Academia de Studii Economice Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

PROMOVAREA IMAGINII UNEI ZONE URIS I!E PRIN !AMPANII "E RE#A II PUB#I!E

Bucuresti $%&%

!UPRINS

&' "e(inirea )ro*lemei+++++++++++++++++++++''''''''''''''''''''''''''''',

$' Anali-a situatiei .anali-a S/O 0+++++++++++++++''''''''''''''''''''''1

2' Sta*ilirea o*iecti3e++++++++++++++++++++++'''''''''''''''''''''''''&%

,' Preci-area )u*licului tinta++++++++++++++++++''''''''''''''''''''''&&

4' Identi(icarea strategiei de comunicare+++++++++++'''''''''''''''''&$

5' Sta*ilirea te6nicilor de comunicare si a canalelor media+'''''''''''&2

7' Sta*ilirea *ugetului si a calendarului++++++++++++'''''''''''''''''''&,

1' E3aluare control++++++++++++++++++++++'''''''''''''''''''''''''&4

si

8' Bi*liogra(ie''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''&7

&' "EFINIREA PROB#EMEI

"ESPRE MO#"OVA

Introducere
Moldova este o regiune din nord9estul Romaniei, ce se in3ecinea-a cu Ucraina si Re)u*lica Moldo3a in )artea de nord si nord9est, in 3est cu ransil3ania iar in )artea de sud cu Muntenia' Regiunea este caracteri-at: )rintr9o ;m*inare armonioas: a (ormelor de relie(' E<trem de 3ariat su* toate as)ectele = altitudine, mor(ologie, dis)unere s)a>ial: = relie(ul Modo3ei consta in -one de cam)ie .!am)ia colinara a Moldo3ei0, )odis .Podisul Barladului0, si munti .!ar)atii Orientali0'

Date pe scurt
Nume? Moldo3a Su)ra(ata?21&%% @m )atratiA&,7%% mile )atrate Po)ulatia? a)ro<imati3 ,'8 milioane' Princi)alele orase? Iasi, Sucea3a, Bacau, Galati, Braila, Piatra Neamt urismul in Moldo3a este (ocali-at asu)ra )eisaBelor naturale si in )rimul rand asu)ra istoriei sale indelungate' Se )oate considera c: *a-ele turismului ;n aceasta -ona, au (ost )use ;nc: din E3ul Mediu, atunci cCnd domnitorii Moldo3ei au ctitorit edi(icii culturale Di militare, de3enite ulterior o*iecti3e turistice de interes na>ional' Varietatea si *ogatia atractiilor turistice, naturale dar si culturale si istorice aduce Moldo3a )e unul din )rimele locuri in clasamentul -onelor turistice din Romania' Fondul turistic natural Boac: un rol mai mare )entru oraDele din -ona car)atic:, (ie )rin )eisaBele montane din Burul aDe-:rii .la Bica-, !Cm)ulung Moldo3enesc, Vatra "ornei, Piatra Neam> sau Sl:nic Moldo3a0, (ie )rin )articularit:>ile climei montane, (ie, ;n (ine, )rin i-3oare minerale )entru cura *alnear:' In -ona Moldo3a se gasesc )eisaBe deose*it de )itoresti, Muntii !ar)atii Orientali cu Muntii Nemira, !iucului, Muntii Vrancei si Muntii arcau (iind )lini de (rumuseti si monumente ale naturii? c6eile si cascadele "o(tanei, -onele cu i-3oare minerale de )e Valea Slanicului, )e Valea Oitu-ului si )e Valea "o(teanei, a)a Bar-autei, cu re)e-isuri si cascade si lacul Balatau (iind doar cate3a e<em)le' Moldo3a este o -ona com)le<a in ceea ce )ri3este atractiile turistice' Elementul de *a-: al (ondului turistic cultural este re)re-entat )rin monumente istorice .cet:>i (eudale, m:n:stiri (orti(icate, *iserici cu 3aloare artistic:, monumente comemorati3e0, mu-ee cu di(erite )ro(ile, case memoriale, institu>ii de cultur: Di art:' Ele sunt s)eci(ice oraDelor cu un trecut istoric de seam:, ;n )rimul rCnd )entru IaDi Di Sucea3a, a)oi )entru Piatra9Neam>, Crgu9Neam>, Siret, Roman, ECrl:u, Gala>i, Bac:u, EuDi, Vaslui, etc' Unele oraDe ):strea-:
4

monumente (eudale din )erioada cCnd erau sate, de e<em)lu R:d:u>i, Solca, PaDcani Di G6eorg6e G6eorg6iu "eB .Bor-eDti0' Fn unele ca-uri, dac: oraDul nu o(er: un (ond turistic e<ce)>ional el )oate ser3i dre)t *a-: ;n 3i-itarea unor o*iecti3e de mare 3aloare din imediata a)ro)iere, ca Gura Eumorului )entru Vorone> si M:n:stirea Eumorului' Nordul Moldo3ei este o sursa ine)ui-a*ila )entru turismul romanesc' Aceasta regiune este (oarte cunoscuta datorita manastirilor, cetatilor si *isericilor deose*it de (rumoase? Humor .&4240, Moldovita .&4270, Arbore .&4,&0, Voronet .&4,7%0, Sucevita .&4850, Putna, Probota, Patrauti, Biserica "omneascaG mu-ee )recum cele de Arta, Etnogra(ie, Stiinte ale naturii, Istorie, !ase Memoriale !alistrat Eogas, George o)arceanu , Mi6ail Sado3eanu, Ion !reanga'

