1

20 10 10

1 2 3 4 5 1

20

Afacerea este defnita drept "'iniiativa unui ntreprinztor, concretizat ntr-o relaie contractual i avnd o finalitate economico-financiar precizat, corespunztoare unui scop". Definitia aparine dictionarului Larousse; H. Fraisse; Dan Popescu; Banca Mondial An !elac!e; !lanificarea afacerilor tre"uie s conin un re"u#at al tuturor $actorilor e%terni; anali"a #oti&elor principale ale succeselor 'i e'ecurilor (n acti&itatea $ir#ei; o)iecti&e 'i strate ii enerale ale a$acerii; &arianta 1 si 2; &arianta 1* 2 si 3

20

2 3 4 5

20 20

#n ntreprinztor la iniierea unei afaceri tre"uie s alea$ cea mai potrivit form de societate comercial 1 ade&arat; 2 $als; % persoan &uridic, nfiintez pe "aza unui contract de societate, un capital social, care s serveasc la realizarea unor activiti nonprofit. 1 ade&arat; 2 $als. !entru ale$erea formei &uridice ideale a firmei, ntreprinztorul tre"uie s analizeze conditiile specifice ale situatiei sale i s identifice rspunsuri la o serie de pro"leme, precum+ 1 natura acti&it,ii pe care dore'te s o des$'oare; 2 &olu#ul acti&it,ii sau al a$acerii si posi)ilit,ile de e%tindere a acestora; 3 su#a de )ani necesar; 4 cu# poate o),ine acesti )ani; 5 care ar $i pro$itul esti#at. !rincipalele forme n care poate fi lansat o afacere sunt urmtoarele 1 societate co#ercial;;

20 20

20 5 5 5 2. 5 2. 5 20 5

5 10

2 (ntreprin"tori indi&idual; 3 asociatii $a#iliale. 'tapele necesare pentru autorizarea ())-urilor difer, n functie de forma &uridic, i sunt re$lementate prin 1 le ea nr. 31/1000; 2 le ea nr. 30/1000; 3 le ea nr. 31/1001 *e$ea nr. +,-,../ are n vedere re$lementarea urmtoarelor elemente prioritare ale afacerilor e&aluarea a$acerii 2ela)orarea unui plan de a$aceri* a studiului de 1 $e"a)ilitate3; 2 ale erea $or#ei 4uridice a $ir#ei/a$acerii; 5 (ntoc#irea docu#entelor necesare (n$iin,rii $ir#ei. 0tudiile de feza"ilitate ale afacerilor ofer date despre 1 )a"a te!nic 'i econo#ic a $ir#ei/a$acerii; 2 )a"a econo#ico5$inanciar pentru in&esti,ie; 3 pre tirea pro$esional a #ana erilor. #n studiu de pre-feza"ilitate are n vedere urmtoarele elemente prioritare ale firmei de afaceri acti&it,ile ce $or#ea" o)iectul de acti&itate al (ntreprinderii 'i structura acesteia; resursele de care dispune (ntreprinderea; asi urarea cu resurse #ateriale a necesarului de consu# al (ntreprinderii; $actorii de risc; punctele tari 'i punctele sla)e ale $ir#ei.

20 20

20

20

20 20

10

20

5 5 5 5

1 2 3 4 5

11

20 10 10 20

1 2 3 1 2 3

12

10

%rice afacere tre"uie pre$tit n preala"il i de aici apare necesitatea ela"orrii unui plan de afaceri1 acesta se realizeaz printr-o pro$noz a afacerii pe termen scurt 2un se#estru3; #ediu 25 ani3; lun 210 ani3. Afacerea prezint urmtoarele trsturi repre"int un tip de acti&it,i econo#ice proprii siste#ului de pia, ; consta (n (nc!eierea unor tran"ac,ii cu scopul o),inerii unor a&anta4e ; co#ponentele a$acerii sunt adoptate (n &irtutea autono#iei #ana eriale ;

10

ur#re'te (nc!eierea unor tran"ac,ii nepro$ita)ile ;

13 20

14

20 20

15

20 20

co#ponentele a$acerii sunt adoptate (n &irtutea autono#iei #ana eriale* a 5 raporturilor tran"ac,ionale* concurent,ale sau de cooperare. 2 0 Din punct de vedere conceptual, afacerea este definit ca fiind ini,iati&a unui (ntreprin"ator concreti"at (ntr5o rela,ie contractual 'i a&6nd o $inalitate 1 econo#ic* corespun"atoare unui scop; 2 ini,iati&a unui (ntreprin"tor concreti"at (ntr5o rela,ie contractual; ini,iati&a unui (ntreprin"tor concreti"at (ntr5o rela,ie contractual cu $inalitate social 3 preci"at; 4 ini,iati&a unui (ntreprin"tor cu o $inalitate econo#ic. !rintre metodele de stimulare a iniiativei nu se re$sete 1 anc!eta+ 2 #etoda cola)orrii creatoare+ 3 )rain7ritin + 4 )rainstor#in . (n cadrul procesului de planificare se re$sesc urmtoarele aciuni 1 re"u#area tuturor $actorilor interni care au a$ectat acti&it,ile $ir#ei (ntr5o anu#itat perioad+ 2 e&iden,ierea punctelor sla)e 'i apunctelor tari ale $ir#ei (n ur#a anali"ei dia nostic+ 3 anali"a a#nun,it a se #entelor de pia, pe care le &i"ea" a$acerea+ $or#ularea optiunilor strate ice 'i selectarea strate iilor adec&ate.

1-

20 1 2 3 4 1

20 1. 20

)etodele analitice sintetice de rezolvare a pro"lemelor mana$eriale sunt #etoda $unda#ental+ anc!eta+ #etoda )ranstor#in + anali"a $unc,iunii. 2irma de afaceri este o unitate econo#ic productoare+

2 o unitate econo#ic productoare caracteri"at printr5un en speci$ic de acti&it,i; o unitate econo#ica productoare caracteri"at printr5un en de acti&it,i prin $unc,ionalitate 'i or ani"are te!nolo ic+ o unitate econo#ic productoare caracteri"at printr5un en speci$ic de acti&it,i prin 4 $unc,ionalitate 'i or ani"are te!nolo ic* prin capacitatea de a produce )unuri;

11

20 20

5 1 2 3 4 5

20

o unitate econo#ica producatoare caracteri"ata printr5un en speci$ic de acti&itati prin $unctionalitate si or ani"are te!nolo ica prin capacitatea de a produce )unuri* de a conduce si estiona rational* precu# si prin autono#ia sa $inanciara. ; 2irma de afaceri are urmatoarele tipuri de relatii relatii cu celelalte stiinte econo#ice; relatii cu #ediul natural+ relatii cu #ediul social; relatii cu # ediul politic; nici una din &ariantele de #ai sus. Din punct de vedere conceptual, afacerea este definita ca fiind

