) ; 3 9 mFnere ; 8 9 Dipc) de glisare ; 5- rigla de ghidare de sus ; /- Dablon ; < 9 Dipca de ghidare a Dablonului ; = 9 rigla de ghidare de jos.

i$area riglelor de ghidare. 'iglele de ghidare sunt confec(ionate din lemn de brad dat la rindea, Enn)dit la 85L, cu eventuale complet)ri cu ipsos. +le se aDeaz) pe pere(i la sfoar) sau dup) dreptar Di se fi$eaz) cu scoabe, cu ipsos sau cu dispozitive speciale. ,nul din dispozitivele speciale de fi$are este cel din figura, alc)tuit) dintr-un piron care se bate En rostul zid)riei Di dintr-o pl)cu() metalica Endoit) care fi$eaz) rigla, avFnd un orificiu pentru introducerea ei pe piron. &a e$ecutarea profilurilor Entre perete Di tavan, peretele trebuie s) fie grunduit, iar tavanul finisat "inclusiv stratul vizibil#. Pentru fi$area riglelor de ghidare, Dablonul se (ine aplicat pe perete lFng) tavan Di se noteaz) pozi(ia riglei de ghidare de jos, pe perete, Di a celei de sus, pe tavan Pentru e$ecutarea profilurilor pe grinzile tavanului, una din riglele de ghidare se fi$eaza pe tavan, iar cealalt) pe fundul grinzii e$act En a$a ei ScEndura profilat) a Dablonului se realizeaz) pentru jumatate din grinda. 2up) e$ecutarea profilului pe ambele p)r(i ale grinzii, se scoate rigla de ghidare de jos Di fundul grinzii se completeaz) cu driDca. Gn cazul grinzilor foarte apropiate, cele dou) rigle de ghidare se fi$eaz) pe fundul ambelor grinzi, En a$a lor iar Dablonul se e$ecut) astfel EncFt cu acesta s) se trag) deodat) profiluri pe ambele grinzi *ragerea profilurilor cu Dablonul. 2upa fi$area riglelor de ghidare Di e$ecutarea Dpri(ului pe profilurile din zid)rie sau din beton sau a Dmirului pe profilurile din rabi(, se aplic) grundul. !rosimea acestui strat depinde de profil Di se ob(ine prin aplicarea mortarului En mai multe straturi, fiecare strat nou fiind aplicat dup) o oarecare Ent)rire a stratului precedent. 2up) fiecare strat de grund aplicat, se trage cu Dablonul pe toat) lungimea profilului, pentru a t)ia surplusul

de mortar, (inFndu-l cu partea c)ptuDit) cu tabl) En direc(ia mersului Enainte. Iablonul se trage lin, f)r) smucituri, cu o uDoar) ap)sare a lui pe riglele de ghidare. Surplusul de mortar care se taie cu Dablonul cade pe scFndura de baz) a acestuia Di de aici se arunc) En lada cu mortar. Gnainte de fiecare tragere, riglele de ghidare se cur)() de mortar pentru a nu se deforma profilul. Aplicarea mortarului Di tragerea cu Dablonul se repet) pFn) cFnd se ob(ine din grund un profil cFt mai curat. 2up) un oarecare timp de Ent)rire a ultimului strat de grund "/-.0 min#, se trage din nou de 4-3 ori cu Dablonul, ap)sFnd de ast) dat) puternic pe riglele de ghidare, pentru a crea un spa(iu de 4-3 mm Entre Dablon Di profilul de grund, necesar pentru aplicarea stratului vizibil. 6ortarul stratului vizibil se aplic) En grosime de 3-8 mm Di apoi se trage cu Dablonul En direc(ia opus) tragerii ultimului strat al grundului, cu o ap)sare uDoar) a Dablonului pe rigle de ghidare. &a e$ecutarea stratului vizibil, Dablonul se trage f)r) opriri pe toat) lungimea profilului. .rofilurile e&ecutate cu mortar de ciment se stropesc cu ap* /n primele zile dup* terminarea lor, pentru pre/nt-mpine apari+ia fisurilor. Col(urile intrFnde se e$ecut) dup) tragerea profilului pe to(i pere(ii Enc)perii. &a e$ecutarea col(urilor se folosesc dreptare scurte "30-80 cm# cu sec(iune dreptunghiular) sau curb) avFnd un cap)t teDit pe care este prins) o lam) de o(el Di cu ajutorul driDtelor de diferite m)rimi. *oate liniile profilului de pe un perete trebuie s) corespund) perfect cu cele ale profilului de pe cel)lalt perete. Profilurile curbe se e$ecut) cu un Dablon confec(ionat la fel ca pentru profilurile drepte. Acest Dablon En loc s)

alunece pe dou) rigle de ghidare, ca En cazul profilurilor drepte, este fi$at la cap)tul unui bra( "denumit raza Dablonului#, care are cel)l)lt cap)t prins Entr-un punct fi$ En jurul c)ruia se poate roti Di care EnlocuieDte una din riglele de ghidare; ca o a doua rigl) de ghidare serveDte EnsuDi peretele grunduit pe care alunec) scFndura de baz) a Dablonului. Gn figura se arat) cum se e$ecut) Di se monteaz) Dablonul En cazul profilurilor En form) de jumatate de cerc. Gn cazul unui arc de cerc, modul cum se e$ecut) Di se monteaz) Dablonul se arat) En figura *encuieli e$terioare la fatade - 2up) locul unde sFnt e$ecutate, tencuielile se clasific* En dou) p)r(i Di anume: tencuieli interioare ,i tencuieli e$terioare. *encuielile e$terioare pot fi aplicate pe pere(i de c)r)mid), pe pere(i sau stFlpi de beton Di pe zid)rie de piatr). *encuielile interioare pot fi Emp)r(ite dup) modul de prelucrare a fe(ei vizibile En: tencuieli brute, tencuieli driDcuite, tencuieli gletuite ,i tencuieli sclivisite. - *encuielile e$terioare sFnt foarte variate Di se deosebesc de cele interioare prin compozi(ia mortarelor cu care sFnt e$ecutate cFt Di prin procesul tehnologic de e$ecu(ie. - 2e aceea, En blog-ul de fa(), se va accentua En special asupra materialelor Di dozajelor mortarelor pentru tencuielile de fa(ad), precum Di a procesului tehnologic al diferitelor feluri de tencuieli. - 2up) destina(ia Di calitatea e$ecu(iei se deosebec mai multe tipuri de tencuieli: tencuial) brut), tencuial) driDcuit), tencuial) netezit),('letuit*5 tencuial) decorativ) Di tencuial) special). - 2in punct de vedere al modului de prelucrare a suprafe(ei, se deosebesc numeroase tipuri de tencuiala decorativ)) tencuial) stropit), tencuial) prelucrat) cu peria, tencuial) striat), tencuial) En imita(ie de pietriD, tencuial) En