Voronet

!titorie a domnitorului Ste(an !el Mare din anul &,11, manastirea se a(la )e malul unui rau, in a)ro)ierea orasului Gura Eunorului' Ea include altarul, naosul cu $ turnuri, )ronaosul )re-entand asemanari cu )lanul *isericii Patrauti' Structura interioara, stal)ii, usile si ramele (erestrelor sunt de ins)iratie gotica' Peretii e<teriori sunt un ade3arat e<em)lu de arta decorati3a )lina de 3iata si culoare'

Humor
!onstructie datand din anul &4&2, Biserica Adormirii Maicii "omnului este (ara turn in stilul *isericilor din -ona' Biserica a (ost cladita de un no*il din *locuri masi3e de )iatra decorate la e<terior cu discuri emailate din ceramica si )ictate in interior' In sec' al HV9lea manastirea Eumorului era )rintre cele mai cunoscute din Budet insa a (ost distrusa in sec al HVI9lea' A (ost ulterior reno3ata de cate3a ori iar Vasile #u)u a (orti(icat manastirea construind un -id de Bur im)reBur dotat cu turn de su)ra3eg6ere' In &774 a (ost des(iintata de administratorul austriac al -onei si a*andonata' !omunitatea mona6ala a

(ost re(ondata in &8$$ iar in &882 Manastirea Eumorului a (ost inclusa im)reuna cu alte sase *iserici in )atrimoniul UNES!O'

Putna

Manastire construita intre &,559&,58 de catre domnitorul Stefan cel Mare, mareata ctitorie se a(la la 2% @m de)artare de Radauti langa raul Putna' Intentia domnitorului in a o construi a (ost )entru a9i ser3i ca loc de inmormantare' "u)a trei ani de la terminarea constructieia (ost distrusa si imediat re(acuta' A (ost distrusa din nou iar imaginea actuala se datorea-a reconstructiei de catre Vasile #u)u si a succesorilor sai'

Moldovita

!titorie a domnitorului Petru Rares din &42$, manastirea Moldo3ita este cea a caror (resce e<terioare s9au )astrat cel mai *ine in tim)' !onstructia are la *a-a o mai 3ec6e *iserica initial ridicata din ordinul domnitorului Ale<andru cel Bun care insa a (ost distrusa' Pe ruinele 3ec6ii *iserici a (ost construita actuala manastire Moldo3ita, asa cum a (ost si ca-ul manastirilor Pro*ota si Eumor'

Sucevita

!onstruita de Irimia, Simion si G6eorg6e Mo3ila in &412 *iserica e singurul lacas de cult )ictat care nu a (ost cladit de catre un domnitor' Frescele e<terioare sunt 3iu colorate si *ine )atrateG (iecare )erete este de a)roa)e &%% metri lungime, trei metri latime si sase metri inaltimeG )eretii se s)riBina in stal)i si turnuri masi3e, (iecare din cele cinci turnuri a3and un )lan di(erit' !el mai im)o-ant turn este cel de nord93est (iind cel ce contine si clo)otul manastirii'

Monumente istorice de 3i-itat in Moldo3a sunt? Cetatea Neamt . argu Neamt0, Palatul !neBilor .Masi3ul !ea6lau0, !etatea medie3ala de la Gadinti 9 Roman' !ei care 3or sa se trate-e )ot o)ta )entru statiunea statiunea Durau, Slanic Moldova' "esigur, sa nu uitam si de o minunatie naturala in inima Muntilor !ea6lau 9 Cascada Duruitoare'

Cetatea Neam
Am)lasat: ;n a)ro)ierea oraDului Crgu Neam>, !etatea Neam> a (ost ridicat: ;n tim)ul domnitorului Petru MuDat, ;ntemeietorul dinastiei MuDatinilor, Di consolidat: ulterior de Ale<andru cel Mare Di mai tCr-iu de Vasile #u)u' Este cel mai *ine conser3at sistem de (orti(ica>ii de )e ;ntreg teritoriul Moldo3ei. A (ost )entru mult tim) un centru al uni3ersului local, (a3ori-at: (iind Di de *og:>ia natural: a >inutului, ceea ce a determinat de-3oltarea 3ie>ii economice Di s)irituale ;n aDe-:rile din Burul ei'

Slanic Moldova
In tim) ce )entru unii statiunea Slanic Moldo3a este o a doua casa si in acelasi tim) locul ideal )entru 3acantele de 3ara si de iarna, )entru altii ea re)re-inta inca un loc misterios, o statiune des)re care au au-it ca merita 3a-uta si des)re care au citit )e internet, sau doar imaginea neconturata a unui concediu inde)artat' Nu incercam sa )romo3am un loc uitat ci sa cream o imagine de ansam*lu, care sa de3ina (amiliara si sa ras)unda la intre*area care se naste in mintea (iecaruia atunci cand aude )entru )rima data des)re aceasta statiune?