10

20

1 initiati&a unui intreprin"ator concreti"ata intr5o relatie contractuala; acti&itatea unui intreprin"ator concreti"ata intr5o relatie contractuala si a&and o 2 $inalitate sociala preci"ata; initiati&a unui intreprin"ator concreti"ata intr5o relatie contractuala si a&and o 3 $inalitate econo#ico5$inanciara preci"ata* corespun"atoare unui scop; initiati&a unui intreprin"ator concreti"ata intr5o relatie sociala si a&and o $inalitate 4 preci"ata* corespun"atoare unui scop 3u referire directa la notiunea de afacere se pot evidentia urmatoarele trasaturi #na dintre variante este incorecta. (dentificati-o. 1 repre"inta un tip de acti&itati sociale proprii siste#ului centrali"at; 2 consta in inc!eierea de tran"actii cu scopul o)tinerii anu#itor a&anta4e; 3 co#ponentele a$acerii sunt adoptate in &irtutea autono#iei #ana eriale;

20

20

20 20

21

conceptia enerala si co#ponentele a$acerii sunt adoptate in &irtutea autono#iei 4 #ana eriale si a raporturilor tran"actionale* concurentiale sau de cooperare sta)ilite. 5 repre"inta un tip de acti&itati econo#ice proprii siste#ului de piata; !rincipalele componente definiionale ale firmei de afaceri pot fi redate astfel (dentificati varianta incorect. este un siste# or ani"atoric 'i econo#ic care contri)uie la crearea de locuri de #unc* iar prin salarii 'i i#po"ite* la reali"area &enitului na,ional 'i cre'terea ni&elului de trai al 1 popula,iei;

se #ani$est ca un siste# or ani"atoric* cu o su# de ele#ente co#ponente+ personal* 2 ec!ipa#ente* ser&icii 'i )irouri* 'i de rela,ii (ntre acestea* pe &ertical 'i pe ori"ontal;

este supus restric,iilor i#puse de pia, 'i din a$ara pie,ei* de unde ne&oia de a5'i adapta acti&itatea la sc!i#)rile ce sur&in (n econo#ie* le isla,ie 'i te!nolo ie; 20 3 (n esen,* presupune o $or# de autocontrol* #ai #ult dec6t una de constr6n ere* a unor tipuri de co#porta#ent;

22

20 20

o)iecti&ul $unda#ental (l repre"int o),inerea de pro$it* principala #odalitate de ar#oni"are a intereselor econo#ice ale participan,ilor la des$'urarea 5 a$acerilor !rincipalele componente definiionale ale firmei de afaceri pot fi redate astfel (dentificati vcarianta incorecta. 1 este pus (n slu4)a intereselor pri&ate;

se #ani$est ca un siste# or ani"atoric* cu o su# de ele#ente co#ponente+ personal* 2 ec!ipa#ente* ser&icii 'i )irouri* 'i de rela,ii (ntre acestea* pe &ertical 'i pe ori"ontal;

este supus restric,iilor i#puse de pia, 'i din a$ara pie,ei* de unde ne&oia de a5'i 3 adapta acti&itatea la sc!i#)rile ce sur&in (n econo#ie* le isla,ie 'i te!nolo ie; este un siste# or ani"atoric 'i econo#ic care contri)uie la crearea de locuri de #unc* iar prin salarii 'i i#po"ite* la reali"area &enitului na,ional 'i cre'terea ni&elului de trai al 4 popula,iei; o)iecti&ul $unda#ental (l repre"int o),inerea de pro$it* principala #odalitate de ar#oni"are a intereselor econo#ice ale participan,ilor la 5 a$acerilor

des$'urarea

23

20

#na dintre variante nu reprezinta o componenta definiionala a firmei de afaceri

se #ani$est ca un siste# or ani"atoric* cu o su# de ele#ente co#ponente+ personal* 1 ec!ipa#ente* ser&icii 'i )irouri* 'i de rela,ii (ntre acestea* pe &ertical 'i pe ori"ontal;

repre"int o $or# de autono#ie care* spre deose)ire de $or#ele alternati&e de control 2pia,a*re le#entri u&erna#entale* acti&it,i sindicale* presiunile rupurilor de interese3* i#plic anu#ite restric,ii pri&ind co#portarea $ir#ei* du)lat de i#perati&e #orale 'i etice; 20 2

este supus restric,iilor i#puse de pia, 'i din a$ara pie,ei* de unde ne&oia de a5'i 3 adapta acti&itatea la sc!i#)rile ce sur&in (n econo#ie* le isla,ie 'i te!nolo ie; este un siste# or ani"atoric 'i econo#ic care contri)uie la crearea de locuri de #unc* iar prin salarii 'i i#po"ite* la reali"area &enitului na,ional 'i cre'terea ni&elului de trai al 4 popula,iei;

o)iecti&ul $unda#ental (l repre"int o),inerea de pro$it* principala 5 #odalitate de ar#oni"are a intereselor econo#ice ale participan,ilor la des$'urarea a$acerilor 24 20 3are varianta nu reprezinta o componenta definiionala a firmei de afaceri

este supus restric,iilor i#puse de pia, 'i din a$ara pie,ei* de unde ne&oia de a5'i adapta acti&itatea la sc!i#)rile ce sur&in (n econo#ie* le isla,ie 'i te!nolo ie; 1

se #ani$est ca un siste# or ani"atoric* cu o su# de ele#ente co#ponente+ personal* 2 ec!ipa#ente* ser&icii 'i )irouri* 'i de rela,ii (ntre acestea* pe &ertical 'i pe ori"ontal; i#plic trsturi speciale care se adau la o)li a,iile $ir#ei de a$aceri $a, de rupurile oli ar!ice;

20

este un siste# or ani"atoric 'i econo#ic care contri)uie la crearea de locuri de #unc* iar prin salarii 'i i#po"ite* la reali"area &enitului na,ional 'i cre'terea ni&elului de trai al 4 popula,iei;

25

20

o)iecti&ul $unda#ental (l repre"int o),inerea de pro$it* principala #odalitate de ar#oni"are a intereselor econo#ice ale participan,ilor la des$'urarea 5 a$acerilor !rincipalele componente definiionale ale firmei de afaceri pot fi redate astfel (dentificati varianta incorect.

este supus restric,iilor i#puse de pia, 'i din a$ara pie,ei* de unde ne&oia de a5'i 1 adapta acti&itatea la sc!i#)rile ce sur&in (n econo#ie* le isla,ie 'i te!nolo ie;

se #ani$est ca un siste# or ani"atoric* cu o su# de ele#ente co#ponente+ personal* 2 ec!ipa#ente* ser&icii 'i )irouri* 'i de rela,ii (ntre acestea* pe &ertical 'i pe ori"ontal; este un siste# or ani"atoric 'i econo#ic care contri)uie la crearea de locuri de #unc* iar prin salarii 'i i#po"ite* la reali"area &enitului na,ional 'i cre'terea ni&elului de trai al 3 popula,iei; spre deose)ire de co#porta#entul in$luen,at de $or,ele coerciti&e ale le ilor sau 4 sindicatelor* care nu este &oluntar* o)li a,ia tre)uie s $ie &oluntar acceptat; o)iecti&ul $unda#ental (l repre"int o),inerea de pro$it* principala #odalitate de ar#oni"are a intereselor econo#ice ale participan,ilor la 5 a$acerilor 220 1 2 3 4 5 1

20

des$'urarea

2.

