Sunteți pe pagina 1din 9

MEDICATIA APARATULUI DIGESTIV 1.

MEDICATIA ANTIULCEROASA
Medicamentele antiulceroase actioneaza patogenic, fie prin combaterea dezechilibrului ntre factorii agresori si factorii protectori ai mucoasei, fie prin eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori (HP). Principalele clase de medicamente anti lcer!ase s nt" 1. antiacide 2. antisecretorii anticolinergice (neselecti!e si selecti!e), antagonisti de receptori H2, antigastrinice, inhibitorii de pompa protonica ("PP) #. protectoare ale mucoasei $. antibiotice anti HP NIVELUL DE ACTIUNE AL ANTIULCEROASELOR i) Factorii agresori sunt - hipersecretia clorhidropeptica (prin hiperplazia sau hipertrofia celulelor parietale, - hiperstimulare !agala, - cresterea secretiei de gastrina sau histamina) si - alterarea motilitatii gastrice (staza antrala n cadrul stenozei pilorice sau gastroparezei diabetice, reflu%ul duodenogastric). &ecretia de H'l este rezultatul acti!itatii celulelor parietale (o%intice), prin intermediul pompei protonice H() *+P,aza. Acti#itatea secret!rie este stim lata - !agal (prin intermediul receptorilor muscarinici), - endocrin (prin intermediul gastrinei secretata de celulele -) si - paracrin (prin intermediul histaminei), mesagerii secunzi fiind reprezentati de ionii de 'a si *MPc. Dimin area acti nii $act!ril!r a%res!ri se poate realiza prin - inhibarea secretiei gastrice acide ("PP, blocante H2, anticolinergice) - stimularea e!acuarii gastrice (pro.inetice) - neutralizarea secretiei acide se poate face cu a/utorul antiacidelor. &omatostatina este de asemenea benefica deoarece inhiba adenilat,ciclaza, scade disponibilul de *MPc si consecuti! scade si acti!itatea pompei protonice. ii) Factorii protectori sunt reprezentati de - stratul de mucus (care tamponeaza acidul clorhidric si pepsina), - secretia de bicarbonat, - !ascularizatia bogata si - turno!erul rapid al celulelor mucoasei.