 Vatra Dornei
Su)ranumita si IPerla Buco3ineiJ, Vatra "ornei este cunoscuta datorita i-3oarelor cu a)e minerale car*oga-oase, a )re-entei Muntilor Rarau, Giumalau si !alimani, cu numeroase trasee montane .de 3ara sau de iarna 9 Muntii !alimani, Rarau, Giumalau, Bistritei, Su6ard, Var(ul Ousorul0, dar si cu )artii de sc6i desc6ise )entru )asionatii s)orturilor de iarna'

$'ANA#IZA SI UA IEI
.ANA#IZA S/O 0

Pentru a 3alori(ica ;n mod e(icient )oten>ialul turistic de care dis)une regiunea Moldo3ei este necesar: reali-area unei anali-e minu>ioase a modului de 3alori(icare a resurselor e<istente, )entru a sesi-a e3entualele o)ortunit:>i Di amenin>:ri, de care tre*uie s: >inem cont ;n de-3oltarea turismului cultural9religios' Fn 3ederea sta*ilirii o*iecti3elor ce urmea-: a (i atinse Di strategiile de urmat )entru 3alori(icarea e(icient: a )oten>ialului turistic cultural9religios al acestei -one se e(ectuea-: anali-a S/O ' Re-ultatul acestei anali-e se 3a re(lecta ;n trans(ormarea amenin>:rilor ;n o)ortunit:>i )rin utili-area e(icient: a resurselor de care dis)une'

Evidenierea punctelor tari

!a )uncte (orte )utem men>iona urm:toarele as)ecte ? &' Poten>ialul turistic antro)ic di3ersi(icat Di anume ? multitudinea edi(iciilor religioase cu )uternic: am)rent: a trecutului istoric, multitudinea edi(iciilor de cultur: care relie(ea-: 3ia>a )ersonalit:>ilor' $' Poten>ialul turistic natural deose*it ? di3ersitatea )e care o au elementele cadrului (i-ico9 geogra(ic din regiunea Moldo3a im)rim: )eisaBului de aici unele tr:s:turi de o deose*it: im)ortan>: turistic:' ADa este, de e<em)lu, 3aria>ia mare )e o distan>: relati3 mic:, a ;n:l>imii relie(ului, a co3orului 3egetal Di a )re-en>ei luciului argintiu al undei ia-urilor din a)ro)iere' Mai mult decCt atCt, e<isten>a unor )uncte *une de *el3edere, constituie )entru turiDtii sosi>i ;n aceast: 3ec6e Di im)ortant: regiune un )rileB de a admira, de acolo de sus, di3ersitatea )ri3eliDtilor din Bur' 2' Posi*ilitatea )ractic:rii turismului itinerant' ,' Posi*ilitatea )ractic:rii 3Cnatului Di )escuitului s)orti3 este (a3ori-at de *og:>ia (aunei Di condi>iile )rielnice de-3olt:rii acesteia'
8

4' radi>ii Di o*iceiuri s)eci(ice -onei, caracteristice (iec:rui anotim) constituie )entru orice )ersoan: un interes deose*it' 5' E<isten>a unui num:r mare de locuri de ca-are )rin di3ersitatea unit:>ilor de )ro(il de toate categoriile, )entru )ersoane cu 3enituri modeste sau mai mari' 7' O(erta gastronomic: (oarte 3ariat:, cu meniuri *ogate, de la )re)arate culinare tradi>ionale )Cn: la s)ecialit:>i din toate -onele geogra(ice ale >:rii, c6iar ale lumii, care s: satis(ac: toate gusturile'

Evindetierea punctelor slabe

!a )uncte sla*e ne )utem o)ri la urm:toarele as)ecte ? &' Ba-a te6nico9material: nu este ada)tat: tuturor categoriilor de turiDti' $' #i)sa miBloacelor in(orma>ionale ? re3iste de s)ecialitate, )liante, *roDuri, (luturaDi care s: asigure )romo3area cores)un-:toare a )oten>ialului turistic local' 2' Insu(icien>a materialelor )romo>ionale Di a unor )rograme de mar@eting cores)un-:toare, ;n cadrul ;ntre)rinderilor de turism din -on: ;n 3ederea )romo3:rii itinerariilor de agrement, includerea ;n itinerarii cu -one turistice cunoscute ;n3ecinate ,' Moderni-area insu(icient: a )atrimoniului s)eci(ic turistic .li)sa *a-elor s)orti3e moderne, insu(icienta a*ordare a as)ectelor legate de agrement, c:i de acces, etc0 4' inerii care se )reg:tesc ;n domeniul turismului r:mCn, de o*icei ;n centrele studen>eDti, )entru a se )er(ec>iona ;n 3ederea o*>inerii unei *urse de studii ;n str:in:tate Di )entru a c:):ta e<)erien>:, acce)t: di3erse locuri de munc: ;n domeniu su* ni3elul lor de )reg:tire' 5' In(rastructura nu este modern:, iar condi>iile nu sunt de ni3elul Uniunii Euro)ene'