20 20

2irma de afaceri are urmatoarele tipuri de relaii (dentificai varianta incorect. relatii cu celelalte siste#e econo#ice ; relatii cu #ediul natural ; relatii cu #ediul social ; relatii cu #ediul politic ; nici una dintre &ariantele #ai sus #entionate. 2irma de afaceri este o unitate econo#ica producatoare ; en speci$ic de

o unitate econo#ica producatoare caracteri"ata printr5un 2 acti&itate ;

o unitate econo#ica producatoare caracteri"ata printr5un acti&itate* prin $unctionalitate si or ani"are te!nolo ica ; 3

en speci$ic de

20

o unitate econo#ica producatoare caracteri"ata printr5un en speci$ic de acti&itate* prin $unctionalitate si or ani"are te!nolo ica* prin capacitatea de a produce 4 )unuri * de a conduce si estiona rational* precu# si prin autono#ia sa $inanciara. o unitate econo#ica producatoare caracteri"ata printr5un en speci$ic de acti&itate* prin $unctionalitate si or ani"are te!nolo ica* prin capacitatea de a produce 5 )unuri ; 3omponentele etice care se au n vedere n procesul de formare a colectivului firmei pot fi sintetizate astfel

21

20

1 antrenarea an a4a,ilor $ir#ei la derularea !otr6rilor strate ice* tactice 'i curente;

20

autono#ia deci"ional 'i opera,ional a $ir#ei pe )a"a p6r !iilor econo#ico5 2 $inanciare asi ur $unda#entul participrii; 3 deter#inarea interrela,iei dintre etic 'i scopurile colecti&ului suportul procesual 'i structural de natur or ani"atoric prin care se asi ur $unc,ionarea 4 or anis#elor participati&5#ana eriale; #na dintre variante nu reprezinta o trstura eseniala a conceptului de responsa"ilitate social a firmei

20

20

20

se #ani$est ca un siste# or ani"atoric* cu o su# de ele#ente co#ponente+ personal* 1 ec!ipa#ente* ser&icii 'i )irouri* 'i de rela,ii (ntre acestea* pe &ertical 'i pe ori"ontal; 2 este pus (n slu4)a intereselor pri&ate 'i a sensi)ilit,ii $ir#ei la ne&oile sociale; i#plic trsturi speciale care se adau la o)li a,iile $ir#ei de a$aceri $a, de rupurile constituite (n societate;

responsa)ilitatea social a $ir#ei cuprinde perspecti&ele econo#ice le ale* etice 'i 4 discre,ionare pe care societatea le are (n pri&in,a acestor $ir#e la un #o#ent dat; (n esen,* presupune o $or# de autocontrol* #ai #ult dec6t una de 5 constr6n ere* a unor tipuri de co#porta#ent 3onceptul de responsa"ilitate social a firmei prezinta urmatoarele trasaturi (dentificati vafrianta incorecta. presupune o $or# de autocontrol* #ai #ult dec6t una de constr6n ere* a unor 1 tipuri de co#porta#ent;

30

20

20

se caracteri"ea" printr5un en speci$ic de acti&itate* prin $unc,ionalitate 'i or ani"are te!nolo ic* prin capacitatea de a produce anu#ile )unuri* de a se conduce 'i 2 estiona ra,ional* precu# 'i prin autono#ia sa $inanciar; i#plic trsturi speciale care se adau la o)li a,iile $ir#ei de a$aceri $a, de 3 rupurile constituite (n societate;

responsa)ilitatea social a $ir#ei cuprinde perspecti&ele econo#ice le ale* etice 'i 4 discre,ionare pe care societatea le are (n pri&in,a acestor $ir#e la un #o#ent dat; 5 este pus (n slu4)a intereselor pri&ate 'i a sensi)ilit,ii $ir#ei la ne&oile sociale

31

20

4rsturile eseniale ale conceptului de responsa"ilitate social a firmei constau n urmtoarele (dentificati varianta care nu reprezinta o trasatura a conceptului de responsa"ilitate sociala a firmei.. presupune o $or# de autocontrol* #ai #ult dec6t una de constr6n ere* a unor 1 tipuri de co#porta#ent; i#plic trsturi speciale care se adau la o)li a,iile $ir#ei de a$aceri $a, de rupurile 2 constituite (n societate;

20

este supus restric,iilor i#puse de pia, 'i din a$ara pie,ei* de unde ne&oia de a5'i 3 adapta acti&itatea la sc!i#)rile ce sur&in (n econo#ie* le isla,ie 'i te!nolo ie;

32

20

responsa)ilitatea social a $ir#ei cuprinde perspecti&ele econo#ice le ale* etice 'i 4 discre,ionare pe care societatea le are (n pri&in,a acestor $ir#e la un #o#ent dat; 5esponsa"ilitatea sociala a firmei cuprinde 1 perspecti&ele econo#ice le ale ; 2 perspecti&ele econo#ice le ale si etice ; 3 perspecti&ele econo#ice le ale* etice si directionare ; perspecti&ele econo#ice le ale* etice si directionare pe care societatea le are 4 in pri&inta $ir#ei la un #o#ent dat ; 5 nici una dintre &ariantele #ai sus a#intite. #na dintre variantele de mai &os nu reprezinta o trstura eseniala a conceptului de responsa"ilitate social a firmei

20

33

presupune o $or# de autocontrol* #ai #ult dec6t una de constr6n ere* a unor 1 tipuri de co#porta#ent; i#plic trsturi speciale care se adau la o)li a,iile $ir#ei de a$aceri $a, de rupurile 2 constituite (n societate;

20 34 20

3 4 1 2 3

are trei tipuri de rela,ii+ rela,ii cu celelalte siste#e econo#ice 2industrial* transporturi etc.3+ rela,ii cu #ediul natural* social* politic* local+ rela,ii de $eed5)ac8 care &i"ea"* (n principal* cunoa'terea e$ectelor e%terne ale acti&it,ii $ir#ei de a$aceri este pus (n slu4)a intereselor pri&ate 'i a sensi)ilit,ii $ir#ei la ne&oile sociale. 5esponsa"ilitatea sociala a firmei presupune o $or#a de constran ere ; o $or#a de control ; o $or#a de autocontrol ;

20 35 20

o $or#a de autocontrol* #ai #ult decat una de constran ere* a unor tipuri de 4 co#porta#ent ; (n cadrul firmei de afaceri e6ista urmatoarele functiuni (dentificati varianta incorecta. 1 cercetare5de"&oltare ; 2 co#erciala ;