Cresterea pr!tectiei %astrice se face prin admnistrarea de protectoare ale mucoasei si prostaglandine (care cresc !ascularizatia locala, stimuleaza secretia de mucus si bicarbonat). iii) Bacteria Helicobacter pylori actioneaza prin sinteza unei enzime , ureaza , care descopune ureea n dio%id de carbon si apa0 dio%idul de carbon astfel format alcalinizeaza mediul gastric (formeaza bicarbonat si creste pH,ul), stimul1nd astfel celulele parietale sa secrete si mai mult acid clorhidric0 se creaza astfel un cerc !icios, deoarece cresterea pH,ului duce la popularea masi!a a tractului digesti! cu HP iar stimularea prelungita a celulelor duce la cresterea populatiei de celule parietale si la agra!area ulcerului. 2radicarea infectiei cu HP se face prin tratament antibiotic timp de 1$ zile cu metronidazol(tinidazol si tetraciclina(amo%icilina(claritromicina. 'ompusii de bismut au si ei efect supresor asupra HP, dar nu trebuie asociati cu tetraciclina deoarece i scad biodisponibilitatea dupa administrare orala. ANTIACIDE *ctiunea antiacidelor consta n neutralizarea secretiei gastrice acide cu cresterea consecuti!a a pH,ului si inhibarea actiunii proteolitice a pepsinei. Pe l1nga efectul de tamponare a aciditatii gastrice, antiacidele pot modifica tranzitul intestinal (compusii cu magneziu determina diaree, iar cei cu aluminiu constipatie) si pot alcaliniza urina. 3n functie de gradul de absorbtie din lumenul gastric n s1nge, antiacidele pot fi i& sistemice" pot produce alcaloza metabolica si sindrom calciu,alcali (n conditiile unui aport crescut de calciu). ii& nesistemice" nu modifica echilibrul acidobazic, nu determina alcaloza. *ntiacidele pot produce numeroase interactiuni medicamentoase, prin mecanisme !ariate cresterea pH,ului poate altera biodisponibilitatea medicamentelor administrate oral, alcalinizarea urinii poate modifica !iteza epurarii renale a unor medicamente iar accelerarea(ngreunarea tranzitului intestinal poate influenta absorbtia enterica a diferitelor substante. 3n acest sens, se recomanda ca administrarea oricarui alt medicament sa fie facuta la 2 ore de la administrarea antiacidului. Pentru a mari timpul de actiune la ni!el gastric al antiacidelor, se pot administra concomitent agenti spumogeni sau anticolinergice. Pe l1nga utilizarea n boala ulceroasa, antiacidele sunt indicate si n boala de reflu% gastroesofagian, sindromul 4ollinger,2llison si pentru profila%ia pneumoniei de aspiratie la pacientii din *+". Principalele s 'stante antiacide sunt ( )idr!*id l de al mini , antiacid nesistemic cu actiune slaba, lenta si de durata lunga. E$ecte ad#erse constipatie, depletie de fosfati, osteoporoza, encefalopatie si miopatie n cazul insuficientei renale, scaderea biodisponibilitatii (prin mecanism independent de alcalinizarea mediului gastric) izoniazidei, tetraciclinei, indometacinului, clorpromazinei, digo%inei si propranololului. ( )idr!*id de ma%ne+i , antiacid nesistemic cu actiune intensa, rapida si de durata medie. 2fecte ad!erse diaree, deprimare &5'. ( 'icar'!nat de s!di , antiacid sistemic cu actiune rapida, intensa si de durata scurta. E$ecte ad#erse sindrom calciu,alcali, cresterea !alorilor tensionale la cardiaci.

( car'!nat de calci , antiacid nesistemic cu actiune intensa, rapida si de durata medie. E$ecte ad#erse rebound al secretiei gastrice acide datorita cresterii gastrinemiei, constipatie, alcaloza, hipercalciurie (litiaza renala). ANTISECRETORII i& ,l!cantele -. )istaminer%ice actioneaza prin blocarea receptorilor H2 de la ni!elul celulelor parietale si mpiedica efectul histaminei de stimulare a secretiei gastrice. &cad at1t secretia clorhidrica bazala, c1t si pe cea nocturna. Principalii repre+entanti ai acestei clase de substante sunt - cimetidina (abandonata deoarece are efect inhibitor enzimatic si poate creste efectul altor medicamente administrate simultan care se metabolizeaza la ni!el hepatic diazepam, fenitoina, carbamazepina, teofilina, chinidina, calciu,blocante, labetalol, propranol, metoprolol, metronidazol), - ranitidina/ - $am!tidina/ - ni+atidina. E$ectele ad#erse ale blocantelor H2 sunt cefalee, greata, fatigabilitate, insomnii, ameteala, stari confuzionale, mialgii, rash cutanat, prurit, efecte antiandrogene prin cresterea secretiei de P67 (ginecomastie, galactoree, impotenta), diaree(constipatie, trombocitopenie, alopecie, artralgii, citoliza hepatica. ,l!cantele )istaminer%ice se administrea+a seara/ 0nainte de c lcare . &unt utile si n boala de reflu% gastroesofagian, n sindromul 4ollinger,2llison si n preanestezie pentru a scadea riscul aspirarii continutului gastric. D!+ele echipotente pentru blocantele H2 n ulcer acti! sunt cimetidina $88 mg de 2 ori(zi, famotidina 28 mg de 2 ori(zi, nizatidina 198 mg de 2 ori(zi sau ranitidina 198 mg de 2 ori(zi. Pentru pre!enirea recurentei dozele se n/umatatesc. ii& In)i'it!rii de p!mpa pr!t!nica 1IPP& actioneaza prin blocarea pompei H() *+P,aza, duc1nd la o scadere eficace a secretiei acide gastrice. "PP,urile sunt indicate n tratamentului ulcerului gastric(duodenal, n boala de reflu% gastroesofagian si n sindromul 4ollinger,2llison. "nhibitorii H() *+P,azei sunt prodroguri dupa ce sunt absorbiti n s1nge, ei sufera un proces de protonare (forma acti!a biologic) si se leaga de gruparile tiol (,&H) ale resturilor de cisteina din componenta pompei protonice, pe care o blocheaza (blocarea este re!ersibila la administrarea de glutation). +impul de n/umatatire al *+P,azei este de 1: ore, astfel ca acti!itatea secretorie a celulelor parietale este blocata pentru mai mult de 2$ ore. Principalii repre+entati ai clasei sunt omeprazolul (are efect inhibitor enzimatic), lansoprazol, pantoprazol. E$ectele ad#erse sunt hipergastrinemie secundara, hiperplazia mucoasei gastrice, tulburari gastrointestinale (greata, diaree, dureri abdominale), tulburari ner!os centrale (cefalee, ameteala, somnolenta), eruptii cutanate si crestere tranzitorie a transaminazelor.