form) de evantai, tencuial) cu pic)turi prelinse, tencuial) supl), tencuial) ciclopic), tencuial) granulat), tencuial) italian), tencuial) californian), tencuial) cu martor aruncat En cantit)(i mari, tencuial) raDchetat), tencuial) buceardat), tencuial) Dpi(uit), tencuial) En imita(ie de bosaje, tencuial) En imita(ie de tuf, tencuial) cu caneluri, tencuial) cu profiluri etc. - 2in punctul de vedere al compozi(iei mortarului se deosebesc, de asemenea, numeroase tipuri de tencuial) decorativ): tencuial) colorat), tencuial) de terasit, tencuial) En similipiatr), stucul "marmur) artificial) lustruit) cu pietriD de frecat#, tencuial) lucioas) "marmur) artificial) lustruit)# etc. - *encuiala care are o destina(ie special) sau care este e$ecutat) cu materiale sau cu procedee speciale se numeDte tencuial) special). 2intre acestea se men(ioneaz) tencuiala hidroizolanta, tencuiala torcretat), tencuiala termoizolant), tencuiala fonoizolant), tencuiala de protec(ie contra razelor 'oentgen, tencuiala pentru fresce, picturi Di tempera, tencuiala cu argil) stabilizat), tencuiala turnat), tencuiala uscat) etc. 2 2intre cele mai r)spFndite tencuieli de fa(ad) se pot cita: tencuieli brute, tencuieli driDcuite, tencuielile stropite, tencuielile En calcio-vecchio, tencuielile piept)nate, tencuielile En evantai, tencuielile En terasit sau dolomit, tencuielile din piatr) artificial) "similipotr)# Di tencuielile bueiardate. 2 MinFnd cont de dezvoltarea mare a Entrebuin()rii materialelor plastice Di En special a vinacetului Di a alhidalului la finisajele fa(adelor, s-au dezvoltat, En special tencuielile brute Di tencuielile driDcuite la fa(ad). 2 2atorit) metodelor Enaintate de e$ecu(ie a construc(iilor, cu cofraje glisante, cu panouri mari sau cu elemente spa(iale, s-a dezvoltat Di se dezvolt) En continuare, e$ecutarea lucr)rilor

de tencuieli de fa(ade En special pe pere(ii de beton, atFt pe beton prefabricat cFt Di pe elemente de beton turnat pe loc. 2 Scopul tencuielilor de fa(ad) este de a asigura protec(ia zid)riei, de a asigura o izola(ie Di de a avea un rol estetic. 2 'olul de protec(ie a tencuielilor de fa(ade este unul din cele mai importante. 2eoarece fa(adele sFnt supuse intemperiilor din cele mai felurite, vFnturi, ploi, z)pezi, c)ldur) e$cesiv) etc., acestea au un rol distructiv asupra lor. Pentru protejarea pere(ilor contra acestor intemperii, stratul de tencuial) are un rol deosebit de important. 2e aceea, materialele din care sFnt confec(ionate mortarele trebuie s) fie foarte bine preg)tite. 2 Alt rol pe care El au tencuielile de fa(ad) este acela de izola(ie contra ploilor, tencuiala trebuind s) ofere o izola(ie a pere(ilor. 2e asemenea, tencuielile au Di rol de izola(ie contra zgomotului "acustic)# precum Di rol de izola(ie contra frigului sau c)ldurii din afar) "termic)#. 2 2ar unul dintre rolurile cele mai importante pe care tencuielile de fa(ad) El au, este acel de a asigura o frumuse(e fa(adei. Acest rol estetic pe care El au tencuielile de fa(ad) este cu atFt mai important, cu cFt fa(adele construc(iilor dintr-un oraD au o contribu(ie la frumuse(ea oraDului Entreg. 2 2e aceea, la e$ecutarea lucr)rilor de tencuial) de fa(ad) trebuie s) se acorde o deosebit) aten(ie atFt En ceea ce priveDte Entrebuin(area materialului ca durabilitate Di culoarea, cFt Di En ceea ce priveDte calitatea e$ecu(iei lucr)rilor, care aDa cum s-a spus mai Enainte, contribuie nu numai la frumuse(ea unei cl)diri, ci Di a unui oraD Entreg. 2 +$ecutarea lucr)rilor de tencuial) de o calitate superioar), trebuie s) fie o preocupare permanent) pentru to(i muncitorii tencuitori de fa(ad). Aceasta trebuie ob(inut) printr-o serie de m)suri, urm)rite permanent Di dintre care cele mai importante sFnt: conDtiinciozitate En e$ecutarea dimensiunilor proiectului, respectarea proceselor tehnologice, grija fa() de evitarea murd)riii materialelor Di a mortarelor atFt la

preparare cFt Di lamanipulare, conDtiinciozitate En preg)tirea suprafe(elor Di tras)rii fa(adelor, preg)tirea locului de munc) etc.

7ateriale si mortare pentru lucrari de tencuieli la fatade - *encuielile de fa(ad) se e$ecut) cu ajutorul mortarelor care sFnt amestecuri de lian(i, agregat m)runt Di ap), care dup) preparare formeaz) o past) moale ce se prelucreaz) uDor Di dup) un timp oarecare se Ent)reDte. - Calitatea lucr)rilor de tencuieli Di mai ales durabilitatea lor En timp, depinde En cea mai mare m)sur), de materialele din care sFnt formate mortarele, de dozajul lor precum Di de calitatea e$ecu(iei. - 6aterialele care intr) En compozi(ia mortarelor pentru fa(ade sFnt urm)toarele: lian(ii, agregatele, apa Di materialele diverse. .. Lian+ii - &ian(ii sFnt materialele care amestecate cu ap) se transform) En past) Di dup) un timp se Ent)resc. &ian(ii au proprietatea de a face leg)tura Entre granulele materialelor cu care se amestec). 2e e$emplu, cimentul leag) granlee de nisipDi cFnd se Ent)reDte formeaz) stratul de tencuial) compact. - &ian(ii care se folosesc la lucr)rile de tencuieli e$terioare sFnt: varul gras, varul hidraulic Di cimentul. ,nii dintre aceDtia se Ent)resc En aer cum este spre e$emplu varul gras, iar al(ii, cum sFnt cimentul si varul hidraulic se atFt En aer cFt Di En ap). - >arul gras se prezint) sub form) de bulg)ri de culoare alb). Pentru tencuielile e$terioare se Entrebuin(eaz) varul past) care se ob(ine prin stingerea varului gras. Prin stingere volumul lui creDte de 4 - 3 ori. *rebuie avut grij) ca la lucr)rile de tencuieli e$terioare, la prepararea mortarului cu var gras s) nu se Entrebuin(eze decFt var past), stins cu cel pu(in / s)pt)mFni Enainte de prepararea mortarului. Aceasta

deoarece En varul stins recent mai r)mFn granule mici de var nestinse complet, care prin absorb(ie de ap), se sting En tencuiala deja e$ecutat), producFnd degradarea acesteia prin asa-zisele EmpuDc)turi. - Stingerea varului se face pe Dantiere ast)zi En mod centralizat. &a punctul de lucru, atunci cFnd mortarul se prepar) pe loc, este aus varul stins sub form) de past). 2e cele mai multe ori Ens) se aduce mortarul gata preparat. Pentru stingerea varului se folosesc aparate speciale numite sting)toare de var. - Gn cazul En care mortarul se prepar) pe Dantier, varul past) se p)streaz) En varni(e Di se acopera pFn) la Entrebuin(are cu un strat de nisip pentru a-l feri de uscare. - Gn timpul manipul)rii varului, atFt cel past) cFt Di laptele de var, muncitorii trebuie s) respecte m)surile de protec(ia muncii cerute de aceast) opera(ie. 2ac) stropii de var ating pielea, ei pot pricinui arsuri. 2e asemenea, praful de var bulg)ri care este inspirat poate produce arsuri pe c)ile respiratorii sau chiar pe ochi. - >arul hidraulic are En compozi(ia lui Di materii argiloase. +l se stinge cu o cantitate mic) de ap) ob(inFndu-se un praf care amestecat cu apa formeaz) o past) care are proprietatea de a se Ent)ri atFt En aer cFt Di En ap). >arul hidraulic nu se Entrebuin(eaz) la construc(iile noastre la tencuieli. - Cimentul se Entrebuin(eaz) pentru lucr)rile de tencuieli la fa(ade. Aceasta are proprietatea ca atunci cFnd este amestecat cu ap) s) se transforme Entr-o past) care apoi se Ent)reDte atFt En aer cFt Di En ap). Gnt)rirea se face dup) o durat) de mai multe zile En care timp Di rezisten(a cimentului creDte, ajungFnd la t)ria rocilor. - &a noi En (ar) se produc mai multe feluri de cimenturi, fiecare avFnd alte calit)(i. 2intre acestea se