3-

20 20

20 3. 20

20

3 productie* 4 nici una dintre &ariantele de #ai sus Dupa forma de proprietate, or$anizatiile pot face parte din 1 sectorul independent; 2 sectorul pu)lic; 3 sectorul nonpro$it; 4 sectorul concurential 5 sectorul pri&at; 0ectorul pu"lic se refera la + 1 )unurile pri&ate din punct de &edere al proprietatii si al enerarii pro$itului; 2 proprietatea pri&ata si o)tinerea de pro$it; la )unurile colecti&e* utili"ate in co#un si estionate de stat; 3 4 )unuri pentru u"ul co#un; 0ectorul independent prezinta urmatoarele trasaturi (dentificati varianta incorecta. 1 se a$la la intersectia dintre sectorul pu)lic si cel pri&at ; 2 este pri&at din punct de &edere al proprietatii ; 3 este pri&at din punct de &edere al proprietatii si al enerarii de pro$it ; 4 1 2 3 4 o$era )unuri pentru u"ul unui se #ent li#itat. %r$anizatia cu structura ierar7ica simpla se caracterizeaza prin ierar!ia este aplati"ata; este o alternati&a des intalnita in or ani"atiile pu)lice actuale din do#eniul sanitar*educatie* posta; control din partea superiorilor supra&e !ere din partea superiorilor. 8irocratia mecanica se caracterizeaz prin 1 2 3 4 5 ierar!ie aplati"ata; ierar!ie di&i"ionala ; ierar!ie #ultini⪙ ierar!ie altenati&a ; ierar!ie $unctionala. Avanta&ele societatilor cu raspundere limitata sunt 1 lipsa unei structuri stu$oase de personal; 2 $or#alitati de inscriere #ini#e;

31

20

30

20 20 20

40

20

20

41

20

20

42

20

in ca"ul $ali#entului* actionarii sunt prote4ati si nu pierd decat &aloarea no#inala a 3 partilor sociale/actiuni detinute; 4 autono#ie in conducerea a$acerii; 5 se )ene$icia"a de cunostintele si deprinderile partenerilor. Avanta&ele parteneriatelor sunt+

20

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1

43

20 20

44

20

in ca"ul $ali#entului* actionarii sunt prote4ati si nu pierd decat &aloarea no#inala a partilor sociale/actiuni detinute; se )ene$icia"a de cunostintele si deprinderile partenerilor; autono#ie in conducerea a$acerii ; $or#alitati de inscriere #ini#e ; lipsa unei structuri stu$oase de personal. Dezavanta&ele societatilor cu raspundere limitata sunt di$icultati la i#pru#uturi )ancare sau alte institutii $inanciare; raspundere totala $ata de datoriile a$acerii; lipsa unei structuri de personal; relatiile se pot deteriora* ducand c!iar la di"ol&area societatii; dele area de sarcini. Ad!ocratia este+ alternati&a $unctionala la or ani"atiile scolare* #edicale* conta)ile;

20

or ani"atia specialistilor* a pro$esionalistilor* ce se )a"ea"a pe co#)inarea 2 co#petentelor unor pro$esionisti cu speciali"ari di$erite; o alternati&a des intalnita in or ani"atiile pu)lice actuale din do#eniul sanitar* 3 educatie* posta; 4 se re aseste in or ani"atiile #ici si/sau nou in$iintate;

se re aseste in or ani"atiile #ici si/sau nou in$iintate; este productia de ser&icii si )unuri standardi"ate de catre o $orta de #unca inalt cali$icata* de specialisti inalt pro$esionali"ati. 5 45 20 5esponsa"ilitatile mana$erului de resurse umane sunt 1 o$erirea de ser&icii de personal pentru a $acilita recrutarea;

o$erirea de ser&icii de personal pentru a $acilita #oti&area; 2 3 consilierea si indru#area #ana erilor; 4 anali"a riscurilor $inanciare; consilierea #ana erilor or ani"atiei in do#eniul consecintelor in plan u#an al sc!i#)arii. 5 'senta mana$ementului in afaceri consta in urmatoarele principii (dentificati varianta incorecta.

20

4-

20

a ela)ora o)iecti&e* strate ii si planuri de actiune clare si a le re&edea in #od 1 siste#atic; 2 a produce si li&ra )unuri/ser&icii pe care oa#enii si le doresc; 3 a crea si pastra clientela;

20

a reali"a )ene$icii i#portante pentru a atra e potentiali in&estitori si a5i pastra pe 4 cei e%istenti ; 5 a dere la procesele econo#ice. !rintre variantele de mai &os una nu reprezinta un principiu al mana$ementului in afaceri (dentificati varianta incorecta. nu are in &edere #odul speci$ic de co#unicare in a$aceri* )a"at pe le ile pietei;

4.

20

20

1 a produce si li&ra )unuri/ser&icii pe care oa#enii si le doresc; 2 3 a crea si pastra clientela;

a reali"a )ene$icii i#portante pentru a atra e potentiali in&estitori si a5i pastra pe 4 cei e%istenti a ela)ora o)iecti&e* strate ii si planuri de actiune clare si a le re&edea in #od 5 siste#atic Mana e#entul a$acerilor econo#ice este conceput ca +

41

20

1 un ansa#)lu de acti&itati ; o #ultitudine de #etode de re"ol&are a pro)le#elor de a$aceri ; 2 3 sarcini ale conducerii ; un ansa#)lu de #etode care in lo)ea"a sarcinile estiunii $ir#ei ; 4 un ansa#)lu al acti&it,ilor* disciplinelor* #etodelor 'i te!nicilor care (n lo)ea" 5 sarcinile conducerii* estiunii* ad#inistrrii 'i or ani"rii $ir#elor )ana$ementul afacerilor economice prezinta urmatoarele trasaturi (dentificati varianta incorecta. 40 20 &i"ea"a antrenarea personalului pentru a lucra cat #ai pro$ita)il ; 1 &i"ea"a adoptarea unor deci"ii opti#e ; 2 are in &edere o)tinerea per$or#antei econo#ice ; 20 3 4 nu dispune de un ansa#)lu coerent de cunostinte stiinti$ice.

20

5 50 20

este stiinta care pre"inta intr5un conte%t actional $unctiile si operatiile ce decur din ele ; !rintre trasaturile mana$ementului afacerii se numara urmatoarele (dentificati varianta incorecta.