"PP,urile se administreaza dimineata, nainte de micul de/un. ;ozele echipotente pentru "PP sunt esomeprazol $8 mg(zi, lansoprazol #8 mg de 2 ori(zi, omeprazol 28 mg de 2 ori(zi, pantoprazol $8 mg de 2 ori(zi sau rabeprazol 28 mg de 2 ori(zi. iii& Parasimpat!liticele scad secretia bazala si secretia stimulata de acid clorhidric prin blocarea receptorilor muscarinici. &caderea !itezei de e!acuare a continutului gastric este a!anta/oasa pentru ulcerul duodenal, dar riscanta pentru ulcerul gastric n absenta protectiei antiacide. *lte deza!anta/e ale anticolinergicelor ar fi ca agra!eaza boala de reflu% gastroesofagian (prin rela%area sfincterului esofagian inferior) si scad secretia de mucus si bicarbonat. *tropina, substanta parasimpatolitica neselecti!a, a fost abandonata n tratamentul antiulceros datorita efectelor ad!erse (uscaciunea gurii , %erostomie, midriaza, cresterea presiunii intraoculare, mpiedicarea !ederii de aproape, constipatie, dificultati de mictiune, tahicardie) si contraindicatiilor multiple (glaucom, adenom de prostata, <6-2, stenoza pilorica). *u urmat apoi compusii cu structura cuaternara de amoniu , propantelina, metantelina, butantelina , care a!eau o eficacitate similara atropinei n ceea ce pri!este scaderea secretiei acide, si pastrau doar efectele ad!erse digesti!e (constipatie, nt1rzierea e!acuarii gastrice, fa!orizarea reflu%ului gastroesofagian). =ltima generatie de anticolinergice este cea a antagonistilor muscarinici selecti!i , pirenzepina si telenzepina, care blocheaza doar receptorii muscarinici M1 din peretele gastric. ;ozele uzuale de pirenzepina sunt 98 mg P> de 2,# ori(zi, iar pentru telenzepina # mg(zi. i#& Anti%astrinicele sunt substante care blocheaza receptorii gastrinici de la ni!elul celulelor parietale. Repre+entant l clasei , proglumida , blocheaza at1t receptorii pentru gastrina, c1t si pe cei pentru colecisto.inina. ;oza uzuala este de $88 mg P> de# ori(zi, naintea meselor principale. #& In)i'it!ri an)idra+ei car'!nice , de tipul acetazolamidei , au fost abandonati n terapia antiulceroasa. Mecanismul de actiune consta n blocarea anhidrazei carbonice, enzima care inter!ine n procesul de formare a ionilor de H necesari sintezei de H'l. *cetazolamida are si proprietati antiepileptice, diuretice si antiglaucomatoase. 'a reactii ad!ese pot aparea parestezii ale e%tremitatilor, astenie, somnolenta, mialgii, reactii alergice, discrazii sang!ine. #i& Anal!%ii pr!sta%landinel!r au at1t efecte protectoare (cresc secretia de bicarbonat si mucus, amelioreaza !ascularizatia locala), c1t si efecte antisecretorii (prin inhibarea adenilat ciclazei, scaderea concentratiei de *MPc si diminuarea consecuti!a a stimularii pompei protonice). 6eprezentatii clasei , misoprostol (P-21) si enprostil (P-22) , sunt indicati n special n profila%ia si tratamentul ulcerului produs de *"5&. 'a reactii ad!erse pot aparea diaree, greata, stimulare uterina (efect ocitocic), hipotensiune. &e administreaza cu prudenta la pacientii cu insuficienta hepatica,