enumer): cimentul portland, care este cel mai r)spFndit; cimentul metalurgic; cimentul '-6, care se mai numeDte Di ciment cu priz) rapid); aceasta are proprietatea de a se Ent)ri foarte repede, avFnd rezisten(e mari de la Enceputul prizei; cimentul cu tras care se face dintr-un amestec de clincher cu tras; cimentul de furnal Di cimentul de cenuD) de termocentral). - Cimentul se foloseDte la tencuieli ca liant principal, cFt Di En compozi(ie la mortarele de var gras cu adaos de ciment. - &a prepararea mortarelor pentru tencuieli se folosesc cimenturile portland. - Atunci cFnd prepararea mortarelor se face pe Dantier la locul de munc), sacii En care sFnt livrate cantit)(ile de ciment, se depoziteaz) pe Dantier En magazii bine inchise, avFnd pardoseli de lemn duble pentru a nu trage umezeal). olesirea cimentului trebuie s) se fac) En ordinea sosirii lui pe Dantier, adic) folosind mai EntFi cimenturile sosite Enainte. - ,neori, cFnd tencuiala la fa(ad) se e$ecut) colorat), se Entrebuin(eaz) Di unele cimenturi speciale. 2intre acestea cel mai r)spFndit este cimentul alb. olosirea cimenturilor colorate permite ob(inerea tencuielilor colorate f)r) a introduce En mortare substan(e colorante. - -psosul este un liant care se Entrebuin(eaz) mai pu(in la tencuielile de fa(ad) Di numai la e$ecutarea unor profiluri, console Di alte detalii arhitecturale, mai ales la cl)dirile vechi. Pentru Entrebuin(are ipsosul trebuie s) fie de calitate bun), s) fie curat, uscat, ald Di m)cinat foarte fin. -psosul are urm)toarele propriet)(i principale: la amestecarea cu ap), el face priz) Di se Ent)reDte foarte repede; En timpul Ent)ririi ipsosul nu-Di micDoreaz) volumul ca al(i lian(i, ci din contra Di-l m)reDte. Aceasta permite ca ipsosul s) poat) fi Entrebuin(at la mortare En stare curat), adic) numai cu ap), f)r) ad)ugare de nisip sau alt agregat Di f)r) pericol ca

tencuiala s) crape. -psosul are o rezisten() dup) Ent)rire destul de mare, lucru care face ca din el s) se e$ecute foarte multe elemente de fa(ad): profiluri, console, ustope, dentriculi, corniDe, frize etc. Gn cazul En care este nevoie ca ipsosul s) se Ent)reasc) repede, se poate ad)uga En compozi(ie acizi, Di dac) este nevoie s) se Ent)reasc) mai greu, se adaug) Encetinitori de priz), cum ar fi: clei, bora$, alaun sau var. - GntrucFt el absoarbe uDor umiditatea Di rezisten(a lui se micsoreaz), se Entrebuin(eaz) la fa(ade numai la profiluri, console Di corniDe pe rabi( care sFnt ap)rate de umezeal), En orice caz, nu se Entrebuin(eaz) la tencuiala direct). 2. Agregate - Agregatele pentru mortarele care se Entrebuin(eaz) la tencuieli de fa(ad), sFnt nisipul, griDul de piatr), praful de piatr), mozaicul Di pietriDul. Acestea sFnt materialele de umplutur) compuse din granule mici Di care amestecate cu un liant Di cu ap) formeaz) mortarul. - %isipul este agregatul cel mai des Entrebuin(at la tencuielile de fa(ad). 2ar pentru a se e$ecuta tencuieli de bun) calitate el trebuie s) fie neap)rat ciuruit. 2up) marimea granulelor nisipurile se Empart En urm)toarele sorturi: nisip fin avFnd granulele de 0,4-.,0 mm; nisip mijlociuavFnd granulele de .-3 mm; nisip mare avFnd granulele de 3-< mm, care se numeDte Di m)rg)ritar. - C mare aten(ie trebuie s) se dea cur)(eniei nisipului, adic) acesta s) nu aib) urme de argil), de sulf, sau alte resturi provenite din putrezirea materiilor organice. Se poate constata direct pe Dantier dac) este curat sau nu, prin faptul c) atunci cFnd frec)m nisipul Entre palme, En cazul En care e$ist) aceste materii str)ine, palmele se murd)resc. 2e asemenea, se mai poate face o Encercare pentru a vedea puritatea nisipului, punFnd o cantitate mic) de nisip Entr-un

borcan plin cu ap) Di vom vedea cum se depune la fund nisipul curat, iar la mijloc Di la suprafa() r)mFn argil) Di alte impurit)(i. Analiza nisipului pentru tencuial) se face En orice caz de c)tre laboratorul de Dantier, iar muncitorul semneaz) numai cazurile En care constat) ca nisipul nu poate fi Entrebuin(at la tencuial) avFnd cantit)(i mari de impurit)(i. - 2in punctul de vedere al rezisten(ei tencuielii, rezultate foarte bune se ob(in cu nisipul de carier) datorit) formei col(uroase Di rugozit)(ii granulelor care permit o aderen() mai bun) cu liantul. - ,n alt agregat pentru tencuielile e$terioare este Di griDul de piatr) precum Di praful de piatr). Acestea se ob(in prin concasarea rocilor de diferite culori Di ciuruirea lor En diverse sorturi, dup) m)rimea granulelor. !riDul de piatr) are m)rimea granulelor de 0,3 mm pFn) la . mm. Cele mai r)spFndite dintre aceste agregate se ob(in din dou) categorii de roci Di anume: din calcar Di din marmor). Pe Dantier aceste agregate se aduc sub numele de praf de calcar sau praf de marmor). Gn cea mai mare m)sur), aceste agregate se Entrebuin(eaz) la tencuielile de fa(ad) dFnd suprafe(elor un aspect pl)cut care le apropie de piatra natural). - Alte preparate care se Entrebuin(eaz) la tencuielile de fa(ad) sFnt terasitul Di dolomitul. Acestea se aduc la Dantier En saci Di sFnt amestec)turi uscate de griD de marmor) sau dolomit cu griD de piatr) Di ciment, precum Di un colorant oarecare. Gn acest amestec se g)sesc cristale de mic), feldspat sau alt) piatr) colorat) care dup) ce s-a e$ecutat tencuiala pe fa(ad) dau mici pete care str)lucesc En b)taia soarelui avFnd un aspect foarte pl)cut. Se Entrebuin(eaz) mai ales la tencuielile decorative. - *rebuie men(ionat c) aceste agregate Di preparate trebuie (inute En locuri curate, p)strate Di manipulate cu grij). 6urd)ria lor duce la e$ecu(ia unor lucr)ri de tencuieli e$terioare de calitate inferioar).

