Chimia Oculta (CO).

CAPITOLUL I NATURA MATERIEI

Un articol purtand titlul Occult Chemistry, a aparut in Lucif r, no!. "#$% &i a fo&t r tiparit ca 'ro&ura & parat in "$(%. In ac &t articol, tr i l m nt chimic , hidro) n, o*i) n &i a+ot au fo&t *aminat p cal a clar!i+iunii iar r +ultat l c rc tarii au fo&t pr + ntat *p rim ntal pu'licului. Lucrar a a fo&t infaptuita d ,-l L ad' at r &i cu min . Natura pr &anta a altor lucrari p car l a! am .atunci/ nu n -a p rmi& la ac a !r m in! &ti)atii &uplim ntar dar am a!ut in "$(0 oca+ia d a continua ac &t c rc tari c au n c &itat un con&id ra'il !olum d munca -&i par ca a m ritat- d a& m n a &-au pu'licat r +ultat l . Un l principii par &a r ia&a din ma&a d d talii &i po&i'hil ca unii cititori -mai ! r&ati la chimi d cat noi- &a o'& r! lucruri car noua n -au &capat. Un c rc tator1o'& r!ator ar datoria &a f cu + clar o'& r!atiil p ntru ca altii &a poata 2ud ca !aloar a lor &i &a d cida daca &unt linii d c rc tar profita'il . Lum a fi+ica &t con&id rata (in "#$%) a fi compu&a din 3(-0( d l m nt chimic a)r )at intr-o infinitat d com'inatii , car pot fi in tr i dom nii, lichid, &olid &i )a+o&. Adica c l tr i &tari d a)r )ar r cuno&cut ca &u'&t4ri al mat ri i fi+ic .plu&/ t rul ( t r d &patiu, &5c6) a'ia r cuno&cut ca .&i/ mat rial. Nu &t admi& (d catr oam nii d &tiinta) ca aurul poat fi produ&1procurat in conditia d t r, lichid &au )a+. Clar!a+atorul con&id ra ca &tar a )a+oa&a &t urmata d &tar a t rica la f l cum &olidul urmat d &tar a lichida. 7tar a t rica acop ra patru &u'&tari, tot a&a d di&tinct una d alta p cat &unt d di&tinct &olidul, lichidul &i )a+ul, un l d alt l . Toat l m nt l chimic au propriil lor patru &u'&tari t ric , car , impr una cu &olidul, lichidul &i )a+ul con&titui c l &apt &u'&tari al mat ri i din lum a fi+ica. M toda prin car ac &t patru &u'&tari t ric au fo&t &tudiat con&ta in a lua c a c un chimi&t num &t atom &i a-l &par) &ucc &i! pana la ultima unitat fi+ica. 89,RO:ENUL Primul atom chimic & l ctat p ntru &tudiu a fo&t c l d 8idro) n. Pri!indu-l at nt &-a !a+ut ca con&tituit din &a& corpuri mici continut d catr &a& form ca d ou, ;i). ". El .atomul/ & rot a cu mar !it +a in 2urul propri i &al a* , !i'rand in ac la&i timp< corpuril din int riorul &au facand )iratii &imilar . Intr )ul atom & rot &t &i tr mura incat tr 'ui &ta'ili+at inaint ca o o'& r!ar *acta .a lui/ &a d !ina po&i'ila. C l &a& mici corpuri &unt aran2at in doua & turi d cat tr i, formand doua triun)hiuri intr patrun& c nu &unt int r&chim'a'il . Liniil din dia)rama atomului din &u'-planul )a+o&, ;i). "., nu &unt linii d forta ci doar n !id ntia+a c l doua triun)hiuri< p o &uprafata plana .d harti / int rp n trar a triun)hiurilor .altf l/ n putand fi clar indicata. C l &a& corpuri nu &unt id ntic < l contin fi car cat tr i corpuri mai mici - id ntificat cu (ultimul atom fi+ic &au) ANU. In doua dintr c l &a& corpuri, anu-uril &unt aran2at in lini , p cand in r &tul d patru corpuri anuuril &unt aran2at in triun)hi.

Primul lucru car & intampla &cotand un atom )a+o& din )aura .ca!itat a/ lui &au din =p r t l c -l inc rcui &t =, &t ca corpuril continut in l &unt pu& in li' rtat , &i, !id nt d &catu&at din *traordinara pr &iun , luand-&i form &f ric &au o!oid , anu-uril din fi car .corp/ r aran2andu-& &in)ur , mai mult &au mai putin, in noua =)aura= &au =p r t =. ;i)uril &unt, d &i)ur, tridim n&ional , ad & a amintind unul din cri&tal l d > t tra dru, octa dru ori alt l , d form r )ulat . ?in int l & ca impo&i'il d a *prima in cu!int !i+iun a luminoa&a .@/ a o'i ct lor &tudiat &i ;i). A. of ra un &u'&titut -atat d &arac- p ntru n !oil !i+ual al cititorilor. Liniil ori+ontal & para un l d alt l &apt &u'&tari d mat ri > &olid, lichid, )a+, t r B, t r C, t r A, t r ". Pr fac ril &ucc &i! &uf rit d atomul d hidro) n &unt aratat in compartim nt l ! rtical .inc pand d / d a&upra lui. Tr 'ui pr ci+at ca dia)ram l nu &unt la &cara< p ma&ura c un corp ridicat1 *tra& dintr-o &u'&tar .&i tran&f rat/ la ac a im diat d d a&upra i, &t marit norm p ntru a put a fi c rc tat. Cand atomul )a+o& d hidro) n &t marit1adu& la ni! lul EB, p r t l &f roidului, in car & afla corpuril , fiind compu& din mat ri d natura )a+oa&a, cad &i c l &a& corpuri d !in li' r . Im diat l & r aran2 a+a &in)ur in doua triun)hiuri, fi car inchi& intr-o &f ra limitatoar < o &f ra a!and caract r po+iti!, c alalta fiind n )ati!a. Ac &t a form a+a particul l d hidro) n al planului c lui mai d 2o& plan t ric, marcat cu B ( t r B) in ;i).A.

;i). ".

;i). A.

Marind (-ul ) la EC, l .corpuril / &uf ra inca o d +int )rar , pi r+andu-&i p r tii lor limitatori. 7f ra po+iti!a d !in doua corpuri, dif r ntia'il prin ac a ca unul ar un aran2am nt liniar al anu-urilor continut d l &i inchi& intr-o an! lopa .p r t , m m'rana, Dall/ iar c lalalt fiind c l d -al tr il a corp inclu&, la ni! lul EB &i acum la&at li' r. 7f ra n )ati!a d a& m n a d !in doua corpuri, unul con&tand in doua )rupuri d cat tr i anu, &i un al doil a, corpul rama&, la&at li' r. Ac &t corpuri li' r nu raman in ni! lul EC ci tr c im diat la ni! lul EA para&ind )rupuril po+iti! &i n )ati! , ac l a car contin cat doua )rupuri d cat tr i anu, ca &i r pr + ntant al hidro) nului in EC. Tr cand ac &t corpuri cu un pa& mai &u&, la EA, la randul lor an! lopa lor di&par &i triad l int rioar d !in li' r , ac l a car contin anu aran2at in lini fiind po+iti! iar ac l a cu aran2am nt triun)hiular fiind n )ati! . Marind din nou ac &t corpuri cu inca un pa&, cad r a an! lop lor .lor/ l la&a li' r p anuuri &i noi o'tin m ultimul atom .fundam ntal, final, *tr m/, al mat ri i E", th ANU. , +int )rar a .p mai d part / a ac &tor anu li' r a+a .doar/ particul d mat ri a&trala, a&a ca am atin& limita mat ri i fi+ic . Con&truir a unui atom d hidro) n &t tra&ata in 2o& .p coloana din ;i).A./ pornind d la ni! lul E". Oric com'inati inc p prin .int rm diul/ i+!or5r a un i fort la un c ntru, car