portunit!ile "onei turistice #

&' Moderni-area unit:>ilor din domeniul turismului Di interesul )entru asigurarea ser3iciilor doar de c:tre )ersonal cali(icat' $' Atitudinea (a3ora*il: a administra>iei regionale (a>: de in3esti>iile ;n turism, )entru cunoaDterea istoriei, culturii care are r:d:cini adCnci ;n -ona Moldo3ei' 2' radi>iile Di o*iceiurile s)eci(ic moldo3eneDti )ot constitui un element de atrac>ie )entru turiDtii interna>ionali' ,' Atragerea tinerilor a*sol3en>i ;n domeniul turismului )entru e<)loatarea -onei turistice ' 4' !ola*orarea agen>ilor economici cu unit:>ile Dcolare care )reg:tesc ele3ii )entru meseriile din domeniul urism Di alimenta>ie ;n 3ederea recrut:rii de )ersonal cali(icat' 5' "orin>a oamenilor de a se retrage ;n miBlocul naturii miri(ice'

Amenin!ri "onei turistice?

&' Pre(erin>ele turiDtilor romCni )entru )etrecerea 3acan>elor ;n str:in:tate' $' E<isten>a unui num:r (oarte restrCns de structuri de )rimire turistic:, de categorie su)erioar: sau de lu<' 2' Resurse (inanciare limitate alocate moderni-:rii structurilor de )rimire turistic: e<istente ;n aceast: -on:, care s: satis(ac: cerin>ele clien>ilor cu )reten>ii deose*ite' ,' Ine<isten>a unor materiale )romo>ionale adec3ate adresate )unctual (iec:rui segment de )ia>: 3i-at, iar ;n ca-ul o(ertei interna>ionale, )o)ula>iei (iec:rei >:ri, )e )ia>a c:reia se doreDte )enetrarea, ;n (un>ie de )articularit:>ile acesteia'

2'S ABI#IREA OBIE! IVE#OR

"e(inirea o*iecti3elor re)re-inta o necesitate a*soluta )entru )lani(icarea e(icienta a cam)aniei si )entru masurarea re-ultatelor eiG o cam)anie *una este cea care isi atinge o*iecti3ele (i<ate in eta)a de )lani(icare, nu cea care castiga un )remiu de e<celenta' Un )lan de cam)anie se construieste in general in Burul o*iecti3elor, nu al )u*licului tinta = ast(el ne 3om intre*a mai intai ce o*iecti3 tre*uie sa inde)linim si a)oi care este )u*licul cel mai indicat )entru o*iecti3ul )ro)us' O*iecti3ul este di(erit de sco)' Sco)ul re)re-inta o intentie si o orientare generala, iar o*iecti3ul se re(era la re-ultatul )recis )e care institutia cauta sa9l o*tina . este )articular si concret0' O*iecti3ele 3i-ea-a deci re-ultate )recise, masura*ile, o*ser3a*ile, )ro)rii unei institutii anume' .SMAR = s)eci(ic, measura*le, ac6ie3a*le, realistic, time e((ecti3e0' Prin atingerea lor, se 3a o*tine re-ultatul dorit' Aceste doua o*iecti3e sta*ilite 3i-ea-a turistii = atat o crestere numerica, cat si o modi(icare a im)resiilor (ormate in cultura generala a acestora ' Primul o*iecti3 sta*ilit =atragerea de noi 3i-itatori , cresterea numarului acestora =(ace )arte din categoria o*iecti3elor moti3ationale, intrucat in3ita la o sc6im*are de atitudine, de com)ortament' Al doilea o*iecti3 = cresterea 3i-i*ilitatii9 re)re-inta un o*iecti3 in(ormational, (iind centrat )e )romo3area regiunii, )e )u*licitate' !ele doua categorii de o*iecti3e nu au caracter e<clusi3, ci com)lementar, nu se e<clud una )e alta, ci sunt administrate (le<i*il' In de(inirea o*iecti3elor, e<ista trei situatii )osi*ile? Pu*licul nu cunoaste o*iecti3ele turistice = situatie in care tre*uie mai intai sa9l in(ormam, sa9i aratam ca e<ista ser3iciul o(erit, (acem a)el la ratiunea sau imaginatia sa )entru a9i atrage atentia asu)ra ser3iciului o(eritG este o eta)a in care )u*licul tre*uie in(ormat des)re regiune' Pu*licul cunoaste teritoriul, dar e )osi*il sa nu9l )laca' Ast(el, tre*uie stimulate o atitudine )o-iti3a sau inlaturata atitudinea negati3a care se )oate sa (i a)arut deBa' Pu*licul tinta tre*uie con3ins cu )ri3ire la a3antaBele recunoscute ale )rodusului )re-entatG tre*uie e3aluat corect )rocentul de ostilitate, ignorare, indi(erenta sau atitudinile )o-iti3e, )re(erentiale' Pu*licul cunoaste -ona turistica, acesta ii este )e )lac, dar nu9o 3i-itea-a' Va tre*ui sa con3ingem )u*licul tinta sa includa -ona in )lanurile sale de 3acanta'