20

1 2 3 4

se raportea"a la $ir#a econo#ica si ur#areste reali"area o)iecti&elor $ir#ei* su)su#ate scopului #a%i#i"arii pro$itului; are in &edere #odul speci$ic de co#unicare in a$aceri* )a"at pe le ile pietei; tine sea#a de natura co#ple%a a #ediului in care se de"&olta intreprinderea; nu este interesat de pastrarea clientelei ;

se )a"ea" pe continuitatea (n de"&oltarea cuno'tin,elor* o)ser&area ri uroas a 5 or ani"rii 'i des$'urrii procesului #ana erial

51

20

#na dintre variante nu reprezinta o trasatura a mana$ementului afacerii

20

se raportea"a la $ir#a econo#ica si ur#areste reali"area o)iecti&elor $ir#ei* 1 su)su#ate scopului #a%i#i"arii pro$itului; 2 nu ur#areste #oti&area resursele u#ane; tine sea#a de natura co#ple%a a #ediului in care se de"&olta intreprinderea; 3 are in &edere #odul speci$ic de co#unicare in a$aceri* )a"at pe le ile pietei 4

se )a"ea" pe continuitatea (n de"&oltarea cuno'tin,elor* o)ser&area ri uroas a 5 or ani"rii 'i des$'urrii procesului #ana erial 52 20 2orma divizionala, ca structura ierar7ica de or$anizare a firmei, consta in e%istenta #ai #ultor co#parti#ente ; 1 2 e%istenta #ai #ultor co#parti#ente sau di&i"iuni ad#inistrati&e ; e%istenta #ai #ultor co#parti#ente sau di&i"iuni ad#inistrati&e raspandite eo ra$ic si sectorial* relati& autono#e* dar conectate intre ele $unctional prin 3 inter#ediul unei centrale sau cartiere enerale; e%istenta #ai #ultor co#parti#ente sau di&i"iuni ad#inistrati&e raspandite eo ra$ic si sectorial; e%istenta #ai #ultor co#parti#ente sau di&i"iuni ad#inistrati&e raspandite eo ra$ic si sectorial* lipsite de autono#ie. 9e$ocierea afacerilor reprezint (dentificati varianta incorecta. un proces de ar#oni"are a intereselor participan,ilor; un acord de natur co#ercial; un #od de &iata; un parteneriat;

20

5 53 20 1 2 3 4

20

un proces de ar#oni"are a intereselor participan,ilor a%at pe e%isten,a unui produs sau ser&iciu* 5 pe de o parte* 'i a unei ne&oi de satis$cut* pe de alt parte. 9e$ocierea poate fi clasificata n funcie de mai multe criterii (dentificati varianta incorecta. 1 (n $unc,ie de ni&elul 4uridico5politic al pr,ilor; 2 dupa tipul de parteneriat; 3 dup nu#rul participan,ilor; 4 dup o)iect ; 5 dup locul des$'urrii. 9e$ocierile clasificate in funtie de locul desfasurarii sunt ne$ocieri de 1 &6n"are5cu#prare; 2 partiale; 3 )ilaterale; 4 des$asurate pe teren neutru; 5 directe . 3ontactele cu partenerii in vederea declansarii ne$ocierii se poate realiza prin urmatoarele forme (dentificati varianta incorecta. contactul direct ; contactul partial ; contactul prin co#isionari ; contactul prin corespondenta contactul prin a enti de repre"entanta. 0ta"ilirea contactelor cu partenerii se realizeaza prin contactul direct; prelucrarea dosarelor de ne ociere; enun,area scopului ne ocierii; $or#ularea &ariantelor de o$ert; siste#ati"area $or#ulrilor 3ontactelor prin comisionari apartine $enului de contact direct; contact prin inter#ediari; contact prin corespondenta; contact de ne$or#ali"at; contact $or#ali"at . Avanta&ele economice o"tinute in urma derularii afacerilor n lo7n sunt urmatoarele

54

20 20

55

20

20

5-

20 20 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

5.

20 20

51

20 20

50

20

5 5

posi)ilitatea pentru e%portator de a5si utili"a surplusul de capacitati de 1 productie ; 2 ocolirea )arierelor &a#ale ; 3 #entinerea unui ni&el ridicat al ocuparii $ortei de #unca ; cresterea ratei pro$itului pentru i#portator prin e%plorarea di$erentei care e%ista 4 intre ni&elul salariului din propria tara si tara e%ecutantului ;

5 -0 20

cresterea co#petiti&itatii $ortei de #unca * ca ur#are a cunostintelor te!nice 5 do)andite de la cel care lansea"a co#anda 3are dintre notiunile de mai &os definesc in mod corect productia in lo7n

operatiunea prin care titularul unui drept de proprietate industriala trans#ite prin contract 1 unei alte $ir#e dreptul de a utili"a cunostintele te!nice )re&etate * contra platii unui pret ;

$or#a de asociere intre doi sau #ai #ulti parteneri ce des$asoara in co#un acti&itati de a$aceri * in cadrul unei noi entitati 4uridice* prin parta4area )ene$iciilor 2 si riscurilor ; intele erea contractuala intre doua $ir#e * prin care una se an a4ea"a sa puna la dispo"itia celeilalte di&erse #aterii pri#e in scopul de a $i prelucrate corespun"ator cu docu#entatia si prescriptiile te!nice ale $ir#ei care lansea"a co#anda * contra unei 3 retri)utii in )ani ;

20

te!nica de a$aceri prin care o $ir#a cedea"a unei alte $ir#e dreptul sau pri&ile iul de a $ace a$aceri intr5un anu#it #od * pe o anu#ita perioada de ti#p si intr5un loc 4 deter#inat ; o actiune de sta)ilire a unui siste# de acti&itati di$erite si coordonate * cu i#plicarea resurselor #ateriale * $inanciare * u#ane * in &ederea solutionarii 5 pro)le#elor $ir#ei .

-1

20

5iscurile pe care le presupune prelucrarea in lo7n sunt #na dintre variante nu reprezint un risc al prelucrrii n lo7n. 3are este aceast variant:

riscul potential pentru e%ecutant ca* in cadrul unei con4uncturi ne$a&ora)ile pe piata 1 produselor respecti&e * i#portatorul sa renunte la tran"actia in lo!n ; 2 riscul de pret * #ani$estat pentru e%portator ;

riscul le at de intar"ieri in apro&i"ionarea cu #aterii pri#e si dere larea rit#icitatii 3 productiei ;

-2

20 20

riscul pentru i#portator de a rata situatii con4uncturale $a&ora)ile in conditiile 4 nerespectarii de catre e%ecutant a cerintelor de calitate si a ter#enelor de li&rare 5 riscul nerepatrierii pro$itului Dezavanta&ele pentru e6ecutantul productiei in lo7n pot fi urmatoarele pe ter#en lun * operatiunea are consecinte ne$a&ora)ile datorita pasi&itatii 1 #ani$estate in pro#o&area si co#erciali"area in nu#e si pe cont propriu ;

20

e%tinderea operatiunii duce in $apt la o #a4orare a &olu#ului co#ertului lo)al in 2 ti#p ce &aloarea adau ata in aceste productii creste #ult #ai lent ; 3 di$icultati in co#unicare si luarea deci"iilor ;

trans$or#area tarilor cu e%port predo#inant in lo!n in econo#ii cu preponderenta 4 #anu$acturiera ; &alori$icarea in e%clusi&itate a a&anta4ului co#parati& al $ortei de #unca ie$tina . !asivitatea in promovarea si comercializarea in nume si pe cont propriu a produselor, manifestata in prelucrarea prin lo7n, reprezinta un risc pentru i#portator; 20 1 2 3 un de"a&anta4 pentru e%ecutant; un a&anta4 pentru e%ecutant;

-3

20

4 un risc pentru a#)ii parteneri de a$aceri; 5 un a&anta4 pentru i#portator.