!a forma c ntrul com'inati i. La prima com'inati po+iti!a a hidro) nului, p ni! lul EA, un anu c & rot &t p rp ndicular p planul harti i &i & in!art &t &i in 2urul a* i proprii, form a+a C ntrul, &i forta, napu&tindu-& afara din propriul punct mai d 2o&, na!al &t in d pr &iunil altor doi anu, car apoi & in&tal a+a &in)uri cu !arfuril lor catr C ntru. Intrucat ac a&ta triada & rot &t rotund .@@/ , a cur4E4 un &patiu, pr &and in afara mat ria n dif r ntiata a planului .@/, &i facand &in)ura un p r t rotitor .an! lopa, !art 2/ din ac a&ta mat ri , in f lul ac &ta facand primul pa& in&pr con&truir a atomului d hidro) n chimic. O triada n )ati!a formata &imilar, c i tr i anu fiind &im tric aran2ati in 2urul C ntrului fort i c i+!ora&t in afara .in&pr noi, in&pr lum a noa&tra fi+ica/. Ac &t triad & com'ina apoi, doua, cu aran2ar in lini , fiind atra& una .d c alalta@@/ &i doua cu aran2am nt triun)hiular, .@@/ forta din nou i+!orand &i formand un C ntru .forta/ actionand a&upra triad lor ca a&upra unui &in)ur anu, &i un p r t limitator .an! lopa/ din nou & form a+a cand com'inatia & rot &t in 2urul C ntrului com'inati i. 7tadiul urmator, ni! lul EB, produ& d fi car din ac &t com'inatii a!an&and o a tr ia .@/ triada d tip triun)hiular prin infiintar a unui nou C ntru d i+!orar d forta. ,oua din l unindu-& , &i triun)hiuril lor int rp n trandu-& , atomul chimic format &i !om con&tata ca !a contin toat c l "# anu. , talii &uplim ntar &i dia)ram l r f ritoar la hidro) n, 'a+at p c rc taril ult rioar &unt dat in capitolul A. ;ELUL MATERIEI ATOMUL ;IFIC ;UN,AMENTAL 7AU ANU ,upa cum am !a+ut d 2a, un atom chimic poat fi di&ociat in corpuri mai putin complicat < ac &t a, din nou, in alt l mai putin complicat < ac &t a din nou, in alt l inca &i mai putin complicat . ,upa a tr ia di&oci r , numai una mai po&i'ila< a patra di&oci r n da atomul fi+ic fundam ntal (in &u'-plan atomic), ANU. Ac &ta poat di&par a din planul .fi+ic, daca/, dar l nu mai poat fac o'i ctul a inca un i di&oci ri. In ac a&ta &tar ultima, fundam ntala a mat ri i fi+ic , au fo&t o'& r!at doua tipuri d unitati1 l m nt , &au ANU< l &unt a& m n a in toat c l , mai putin in c pri! &t dir ctia &piral lor lor &i a .tipului/ d forta car cur) prin anu-uri. Intr-unul .din anu-uri/ forta cur) in l =din lum a c alalta=, din &patiul c!adridim n&ional, planul A&tral, &i tr cand prin anu, cur) .aici/ in lum a fi+ica. In c lalalt anu, forta cur) in l din lum a fi+ica, i &ind afara din l in =lum a c alalta=, adica, di&par din lum a fi+ica. Unul .dintr anu/ ca un i+!or, din car apa 'ul'uc &t afara< c lalalt ca o )aura, in car apa di&par . Numim Anu-ul din car !in forta, pozitiv &au masculin< ac la prin car forta di&par , il numim negativ &au feminin. .E*act , *act ca 9an) &i 9in, p rmi&a-mi fi o'& r!atia/. Toat ANU-uril , atat d mult timp o'& r!at , &unt ori una ori alta din ac &t doua form . ;i). C. http>11im)C0.ima) &hacG.u&1im)C010CC$1anuuri.pn) 7-a !a+ut ca anu o &f ra, u&or turtita, cu o d pr &iun in punctul und forta cur) Hn, pro!ocand o forma d inima .cardioida/. ;i car .anu/ incon2urat d un camp. Cu )r u put m numi anu ca fiind un =o'i ct= d &i ac &ta mat rialul din car &unt facut toat o'i ct l fi+ic . .Anu/ E format d cur) r a forta-!i tii &i di&par .odata/ cu r flu*ul1&cur) r a lui. ;orta-!i tii &t cuno&cuta t o+ofilor dr pt ;O8AT, forta car

dif r ntia+a toat fort l planului fi+ic. Cand ac a&ta forta & na&t in =&patiu=, atunci ;ohat =&apa )auri1ca!itati in &patiu=, - )olul, !idul car tr 'ui ca umplut cu &u'&tanta d un f l anum , d incr di'ila rar fi r - .adica/ apar Anu< daca ac &t .pro'a'il. fohat/ oprit artificial p ntru un &in)ur anu, anu di&par > nu mai raman nimic. Pro'a'il, daca ac a&ta cur) r intr rupta numai p ntru un mom nt, intr a)a lum fi+ica ar put a di&par ca un nor c & top &t compl t in n ant. Numai p r&i&t nta (dura'ilitat a) ac &t i cur) ri (primul !alal-!i tii, actiun a c lui d -al tr il a Lo)o&) m ntin 'a+ l fi+ic al uni! r&ului. P ntru a &tudia cum facut un anu, fac m un &patiu artificial. (Printr-o anum actiun a !oint i, cuno&cuta &tud ntior .Io)a/, & poat cr a un a&tf l d &patiu pr &and1impin)and inapoi &i +idind mat ria &patiului.) Apoi, daca & practica o )auric in +idul .p r t l , an! lopa &f rica/ a&tf l con&truit, forta incon2uratoar .!arto&ia/ !a cur) inauntru, &i tr i &piral apar im diat incon2urand =ca!itat a= cu a lor tripla &pirala .infa&urata d / doua ori &i 2umatat , &i intorcandu-& la locul lor d pl car printr-o &pirala prin int riorul lui Anu .poat a ca!itatii@/< ac &t a &unt im diat urmat d alt &apt &piral mai fin , car , in&otind &pirala prim lor tr i p &uprafata *t rioara, &i intorcandu-& la locul d und au pl cat cu o .alta/ &pirala prin int rior, a&tf l ca &a cur)a in dir cti opu&a .opu&a fata d c l tr i din a*a int rioara/ - r &p cti! form a+a un caduc u cu prim l tr i .prin int rior/. ;i car din c l tr i &piral )ro&i r turtit , fac un ciclu1tra& u inchi&< fi car din c l &apt mai fin , d a& m n a turtit , fac un tra& u inchi&. ;ort l car cur) prin l pro!in d =afara=, din &patiul c!adri-dim n&ional. ;i car din &piral l mai fin &t formata din alt &apt &i mai fin , di&pu& , &ucc &i!, p rp ndicular una p alta .infa&urat/, fi car mai fina d cat pr d c &oar a &a, l numim &piril . (;i car &pirila animata d forta-!i tii a unui plan &i patru .plan / &unt acum acti! , cat unul p ntru fi car ocol .tura, circuit, @/. Acti!itat a lor intr-un indi!id, poat fi fortata pr matur prin practica Io)a.) Prin c l tr i &piral cur) cur nti d dif rit l ctricitati< c l &apt &piral !i'r a+a (in ra&pun&) la und l t ric d tot f lul - la &un t, lumina, caldura, tc.< l dau c l &apt culori al &p ctrului< n dau c l &apt &un t al &cal i mu+ical < ra&pund intr-o multim d f luri la !i'ratiil fi+ic - &clipind, cantand, pul&and corpuri, l & mi&ca intr-una, incr di'il d frumo& &i &tralucitor. Anu un &oar in miniatura, in propriul &au uni! r&, intr-o clipa d n conc put. ;i car dintr c l &apt &pir con ctata cu una din Lo)oi Plan tar .Lo)o&uri@/ a&tf l incat fi car Lo)o& Plan tar ar o influ nta dir cta a&upra chiar a mat ri i din car &unt facut toat lucruril . Put m pr &upun ca c l tr i c tran&porta l ctricitat a, o !ari tat d ;ohat, &unt l )at d Lo)o&-ul 7olar. ;orta cur) in d pr &iun a d p forma d inima, la capatul .d &u& al/ anu-ului, &i i & prin !arful .mai a&cutit/, &chim'andu-&i a&p ctul1natura prin ac a&ta tr c r < in plu&, forta na!al &t prin fi car &pirala &i &pirila iar nuant l d culoar &chim'atoar car iradia+a1'lit+ din rapida r !oluti &i !i'rati a Anu-ului d pind d cat !a acti!itati al &piral lor< cand una, cand alta intra intr-o actiun n r) tica, &i cu modificar a d acti!itat d la o &pirala la alta & &chim'a .&i/ culoar a. Anu ar -cum &-a m ntionat mai inaint - tr i mi&cari proprii, ind p nd nta d oric alta .forta/, impu&a din afara. 7 in!art n cont nit in 2urul propri i &al a* , ca un titir +< d &cri un mic c rc cu a*a &a .pro'a'il pr c &i /< ar o pul&ati r )ulata, o contracti &i o dilatar , ca pul&atia inimii. Cand o forta &t adu&a &a ap & p anu, ac &ta dan& a+a in &u& &i-n 2o&, & r p d &al'atic dintr-o part in alta, f ctu a+a c l mai &urprin+atoar &i rapid )iratii, dar