insuficienta renala, boli coronariene sau cerebro!asculare. Pentru pre!enirea ulcerului la *"5&, misoprostol se administreaza n doze de 288?g de # ori(zi. #ii& Anal!%ii de s!mat!statina (octreotid) mimeaza efectele && (hormon secretat at1t la ni!el cerebral, c1t si la ni!el pancreatic) , inhiba secretia peptidelor enteropancreatice (gastrina, serotonina, @"P, glucagon, insulina). >ctreotidul este indicat n gastrinoame (sindrom 4ollinger,2llison, ulcer multiple si cu localizare atipica), n controlul hemoragiilor digesti!e superioare se!ere, n alte tumori endocrine gastroenteropancreatice (@"Pom, glucagonom, insulinom) si n acromegalie. 2fectele ad!erse pot consta n alterarea tolerantei la glucoza, anore%ie, greata, !arsaturi, meteorism, dureri abdominale, diaree, rareori hepatita cu icter.

PROTECTOARE ALE MUCOASEI

&unt substante care fa!orizeaza factorii protectori la ni!elul mucoasei gastrice si e%ercita efecte citoprotectorii. Principalii repre+entati sunt ( sar rile de 'ism t , subcitrat(subsalicilat de bismut cresc secretia de mucus si bicarbonat, scad acti!itatea proteolitica a pepsinei si formeaza (la pH acid) o pelicula aderenta la suprafata leziunii ulceroase, care mpiedica retrodifuzia H si agresiunea clorhidropeptica. *u si efect supresor asupra Helicobacter pylori. E$ecte ad#erse pot aparea diaree(constipatie, colorarea scaunului n brun, negru, e%trem de rar tulburari neurologice. &e administreaza oral, cu /umatate de ora naintea meselor principale. 'ompusii cu bismut sunt contraindicati la pacientii cu insuficienta renala (datorita riscului acumularii bismutului n organism). ( s cral$at (comple% de sucroza octasulfat cu hidro%id de aluminiu) , n mediu acid elibereaza aluminiu si polimerizeaza, form1nd un gel aderent de suprafata mucoasei (n special la ni!elul leziunilor ulceroase). 'reste productia de mucus si bicarbonat, stimuleaza formarea de prostaglandine, fi%eaza sarurile biliare si pepsina si are si actiune antibacteriana fata de HP. E$ectele ad#erse sunt rare constipatie, %erostomie, !arsaturi, cefalee, eruptii cutanate, into%icatie cu aluminiu (tratamente prelungite cu doze mari, n conditii de insuficienta renala). +rebuie folosit cu prudenta la diabetici, datorita continutului glucidic. 3n ulcerul acti!, sucralfatul se administreaza 1g de $ ori(zi, naintea meselor principale si la culcare (ma%im : saptam1ni), iar ca tratament de ntretinere doza recomandata este de 1g de 2 ori(zi, cu 1 ora naintea meselor. *ntiacidele si alimentele cresc pH,ul gastric si limiteaza acti!area sucralfatului, de aceea ntre administrarea lor trebuie lasat un inter!al de #8 min , 1 ora.