10

Anual, un numar total de a)ro<imati3 & milion turisti romani si straini aleg ca destinatie de 3acanta -onele turistice ale Romaniei' "intre acestia, 2%K se orientea-a s)re -ona Moldo3ei si Buco3inei, atrasi de istoria -onei, *ogatiile culturale si centrele de rela<are si tratament' O*iecti3ul )rinci)al al cam)aniei este cresterea cu cel )utin 4%K a numarului acestor turisti, )rin atragerea de noi 3i-itatori, dar si (ideli-area celor care deBa au 3i-itat o*iecti3ele im)ortante ale acestei -one' In acest sco), cam)ania urmareste in(ormarea noilor turisti cu )ri3ire la atractiile o(erite de tinutul moldo3enesc, iar )rin )arteneriatul cu agentiile de turism o(ertele de 3i-itare sa (ie luate in calcul si de catre cei care s9au *ucurat deBa de (rumusetile -onei' E<ista eta)e di(erite destinate )ro3ocarii unor sc6im*ari in com)ortamentul )u*licului? in(ormare, comunicare, sc6im*are' In(ormarea este conditia esentiala )entru eta)a numarul $, comunicarea, iar aceasta este singura care )ermite sc6im*area' O data ce se trece de la o eta)a la alta, *a-a )iramidei se ingustea-a? este relati3e usor sa )ui in )ractica o )olitica sim)la de in(ormare, dar mult mai di(icil sa a)lici o )olitica de sc6im*are'

,'PRE!IZAREA PUB#I!U#UI IN A
In conturarea )ortretului9ro*ot al turistului ce doreste sa 3i-ite-e -ona istorica si o*iecti3ele turistice din Moldo3a si Buco3ina, am indenti(icat mai multe categorii de )ersoane' In )rimul rand, turistii ce ar )utea (i atrasi de aceasta -ona sunt cei care cauta o(erte ImioriticeJG acestia sunt *ugetari sau ocu)a o )o-itie de miBloc intr9o com)anie multinationala,cu 3arste cu)rinse intre 2% si ,4 de ani, cu 3enituri medii s)re mariG acestia au o )erioada de 3acanta de a)ro<imati3 4 sa)tamani anual, din care in general 2 sunt )e )erioada 3erii .iunie9august0' Zona Moldo3ei *ene(icia-a de un )otential maBor de atragere a acestor turisti )rin multitudinea de atractii turistice, dar si )rin i-olarea acestora de orasele mult )rea aglomerate' "e asemenea, unele dintre aceste o*iecti3e turistice o(era 3i-itatorilor )osi*ilitatea de ca-are in sta*ilimentele a(late in )ro)rietatea lor, o(erind o e<)erienta inedita celor care nu au co)ilarit sau nu au a3ut contact cu mediul rural traditional romanesc' O alta categorie de turisti o re)re-inta )ersoanele religioase, in general )ensionarii cu 3arste cu)rinse intre 4%91% ani, ce sunt atrasi de lacasurile de cult ada)ostite intre colinele Su*car)atilor Moldo3ei' Bene(iciind de reduceri su*stantiale ale tic6etelor de calatorie )use la dis)o-itie de !aile Ferate Romane, dar si de tic6ete )entru tratamente gratuite in statiunile *alneo9climaterice din -ona, -ona 3i-ata re)re-inta o atractie maBora )entru aceasta categorie de )u*lic' !ele*rele manastiri Voronet, Suce3ita, Putna, Aga)ia, samd, sunt 3i-itate anual de un numar mare de )ersoane trecute de )rima tinerete ce doresc ca rugaciunile )e care le adresea-a di3initatii sa (ie rostite in cladiri seculare, (rumoase atat din )unct de 3edere estetic, cat si s)iritual' "e asemenea, din dorinta de a9si trata )ro*lemele de sanatate sau )ur si sim)lu )entru rela<are du)a -eci de ani de munca, statiunile moldo3enesti sunt ire-isti*ile, atat )rin tratamentele e(iciente, cat si )rin ra)ortul )ret9calitate (oarte atracti3' O )iata de nisa ar )utea (ii re)re-entata de ele3ii ciclurilor )rimare si gimna-iale' Anual, multe dintre scolile romanesti, )rin intermediul cadrelor didactice, organi-ea-a e<cursii cu ele3ii cu 3arste cu)rinse intre 5 si &4 ani' Aceste e<cursii sunt reali-ate in sco) educati3, )entru ca micii turisti sa in3ete des)re istoria, traditiile si o*iecti3ele turistice maBore ale Romaniei luand contact direct cu aceste -one de interes'
11