c l tr i mi&cari fundam ntal .al &al / p r&i&ta n intr rupt. ,aca poat fi facut &a !i'r + , ca un intr ), cu fr c! nta un ia din c l &apt culori, &pirala cor &pun+and ac l i culori &traluc &t .ca un/ 'riliant. Un cur nt l ctric adu&, indr ptat p anu ii fran a+a mi&caril (proprii), adica il fac &a inc tin a&ca< anu *pu&i la a&ta & a& a+a &in)uri .@/ in linii paral l , &i in fi car lini d pr &iun a in forma d inima prim &t flu*ul, car i & afara prin ap * .ca &a intr / in d pr &iun a urmatorului anu, &.a.m.d. Anu-uril totd auna & a&a+a &in)ur in cur nt. ;i). B. In toat dia)ram l corpul cu forma d inima , *a) rat .d & nata/ ca &a arat d pr &iun a cau+ata d influ* &i !arful cau+at d i &ir a flu*ului, un &in)ur Anu.

;i). B. Anu af ctat d cur ntul l ctric Actiun a l ctricitatii d &chid camp un i mari *t n&ii, &i nu poat fi tratat aici. Action a+a a&upra anu-urilor in& l &au a&upra mol cul lor, ori un ori a&upra unora &i alt ori a&upra c lorlalt @ La fi r curat, d * mplu, &unt aran2am nt l int rn al atomului chimic d format fortat, &i i&i r !in oar la&tic la r latiil lor ori)inal cand &unt li' rat @ In ot l d formar a &t p rman nta@ Jom int l ) din pr c d nt l ca nu put m &pun daca anu ar o an! lopa propri , cu *c ptia ca+ului .ca/ ac &t &piral d forta pot fi numit a&a< =an! lopa= &a &t =&patiul= impin& .inapoi/. ,upa cum &-a &pu& in "#$%, d &pr atomul chimic, forta "cura ea insasi un spatiu, impingand inapoi materia nediferentiata a planului, si facand el singur un perete invartosat din aceasta materie". P r t l apartin &patiului, nu atomului. NOTA d C. KINARLKA,L7A Sfera-anvelopa a Anu ;i car anu, ca &i fi car )rup d anu, fi ca &unt putini num ro&i &au daca form a+a o mar confi)urati ca in Radium, ar o circumf rinta p car am numit-o =&f ra-an! lopa=. Ac a&ta &f ra impr 2muitoar & afla la mar di&tanta d )rupul c ntral &i in ) n ral o &f ra< &unt cat !a *c ptii, cum ar fi a+otul, un o!oid. P cand &cria p ntru pu'licar a &tructurii anu-ului, Anni ? &ant &-a *primat ca &f ra-an! lopa a unui anu compu&a din =mat ria n dif r ntiata a planului=. , la inc put a&ta mi-a cr at dificultati intrucat t rm nul utili+at d a ca &a d &cri &f ra-an! lopa put a fi cr at numai d anu. Mai

tar+iu a fo&t d marata o c rc tar &p cial p ntru a *amina natura ac &t i &f r -an! lopa a anu. Cu toat ca nu a! am conclu+ii final in ac a&ta pri!inta, c rc tatorul a! a impr &ia ca &f ra-an! lopa ra compu&a din forE radiind din c ntrul . i/, car , dupa c tra! r&a o anumita di&tanta, & intorc a in c ntru. Natura ac &t i fort radiant nu a fo&t anali+ata. Prin urmar , d &i &f ra-an! lopa par &a fi o part din anu, numai un f nom n t mporar. 7-a d &cop rit mai tar+iu ca &f r l -an! lop d anu, dinauntrul &i&t mului &olar, rau toat comprimat d atractia &oar lui..@/Cand &f ra-an! lopa a&tf l comprimata nu a! a forma d dod ca dru ci d dod ca dru rom'ic (dupa cum n a&t ptam). MOILON -- ETERUL (d ) 7PATIULUI Urmatoar a *pun r a fo&t &cri&a d C. N. L ad' at r in "$(0. E r produ&a aici cu adau)ar a unor d talii & ntial pri!itoar la plan l naturii &i &tructura anu. Ipot +a &tiintifica &t ca intr ) &patiul umplut cu o &u'&tanta numita t r, d &pr a carui &tructura &-au facut mult -apar nt- contradictorii afirmatii. E&t con&id rat ca fiind infinit mai fin1&u'til d cat c l mai fin )a+, lip&it total d frictiun &i fara )r utat , &i totu&i, din alt pd!, mult mai d n& d cat c l mai d n& &olid. In ac a&ta &u'&tanta atomii fundam ntali1finali d mat ri &unt con&id rati ca plutind a&a cum fir l d praf &unt !a+ut plutind in a r, &i lumina, caldura &i l ctricitat a &unt pr &upu& ca fiind !i'ratiil lor. C rc tatorii t o+ofi, folo&ind m tod -n aflat inca la di&po+itia &tiint i fi+icii- au )a&it ca ac a&ta ipot +a includ &u' un &in)ur titlu doua p d -a intr )ul dif rit &i foart d partat & turi d f nom n . Ei au fo&t in &tar &a trat + 1admini&tr + 1lucr + cu &tari d mat ri mai inalt d cat &tar a )a+oa&a, o'& r!and c &t a, prin mi2locir a !i'ratiilor ac &t i mat rii mai fin d cat .ac l !i'ratii p car / lumina, caldura &i l ctricitat a l manif &ta a&upra noa&tra. A&adar, !a+and ac a&ta mat ri in ac &t inalt &tari f ctuand functiil atri'uit t rului &tiintific, i au (poat imprud nt) numit ac &t &tari, t ric , la&andu-l a&adar ( i in&i&i) fara un num con! na'il p ntru moti!ul ca ac a&ta &u'&tanta &ati&fac .o/ alta part a n c &itatilor &tiintific ..@/ P ntru mom nt, hai &a numim ac a&ta &u'&tanta Goilon" (" - Cu!ant )r c &c c in& amna )aura1ca!itat - C. K.), intrucat a umpl c a c o'i&nuim &a numim &patiu )ol. C a c MOlapraGriti &au =mama-mat ri = &t p ntru totalitat a inima)ina'ila a uni! r&urilor, Goilon &t p ntru uni! r&ul no&tru particular - nu numai p ntru &i&t mul no&tru &olar ci .&i/ p ntru !a&tul intr ) car includ toti &orii .&t l l / !i+i'ili. Intr Goilon &i MOlapraGriti tr 'ui &a fi mult &tadii1tr pt dar nu a! m in pr + nt mi2loac d a l &tima numarul &au d -a &ti altc !a d &pr l . La oric put r d marir ac &t Goilon apar ca fiind omo) n, d &i nu pro'a'il &a fi a&a in r alitat . A&ta (co)ra&pund n !oilor &tiintific in ma&ura in car l &t p &t oric proporti mai d n& d cat oric f l d &u'&tanta cuno&cuta noua --cu d &a!ar&ir infinit mai d n&-tinand intrutotul d un alt ordin &i tip d d n&itat . Ca & nta (&i l )atura) a intr )ii conc ptii &t c4 c a c numim noi mat ri , nu &t Goilon, ci absenta de oilon. A&a ca p ntru a int l ) conditiil r al tr 'ui &a n modificam id il d mat ri &i &patiu - &a l modificam aproap pana la a in! r&a1anula t rminolo)ia noa&tra. Jidul d !in &olid &i &olidul un )ol. Ca &a int l ) m mai clar, hai &a *aminam atomul fundam ntal1ultim al planului fi+ic. (J +i ;i). C &i 3.) E compu& din + c in l &au fir , car &tau una lan)a alta, dar nu & atin) niciodata una d alta. ,aca unul din ac &t fir &co& afara din atom &i =d &piralat= din