6. Apa 2 Apa este un element important En prepararea mortarelor. +a trebuie s) aib) anumite condi(ii pentru a fi Entrebuin(at) la prepararea mortarelor. Prima condi(ie este aceea a cur)(eniei apei. +a nu trebuie s) aib) materiale En suspensie, sau impurit)(i En compozi(ia ei. 2ac) En compozi(ia apei care se Entrebuin(eaz) se constat) e$isten(a acizilor, substan(e colorate sau dac) apa provine de la diverse fabrici care arunc) En ea substan(e chimice, nu trebuie folosit) la tencuielile e$terioare. Apele de la conductele oraDelor, din rFurile care nu con(in substan(e chimice pot fi Entrebuin(ate la tencuieli. 8. 6ateriale diverse - 2in categoria materialelor diverse care intr) En componen(a mortarelor, En afar) de lian(i, agregate Di ap), pot intra urm)toarele: coloran(i pentru tencuieli, Encetinitori de priz), acceleratori de priz) Di materiale plastifiante. - Coloran(ii se adaug) mortarului pentru a da tencuielii o anumit) culoare, En scopul Enfrumuse()rii cl)dirii. C parte din coloran(i sFnt to$ici iar o alt) parte sFnt periculoDi pentru organism. Gn e$ecutarea lucr)rilor de tencuieli se folosesc mai mult coloran(ii neto$ici, dintre care cei mai importan(i sFnt urm)torii:ocru galben, un praf de culoare galben) cu o nuan() de maron sau roDcat Di care este un colorant stabil la lumin): miniu de fier, un colorant roDu rezistent la lumin); cromitul care este un praf de culoare galben), dar se Entrebuin(eaz) rar EntrucFt este to$ic: (inoberul, un colorant de culoare roDie aprins Di care En amestec cu varul se Eng)lbeneDte; ultramarinul care este un colorant de culoare albastr) foarte rezistent la lumin), dar care nu este rezistent la acizi; verdele de crom care este stabil la lumin) Di rezistent la ac(iuni atmosferice. +l nu este stabil

cu varul; negrul de fum este un colorant sub form) de praf foarte fin de culoare neagr). %egrul de fum este un carbon curat rezistent la lumin). - Coloran(ii folosi(i la tencuieli trebuie s) aib) urm)toarele calit)(i, care s)-i fac) ap(i pentru a rezista intemperiilor la care sFnt supuse tencuielile de fa(ad): s) nu se decoloreze sau s)-Di schimbe culoarea sub ac(iunea razelor solare: s) nu se dizolve En ap), dar s) se r)spFndeasc) uniform En ap) Di En masa mortarului; s) fie rezisten(i la acizi Di la alcalii, adic) s) nu schimbe culoarea En contact cu varul, cimentul Di ipsosul; s) aib) puterea de colorare, pentru a se ob(ine culoarea necesar) cu o mic) cantitate de colorant; s) nu micDoreze rezisten(a mortarului; s) nu fie to$ic. - Gncetinitorii de priz) sFnt substan(e care se adaug) la mortarele de ipsos pentru ca s) li se Encetineasc) priza En cazurile En care aceste mortare necesit) un timp mai Endelungat pentru punerea lor En opera. 2intre Encetinitorii de priz) cei mai importan(i sFnt: cleiul de oase sau cleiul de piei care se adaug) En mortar En cantitatea de pFn) la 41 din greutatea ipsosului; bora$ul care se adaug) pFn) la 51 din greutatea ipsosului, laptelui de var sau a Encetinitorilor de priz) prepara(i din clei de oase prelucrat cu var care se livreaz) gata preparat pe Dantierele de construc(ii. AceDti Encetinitori de priz) EntFrzie termenul de priz) al ipsosului pFn) la o or). - Acceleratorii de priz) sFnt materialele care introduse En mortarul pentru fa(ade Ei accelereaz) priza. 2intre acceleratorii de priz) Entrebuin(a(i mai frecvent pe Dantierele de construc(ii sFnt: clorura de calciu, (ipirigul Di s)punul. - 6aterialele plastifiante sFnt acele materiale care m)resc plasticitatea mortarului, adic) capacitatea acestuia de

a face leg)tura Entre el Di suprafa(a pere(ilor, precum Di lucrabilitatea lui. 2e cele mai multe ori ca plastificant se Entrebuin(eaz) varul, cenuDa din c)rbuni, f)in) de furnal, adic) materialele compuse din particule foarte mici Di care acoper) granulele de nisip din mortar.

D9:A#UL 79R$AREL9R $E!CUIELI DE A;ADE

.E!$RU

- 6ortarele sFnt amestecuri de lian(i, agregate m)runte Di ap) Di care aplicate En form) plastic) pe suprafa(a de tencuit se Ent)reDte, transformFndu-se Entr-o substan() pietroas) care formeaz) stratul de tencuial). .. Clasificarea mortarelor - Gn func(ie de materialele din care sFnt compuse, dup) felul materialului care intr) En compozi(ia mortarului, precum Di dup) rezisten(a lor, mortarele se pot clasifica En trei mari grupe de mortare: - 1. 6ortare pe baz) de var mortare de var; mortare de var cu adaos de ciment; mortare de var cu adaos de ipsos. 2 2. 6ortare pe baz) de ciment mortare de ciment; mortare de ciment-var. 2 6. 6ortare pe baz) de ipsos mortare de ipsos-var; mortare de ipsos. - &a tencuielile de fa(ad), mortarele cele mai Entrebuin(ate sFnt mortarele cu var gras cu adaos de ciment Di mortarele de ciment, EntrucFt acestea au o rezisten() mai amre la intelmeriile la care sFnt supuse fa(adele. - ,nele mortare se Ent)resc mai repede, iar altele se Ent)resc mai greu. Cele care se Ent)resc mai repede se numesc mortare cu priz) rapid) "mortarul de ipsos#, iar cele care fac priz) mai Encet se numesc mortare cu priz lent "mortarul de var gras#. 6ortarele preparate cu un singur liant se numesc mortare simple "mortar de var gras sau mortar de

ciment#, iar mortarele preparate cu doi lian(i se numesc mortare compuse sau mi$te "mortar de var gras cu adaos de ciment#. - &a e$ecutarea tencuielilor pe timp friguros, care En ultimii ani se fac din ce En ce mai mult, se Entrebuin(eaz) mortare En care se introduce clorur) de var sau alte substan(e "ap) amoniacal)). Aceste mortare se numesc mortare clorurate. - C alt) clasificare a mortarelor se face En func(ie de m)rcile lor, adic) En func(ie de rezisten(a pe care o are un cub din mortarul respectiv cu latura de <,0< cm Di care se Encearc) la compresiune dup) 4= zile de la confec(ionarea lui. 4. 2ozajele mortarelor Di domeniul lor de folosire - Prin dozajele mortarelor En(elegem propor(iile care se introduc En amestecul mortarului, diversele materiale din care se compune acestea. Aceast) propor(ie este fi$) dinainte En greutate sau En volume, func(ie de tencuiala pe care vrem s-o facem. 2e e$emplu, dac) dorim s) e$ecut)m o tencuial) e$teriar) cu mortar de var gras, iar En mortar intr) 3 p)r(i nisip Di . parte var, atunci spunem c) propor(ia mortarului este de .:3 Di not)m mortar de var gras .:3. - &a prepararea mortarelor cantitatea necesar) de ciment trebuie cFnt)rit) En mod obligatoriu. C mare aten(ie trebuie s) d)m cantit)(ii de ap) care intr) En prepararea mortarului, deoarece ea contribuie la consisten(a lui Di la rezisten(a tencuielii. 2e e$emplu, un mortar prea fluid curge Di se tine greu la aplicarea lui pe suprafa(a care se tencuieDte, iar un mortar prea consistent nu poate fi Entins Entr-un strat uniform pe suprafa(), se prelucreaz) greu sau nu se men(ine pe ea. - elul liantului se alege dup) destina(ia mortarului, de nisip#. Aceste mortare de var se Entrebuin(eaz) mai mult la interioare, iar cEnd sEnt Entrebuin(ate la e$terior, sEnt acoperite