ANTI,IOTICE anti-P

Ma/oritatea pacientilor ulcerosi prezinta infectie cu Helicobacter pylori, de aceea eradicarea bacilului este o componenta importanta a tratamentului. ;eoarece HP dez!olta rapid rezistenta, se folosesc combinatii de antibiotice metronidazol(tinidazol si tetraciclina(amo%icilina(claritromicina.

ASPECTE CLINICE Pentru tratamentul unui ulcer HP poziti!, au fost standardizate 2 scheme terapeutice 1. Tripla terapie (P>, 1$ zile, rata eradicare de peste A8B) claritromicina 988 mg de 2 ori(zi C metronidazol $88 mg de # ori(zi C un "PP (esomeprazol $8 mg(zi, lansoprazol #8mg de 2 ori(zi, omeprazol 28 mg de 2 ori(zi, pantoprazol $8 mg de 2 ori(zi sau rabeprazol 28 mg de 2 ori(zi). ;ozele pentru celelalte antibiotice antiHP sunt amo%icilina 988 mg de # ori(zi sau tetraciclina 988mg de #,$ ori(zi. .. C#adr pla terapie" la tripla terapie se mai adauga subsalicilat de bismut 929 mg de #,$ ori(zi. +ratamentul antibiotic se ntrerupe dupa 1$ zile, restul se continua timp de $,: saptam1ni. 2!aluarea terapiei se face endoscopic (n special daca pacientul este simptomatic la finalul terapiei), iar daca leziunile ulceroase nu s,au nchis n proportie de peste 98B se !a practica biopsie (cu suspiciune de malignitate)0 daca ulcerul este benign si refractar la tratament se !a efectua rezectie chirurgicala. ;aca persista infectia cu HP se !a schimba schema de antibiotice. Pentru complicatiile bolii ulceroase se !a practica terapie endoscopica sau chirurgicala. Pentru tratamentul unui ulcer HP negati! (post *"5&, din sindrom 4ollinger,2llison, ulcer de stress sau asociat cu alte afectiuni) se administreaza blocante H2 timp de $,: saptam1ni pentru ulcer duodenal si 18,12 saptam1ni pentru ulcer gastric.

.. STIMULENTELE SI SU,STITUENTELE SECRETIILOR DIGESTIVE. ANTIVOMITIVELE. P U R G AT I V E L E . A N T I D I A R E I C E L E . A N T I S PA S T I C E L E . A N T I 2 L AT U L E N T E L E


A. STIMULENTELE SI SU,STITUENTELE SECRETIILOR DIGESTIVE Acid l cl!r)idric 1Acid m )3dr!c)l!ric m& ,lichid limpede, incolor, la aer fumegand, cu miros intepator, caracteristic, care se amesteca oricum cu apa si alcoolul0 ,este oficinal ca si acidul clorhidric diluat D *cidum -3dr!c)l!ric m dil t m D in concentratie de A.9 D 18.9B0 ,se foloseste ultima forma de H'l in hipoaciditate, anaciditate, timpanism la rumegatoare, o lingura la 1 D 2 litri apa (8.1 D 8.$B), pentru un animal mare0 ,la animalele mici se asociaza cu pepsina sau cu tincturile amare. Pepsina 1Pepsin m& ,produs enzimatic oficinal alcatuit din enzime proteolitice din mucoasa stomacala proaspata de bo!ine sau porcine purificate si diluate cu lactoza la titrul indicat0 ,pulbere amorfa alba sau alb,galbuie, cu miros slab caracteristic (asemanator bulionului de carne), cu gust dulceag, solubila in apa, aproape insolubila in alcool, eter si cloroform0 ,se utilizeaza in insuficienta secretorie a stomacului0 ,2 D 9 g la animalele mari0 ,8.2 D 8.9 g la caini.