forma &a particulara d &pirala .cu c l cinci infa&urari/ &i il pun m p o &uprafata plana, !om ! d a ca un c rc compl ct - o infa&urar fara &far&it 'in ra&ucita. Ac a&ta infa&urar .'o'ina, 'ucla, rotocol/ &t a in&a&i o &pirala, la randu-i cu ".3#( d infa&urari .&pir indi!idual / < poat fi d Pirata.d &piralata d c l ".3#(/ &i atunci !a forma un c rc mult mai mar . In fi car fir .in l d anu/ &unt &apt & turi d a&tf l d 'o'in .&piral / &au &piril , fi car &pirila fiind mai fina d cat &pirila pr c d nta p car & .o/ infa&oara (in un)hi dr pt). Proc &ul d d 'o'inar a lor in mod &ucc &i!, poat fi continuat pana cand nu mai raman d cat un .&in)ur &i/ norm c rc format din punct d o inima)ina'ila &u'tirim in&irat ca p rl l p o coarda in!i+i'ila. Ac &t punct &unt atat d inima)ina'il d mici incat n !oi d milioan d punct din a&t a p ntru a forma ac &t atom fundam ntal. El par a fi 'a+a intr )ii mat rii d &pr car in pr + nt nu &tim nimic< atomii a&trali, m ntali &i 'uddhici &unt facuti din punct l a&t a, a&a ca l put m pri!i ca unitati fundam ntal din car toti atomii mat riali din oric planuri, inca acc &i'il , &unt facuti. Ac &t l m nt 1unitati &unt toat la f l, &f ric &i a'&olut &impl ca &i con&tructi . , &i &unt 'a+a a intr )ii mat rii, l nu &unt l in& &i mat ri < l nu &unt 'locuri1calupuri ci 'alona& 1'a&ici. El nu & amana cu 'alona& l c plut &c in a r, car con&i&ta dintr-o p licula fina d apa c & para a rul dinauntru d c l d afara, a&tf l incat filmul ar doua &upraf t una int rioara &i alta *t rioara. Analo)ia lor mai d )ra'a cu 'a&icil din apa, d &pr car am put a &pun ca au o &in)ura &uprafata - ac a d apa, car impin&a (inapoi) d a rul 'locator. Chiar daca 'alona& l nu &unt apa, &i)ur *i&ta &tropi din car apa a'& nta, a&a ca ac &t l m nt nu &unt Goilon ci a'& nta d Goilon -- numai picaturi und l nu &t -picaturi d nimic plutind in l, ca &a &pun m a&a, d oar c int riorul ac &tor 'a&ici-d -&patiu un !id d &a!ar&it la c a mai mar marir .d amplificar a !i+iunii/ cu car noi put am a2un) la l . .@@@t *t/ Car &t atunci continutul lor r al - formida'ila forta car poat &a umfl 'a&icil intr-un mat rial d infinita d n&itat @ C altc !a d cat put r a cr atoar a Lo)o&-ului, R &piratia p car El o in&ufla in ap l &patiului atunci cand El !r a ca ac a&ta manif &tar &a inc apa@ Ac &t 'a&icut infinit +imal &unt =ca!itati=1)auri p car =;ohat l &apa in &patiu=< Lo)o& In&u&i l ocupa, &i l tin in *i&t nta impotri!a pr &iunii Goilonului din cau+a ca El In&u&i &t in l . Ac &t unitati1 l m nt d forta &unt carami+il p car El l utili+ a+a in con&truir a uni! r&ului 7au, &i tot c a c numim mat ri , in loc oricat d &u& &au d 2o& poat fi, compu&a din l &i in f lul ac &ta di!inul in chiar & nta1&pirit1 &a. E*piratia c fac ac &t 'alona& &t total di&tincta &i cu lun) ant c d nt in c l Tr i R !ar&ari1&u!oai 1 d &pr car &-a di&cutat atat d fr c! nt in lit ratura t o+ofica< nu &t nici macar &i)ur daca .!or'a d / actiun a Lo)o&ului 7olar &au a Unui ran) inca &i mai inalt. E*piratiil mai tar+ii in!art 2 &c 'alona& l in !ariat aran2am nt p car l numim atomi ai cator!a planuri, &i apoi ii a)r )a p ac &ti atomi in mol cul d l m nt chimic . A&tf l, lumil &unt con&truit )radat dar m r u in afara ac &tui mat rial id ntic car noua n par in *i&t nt, &i totu&i put r di!ina. E o cr ati ! rita'ila intr-ad !ar, o con&tructi d c !a in afara lui nimic -- p car -l numim mat ri -- lip&a a un i in *i&t nt d mat ri .