pentru protec(ie cu alte straturi de materiale, cum ar fi vinacetul sau alchidalul. - 6ortarele de var N ciment se dozeaz) fie prin stabilirea volumelor Entre ciment, var Di nisip, fie prin stabilirea raportului de volume Entre var Di nisip, iar cantit)(ile d:O ciment sEnt date En Hilograme de ciment la . m3 de mortar. -n primul caz se ia En volume, de e$emplu, 4 p)r(i var, / p)r(i nisip, Di . parte ciment, iar En al doilea caz se ia dozajul numai la var Di nisip, de e$emplu pentru tencuieli e$terioare se ia mortar de var . : 8 cu, adaos de .50 Hg ciment . m3mortar. - &a mortarul de ciment se face raportul de volume Entre ciment Di nisip Di se ia de la . : 4,5 pEn) la . : / dup) marca cerut) de mortar. Cu cEt vom pune o cantitate mai mare de ciment En amestec cu atEt mortarul va fi de o rezisten() mai mare. - 6ortarele de ipsos se Entrebuin(eaz) En cazul lucr)rilor de fa(ad), dar numai la confec(ionarea profilurilor sau a ornamentelor de fa(ad). Aci raportul En volume Entre ipsos Di nisip se ia de . : . pEn) la . : 3. - Acolo unde suprafe(ele pere(ilor sEnt supuse intemperiilor sau e$ist) umiditate mare, la tencuielile e$terioare, se Entrebuin(eaz) mortarul de var cu ciment sau mortare de ciment-var. Acestea se Entrebuin(eaz) mai ales la socluri, corniDe, brEuri etc. - Gn cazul En care e$ecut)m repara(ii la suprafe(ele de tencuieli vechi sau chiar straturi diverse de tencuial) En acelaDi timp, trebuie s) (inem seama s) inu aplic)m un strat de mortar tare peste unul slab deoarece stratul superior se desprinde de stratul de sub el. - olosirea diferitelor mortare En func(ie de felul lucr)rii la tencuielile e$terioare, este ar)tat) En tabela 4. deoarece diferi(ii lian(i au Di propriet)(i diferite. Astfel, pentru tencuirea suprafe(elor de zid)rie de c)r)mid),

care nu este supus) unei ac(iuni constante a umezelii se Entrebuin(eaz) mortare de var. Pentru suprafe(ele supuse la umezeal) Di intemperii se Entrebuin(eaz) mortar de var cu adaos de ciment. - 2intre mortarele cele mai frecvente Entrebuin(ate la construc(iile noastre, (inFnd cont de raporturile En volum, putem enumera pe cele din tabela .. - 6ortarele de var gras au raportul En volume Entre pasta de var Di nisip de la .:3 pEn) la .:5 "adic) o parte de var la 3N5 p)r(i

.RE.ARAREA <I $RA!".9R$UL 79R$AREL9R

- ADa cum s-a v)zut mai Enainte, mortarele pentru tencuielile de fa(ad) se prepar) din lian(i, agregate, ap) Di En unele cazuri se introduc Di alte materiale "Encetinitori de priz), plastifian(i, coloran(i etc.#. Aceste materiale trebuie introduse Di amestecate En anumite propor(ii, opera(ia care se numeDte dozarea mortarelor. Prepararea mortarului constat) En m)surarea Di amestecarea materialelor care intr) En compozi(ia mortarului. - Prepararea mortarelor se face En dou) feluri: mecanizat Di manual. Gn cele mai multe cazuri pe Dantierele noastre, prepararea se face mecanizat, numai En unele cazuri, atunci cFnd avem suprafe(e mici de tencuit, atunci prepararea se face manual. - Prepararea mecanizat) a mortarelor se face cu ajutorul unor utilaje numite mala$oare sau cu ajutorul betonierelor obiDnuite. Se procedeaz) En felur urm)tor: se stabileDte EntFi cantitatea de mortar de care va fi nevoie pentru un schimb Di se stabilesc cantit)(ile de materiale care trebuie introduse En cupa mala$orului. Se introduce apa, apoi nisipul Di dup) aceea liantul. Gn betonerele obiDnuite ordinea introducerii materialelor este: apa, pasta de var Di apoi nisipul cu cimentul. 2ac) En locul pastei de var se foloseDte laptele de var, EntFi se introduce aceasta Di apoi nisipul Di cimentul. 2urata de amestecare este de 4-5 minute. - Gn cazul En care sFnt necesare de preparat cantit)(i mari de mortar pentru un num)r de blocuri de locuit, prepararea mortarelor se face centralizat En sta(ii de mortare "fig..#. Principiul de func(ionare al acestor sta(ii este urm)torul: %isipul depozitat . se arunc) cu lopata En ciurul mecanic 4 montat deasupra benzii transportorului 3. - 2e pe banda transportorului nisipul cernut cade En bunc)rul 8 instalat deasupra mala$orului de mortar 5.

2easupra aceluiaD mala$or este instalat un rezervor de lapte de var / cu un dozator <. &a gura de scurgere a mortarului din mala$or se instaleaz) un bunc)r de mortar =, iar sub acesta se instaleaz) pompa de mortar ;. Prin deschiderea robinetului de la dozatorul <, En mala$orul de mortar 5 se introduce o anumit) cantitate de lapte de var stabilit) pentru un amestec, iar prin manipularea unui Diber de la fundul bunc)rului 8 se introduce o anumit) acntitate de nisip. 2up) amestecare, mortarul preparat se scurge En bunc)rul de mortar = din care se descarc) En pompa de mortar sau eventual En roabe cu care se transport) la locul de tencuit. - Pentru asigurarea function)rii continue a transportului, a ciurului Di a mala$orului, bunc)rul de nisip 8 se despart En dou) compartimente, fiecare avFnd un volum pentru cantitatea de nisip necesar) unui amestec. 2ozarea cimentului En mala$or se face prin metoda gravimetric). - &ichefierea varului care se depoziteaz) En vasul / se face tot cu ajutorul mala$orului, lapte de var obiDnuit se scurge En bunc)rul = Di apoi En pompa de mortar care pompeaz) lapte de var En rezervorul /. CEnd prepar)m mortar cu adaos de ciment, cimentul se dozeaz) Entr-o cutie din care se vars) pe banda transportorului de unde ajunge En bunc)rul 8 unde se amestec) cu nisipul Di trece En toba de amestec a mala$orului. - Pe Dantierele unde nu e$ist) pomp) de mortar, En locul ei se introduce sub bunc)rul = roaba sau tomberonul cu care se transport) mortarul la locul de munc). - 2eservirea mala$orului de mortar se face de c)tre 8 muncitori din care: . mecanic pentru func(ionarea pompei de mortar, a mala$orului, a ciurului mecanic Di a transportorului cu band); . muncitor categoria a >-a care alimenteaz) mala$orul cu agregate Di liant;