-4

20

)entinerea unui nivel ridicat al ocuparii fortei de munca si al competitivitatii acesteia, ca urmare a cunostintelor te7nice do"andite, reprezinta in prelucrarea in lo7n un a&anta4 pentru e%ecutant; 1 2 un a&anta4 pentru i#portator; 3 un a&anta4 pentru a#)ii parteneri; 4 un de"a&anta4 pentru e%portator; 5 un de"a&anta4 pentru i#portator. %"iectul transferului contractului de licenta consta in 1 )re&ete * #arci de $a)rica/co#ert * drepturi de autor ; 2 speci$icatii de produs si proces te!nolo ic ; 3 dosarul cu situatia $inanciara 9)onitatea partenerului de a$aceri ; 4 proceduri de control a calitatii ; 5 pro ra#e de pre atire te!nica si pro$esionala Din punct de vedere te7nic , motivatia pentru care firmele opteaza pentru licentiere este determinata de urmatoarele situatii in ca"ul in care costurile de transport al unor produse de #ica &aloare dar &olu#inoase 1 $ac e%portul pro!i)iti& ; in ca"ul $ir#elor #ici care poseda te!nolo ie a&ansata dar care se con$runta cu pro)le 2 #e de lic!iditate ; 3 accesul pe noi piete care necesita o $orta de &an"are #are ;

20

-5

20 5 5 5 5

--

20

20

&alori$icarea co#erciala a in&entiei unei $ir#e a&ansata te!nolo ic si care dispune 4 de resurse pentru cercetare5de"&oltare ; 5 posi)ilitatea e%tinderii strate iei de di&ersi$icare a produsului .

-.

20

)otivatia pentru care firmele opteaza pentru licentiere privita in plan strate$ic si financiar are in vedere urmatoarele aspecte 3are dintre variante nu este corect: in ca"ul in care costurile de transport al unor produse de #ica &aloare* 1 &olu#inoase $ac e%portul pro!i)iti&;

20

&alori$icarea co#erciala a in&entiei unei $ir#e a&ansata te!nolo ic si care dispune 2 de resurse pentru cercetare 9de"&oltare ;

&enitul din contractul de licenta este pro$it pur* ra)ind intrarile de nu#erar 3 dinspre noile piete ; 4 accesul pe noi piete care necesita o $orta de &an"are #are ; 5 costuri de de"&oltare #ai reduse . -1 20 5 5 5 5 Avanta&ele pe care licentierea le presupune din perspectiva licentiarului au in vedere ocolirea )arierelor &a#ale ; introducerea rapida a unor te!nici a&ansate ; &alori$icarea #a%i#a a re"ultatelor cercetarii ; recuperarea #ai rapida a c!eltuielilor de contractare ; reparti"area intre parteneri a "onelor de des$acere .

1 2 3 4 5

-0

20 5 5 5 5 20

)odalitatea de plata in cazul productiei su" licenta presupune o com"inare a urmatoarelor elemente 1 plati inter#ediare pana in #o#entul autori"arii produselor ; 2 rede&enta #ini#a ; 3 un acont platit in #o#entul eli)erarii partii scrise din docu#entatia te!nolo iei ; 4 su#a inte rala platita in #o#entul inc!eierii acordului . 5 rede&enta curenta ; 3ontractul de licenta pentru te7nolo$ia curenta presupune

.0

accesul licentiatului * pe toata perioada derularii contractului * la te!nolo ia creata 1 de licentiar intr5un do#eniu de produs speci$icat ;

20

accesul licentiatului la te!nolo ia pe care o poseda licentiarul in #o#entul 2 inc!eierii contractului +

accesul licentiatului la te!nolo ia pe care o poseda licentiarul in #o#entul 3 inc!eierii contractului si in &iitor * pentru toate produsele acestuia ;

accesul licentiarului la te!nolo ia pe care licentiatul o de,ine in #o#entul 4 inc!eierii contractului ; accesul licentiarului * pe o perioada neli#itata * la docu#entatia te!nolo ica pe care o detine licentiatul intr5un do#eniu de produs speci$icat . *icentierea reprezinta

5 .1 20

operatiunea prin care titularul unui drept de proprietate industriala trans#ite unei alte $ir#e 1 dreptul de a utili"a partial sau total di&erse #aterii pri#e si #ateriale* contra platii unui pret;

20

operatiunea prin care titularul unui drept de proprietate industriala trans#ite prin contract unei alte $ir#e dreptul de a utili"a partial sau total cunostinte te!nice )re&etate* contra 2 platii unui pret;

operatiunea prin care se trans#ite prin contract unei alte $ir#e dreptul de a utili"a 3 cunostintele te!nice; operatiunea prin care titularul unei te!nici de a$aceri cedea"a dreptul unei alte $ir#e de a $ace a$aceri intr5un anu#it #od* contra platii unui pret;

operatiunea de asociere intre doi sau #ai #ulti parteneri ce des$asoara in co#un 5 acti&itati* in cadrul unei noi entitati 4uridice;

.2

20 1

3ontractul de licenta pentru te7nolo$ia curenta si cea viitoare da licentiatului acces la te!nolo ia pe care o poseda licentiarul in #o#entul inc!eierii contractului; te!nolo ia pe care o &a poseda licentiarul dupa #o#entul inc!eierii contractului; 2 te!nolo ia creata de licentiar intr5un do#eniu de produs speci$icat* pe toata 3 perioada derularii contractului; te!nolo ia pe care o &a poseda licentiarul in #o#entul inc!eierii contractului si 4 dupa un an de la inc!eierea acestuia;

20

te!nolo ia pe care o poseda licentiarul inainte cu sase luni $ata de #o#entul 5 inc!eierii contractului.

.3

20 1 2 3 4 5

20

Apelarea la licentiere in cazul in care costurile de transport al unor produse de mica valoare voluminoase fac e6portul pro7i"itiv, are o motivatie in plan $inanciar; strate ic; te!nic; $inanciar5strate ic; nu are nici o #oti&atie.

.4

20 20

5edeventa minima reprezinta un element component al modalitatii de plata in cazul + 1 productiei su) licenta; 2 productiei su) lo!n; 3 i#port5e%portului; 4 contractului de $ranc!isin ; 5 operatiunilor de ree%port.

.5

20

2orma evolutiva de internationalizare a afacerilor , societatea mi6ta prezinta trasaturi definitorii care pot fi structurate astfel #na dintre variante nu reprezint o trstur a societilor mi6te. 3are este aceast variant: 1 propune relatii de lun a durata intre parteneri ; deci"iile si controlul a$acerii se iau in acordul partilor si nici un asociat nu are 2 po"itie de control unilateral ;

3 per#ite des$asurarea de acti&itati di&erse 2#ar8etin * distri)utie* productie *etc. deter#ina e&itarea unor situatii con4uncturale in ca"ul partenerilor de ni&el te!nolo ic e al * care isi acorda reciproc dreptul de e%ploatare a unuia sau #ai 4 #ultor )re&ete de in&entie asupra carora sunt titulare ; o$era posi)ilitatea de"&oltarii a$acerilor su) $or#a in&estitiilor directe * 5 ac!i"itiilor si $u"ionarilor pe piata #ondiala .