;i). % ?alona& in Moilon Numarul *act al ac &tor 'alona& , inclu& in atomul fi+ic fundam ntal, nu &t u&or id ntifica'il dar cat !a cai d calcul & potri! &c indicand ac &t numar ca apro*. apropiat d incr di'ilul numar total d "B.((( d milioan ("B mld). Intrucat cifr l &unt a&a d uria& , numaratoar a dir cta !id nt impo&i'ila, in&a din f ricir dif rit l parti al atomului &unt &ufici nt d a& manatoar ca &a n p rmita o &timar a car i mar2a d roar nu pr a mar . Atomul con&i&ta in + c fir , p car l impartim fir &t in doua )rup - c l tr i car &unt mai )roa& &i mai pro min nt &i c l &apt .fir / mai &u'tiri car cor &pund la culori &i la plan t .con&id. 0/. Ac &t a din urma par a fi id ntic con&truit , cu toat ca fort l c cur) prin l pot &a dif r , intrucat fi car ra&pund mai prompt in 'anda !i'ratiilor proprii. La numarar a f cti!a &-a d &cop rit ca numarul d infa&urari1&pir &in)ular 1 al &piral lor &au al &piril lor d primul ordin, in fi car fir, &t ".3#(< iar proportia intr &piril d ordin dif rit )ala in toat ca+uril c au fo&t *aminat &i cor &pund cu numarul d 'alona& d p ultima &pirila d ordinul c l mai mic. R )ula o'i&nuita a lui &apt function a+a &ufici nt d *act cu fir l 1&piral l mai &u'tiri dar apar o !ariati .a l )ii lui &apt / foart ciudata pri!itoar la & tul d tr i. ,upa cum & ! d din d & n , ac &t a &unt !id nt mai )roa& &i mai pro min nt &i ac a&ta cr &t r d dim n&iun produ&a d o cr &t r (atat d mica, d -a'ia p rc pti'ila) a proporti i intr &piril l d ordin dif rit &i a numarului d 'alona& d p c l mai mic .ordin/. Ac a&ta cr &t r ridicandu-& pana in pr + nt la nu mai mult d cat (,((%0"BA# din total in fi car ca+, &u) r a+a po&i'ilitat a n a&t ptata ca ac a&ta portiun d atom poat cum!a &upu& un i &chim'ari - poat d fapt &a fi intr-un proc & d cr &t r , d aici a! m moti! &a cr d m ca ac &t tr i &piral mai )roa& la ori)in &unt a& m n a c lorlalt . Intrucat o'& r!atiil n arata ca fi car atom fi+ic &t r pr + ntat d B$ atomi a&trali, fi car atom a&tral d B$ atomi m ntali &i fi car atom m ntal d B$ din ac ia din planul 'uddhic, a! m aici cati!a t rm ni a un i & rii pro)r &i! .pro)r &i ) om trica@/ &i pr &upun r a fir a&ca &t ca ac a&ta & ri continua &i acolo und nu mai put m &-o o'& r!am. O pro'a'ilitat &uplim ntara ii &t imprumutata ac &t i pr &upun ri d faptul r marca'il ca> daca pr &upun m ca un 'alona& cor &ppund unui atom din planul &apt 1&au mai inalt1 &i apoi &ocotim ca l ) a d multiplicar inc p op ratia in a&a f l ca B$ d 'alona& !or forma un atom din urmatorul al &a& l a plan, A.B(" in al cincil a plan, &i pana la urma & )a& &t ca numarul m ntionat .d 2a/ p ntru atomul fi+ic (d B$3) cor &pund aproap *act cu calculul 'a+at numarar a f cti!a a infa&urarilor. Intr-ad !ar, par pro'a'il ac &t lucru dar .con&id rand &i/ p ntru u&oara cr &t r a c lor tr i fir al atomului, cor &pond nta ar put a fi p rf cta. Tr 'ui &a con& mnam ca atomul fi+ic fundam ntal nu poat fi &part dir ct in atomi a&trali. ,aca intr )ul d forta car m r) in!artindu-& prin ac &t miliard d 'alona& in complicata forma a atomului fi+ic ar fi impin&a .inapoi/ cu un fort d !ointa p &t pra)ul planului a&tral, atomul di&par in&tantan u p ntru ca 'alona& l au fo&t li' rat . ,ar ac a&i cantitat .intr )/ d forta, .lucr a+a/ lucrand acum p un ni! l mai inalt & manif &ta nu

printr-un atom a&tral ci printr-un )rup d B$ .atomi/. ,aca proc &ul impin) rii inapoi a intr )ului d forta &t r p tat, a&tf l incat &a n r)i+ + p planul m ntal, !om con&tata ca )rupul &-a lar)it acolo la A.B(" d ac i atomi &up riori. P planul 'uddhic numarul atomilor formati din ac a&i cantitat d forta inca mult mai mar - pro'a'il cu'ul lui B$ in loc d patratul lui, chiar daca nu au fo&t numarati f cti!. E d altf l pro'a'il, d &i nu & &ti *act, ca numarul d 'alona& folo&it d ac &t intr ) d forta ac la&i in toat planuril , chiar daca )rupatiin fi+ic ca un atom, in a&tral ca B$ d atomi, in m ntal ca A.B(". Prin urmar , un atom fi+ic nu & compune din B$ atomi a&trali &au A.B(" atomi m ntali ci l corespunde in & n&ul ca forta c & manif &ta prin l &-ar arata in ac l mai inalt planuri n r)i+and r &p cti! l num r d atomi. Moilonul in car toat ac &t 'alona& &-au format r pr +inta fara indoiala o part , pro'a'il principala part , a c a c &tiinta d &cri dr pt t r lumino&. ,aca l .Goilonul/ &t d fapt purtatorul d !i'ratii luminoa& &i caloric prin &patiul int rplan tar , pana in pr + nt, n d ci&. E c rt ca ac &t !i'ratii au f ct p &i &unt p rc pti'il &imturilor corpului no&tru numai prin .int rm diul/ mat ria t rica a planului fi+ic. ,ar a&ta nu do! d &t in !r un f l ca l .!i'ratiil @/ &unt purtat prin &patiu in ac la&i f l, .&i/ d ac a &tim f. putin d &pr limita pana la car mat ria fi+ica t rica *i&ta in &patiil int rplan tar &i int r&t lar, d &i *aminar a mat ri i m t oritilor &i a prafului co&mic n indica la urma urm i ca o part din a &-a impra&tiat pana aici. T oria &tiintifica afirma ca t rul ar c !a calitati car ii p rmit cu o anum !it +a, &a tran&mita und tran&! r&al d toat lun)imil &i int n&itatil - ac a&ta !it +a fiind c a c in mod comun numita !it +a a luminii. , &tul d pro'a'il ca a&ta poat fi ad !arat p ntru Goilon &i daca-i a&a, l tr 'ui &a fi capa'il d a comunica ac l und 'alona& lor &au a)r )at lor d 'alona& , &i inaint ca lumina &a atin)a ochii no&tri tr 'ui &a *i&t un tran&f r d &c nd nt d la un plan la altul, &imilar cu c & intampla cand un )and tr + &t moti &au cau+ a+a actiun . Intr-un pamfl t r c nt a&upra !he "ensity of #ther, 7ir Oli! r Lod) r marca> = E*act raportul ma&a p !olum mic in ca+ul &i&t mului &olar &au a n 'uloa& (lor) &au a co'D '.@/. Am fo&t condu& &a ma )and &c ca d n&itat a m canica a mat ri i pro'a'il o *c &i! d mica fractiun din d n&itat a totala a &u'&tant i, ori a t rului, continut in &patiu &i car &t a&tf l partial ocupat, &u'&tanta a car i compun r o poat &u&tin 1m ntin .= =A&tf l, d * mplu, &a con&id ram o ma&a d platina &i &a pr &upun m ca atomii i &unt compu&i din l ctroni &au alt &tructuri cu totul dif rit > &patiul p car ac &t corpuri il umplu, comparati! cu intr )ul &patiu, p car intr-un anum & n& l il Qocupa=, compara'il cu o + cim d milionim .@ poat miliardim / din total, chiar &i in int riorul fi carui atom< &i ac a&ta fractiun inca &i mai mica daca n r f rim la ma&a !i+i'ila. A&a ca un f l d minim &timat al d n&itatii t rului, p ac a&ta 'a+a, ar fi cam d + c mii d milioan ori mai mar d cat .d n&itat a/ platin i.= 7i &uplim ntar l adau)a ca ac a&ta d n&itat & poat &coat la %( d mld d ori ac a a platin i. =C a mai d n&a mat ri cuno&cuta= +ic l, = &t in mod tri!ial &i &up rficial comparata cu t rul n modificat din ac la&i &patiu.= Incr di'il cat d mult & amana a&t .&pu& / cu id il noa&tr ordinar , fara indoiala o afirmati mai d )ra'a mod &ta d cat *a) rata a proporti i ad !arat ca c a o'& r!at in ca+ul Goilonului. Jom int l ) cum poat fi po&i'il a&a c !a daca n r amintim ca Goilon par a'&olut omo) n &i &olid chiar &i cand il o'& r!am cu o put r d marir car ii fac p atomii fi+ici &a apara d dim n&iun a &i a& +ar a ca'an lor impra&tiat p un t r n &in)uratic

d !anatoar , &i cand adau)am la a&ta )andul ca 'alona& l , din car -& compu&i ac &ti atomi, &unt l in& l c a c pot fi numit (&i nu impropriu) fra)m nt d nimic.