uristii straini re)re-inta o alta categorie de )ersoane interesate de -ona de nord9est a Romaniei' In general, acestia sunt (oarte interesati de cultura si traditiile altor )o)ulatiiG asadar o -ona atat de *ogata in traditii, cu cladiri reali-ate in stiluri ar6itecturale unice si cele*re )entru elementele ce le con(era unicitate.e<? Ial*astrul de VoronetJ0, dar si -one greu incarcate de )ar(umul istoriei scrise de domnitorii ce au lu)tat cu indarBire )entru li*ertatea Moldo3ei' uristii straini sunt cu siguranta cei mai interesati de aceasta -ona si sunt dis)usi sa c6eltuie sume considera*ile )entru a se *ucura de tot ce are de o(erit tinutul a(lat la 3est de Prut, de la manastiri si cetati, c6ilii si case traditionale, )ana la )eisaBele )itoresti si s)ecialitatile culinare moldo3enesti' e6nicile de comunicare utili-ate ii 3or 3i-a atat )e turistii straini, cat si )e romanii din "ias)ora, ce doresc sa isi )etreaca 3acantele in tara' O alta )iata de nisa o re)re-inta institutiile statului ce o(era *ugetarilor )ac6ete )romotionale )entru 3acanta, dar si cola*orarea cu cor)oratiile ce isi ras)latesc angaBatii )entru munca de)usa o(erindu9le concedii gratuite in -onele recomandate )entru rela<are' Nu in ultimul rand, numarul turistilor de orice 3arsta si din orice categorie sociala ce doresc sa 3i-ite-e aceasta -ona creste e<)onential in )erioada sar*atorilor crestinesti cum ar (ii Nasterea, In3ierea si Inaltarea "omnului, )recum si cu oca-ia sar*atoririi altor s(inti'

4'I"EN IFI!AREA S RA EGIEI "E !OMUNI!ARE

!rearea unei imagini )o-iti3e a RomCniei ca destina>ie turistic: )rin de(inirea Di )romo3area *randului turistic na>ional duce la atragerea turistilor din tara, dar si din strainatate, ;n 3ederea de-3olt:rii industriei turistice Di creDterii atracti3it:>ii sale, introducerea de noi metode de )romo3are Di di3ersi(icarea materialelor )romo>ionale )entru crearea unei imagini turistice com)le<e Di reale' Strategia re)re-inta arta de a )une in )racti3a di3erse miBloace in 3ederea atingerii unor o*iecti3e (i<ate de catre (actorul de deci-ie' !omunicarea e<terna are dre)t sco) in(ormarea gru)urilor9tinta des)re -ona turistica Moldo3a si des)re multitudinea de )uncte de atractie e<istente acolo' Acest lucru se doreste )entru a reali-a constienti-area de catre )osi*ilii 3i-itatori a )otentialului turistic de care se *ucura -ona in cau-a' Atragerea atentiei )u*licului interesat se doreste a (i )rin im)lementarea unor elemente originale care sa ii ramana inti)arite in memorie' In acest sens se a)elea-a la diseminarea in(ormatiilor cu aButorul miBloacelor de comunicare in masa si a celorlate mBloace de )romo3are, (acandu9se a)el la niste a(irmatii statements .mesaBe c6eie comunicationale0' !ea mai *una metoda de a ca)ta interesul )ersoanelor in cautare de un loc de 3acanta este de a le )re-enta imagini )entru ca acestea raman inti)arite mult mai *ine si o )erioada mai indelungata de tim)' Un miBloc de )romo3are ar (i organi-area de e3enimente care sa starneasca curio-itatea si interesul la ni3elul )u*licului tinta, re(erindu9ne aici la amenaBarea unor s)atii s)eciale de intalnire su* (orma unor targuri de )re-entare si )romo3are a di(eritelor -one turistice' Sco)ul (inal al comunicarii e<terne este s)orirea increderii )u*licului general in )rogramele turistice organi-ate in Moldo3a, in conditiile ce se gasesc aici, numarul mare al monumentelor si )unctelor de interes, (rumusetea )eisaBelor si os)italitatea de care se 3or )utea *ucura turistii odata aBunsi )e aceste meleaguri'

12

5'S ABI#IREA EENI!I#OR !ANA#E#OR ME"IA

"E

!OMUNI!ARE

SI

!am)ania urmareste atragerea atat de turisti romani, cat si a celor din strainatate' Prin urmare, 3or (ii (olosite miBloace de )romo3are atat din tara, cat si din a(ara granitelor' MiBloacele (olosite sunt re)re-entate de calu)uri de )u*licitate la )osturile de tele3i-iune, urmarite de re)re-entati ai )u*licului9tinta' S)re e<em)lu, a doua categorie de )otential9turisti, re)re-entata de )ensionari cu 3arste cu)rinse intre 4% si 1% de ani, sunt indeose*i atrasi de )osturile )u*lice de tele3i-iune. VR&, VR !ultural0 sau a celor de nisa.Etno V0, ce di(u-ea-a )rograme de interes )entru acestia, )rin urmare este necesara ac6i-itionarea de s)atiu )u*licitar in cadrul acestor )osturi' "e)artamentul de PR si Mar@eting a sta*ilit cum)ararea acestor )ac6ete in cadrul )osturilor mai sus mentionate )recum si PRO V, Antena & si Prima V, )osturi ce se remarca )rin audientele o*tinute in )rime9time, )rogramele acestora (iind urmarite in acest inter3al orar de catre toti re)re-entantii )u*licului9tinta' In a(ara de tele3i-iune, -ona turistica 3a (ii )romo3ata in )resa scrisa, )rin reclame ti)arite in -iarele centrale.Ade3arul, Lurnalul National0, acestea (iind citite de catre re)re-entantii )rimelor doua categorii ale )u*licului tinta' "e asemenea, datorita cresterii tra(icului de Internet inregistrata in ultimii ani, este necesara o )romo3are si in s)atiul 3irtual, )rin crearea unui site dedicat acestei cam)anii, ce )oate (ii 3i-itat de catre )ersoanele interesate de tinutul moldo3enesc, site ce )re-inta toate atractiile turistice, culturale si de rela<are si tratament, dar si o(ertele turistice' Alaturi de acestea este necesara in(ormarea )otentialilor turisti )rin ac6i-itionarea de *annere )u*licitare in cadrul site9urilor (rec3ent 3i-itate de catre internauti'.*loguri turistice, site9urile agentiilor de turism, samd0
13