Acid!peps ,produs eupeptic comercial sub forma de tablete a 8.9 g care contin clorhidrat de acid glutamic (substanta oficinala care se prezinta sub forma de cristale incolore, inodore, acre, care se topeste si totodata se descompune la 288E', solubila in apa 1(1.:, practic insolubila in alcool si eter) 8.9 g si pepsina 1B 8.1 g, in flacoane cu 28 bucati0 ,se utilizeaza in insuficienta secretorie a stomacului0 ,2 D 9 g la animalele mari0 ,8.2 D 8.9 la caini. ;igesti!ele fiziologice se gasesc in mod obisnuit in stomac si daca se constata insuficiente sub raportul concentratiilor, atunci se administreaza Fper osG la animalele cu astfel de tulburari in dozele aratate. *lte preparate oficinale si comerciale care amelioreaza unele tulburari de digestie de tipul dispepsiilor Tripsina 1Tr3psin m& ,enzima proteolitica secretata de pancreas sub forma de precursor inacti! numit tripsinogen, care este acti!at de entero.inaza sau de o redusa cantitate de tripsina0 ,pulbere aproape alba, higroscopica, solubila in apa si in ser fiziologic, oficinala0 ,corecteaza dispepsia consecuti!a insuficientei secretorii pancreatice. Pancreatina 1Pancreatin m/ Tri$erment/ Tri+im& ,preparat enzimatic din pancreas proaspat de porcine sau bo!ine si diluat cu lactoza la titrul indicat, continand amilaza, tripsina si lipaza0 ,pulbere amorfa alba sau slab galbuie, cu miros caracteristic si gust dulceag, putin solubila in apa, insolubila in alcool, eter si cloroform0 ,in apa da reactie neutra0 ,este oficinala0 ,este utilizata in insuficientele pancereatice e%ocrine0 ,in comert sunt dra/euri a H.9 g, flacoane cu #8 bucati. N tri+3m" ,preparat comercial li!rat ca dra/euri cu bromelina (ferment !egetal din ananas care largeste sfera acti!itatii eupeptice, neinacti!ata de aciditatea gastrica) 8.89 g, pancreatina concentrata 8.$ g, e%tract uscat de bila de bou 8.8# g, in flacoane cu 28 si 98 bucati0 ,este o asociatie de fermenti care amelioreaza insuficienta gastrica si pancreatica in unele dispepsii. Me*ase" ,dra/euri cu bromelina 8.89 g, pancreatina 8.198 g, acid dehidrocolic (Iiobilin, hidrocoleretic) 8.829 g, 'liochinol ('ifoform, @ioform, un antiseptic si antiamebian) 8.1 g, Ianchinona (tot antiseptic si antiamebian) 8.81 g, in cutii cu 28 si 188 bucati0 ,eupeptic, antiseptic intestinal fara a dezechilibra flora obisnuita intestinala. Papaina ,enzima proteolitica !egetala foarte acti!a, care se e%trage din planta 'arica papaya0 ,se foloseste la fel ca si celelalte enzime pentru corectarea dispepsiilor cauzate de insuficientele secretorii digesti!e. C!ta+3m $!rte ,dra/euri cu tripsina, lipaza, amilaza, celulaza si e%tract uscat purificat de bila0 ,utilizat in practica pentru aportul de fermenti pancreatici, bila si celulaza in pancreatite. 2estal l ,dra/euri cu lipaza pancreatica, amilaza pancreatica, proteaze pancreatice, hemiceluloza si bila de bou uscata si purificata0 ,utilizat ca mai sus. ,. ANTIVOMITIVELE