;i). %a. ,i&pun r a 'alona& lor in &piril l d ordinul I, II &i III In ac la&i pamfl t 7ir Oli! r Lod) fac o foart uimitoar &timar a n r)i i intrin& ci a t rului. El &pun > =Put r a totala d i &ir d la o &tati d un milion-Gilo!ati p timp d C( milioan d ani *i&ta -&i inacc &i'ila- in fi car milim tru cu' d &patiu.= 7i aici l mai d )ra'a a &u' &timat d cat &a fi &upra &timat uimitorul ad !ar. .............................................. NOTA d C. N. LEA,?EATER E&t o fra+a1& ntinta in articolul d &pr =Moilon=. 7una a&tf l> =In numarar a dir cta &-a )a&it ca numarul d infa&urari1&pir indi!idual 1 d primul ordin in fi car fir &t ".3#(< iar proportia intr &piril l d dif rit ordin 1ran)uri &t ac a&i in toat ca+uril *aminat , cor &pun+and cu numarul d 'alona& din ultima &pirila d ran)ul c l mai mic. Am numarat toat c l ".3#( d infa&urari al fir lor din Anu nu numai odata ci d mult ori. Am c rc tat intru totul "C% &antioan dif rit , luat din tot f lul d &u'&tant . ,aca ind partam un fir din anu il put m d &i)ur indr pta .d &pirala/ intr-un c rc1in l. In r alitat , totu&i, l nu un &in)ur fir ci un arc in &pirala, ca in ;i). 3., &i am numit fi car din ac &t mici in l - 'o'ina &au &pirila d primul ordin, =a=, &i am !rut &a *plic ca *i&ta ca acolo rau ".3#( d a&tf l d in l &au &pir .indi!idual / &au 'ucl in fi car fir. ,ar fi car 'ucla &t a in&a&i un arc &piral facut din alt 'ucl mai fin (p car l put m numi ='=) &i l -am numit =&piril d ordinul doi= &i tot a&a mai d part , in 2o&, pana la =&piril l d c l mai mic ordin=.

;i). 3. Tr i &piral 1'o'in 1fir intr-un Anu In c l &apt fir mai &u'tiri al atomului .anu/ car cor &pund cu c l &apt culori, am )a&it

ca fi car =&pirila d ordinul intai=, =a=, compu&a din sapte =&piril d ordin doi=, ='=, fi car ='= la randu-i fiind compu&a din &apt =c=, fi car =c= din &apt =d=-uri &.a.m.d. in 2o& pana la =&pirila d c l mai mic ordin= car compu&a *act din &apt 'alona& . ,ar in c l tr i fir mai )roa& al atomului .anu/ aici o f. mica dif r nta. C l &apt 'alona& nu & mai potri! &c e$act una &u' alta, d &i .cum rau@/, daca cin !a pri! &t d -a lun)ul &au prin capatul firului< in "(( d =&piril d c l mai mic ordin= ar trebui &a fi *act 0(( d 'alona& < i 'in , atat a &i &unt in c l &apt fir mai fin , colorat , dar in c l tr i fir mai )roa& &unt 0(B. , ci cr &t r a " la "0%. 7i ac a&i curioa&a mica cr &t r & m ntin 'in in r latia dintr dif rit l ordin d &piril .din c l tr i mai )roa& /. In fir l mai subtiri *act &apt &piril d ordinul intai fac .compun/ unul din ordinul mai inalt urmator, a&a ca 0(( d ='=-uri fac *act "(( d =a=-uri &.a.m.d.< p cand in fir l mai groase 0(B ='=-uri m r) la "(( d =a=-uri, &i ac a&i ciudata proporti d la un capat la altul. A&ta am !rut &a &pun cand am +i& ca =proportia intr dif rit l ordin d &piril intr l , &t )ala &i cor &pund cu numarul d 'alona& din ultima &pirila d c l mai mic ordin.= 7U?PLANURILE ETERICE %rimul subplan eteric #& compu&, dupa cum am aratat ant rior, d un &in)ur Anu. Mai mult &au mai putin complicat com'inatii al ac &tor anu compun &ucc &i! &u'plan l t ric al doil a, EA, al tr il a, EC, &i al patrul a, EB. Al doilea subplan eteric, #' - 7impla r unir d anu-uri, apar nt niciodata mai mult d &apt , form a+a al doil a &u'plan t ric. In fi). 0. &unt pr + ntat cat !a .@nu toat @/ com'inatii din &tar a EA< anu con! ntional .r pr + ntat/ cu d pr &iun a !id ntiata. Liniil , intotd auna intrand in d pr &iun &i i &ind prin ap *, arata r +ultant l liniilor d forta. Acolo und nu apar lini intrand in d pr &iun , forta i+!ora&t din &patiul c!adri-dim n&ional< acolo und nu apar lini i &ind din ap *, forta di&par in &patiul c!adri-dim n&ional< acolo und punctul d intrar &i d pl car in afara anu .@/, indicat cu un punct. Tr 'ui &a r amintim ca dia)ram l n pr +inta o'i ct tridim n&ional &i ca anu-uril nu & afla n aparat in ac la&i plan.

;i). 0. Tipuri d mat ri EA Al treilea subplan eteric #() 7tar a EC, in un l din com'inatiil i, par la prima ! d r &a l r p t p ac l a din &tar a EA< &in)ura cal clara d di&tin) r carui .&u'plan/ apartin fi car )rup d compl *itat mai mica, &t &a l &coat m afara din int riorul =c lul i-an! lopa=> daca &unt )rupuri EA l im diat fu) ca anu-uri & parat . A&tf l, unul din )rupuril EA la fi r, continand &apt anu, id ntic in apar nta cu o h ptada EC, dar daca primul di&ocia+a in &apt anu, al doil a di&ocia+a in doua triad &i un &in)ur anu. E n !oi d continuar a ind lun)ata a c rc tarii in 2ocul d taliat al fort lor &i a r +ultant lor lor< aici d -a'ia put m da fapt pr liminar &i d talii, d &chid m cal a.

;i). #. Tipuri d mat ri EC Al patrulea subplan eteric #*) - 7tar a EB poat con& r!a form din l m nt , modificat prin li' rar a d &u' pr &iun a la car &unt &upu& in atomul chimic..@/ Ac &t )rupuri .EB/ & r )a& &c printr produ& l prim i d +int )rari a atomului chimic, cand &t *tra& fortat din ca!itat a lui .)o)a&a, )aura, p r t /. :rupuril & impra&ti capatand o mar !ari tat d form , ad & ori mai mult &au mai putin ) om tric < liniil dintr con&titu ntii )rupurilor au fo&t tra&at dar nu mai r pr +inta linii d forta ci int ntion a+a &a r d a impr &ia d form adica &a r d a po+itia r lati!a &i mi&car a con&titu ntilor, a&a cum apar l in mint a o'& r!atorului. 7unt !a+i! d oar c nu *i&ta acolo linii. Impr &ia d linii produ&a d rapida mi&car a con&titu ntilor in &u& &i-n 2o& &au d -a lun)ul lor .liniilor/ inaint &i inapoi. Punct l &im'oli+ a+a anu-uril , dinauntrul l m nt lor. ;i). $. -----------------,oua anu, po+iti! &i n )ati!, adu&i aproap unul d altul, & atra) r ciproc apoim inc p &a & in!arta unul in 2urul c luilalt, formand o dualitat r lati! &ta'ila< o a& m n a mol cula &t n utra, conforma cu a& +ar a1aran2am ntul mol cular int rn< n utralul r lati! &ta'il, po+iti!ul &i n )ati!ul aflandu-& intr-o continua cautar a contrariilor lor, cu &copul d a &ta'ili o r lati! p rman nta uniun . In ) n ral !or'ind, grupurile pozitive sunt desenate cu ape$urile anu-urilor indreptate spre e$terior iar grupurile negative sunt reprezentate cu ape$urile spre interiorul, r lati! unul catr altul &au &pr c ntrul )rupului. :rupuril pr +inta toat f luril d com'inatii po&i'il < com'inatiil & ra&uc &c .in 2urul a* i proprii/, & ra&toarna &i & in!art1)ir a+a in n &far&it f luri. ;i car a)r )ar .a)lutinar / incon2urata cu un p r t c lular .al! olar/, o &f ra &au un o!oid, datorita pr &iunii * rcitat a&upra mat ri i incon2uratoar prin mi&car a &a d in!artir . Campuril din 2ur & ciocn &c unul d altul &i )rupuril &alta, r p +indu-& incolo &i-ncoac , din moti! c nu am putut &a l

d &lu&im.