Una dintre cele mai *une (orme de )romo3are a unui )rodus o re)re-inta reclamele stradale, ce )ot (ii remarcate imediat de catre oricine, asadar este necesara ac6i-itionarea de ast(el de s)atii )u*licitare in marile orase' In s)riBinul acestora, este (oarte im)ortanta con(ectionarea de )liante ce 3or (i inmanate )e strada )u*licului9tinta )entru (acilitarea transmiterii mesaBului dorit' Nu in ultimul rand, )re-enta la targurile de turism este im)ortanta datorita )osi*ilitatii de intalnire (ata9in9(ata cu )u*licul interesat de o*iecti3ele turistice si )ac6etele de 3acanta o(erite de agentiile de turism' "intre aceste miBloace cate3a 3or (ii (olosite )entru atragerea clientilor straini' Ast(el, 3or (ii ac6i-itionate calu)uri de )u*licitate )e )osturile romanesti ce isi di(u-ea-a )rogramele si in a(ara tarii.PRO V International, VR International0, )entru atragerea romanilor din "ias)ora' "e asemenea, 3or (ii ac6i-itionate reclame stradale am)lasate in marile orase euro)ene, )uternic )o)ulate de catre romanii )lecati din tara' In s)riBinul acestora )oate 3eni si strategia Mord9to9 mout6, )otentialii turisti straini )utand (ii con3insi atat de catre strainii care au mai 3i-itat -ona, cat si de romanii ce isi )romo3ea-a tara natala'

7'S ABI#IREA BUGE U#UI SI A !A#EN"ARU#UI BUGE U#

P#IAN E SI BROSURI AFISE IN PRESA ARGURI E#EVIZIUNE FI#MARE SPO PUB#I!I AR PUB#I!I A E IN ERNE SI E #OGO SI S#OGAN O A# $4%% euro &%%% euro 4%% euro 4%%% euro &4%% euro &%%% euro 4%% euro 4%% euro &$ 4%% euro

!A#EN"ARU#
#UNA SAP A! IVI A E
14

APRI#IE

,9&% &&9&7 &19$, $49& $91 89&4 &59$$

IUNIE

$29$8 2%94 59&$

SondaBe de o)inie? sta*ilirea )u*licului9tinta, )recum si a ti)ului de mesaB ce 3a (ii transmis acestuia Anali-a datelor colectate Organi-area (ocus9gru)urilor' Alegerea ti)ului de logo si a unui slogan !ontractarea (irmei de design )entru ela*orarea logo9ului 9 !ontractare (irma *iroticaN)a)etarie )t )liante si *rosuriG comandare s)ot )u*licitarG contractare (irma I )t creare site cam)anie #ansare site, s)ot )u*licitar.)e )osturile V0 si reclame.)resa scrisa si s)atiul 3irtual0' "urata de di(u-are s)ot si reclame? 5 sa)tamani 9 Partici)are targ ra3elE<)o' Promo3area -onei turistice si distri*uire )liante si *rosuri in cadrul standului Partici)are argul Familiei si targ E<)o urism' "istri*uire materiale de )romo3are