20

.-

20

!arta&area riscurilor si costurilor este pentru partenerii unei afaceri 1 un de"a&anta4 al asocierii prin societate #i%ta; 2 un a&anta4 al productiei su) licenta; 3 un de"a&anta4 al productiei in lo!n; un a&anta4 al asocierii prin societate #i%ta; 4 5 un de"a&anta4 al productiei su) licenta

20

..

20 20 1 2 3 4 5

Dezvoltarea franc7isin$ului ca te7nica de afaceri este motivata de urmatoarele aspecte manifestate intens in ultimele decenii #na dintre variante nu reprezint o motivaie a dezvoltrii franc7isin$ului. 3are este aceast variant: rit# rapid incura4at de ascensiunea sectorului ser&iciilor ; de"&oltarea a$acerilor su) $or#a in&estitiilor directe ; incura4area acti&itatii intreprinderilor #ici si #i4locii; $or#a de a$acere potri&ita acti&itatilor cu consu# #are de $orta de #unca ; e%tinderea unor :retete de succes; in a$aceri. 2ranc7isin$ul se defineste ca Ale eti &arianta care de$ineste corect te!nica de a$aceri 9 $ranc!isin .

.1

20

20

o te!nica de a$aceri prin care o $ir#a cedea"a unei alte $ir#e dreptul de a $ace 1 a$aceri intr5un anu#it #od* pe o anu#ita perioada de ti#p si intr5un loc deter#inat;

operatiunea prin care titularul unui drept de proprietate industriala trans#ite prin 2 contract unei alte $ir#e dreptul de a utili"a cunostintele te!nice )re&etate; o asociere intre doi sau #ai #ulti parteneri ce des$asoara in co#un acti&itati* in cadrul unei noi entitati 4uridice* prin parta4area )ene$iciilor si riscurilor a$acerii; 3 o asociere intre doi sau #ai #ulti parteneri ce des$asoara in co#un acti&itati* $ara 4 a crea o noua entitate 4uridica.

.0

20

5estran$erea initiativei si a creativitatii proprii, in operatiunea de franc7isin$, este 1 un a&anta4 pentru cesionar2$ranc!iser3; 2 un de"a&anta4 pentru a#)ii parteneri de a$aceri; 3 un a&anta4 pentru cedent 2 $ranc!isor3;

10

20 20

4 un de"a&anta4 pentru cedent 2$ranc!isor3; 5 un de"a&anta4 pentru cesionar 2$ranc!iser3. !oliticile de recrutare constituie 1 o lista de proceduri de salari"are;

20

2 3 4 5

11

20 20

1 2 3 4 5

codul de conduita pe care o or ani"atie se an a4ea"a sa5l respecte in cautarea de posi)ili recruti pe piata #uncii; alternati&a de #ana e#ent; principalele responsa)ilitati ale unui #ana er; o$erirea de ser&icii de personal pentru a $acilita recrutarea. 3onceptele care fundamenteaza motivarea ca proces sunt urmatoarele (dentificati varianta incorecta. etica; dorinta de a reali"a anu#ite o)iecti&e; ne&oile pri#are si ne&oile psi!o5sociale; asteptarile; disponi)ilitatile. 3onditiile care influenteaza motivatiile pentru munca se structureaza pe urmatoarele niveluri Ale$eti varianta incorecta. de"&oltarea personala; conditia $i"ica; cultura #uncii ; or ani"area si in$rastructura te!nico5econo#ica a #uncii; situatia de #unca. 0timulii materiali sunt salariul; #unca in sine; conditiile $i"ice ale #uncii; $inalitatea #uncii; scopul rupului.. Avanta&ul comunicarii scrise este

12

20 20 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

13

20 20

14

20

pre"entarea de noi ar u#ente* prin luarea (n considerare a o)iec,iunii pre"entate de 1 partener; 2 se reali"ea" pe ti#pul (nt6lnirii directe a partenerilor de a$aceri; #esa4ul poate $i pre tit cu #ult aten,ie 'i cu luarea (n considerare a procedurilor de 3 rela,ii 'i ac,iune speci$ice culturii #ana eriale ale partenerilor; 4 o$er posi)ilitatea rapid a sc!i#)uiui de in$or#a,ii;

20

15

20

se pre&ine o)iec,iunea prin su)linierea punctelor sla)e ale o$ertei (n ter#eni de natur s 5 atenue"e nea4unsul respecti&. Avanta&ul comunicarii orale este pre"entarea de noi ar u#ente* prin luarea (n considerare a o)iec,iunii pre"entate de 1 partener; 2 se reali"ea" pe ti#pul (nt6lnirii directe a partenerilor de a$aceri; #esa4ul poate $i pre tit cu #ult aten,ie 'i cu luarea (n considerare a procedurilor de 3 rela,ii 'i ac,iune speci$ice culturii #ana eriale ale partenerilor; 4 #esa4e par,iale 'i adi,ionale co#pletea" con,inutul #esa4elor &er)ale; 5 #esa4e par,iale 'i adi,ionale co#pletea" con,inutul #esa4elor &er)ale; Avanta&ul comunicarii never"ale este pre"entarea de noi ar u#ente* prin luarea (n considerare a o)iec,iunii pre"entate de 1 partener; 2 se reali"ea" pe ti#pul (nt6lnirii directe a partenerilor de a$aceri; #esa4ul poate $i pre tit cu #ult aten,ie 'i cu luarea (n considerare a procedurilor de 3 rela,ii 'i ac,iune speci$ice culturii #ana eriale ale partenerilor; 4 #esa4ele par,iale 'i adi,ionale co#pletea" con,inutul #esa4elor &er)ale; se pre&enine o)iec,iunea prin su)linierea punctelor sla)e ale o$ertei (n ter#eni de natur 5 s atenue"e nea4unsul respecti& 3omunicarea n mana$ementul afacerilor prezinta urmatoarele caracteristici (dentificati varianta incorecta. 1 #esa4ul este e%pri#at cu claritate 'i pus (n li#)a4 opera,ional; 2 lipsa de $le%i)ilitate a siste#ului de co#unicare ; 3 trans#iterea rapid 'i nede$or#at a #esa4ului; 4 #esa4e par,iale 'i adi,ionale co#pletea" con,inutul #esa4elor &er)ale; 5 asi urarea $luen,ei 'i re&ersi)ilit,ii #esa4elor .

20

1-

20

20

1.