. un muncitor categoria a ----a care arunc) agregate din gr)mad) la ciurul mecanic; . muncitor categoria a ---a care transport) cimentul, El dozeaz) Di alimenteaz) mala$orul cu ciment. 2 Prepararea manual) a mortarelor se face pentru cantit)(i mici de mortare ce se prepar) pe Dantier Di care sFnt necesare la repara(ii de tencuieli la fa(ade, la terminarea profilurilor, bandourilor, solbancurilor, soclurilor etc. Prepararea manual) a mortarelor se face En varni(e de preparat mortar de dimensiuni 4,00 $ 4,00 m, Di adFncimea de 30-80 cm, desp)r(ite printr-un perete de scFnduri, lucru care permite prepararea mortarului En cele dou) spa(ii En mod alternativ. Apa este adus) la varni() pintr-o conduct). Pentru mortarele de fa(ad) cu adaos de ciment se prepar) mai EntFi mortareu de var En care se adaug) cimentul Di se amestec) bine pFn) la ob(inerea pastei omogene, f)r) cocoloaDe Di de culoare uniform). 6ortarele de ciment se prepar) amestecFnd EntFi nisipul Di cimentul En propor(ia cerut) de dozaj Di apoi ad)ugFndu-se cantitatea de ap) necesar). %isipul Di cimentul se m)soar) En volume cu ajutorul unur cutii sau saci. - *ransportul mortarelor se face pe Dantier atFt pe vertical) cFt Di pe orizontal), pe schele sau la acelaDi nivel al planDeelor, mortarele sFnt transportate En roabe, bunc)re sau cu ajutorul unor utilaje mai perfec(ionate, pompele de mortar. Pe vertical), transportul mortarelor se face cu ajutorul macaralelor, al ascensoarelor sau cu ajutorul pompelor de mortar care Emping mortarul pFn) la locul de lucru prin conducte metalice sau prin furtunuri de cauciuc. - Gn cazul transportului mortarului la multe niveluri cu ajutorul pompelor de mortar se face o mare economie de for(e de munc), iar ajutorii zidarului tencuitor devin doar cei care alimenteaz) pompa de mortar cu mortar Di supravegheaz) buna func(ionare a utilajului de transport.

- Printre utilaje de transport ale mortarului la diverse niveluri, e$ist) mai multe tipuri de pompe de mortar care se Entrebuin(eaz) pe Dantiere. 2intre cele mai r)spFndite este pompa de mortar tip KSteaua 'oDieK cu o capacitate de 4 m3Bh. Aceast) pomp) lucreaz) cu o productivitate de .4 m3 de mortar transporta(i pe schimb. 2istan(a la care aceast) pomp) are puterea s) Emping) mortarul este de <5 m pe orizontal) sau .5 m pe vertical). - Pentru evitarea accidentelor ca Di pentru buna func(ionare a pempei, supravegherea acesteia precum Di punerea ei En func(iune se face de c)tre un mecanic care este En permanen() lFnga pomp). - 6ortarele sFnt transportate prin conducte atFt orizontale cFt Di verticale. Acestea sFnt conducte metalice sau furtunuri de cauciuc care sunt alc)tuite din buc)(i de 3-8 m lungime Di au la capetele lor dispozitive de Embinare. C mare aten(ie trebuie dat) Embin)rii tuburilor sau a furtunurilor, EntrucFt Empingerea mortarului f)cFndu-se la o presiune mare, neaten(ia la Embin)ri poate da naDtere la accidente grave sau scoaterea din uz a utilajelor. - Gn cazul En care se lucreaz) cu pompa Di (evi la transportul mortarului, lucrul nu trebuie Entrerupt pe durat) lung) deoarece mortarul aflat pe conduct) se Ent)reDte Di astup) conductele. Gn cazul Entreruperilor pentru mas), la ulima cantitate de mortar se adaug) lapte de var care trece prin conduct) Di o spal). Gn cazul Entreruperii pe timpul nop(ii, conductele se golesc, se spal) Di se ung cu lapte de var. C9!DI;IILE DE CALI$A$E .E CARE $RE=UIE "> LE ?!DE.LI!EA"C> 79R$ARELE .E!$RU A;ADE

- GntrucFt mortarele de fa(ade trebuie s) reziste unor condi(ii de e$ploatare mult mai grele decFt mortarele care se Entrebuin(eaz) la tencuielile interioare, ele trebuie preparate conform dozajelor prescrise Di s) Endeplineasc) anumite condi(ii de calitate. - ,na din condi(iile cele mai importante este plasticitatea, adic) proprietatea unui mortar de a se Entinde uDor pe suprafa(a care se tencuieDte umplFnd toate neregularit)(ile acesteia. - Pentru a fi plastic un mortar trebuie s) aib) En compozi(ia lui un nisip foarte bine cernut care El face omogen, un liant fin m)cinat precum Di un raport bun Entre aceDti doi componen(i. Pentru ca unele mortare s) fie plastice, se se adaug) En compozi(ia lor o serie de materiale numite plastifian(i. C contribu(ie important) la plasticitatea mortarului o are Di calit)(ile apei Entrebuin(ate la mortarul respectiv.
- C alt) calitate pe care trebuie s) o aib) mortarul de fa(ad), este aceea de a avea o aderen() foarte bun) fa() de suprafa(a pe care este aplicat, aderen() care s) fie durabil). - *impul de priz) al unui mortar este condi(ionat de timpul necesar Di de Entinderea mortarului pe fa(ad). &a un mortar de calitate bun) trebuie s) Enceap) priza imediat ce a fost aplicat Di Entins pe suprafe(ele stabilite. 2e asemenea, nici nu trebuie s) EntFrzie priza, f)cFnd astfel ca e$ecutarea lucr)rii s) se prelungeasc) En mod ini(ial. *impul de priz) al mortarelor este condi(ionat de timpul de priz) al liantuluidin cae este f)cut. - C alt) condi(ie de calitate pe care trebuie s-o aib) mortarul de fa(ade este aceea de a nu avea var nestins En mortar pentru a evita degradarea tencuielii prin EmpuDc)turi. Pentru aceasta este neap)rat necesar ca stingerea varului s) fie f)cut la cel pu(in / s)pt)mFni Enainte de introducerea lui En mortar. - *rebuie s) men(ion)m c) una din condi(iile esen(iale de calitate ale mortarelor este aceea de a se p)stra cur)(enia acestora En timpul prepar)rii Di manipul)rii lor. Crice impurit)(i introduse

En mortar "moloz, argil), p)mFnt, pietriD etc#, prejudiciaz) asupra calit)(ii acestuia, Di duce la realizarea de lucr)ri de proast) calitate.