MAI

1'EVA#UARE SI !ON RO#

E3aluarea este una din com)onentele cele mai im)ortante ale unei cam)anii de relatii de )u*lice' Ea determina succesul sau esecul unui asemnea demers, re)re-entand in acelasi tim) si un )unct de )lecare )entru 3iitoatrea actiune' E3aluarea aButa atat clientul cat si (irma de relatii )u*lice sa 3ada daca in3estitia (inanciara si strategiile ado)tate au dus la atingerea o*iecti3elor sta*ilite' Prin includerea acestei com)onente in cam)ania de relatii )u*lice )utem a(la )unctele sla*e , )unctele tari ale actiunii intre)rinse, dar si )rogresul inregistrat )e masura ce cam)ania se des(asoara' !el mai im)ortant, insa, e (a)tul ca ne )utem im*unatatii te6nicile si )racticile )entru 3iitoarele cam)anii, in3atand din greselile sur3enite' "aca nu ne dam seama de erorile comise, c6iar si la s(arsitul unei cam)anii, e<ista mereu )ericolul de a le re)eta (ara a ne da seama, lucru ce ar )reBudicia nu numai imaginea com)aniei, dar si )e cea a (irmei de relatii )u*lice' Sco)ul eta)ei de e3aluare este acela de a masura e(icienta unei cam)anii de relatii )u*lice, dar si masura in care aceasta a reusit sa inde)lineasca o*iecti3ele )ro)use in (a-a inci)ienta' argul ra3elE<)o organi-at in acest an se 3rea a (i un miBloc im)ortant de )romo3are a3and dre)t sco) cresterea interesului (ata de Moldo3a )ri3ita din )unct de 3edere turistic in randul )u*licului sau tinta' Intrucat cam)ania se intinde )e o )erioada de tim) relati3 lunga e3aluarea tre*uie sa (ie constanta si sistematica, )entru a se 3edea intr9o maniera cat mai clara )rogresul inregistrat )e masura ce e3enimentele )lani(icate se des(asoara' Pentru a 3edea in ce masura cam)ania isi 3a atinge o*iecti3ele, nu e ne3oie sa aste)tam )ana la (inalul ei' O e3aluare constanta ne )oate da (oarte multe indicii in aceasta directie' Metodele cantitati3e ne 3or indica rata de atingere a o*iecti3elor in ceea ce )ri3este )artea comunicationala si in(ormationala a cam)aniei, daca mesaBul a (ost comunicat cu success )u*licului tinta si in ce masura a (ost inteles' Metodele calitati3e ne aButa sa cuanti(icam im)actul )e care cam)ania l9a a3ut asu)ra mentalitatii )u*licului = tinta, sa 3edem daca atitudinea acestuia (ata de mesaBul transmis s9a sc6im*at in sensul )o-iti3, negati3 sau a ramas aceeasi' "e aceea este (oarte im)ortant ca
15

atitudinea )u*licului sa (ie in3estigata atat inainte cat si du)a cam)anie, )entru a )utea (ace o com)aratie' Un *un indice )entru a 3edea daca interesul (ata de -ona turistica )romo3ata a crescut sau nu este sa tinem o e3identa a numarului *iletelor 3andute )entru concedii in Moldo3a, in )erioada urmatoare, acest lucru (iind )osi*il cu aButorul agentiilor de turism' #ansarea site9ului re)re-inta o im)ortanta sursa de in(ormatii )entru o e3aluare cantitati3a' Numarul de )ersoane care au accesat site9ul )oate (i cuanti(icat cu usurinta , intr9un numar e<act' Au (ost eli*erate doua comunicate de )resa dintre care unul a (ost )u*licat intergral in -iarul Ade3arul, iar celalalt in Lurnalul National'Au (ost di(u-ate stiri cu re(erire la e3enimentele a(erente acestei cam)anii atat )e )osturile nationale VR & si VR !ultural cat si )e celelalte )osturi ?PRO V, PRO V IN ERNA IONA# si AN ENA &,E NO, PRIMA V ,mesaBul cam)anieii (iind e<)us unui numar (oarte mare de teles)ectatori' "urata medie a unei stiri a (ost de 2 minute, iar in continut s9au inregistrat imagini cu )rinci)alele -one de atractie turistica ale Moldo3ei' "e asemena lunar, in tim)ul cam)aniei, s9au e(ectuat sondaBe in randul )u*licului tinta )entru a e3alua ras)andirea si intelegerea mesaBului' !6estionarele au continut atat intre*ari grila cat si cu ras)uns desc6is, )entru a )utea masura succesul cam)aniei si din )unct de 3edere calitati3' Prin ras)unsurile desc6ise )ersoanele c6estionate au sansa si dre)tul de a isi e<)rima )arerea sincera in legatura cu e3enimentul' "eclaratiile (acute in c6estionar sunt con(identiale si 3or (i utili-ate numai de )ersane a*ilitate, iar c6estionarele 3or (i adresate numai )u*licului tinta' "atele o*tinute in urma anali-arii ras)unsurilor au rele3ant (a)tul ca 54K din cei c6estionatii cunosc o*iecti3ele turistice )romo3ate in aceasta cam)anie iar ,2K au 3i-itat deBa din anii anteriori -ona' 54K au mani(estat o atitudine )o-iti3a (ata de o(ertele )ro)use si ar dori sa ac6i-itione-e *ilete de concediu in Moldo3a' $7K au mani(estat o atitudine neutra, de indi(erenta, iar 1K au declarat nu sunt interesati de cam)ania noastra de )romo3are' Numarul de )liante im)artite a de)asit cu mult aste)tarile )recum si cererile de in(ormatii legate de e3enimente In conclu-ia acestei e3aluari )utem a(irma cu siguranta ca in decursul celor 2 luni cam)ania I J a inde)linit 84K din o*iecti3ele sta*ilite la ince)utul cam)aniei'

BIB#IOGRAFIE

16

&0 Advertising : its role in modern marketing 9 "unn, S' /atson G Bar*an, Arnold M'G "rOden Press, &81$ 2) Marketingul locurilor 9 Potler, P6ili) G Eaider, "onald E'G eora, $%%& 3) Campania de relatii pu lice 9 "agenais, BernardG Polirom, $%%2

4) !elatiile pu lice : principii si strategii 9 !oman, !ristinaG Polirom, $%%&

40 6tt)?AAro'Mi@i)edia'org

6) 6tt)?AAturism'acasa'ro

7) 6tt)?AAcor*isimages'com

17