20 20

11

20

(nstitutul 8ritanic de mana$ement defineste participarea in mana$ementul afacerilor ca + practica prin care an a4a,ii iau parte la deci"iile #ana eriale;

2 practica care porne'te de la pre#isa unei co#unit,i de interese (ntre an a4at 'i an a4ator;

20

practica prin care an a4a,ii iau parte la deci"iile #ana eriale 'i care porne'te de la pre#isa unei co#unit,i de interese (ntre an a4at 'i an a4ator* (n sus,inerea perspecti&elor pe ter#en lun ale 3 $ir#ei 'i ale persoanelor care lucrea" (n cadrul ei;

4 sus,inerea perspecti&elor pe ter#en lun ale $ir#ei 'i ale persoanelor care lucrea" (n cadrul ei;

10

20 10

10 00 20 20

practica prin care an a4a,ii iau parte la deci"iile #ana eriale 'i care porne'te de la 5 pre#isa unei co#unit,i de interese. *a nivelul firmei comunicarea este eficienta atunci cand se caracterizeaza prin 1 claritate ; 2 tensiune ; 3 preci"ie ; 4 accesi)ilitate ; 5 respectarea re ulilor de $unctionare a #icro rupurilor de a$aceri. !articiparea la mana$ementul afacerilor implica urmatoarele motivatii 1 #oti&atii reacti&e; 2 #oti&atii directe; 3 #oti&atii indirecte; 4 #oti&atii colaterale; 5 #oti&atii $or#ale. (mplicarea, ca actiune specifica participarii in mana$ementul afacerii prezinta urmatoarele trasaturi (dentificati varianta falsa. este sustinuta de #oti&atia personalului; surprinde latura su)iecti&a a participarii; presupune nei#plicarea salariatilor in sustinerea o)iecti&elor pe ter#en lun ; se spri4ina pe interesele salariatilor ; este sustinuta de atitudinea si &alorile salariatilor. (nte$rarea, ca actiune specifica participarii in mana$ementul afacerii prezinta urmatoarele trasaturi (dentificati varianta falsa. pune in e&identa latura o)iecti&a a participarii; apare ca un proces )iuni&oc intre salariat si $ir#a; e%pri#a capacitatea salariatilor de a in$luenta deci"iile $ir#ei; surprinde latura su)iecti&a a participarii; e%pri#a capacitatea salariatilor de a controla deci"iile $ir#ei.

01

20 1 2 3 4 5

20

02

20 1 2 3 4 5

20

03

20

Dimensiunile prin care se operaionalizeaz participarea n mana$ementul afacerilor sunt urmtoarele+ (dentificati varianta incorecta. 1 antrenarea an a4a,ilor $ir#ei la derularea !otr6rilor strate ice* tactice 'i curente; autono#ia deci"ional 'i opera,ional a $ir#ei pe )a"a p6r !iilor econo#ico5$inanciare 2 asi ur $unda#entul participrii; de"&oltarea culturii #ana eriale care s $a&ori"e"e participarea salaria,ilor la procesele 3 #ana eriale; suportul procesual 'i structural de natur or ani"atoric prin care se asi ur $unc,ionarea or anis#elor participati&5#ana eriale; reali"area unei &i"iuni lo)ale asupra pro)le#aticii anali"ate 2actorii de care depinde cultura mana$eriala a unei firme sunt antrenarea an a4a,ilor $ir#ei la derularea !otr6rilor strate ice; autono#ia deci"ional 'i opera,ional a $ir#ei; &alori$icarea a&anta4elor co#parati&e;

04

20 20

4 5 1 2 3

suportul procesual 'i structural de natur or ani"atoric prin care se asi ur $unc,ionarea 4 or anis#elor participati&5#ana eriale; caracteristicile personalit,ii #ana erului* &alorile si practicile co#porta#entale ale 5 #ana erului* cultura or ani"ationala. !ro"lema calitii tre"uie a"ordat din urmtoarele perspective (dentificati varianta incorecta. 1 autono#ia deci"ionala a $ir#ei; i#plic o atitudine eneral de e%i en, #ani$estat (n concordan, cu anu#ite 2 re le#entri interna,ionale (n plan procedural* te!nic 'i or ani"atoric; 3 se e&aluea" prin #odalitatea de a corespunde cerin,elor utili"atorului; 4 se construie'te pe (ntre parcursul procesului #ana erial; caracteristicile personalit,ii #ana erului eneral* a ec!ipei #ana eriale 'i a celorlal,i salaria,i 5 antrena,i (n a$aceri.

20 05 20

20

0-

20

!rocesul de ameliorare a calitii, implic potrivit recomandrilor lui ;. ). ;uran, respectarea urmtoarelor condiii (dentificati varianta eronata.

con'tienti"area (ntre ului personal al $ir#ei (n le tur cu necesitatea a#eliorrii continue 1 a calit,ii produselor 'i ser&iciilor reali"ate (n cadrul acesteia; 2 sta)ilirea unor o)iecti&e realiste pri&ind a#eliorarea calit,ii;

3 20

adoptarea unor proiecte con,in6nd #surile de re"ol&are a pro)le#elor de calitate;

4 renuntarea la siste#ul de per$ec,ionare continu a calitatii dupa atin erea o)iecti&elor. or ani"area 'i (ntre,inerea unui siste# de (nre istrare 'i e&iden, a tuturor ac,iunilor 5 &i"6nd a#eliorarea calit,ii; !romovarea mana$ementului participativ in afaceri se e6plica prin urmatoarele avanta&e (dentificati varianta incorecta. 1 lr irea c6#pului de cuno'tin,e pro$esionale+ 2 reali"area unei &i"iuni lo)ale asupra pro)le#aticii anali"ate; antrenarea unui nu#r #are de salaria,i la derularea proceselor deci"ionale* asi ur6ndu5se un 3 plus de co#peten,; 4 $olosirea* la ni&el superior* a poten,ialului pro$esional 'i #ana erial al personalului $ir#ei. 5 an a4atii nu se i#plica in deci"iile $ir#ei. 3ontinutul mana$ementului riscurilor consta in urmatoarele aspecte 1 cunoasterea $actorilor potentiali ce a#eninta securitatea $ir#ei ; 2 renuntarea la #asuri pre&enti&e ; 3 #asurarea radului de ra&itate a $actorilor de risc ; 4 reducerea e$ectelor prin pre&enire si protectie ; trans$erul e$ectelor care nu pot $i estionate in interiorul $ir#ei catre unitati 5 speciali"ate in estiunea riscurilor . (n plan definitional, riscul in afaceri este privit ca % sin$ura varianta defineste corect riscul in afaceri. (dentificati-o. un siste# de concepte* #odele* &alori* actiuni* si#)oluri si practici speci$ice $ir#ei si 1 #ana e#entului acesteia; un siste# de nor#e de conduita care per#ite aprecierea din punct de &edere al 2 criteriilor #orale si sociale a ceea ce este )ine si rau;

0.

20

01

20 20 20

00

20

20

posi)ilitatea aparitiei unei pierderi in cadrul unei tran"actii econo#ice* ca re"ultat al producerii 3 unor e&eni#ente i#pre&i"i)ile; 4 practica prin care an a4atii iau parte la deci"iile pri&ind #ana e#entul riscului;

certitudinea aparitiei unei pierderi in cadrul unei tran"actii econo#ice* ca re"ultat al 5 producerii unor e&eni#ente pre&i"i)ile. 10 0 20 1 2 3 4 5 %"li$atiile de natura etica a mana$erilor se manifesta astfel nu#ai $a, de ac,ionari; $a, de an a4a,i si actionari; $a, de clien,ii $ir#ei; $ata de clienti* an a4ati si actionari; $ata de actionari* an a4ati* clienti si co#unitatea locala.

20