;i). $. Tipuri d mat ri EB

ELEMENTELE C8IMICE Primul lucru p car il r marca o'& r!atorul, atunci cand i&i indr apta at ntia &pr atomul chimic, &t ca i au anum form di&tinct . Principal l tipuri nu &unt numaroa& , &i am con&tatat cand am ordonat atomii c i-am o'& r!at dupa forma lor *t rioara, cu un l *c ptii, ca i .atomii/ & incadr a+a in &apt cla& natural , dupa cum urm a+a, (;i). "(.)> ". :rupul &pic A. :rupul halt ra C. :rupul t tra dru B. :rupul cu' %. :rupul octa dru 3. :rupul 'ar incruci&at 0. :rupul &t a ;i car atom ar un in! li& &f ric &au o!al, in int riorul caruia & mi&ca dif rit l )rupuri d anu. Ac &t in! li& d & nat ca un o!oid in ca+ul hidro) nului< l tr 'ui ima)inat in ca+ul fi carui l m nt. Un in! li& &f ric un f ct t mporar cr at d rotatia unuia, &au mai multor anu. Intocmai unui cur nt d a r &u' a carui pr &iun & fac )roapa in &uprafata un i ap , impin)and apa inapoi, tot a&a & intampla &i cu )rupuril . Cand & rot &c ()ra!it a+a) forta mi&carii lor impin) m diul circumam'i nt. Ac &t m diu a&tf l impin& d l m ntul d atom, cand & rot &t in 2urul a* i &al , &patiul din 2urul . l m ntului/, car umplut cu milioan d anu pi rduti< ac &ta .car @/ d a& m n a impin) partil mai d n& din c a c numim mat ri a&trala. , *. m diul, impin& d fi car palni ind p nd nta din &odiu, &t mat ri atomica a&trala. In c l &apt form di&tinct d mn d r marcat ca la l m ntul 'i!al nt patru palnii &unt d &chi& p f t l unui t trah dron, la tri!al nt &unt sase palnii d &chi& p c l &a& f t al unui cu'< la t tra!al nt &unt opt palnii p f t l unui octa dru. Iata o & c! nta a &olid lor platonic r )ulat , intr 'ar a punandu-& &in)ura> & !a *tind ac a&ta !oluti la l m nt l in forma d dod ca dru &i ico&a dru@

;i)."(. C l &apt form fundam ntal d

*i&t nta al

l m nt lor .chimic /

;i). "". 7olid l Platonic ;i). "". n pr +inta c l cinci &olid platonic . Au fo&t !a+ut in timpul in! &ti)atiilor d la N i&& r-8ir&ch toat l m nt l chimic cu *c ptia hidro) nului, o*i) nului &i a+otului, .car / par &a fi con&truit a&a f l car &u) r a+a 'in cuno&cut l 7olid Platonic t tra dru, cu', octa dru, dod ca dru &i ico&a dru. Nici un l m nt &u) rand dod ca drul nu a fo&t )a&it, dar corpuri car a! au nucl ul c ntral din cat !a l m nt a! Bau )rup d &a& anu la c l doua+ ci d colturi al dod ca drului. C a mai int r &anta d &cop rir a fo&t c a facuta d t o+oful &paniol, 7 n. Arturo 7oria 9 Mata, a r lati i c *i&ta intr t tra dru, dod ca dru &i ico&a dru. El a con&truit mod l d cinci t tra dr r )ulat int r& ctat &i cand a unit .c l / A( d !arfuri al ac &tor cinci t tra dr a o'tinut &uprafata a unui dod ca dru cu "A f t , in timp c punct l d int r& cti al t tra drului cu dod ca drul formau colturil unui ico&a dru. A pu'licat o mono)rafi , =: n &i&=, in Madrid, "$"C dand fi)uril &i aratand cum &a tai hartia p ntru a con&trui dif rit &olid . Nu a fo&t !r o dificultat in pri!inta c lor cinci &olid dar a fo&t p ntru prima data cand cin !a a aratat cum & tai A( d colturi a cinci t tra dr &i .cum/ & un &c. , -a'ia in "$AA, p cand & &tudia &tructura ' n+ nului, fi)ura cu dod ca drul a fo&t r )a&ita ca nucl u c ntral unitar al ' n+ nului. I,ENTI;ICAREA ELEMENTELOR O dificultat cu car &-au confruntat c rc tatorii a fo&t id ntificar a form lor !a+ut cand i&i c ntrau ! d r a a &upra )a+ lor. Nu r u& au d cat pro!i+oriu. .@/prin inc rcari@. A&tf l, o foart comuna forma in a r a! a forma d halt ra. E*aminand-o, comparand-o cu &chit l noa&tr 'o& &i numarand-ul anu-uril . Ac &t a, impartit cu "# -numarul lor din atomul ultim final d hidro) n- n -a r +ultat AC,AA ca &i )r utat atomica &i a&ta n -a of rit 'anuiala ca atomul o'& r!at ar fi &odiul. Atunci, am luat dif rit &u'&tant pr cum 'anala &ar d 'ucatari , in car &tiam ca pr + nt &odiul, &i am .r /)a&it forma d halt ra in toat . In alt ca+uri am )a&it mici fra)m nt d m tal , pr cum fi r, &taniu, ar)int, aur< in alt l 'ucati d min r u &au ap P ntru &u'&tant l c l mai rar , Mr. L ad' at r a !i+itat un mu+ u min ralo)ic. Numarand la anu in atomul chimic, nu ii numaram dir ct, unul cat unul< atunci cand, d *., numaram anu in &odiu, ii dictam d-lui Kinar52ad5&a numarul .lor/ din )rupul con! na'il, l inmult a .pana@/ la totalul impartit la "# &i anunta r +ultatul. A&tf l, &odiul compu& dintr-o part &up rioara c contin a un )lo' &i "A palnii &i o part inf rioara &imilara plu& ti2a c l un a. Am numarat &u&> )lo'ul - "(< numarul .d anu/ in doua &au tr i palnii - "3 fi car < numarul palniilor - "A< ac l a&i p ntru p. d 2o& iar in ti2a - "B. ,-l Kinar52ad5&a a &ocotit> "(R ("3R "A)S A(A< d ci> A(AR A(AR "BS B"#< impartit la "#S AC,AA car & r p ta. Prin ac a&ta m toda n -am pa+it numaratoar a d oric pr 2ud cata, a&a ca n -a fo&t impo&i'il &a &tim !ari tat a d num r c put au r +ulta din adunar , inmultir &i impartir iar mom ntul