*encuieli mecanizate
-n ultimii ani, atat En constructii cat si En alte domenii, conceptele cheie pe care se bazeaza Entreaga populatie sunt eficienta si rapiditatea. 2eoarece tehnologia se afla Entr-un

stadiu de dezvoltare foarte avansat, se cauta diferite modalitati de a lucra cat mai rapid, ieftin si eficient. Constructiile au beneficiat si ele de o modernizare a tehnologiei, de reducerea personalului En favoarea unor masini speciale. ,na din cele mai recente inovatii En domeniul finisajelor se refera la tencuiala mecanizata. *encuiala mecanizata are un rol fundamental En finisarea unei case En regim urgent, aceasta fiind o solutie de mare ajutor. irma noastra cu o e$perienta de peste .4 ani pe piata, este in permanenta in cautare de idei si solutii in sprijinul dumneavoastra, a celor care doresc sa se bucure de beneficiile unei tencuieli rapide, omogene si economice, punand la dispozitie diferite modalitati de lucru. Astazi tencuiala manuala este Enlocuita treptat cu tencuiala mecanizata deoarece prin intermediul acesteia creste atat gradul de eficienta, aplicarea este mult mai usoara, se economiseste timp si rezultatele sunt mult mai bune. Atunci cand se realizeaza o tencuiala manuala materialul se prepara individual cu betoniera,cantitatea de materiale folosite nefiind tot timpul aceeasi, actiune care necesita alocarea unei resurse importante de timp si forta de munca. Pe de alta parte, En cazul tencuielii mecanizate, timpul de e$ecutie este unul redus, iar produsul e bine omogenizat, economisindu-se timp la preparare. ,tilajele 6-P+' cu care compania noastra lucreaza au un randament sporit "de 8 ori mai rapid decat mana de lucru#, folosesc mai putin personal calificat si utilizeaza cu 301 mai putin material. Astfel, o singura masina de tencuit poate substitui Entre = si .5 muncitori, iar pentru operarea unei masini sunt necesari numai trei oameni pentru a tencui pina la .40 mp pe zi. *encuirea mecanizata se aplica pe orice strat suport, atat la finisajul fatadelor cat si a interioarelor. *encuielile mecanizate prezinta urmatoarele avantaje: . productivitate ridicata ".50 - 400 mpB= ore#;

consumuri reduse de material ; calitate si omogenitate garantate prin control industrial ; posibilitati multiple de finisare ; Suportul trebuie sa fie uscat, desprafuit, sa nu prezinte desprinderi, e$folieri sau eflorescente, sa nu fie inghetat, sa aiba capacitatea portanta necesara.*emperatura aerului si a stratului suport trebuie sa fie peste 5 grade C pe durata aplicarii si a prizei. Amestecul mortarului uscat cu cantitatea optim dozata de apa si aplicarea pe perete sau pe tavan a tencuielii se face cu echipamentul specializat .2in presiunea de aplicare si reglajul pistolului de spritare se poate controla grosimea stratului de mortar aplicat. 6aterialul folosit poate fi de mai multe feluri in functie de cazuri si anume: material ambalat la sac pe baza de ciment nisip si var, material ambalat la sac pe baza de ipsos . Avantajele tencuielii pe baza de ipsos: nu necesit) finisaje ulterioare cu alte produse, se realizeaz) tencuiala Di finisajul dintr-un singur strat, ob(inFndu-se o suprafa() compacta si neted). GnlocuieDte, cu un strat, tencuielile tradi(ionale interioare din 3 straturi din mortar de ciment "Dprit, grund, tinci#, reducFnd timpul de e$ecu(ie. Are un consum sc)zut pe metru p)trat "sub 30 HgBmpB .,5 cm#. 2atorita procentului mare de pori, tencuiala pe baza de ipsos poate prelua rapid, cantitati mai mari de umiditate din aer si poate reda, la fel de rapid, aceasta umiditate in aerul uscat. *encuiala pe baza de ipsos are o conductivitate termica redusa si o capacitate de reglare a nivelului de umiditate din incapere, de aceea da senzatia de caldura.

Aceasta ofera diferite avantaje atat En ceea ce priveste modul de lucru care este unul mult mai eficient si rapid, cat si rezultatele care sunt de o calitate mult mai buna. Aditivii speciali de lipire care se gasesc in compozitia materialului confera o elasticitate sporita tencuielii si astfel se evita aparitia fisurilor ulterioare datorate miscarilor de asezare a cladirii. Gn urma unei astfel de tencuieli, suprafata este neteda si fara crapaturi. Calitatea peretelui la final, dupa ce trece prin cateva operatii, este una foarte buna mai ales ca beneficiul cel mai mare El reprezinta finisarea mult mai rapida decat prin metoda clasica. 2e asemenea, depinde foarte mult si de cat de bine a fost cladirea zidita En rosu, un rezultat foarte bun gasindu-se la un perete bine zidit sau la un stalp bine turnat. 2e ce tencuieli mecanizate pe baza de ipsosQ Pentru c) dispare praful Di mizeria, calitatea este incontestabila, nu e nevoie de o armat) de meseriaDi care s) tencuiasc) cu mistria . *encuiala pe baz) de ipsos este un mortar uscat preamestecat En fabric), ce are En compozi(ie, En principal, ipsos Di var . -psosul are capacitatea de a absorbi rapid mari cantitati de umiditate din aerul EncRperii, pe care o EnmagazineazR si o poate apoi ceda. 2e asemenea prezintR un grad ridicat de permeabilitate la difuzia vaporilor de apR. Aceste proprietRti Ei conferR atFt de apreciata capacitate de reglare a umiditRtii aerului din spatiile de locuit, care conduce la crearea unui microclimat plRcut si sRnRtos.

+ste un mortar gata preparat pe baz) de ipsos Di perlite, pentru aplic)ri mecanizate, care se foloseDte la tencuieli interioare. Stratul de tencuial) Di finisaj se ob(in direct, dintr-un strat unic, respectFnd tehnologia de aplicare Di finisare mecanizat) a mortarelor din ipsos.

%C'6+ 2+ *+S%-CA A S+C,'-*A*-- 6,%C-P+%*', &,C'A'-&+ 2+ *+%C,-+&-

Lucrari de finisaje la constructii - &ucrarile de finisaj la constructii vor fi e$ecutate numai pe schele realizate conform standardelor in vigoare. - Se interzice e$ecutarea lucrarilor de finisaje stand sau circuland pe dulapi izolati sau pe scari atarnate. - +ste interzisa e$ecutarea lucrarilor cu instalatii defecte sau neprobate zilnic inainte de inceperea lucrului. - &a lucrarile de tencuire, placare, vopsire, zugraveli etc., ce se e$ecuta manual, se vor respecta si masurile de protectie a muncii prevazute pentru lucrarile de zidarie din prezentele norme. - &a lucrarile de tencuire si de placare ce se e$ecuta manual, se vor respecta si masurile de protectie a muncii prevazute pentru lucrarile de zidarie. - &ucrarile de tencuire interioara trebuie sa se e$ecute de pe schele interioare sau de pe podine asezate pe capre deplasabile. olosirea scarilor duble este permisa numai pentru e$ecutarea lucrarilor mici de tencuire "reparatii# in locuri izolate. - -n cazul in care nu e$ista schele e$terioare fi$e, tencuirea glafurilor ferestrelor trebuie e$ecutata de pe schele in consola, trecute in afara prin golul ferestrei respective sau de pe schele suspendate sistem leagan. - +ste interzisa utilizarea pigmentilor vatamatori sanatatii oamenilor - miniu de plumb, galben de crom, o$id sau acetat de cupru etc. - la prepararea mortarelor colorate, necesare lucrarilor de tencuire. - &a lucrarile de buciardari, frecari cu peria etc. ale fetei vazute, construita din beton sau din piatra, muncitorii sunt obligati sa poarte echipamentul de protectie adecvat. 2aca dimensiunile sau greutatea placilor pentru placaje nu permit ca ele sa poata fi manipulate cu usurinta de doi oameni, miscarea lor se va face mecanizat.