*nti!omiti!ele sunt medicamente capabile sa linisteasca greata si !oma. *ctioneaza predominant la ni#el l $!rmati nil!r centrale implicate in act l #!mei. a& 2en!tia+inele ne r!leptice " 4 cl!rpr!ma+ina ( clordelazin, largactil, plegomazin) - pr!cl!rpera+ina 1emetiral) - tietilpera+ina (torecan) '& Met!cl!pramida 1primeran, reglan&/ este asemanatoare chimic procainamidei si este un antiemetic eficient. Poseda si alte actiuni asupra aparatului digesti! stimuleaza peristaltismul gastric si rela%eaza sfincterul piloric. *ceste efecte sunt utile in starile dischinetice digesti!e dar si in scop e%plorator pentru intubarea duodenului, e%. radiologice. c& Sc!p!lamina 1este inr dit c atr!pina&/ este utila in !oma datorata ra l i de miscare. d& Anti)istaminicele 1r!mer%an/ $eniramina&/ sunt eficace in profila%ia raului de miscare. C. PURGATIVELE 7a%ati!ele si purgati!ele sunt medicamente care fa!orizeaza eliminarea scaunului. *u indicatii limitate. Pot fi utile in c!nstipatia $ ncti!nala ca o suplimentare a regimului igieno,dietetic si pentru a e!ita e$!rt l de de$ecatie la pacientii cu hernie, boli cardio!asculare, hemoroizi, fisuri anale, etc. Pot fi utilizate si in scopuri e%ploratorii si terapeutice golirea intestinelor pentru inter!entii chirurgicale, pentru e%amene radiologice, in unele into%icatii. 7a%ati!ele determina un scaun moale si format. Pugati!ele determina scaune multiple, de consistenta lichida sau semilichida. 2fectul se datoreaza accelerarii tranzitului intestinal si(sau maririi continutului in apa al materiilor fecale prin - stimularea directa a motilitatii - cresterea difuziunii si secretiei acti!e a apei si electrolitilor in lumenul intestinal - retinerea apei in intestin prin forte hidrofile sau osmotice - inmuierea directa a scaunului E*emple " metilcel l!+a/ a%ar l/ seminte de in/ !le l de ricin/ $ran% la 1sc!arta de cr sin&/ $en!l$taleina 1ci!c!la*&/ !le l de para$ina.

D. ANTIDIAREICELE Medicatia antidiareica simptomatica cuprinde - substante care mics!rea+a peristaltism l " e%. opioidele si anticolinergicele - substante care cresc #asc!+itatea c!ntin t l i intestinal si a pr!prietati ads!r'ante si pr!tect!are. a& Opi!idele medicamentel inr dite " Opi m l are proprietati constipante prin continutul in morfina. ;ozele mici scad peristaltismul cu cresterea tonusului sfincterelor. =tilizarea este limitata deoarece da dependenta. C!deina $!s$at are aceleasi efecte, iar riscul de dependenta este mult mai mic. L!peramida are aceleasi proprietati, nu da dependenta. '& Antic!liner%icele 1 parasimpatic!liticele&" Atr!pina are si efect antispastic, se foloseste tinctuta de beladona #8,H8 picaturi de #,$ ori pe zi. Sc!' til l 1 ' tilsc!p!lamina& este substituientul de sinteza al atropinei si are un efect selecti! asupra tractului digesti!. c& Antidiareicele prin cresterea c!nsistentei sca n l i/ c acti ne a's!r'anta si pr!tect!are " Ca!lin l 1silicat de al mini &/ Car' ne medicinal E. ANTISPASTICELE *ntispasticele sau spasmoliticele sunt substante care impiedica spasmul musculaturii netede. &unt acti!e fata de spasmele m sc lat rii netede %astr!intestinale/ 'iliare/ a tract l i rinar si a apart l i %enital $eminine. *ntispasticele se impart in doua grupe farmacodinamice a& antispastice parasimpatic!litice/ anticolinergice sau atropinice, care impiedica influentele !egetati!e e%citomotorii Atr!pina 1e*tract/ tinct ra&/ Sc!' til l/ Pr!pantelina/ etc. '& antispastice m sc l!tr!pe sau papa!erinice, care actioneaza direct asupra musculaturii netede Papa#erina 1155m% de 647 !ri8+i/ per !s/ im/ i# in per$ +ie/ direct i#" risc de aritmii/ 'l!c AV&/ N!4Spa

2. ANTI2LATULENTELE &unt medicamente capabile sa usureze eliminarea gazelor din stomac si intestin Car' nele medicinal/ Tri$erment/ Ceai ri de anas!n/ menta/ etc.