- &a locurile de munca unde se e$ecuta lucrari de finisaj in mediu umed, conductorii electrici aflati sub tensiune vor fi deconectati inainte de inceperea lucrului. - +ste interzis lucrul cu ajutorul aerului comprimat, cAnd manometrul este defect sau cAnd plumburile de garantie ale acestuia lipsesc. - 6uncitorii care efectueaza lucrari cu substante to$ice vor fi supusi periodic controlului medical, conform instructiunilor 6inisterului Sanatatii. - Placajele si orice alte elemente ornamentale aplicate pe ziduri - vor fi bine consolidate cu dispozitive provizorii pana la intarirea mortarului de legatura. - *aierea geamurilor trebuie sa se faca in locuri amenajate in acest scop. 2eseurile si geamurile sparte trebuie adunate si indepartate de la locul de lucru. - -n cursul punerii geamurilor la luminatoare, la lifturi etc., locurile deasupra carora se e$ecuta astfel de lucrari trebuie ingradite sau pazite, interzicandu-se accesul oamenilor. - Punerea geamurilor la luminatoare trebuie facuta cu respectarea prevederilor normative privind montarea elementelor de constructii si a celor privind e$ecutarea lucrarilor la inaltime. - -n cazul punerii sau stergerii geamurilor la o inaltime de peste 4 m muncitorii trebuie sa respecte %ormele specifice de securitate a muncii privind lucrul la inaltime. - +ste interzisa sprijinirea scarilor mobile de geamurile vitrinelor sau de marginile cercevelelor. - -n cursul lucrarilor de matuire a geamurilor si al e$ecutarii de desene sau inscriptii cu ajutorul aparatelor cu jet de nisip prin presiune sau cu ajutorul acizilor, trebuie luate masuri pentru protejarea ochilor, a cailor respiratorii si a mainilor. Chituirea geamurilor se face cu scule adecvate, fiind interzisa intinderea chitului cu degetele.

Lucrari de tencuire - &ucrarile de tencuire e$terioara se e$ecuta de pe schele e$ecutate, conform celor specifice in standardele in vigoare. - &a lucrarile de tencuire interioara si la lucrarile de ipsoserii in interiorul incaperilor se vor folosi schele interioare sau podine asezate pe capre nedeplasabile. olosirea scarilor duble este permisa numai pentru e$ecutarea lucrarilor mici de tencuire "reparatii# in locuri izolate. - -n cazul -n care nu e$ista schele, tencuirea glafurilor e$terioare ale ferestrelor trebuie e$ecutata de pe podine imprejmuite, asezate pe console "schele in consola# trecute in afara prin golul ferestrei respective sau de pe schelele suspendate in sistem leagan. - Pompele de mortar, masinile de torcretat etc. utilizate la e$ecutarea mecanizata a lucrarilor de tencuire, se vor verifica inainte de inceperea lucrului fiecarui schimb, privitor la starea tehnica si la e$istenta eventualelor dopuri de mortar intarit. - Atat la locurile de munca unde se e$ecuta tencuirea mecanizata, cat si la punctul de lucru al mecanicilor pompelor de mortar, se va afisa - la loc vizibil - codul semnalelor folosite. - 2upa incetarea lucrului, tuburile fle$ibile, conducta si pompa de mortar se spala bine cu apa. - Conductorii electrici adusi la intrerupatorul de alimentare al pompei de mortar vor fi izolati in tub de cauciuc, iar intrerupatorul se monteaza in cutie inchisa "cu lacat#. - &a terminarea lucrului este interzisa demontarea supapei de aer inainte de a se convinge ca presiunea a scazut la zero.

- +ste interzis accesul muncitorilor in incaperi unde uscarea tencuielilor se face cu instalatii mecanice, pe baza de raze infrarosii sau cu cosuri cu cocs, sau cu baterii de injectoare de pacura. -n cazuri speciale, se permite numai accesul muncitorilor dotati cu masti contra gazelor. - &a prelucrarea uscata a tencuielilor in incaperi inchise, acestea vor fi in permanenta ventilate, pentru evacuarea prafului. 2aca tencuielile e$terioare se e$ecuta in acelasi timp pe mai multe nivele de lucru, se va lua masura ca echipele de la nivele diferite sa nu lucreze pe aceeasi verticala si intotdeauna este bine sa se ia masura podinelor etanse si a stresinelor sau plaselor. $ransportul mortarului - *ransportul mortarului la locul de utilizare se face cu bena sau cu pompa de mortar, respectiv cu masini de tencuit. . - &a transportul mortarului cu bena se vor respecta aceleasi norme de protectie a muncii ca si la transportul betoanelor. - Pompele de mortar si masinile de tencuit vor fi verificate zilnic, la punerea lor in functiune. - -n cazul ivirii - in timpul lucrului - a unor defectiuni la utilaj, la conductele de transport ca si in cazul formarii de dopuri de mortar in sistemul de transport, se va opri imediat lucrul. Se interzice - in timpul functionarii utilajului repararea, curatarea, strangerea unor piulite sau garnituri. Cperatiunile respective se vor efectua numai dupa oprirea utilajului, scoaterea lui de sub tensiune si scaderea presiunii in instalatie - la zero.

- %u este admisa indoirea in unghi a conductelor si legarea acestora cu sarma pe stuturile utilajului. &egarea se va face cu bratari stranse cu suruburi. - Se va delimita traseul conductelor de transportat mortar, nepermitandu-se circulatia pe sub acestea sau in apropierea lor. - &ocul de munca al mecanicului utilajului de transportat mortar trebuie sa fie in permanenta in legatura cu locurile de munca unde se primeste mortarul, prin semnale acustice sau luminoase, pentru a putea - la cerere - opri sau porni transportul mortarului. Semnalele sau codul vor fi stabilite - anticipat - de catre conducatorul locului de lucru si vor fi afisate. - -n cazul utilizarii motocompresoarelor echipate cu rezervoare de aer, pentru transportul mortarului prin conducte se vor respecta instructiunile in vigoare privind e$ploatarea recipientilor sub presiune. - -nainte de curatarea "suflarea# conductelor cu mortar cu ajutorul aerului comprimat, personalul muncitor care a lucrat cu injectorul de mortar trebuie indepartat de zona de lucru la o distanta de minimum .0 m. Curatarea se va face dupa cel putin 40 minute de la oprirea utilajului. - Peste conductele pentru mortar, care traverseaza locuri cu circulatie intensa, se vor face podete de trecere. - Amplasarea conductelor de aer comprimat va fi astfel facuta incat sa se evite traseele care intalnesc sau trec prin apropierea conductelor electrice, pentru ca la o eventuala deplasare sau rupere a conductelor sa nu e$iste posibilitatea ruperii conductorilor, creindu-se pericol de electrocutare. - Se interzice curatarea de ulei a conductelor de aer prin arderea uleiului.

- +ste interzisa utilizarea pompelor de mortar si a masinilor de torcretat la o presiune mai mare decat presiunea ma$ima indicata in fisele tehnice respective. - &ocurile de munca unde se e$ecuta tencuirea mecanizata vor fi legate printr-un sistem de semnalizare acustica sau optica de punctul de lucru al mecanicilor pompelor de mortar. 6anipulantul va urmari cu atentie semnalele date pentru oprirea sau punerea in functiune a pompei. &ucrarile cu pompa de mortar fara sistem de semnalizare sunt interzise. - -nainte de inceperea lucrului, pompa de mortar va fi incercata la o presiune de .5 atm. 'ezultatele incercarilor vor fi consemnate in registrul de procese verbale, aflate la punctul de lucru al pompei. - +ste interzisa indoirea furtunului sau ajustarea stuturilor in timpul functionarii pompei de mortar si a aparatului de torcretat. - +ste interzisa depasirea presiunii ma$ime in instalatie in timpul lucrului. Presiunea ma$ima va fi indicata vizibil pe placardele de la locurile de munca de asemenea cu linie rosie pe manometre.