motionant ra atunci cand a&t ptam &a ! d m daca r +ultat l noa&tr coincid au &au & apropiau d !r o )r utat &tiuta .din ta'. M nd ./. La l m nt l mai )r l , pr cum aurul, cu C.%B3 anu, ar fi fo&t chiar impo&i'il &a num ri fi car anu fara o ri&ipa d timp inutila, atunci cand & fac au c rc taril pr liminar . Mai tar+iu, put a fi mai rau &a num ri fi car compartim nt1di!i+iun & parat, a&a cum in un l .ca+uri/ am )a&it ca doua )rupuri -la prima pri!ir id ntic - dif r au prin unul &au doi anu. LE:EA PERIO,ICITATII :rup l in car intra l m nt l .chimic / cand &unt aran2at dupa form l lor *t rioar , &au do! dita a fi foart apropiat d ac l a indicat in cla&ificar a lui &ir Nilliam CrooG &. C a mai &impla forma d pr + ntar a ac &t i l )i d p riodicitat &t c a data d CrooG & intr-o l ctura p car l a dat-o In&titutului R )al din Londra in f 'ruari "#, "##0. CrooG & ima)in a+a1intr ! d 1 o n r)i co&mica la lucru in &u'&tanta co&mica p car o l a)a d t rm nul =protIl =. N put m ima)ina ac a&ta n r)i d doua f luri> una tin+and in 2o&, d d a&upra d d &u't, c alalta ca &i l )anatul d p ndul, d la dr apta la &tan)a, &tan)a la dr apta. L )anatul p ndulului in)u&tandu-& inc t. Am' l fort &unt ritmic &i l & intaln &c &i & incruci& a+a la locuri &au p rioad pr &cri& . Und ac &t lucru & intampla, =protIlul= af ctat &i ) n rat un l m nt. CON7TRUIREA ELEMENTELOR MAI :RELE Luand in con&id rar l m nt l mai )r l , in &p cial ac l a apartinand d )rupa radioacti!a, )a&im o oar car !ariati 1a'at r d la !olutia ordonata. Tot drumul in 2o& .p &pirala@/ n am aflat in pr + nta un i fort !oluti! c pr & a+a con&tant in mat ri in 2o& .@6/ d -a lun)ul un i lini &piral . In anumit punct ac a&ta forta intaln &t linii p rp ndicular car r pr+inta dif rit tipuri d t ndint . N put m ima)ina un )rup d &pirit al naturii, mar&aluind &u' ordin l un i Put ri mai inalt , con&truind ac &ti atomi conform unui plan al lini i d car l apartin &i, prin urmar , planuind cum &a introduca atomii &uplim ntari col ctati inca d la ultima int r& cti a fort i cu linia lor, m ntinand caract ri&ticil principal al planului lor ori)inal. Printr l m nt l mai )r l par ca ac a&ta put r d tip di&tincti! d !in mai mica fata d forta !olutionara, p ntru ca c a din urma inc p &a poart .totodata/ cu a anumit caract ri&tici d la un tip la altul. El m nt l manif &ta afinitat nu numai cu c l d d a&upra lor dar &i cu c l urmatoar (c urm a+a d la l inaint ) d p &pirala. R +ultat l &u) r a+a in anum f luri id a ca & fac un fort d a d +!olta anum propri tati1in&u&iri car !or fi impu& altor tipuri atunci cand !or fi d &a!ar&it 1p rf ctionat .@/. Cand )a&im doua dif rit t ntati! 1inc rcari d con&truir a ac luia&i l m nt, n &i) r a+a doua inc rcari din car una poat fi mai cor &pun+atoar (mai 'una) &i ca urmar ultima d !in p rman nta. J d m &f ra c ntrala a atomului chimic m r u cr &cand in dim n&iun &i importanta pana c la )rupa Radiului ac a&ta .&f ra/ par a fi &ufl tul atomului &i moti!ul p ntru car l *i&ta un o'i ct cu acti!itat int n&a d !iata c & rot &t cu o incr di'ila !it +a, chiar r ducandu-& &i aruncand afara &u!oai d mat ri , &i m ntinand r alm nt prin forturil &al o t mp ratura mai mar d cat c a o'i ct lor din 2urul &au. Proc &ul d con&truir a l m nt lor (d pana aici) nu nici p d part inch iat. Uraniul &t ultimul &i c l mai )r u l m nt p car il &tim ("$"A) dar alt l inca &i mai complicat !or put a fi produ& poat p !iitor.

---------------------O li&ta cu toat l m nt l cu numarul d anu-uri continut in fi car , )r utat a lor &i form l lor caract ri&tic , data mai incolo. LE:EA PERIO,ICITATII (dupa CrooG &)

P linia d &cri&a d un p ndul 'alan&andu-& inaint &i inapoi, toat l m nt l &unt marcat in ordin a )r utatii lor< la inc putul 'alan&arii fiind hidro) nul, c l mai u&or iar c l mai )r u, Uraniul inch ind 'alan&ul. Printr liniil ! rtical una d mi2loc &i mai &unt patru d fi car part .a i/. ,aca linia p rp ndiculara c ntrala nu r pr +inta !al nta ci nici int rp riodicitat a.@/, &i daca c l .cat / patru linii .aflat / d fi car part a ac &t i linii m dian r pr +inta Jal nta ", Jal nta A, Jal nta C &i Jal nta B, atunci , & con&tata mai apoi ca l m nt l &unt tra&at .apar/ in ordin a )r utatilor lor atomic , la int r& ctia lini i .d 'alan& a/ p ndulului cu c l noua linii ! rtical , a&a ca l m nt l apar in ordin a !al nt i. Cu putin *c ptii, l m nt l cu form *t rioar d ac la&i f l a2un) &a fi po+itionat . *act/ p ac a&i lini ! rticala. Ac &t lucru poat fi !a+ut p r f rinta la ;i). "A. Mai intai &unt patru l m nt car & form a+a inaint ca 'alan&ul p ndulului &a inc apa. Ac &t a &unt o!oidal . T +rupul Spic - Atomii fi carui l m nt, din ac &t )rup, &unt compu&i dintr-un numar d &pic c radia+a d la un )lo' c ntral &u' forma d farfuri . T +rupul ,altera - Atomii ac &tui )rup con&tau dintr-o ti2a c ntrala la cap t l car ia )a&im .cat un/ )lo'. ,in fi car )lo' & lan& a+a "A palnii. Intr )ul arata ca o halt ra. El m nt l .chimic / din )rupuril halt ra &i &pic &unt con&id rat d chimi&ti ca a!and !al nta caract ri&tica d unu &au &apt . El & )a& &c .im diat/ in dr apta &i &tan)a lini i c ntral . T +rupurile !etraedru - Atomii ac &tui )rup au patru palnii, continand corpuri o!oid , d &chi+andu-& p f t l unui t tra dru. Palniil , in ) n ral, dar nu totd auna, radia+a d la un )lo' c ntral. 7unt doua )rupuri d o part &i d alta a lini i c ntral d 'alan& a p ndulului. Jal nta lor caract ri&tica &t doi &au &a& . T tra drul par a fi una din form l fa!orit al naturii &i apar r p tat in &tructura int rna .a l m nt lor@/. T +rupul Cub - Cu'ul par a fi forma l m nt lor tri!al nt . Ar &a& palnii continand o!oid , c & d &chid p f t l unui cu'. 7unt doua )rup cu', d -a &tan)a &i d -a dr pta lini i c ntral . T +rupul Octaedru - Aici a! m opt palnii cu d &chid ril p c l opt f t al unui octa dru. El m nt l &unt t tra!al nt . C l doua )rup d octa dr & )a& &c la *tr mitatil &tan)a &i dr apta a lini i c ntral d 'alan& a p ndulului. T +rupul -arelor - Ac a&ta forma caract ri&tica a & turilor d .cat / tr i l m nt inrudit 1aliat numit =int rp riodic= .intr p rioad @/. Ac &t )rup apar p linia c ntrala .! rticala/. T +rupul Stea - O &t a plata, din cinci t tra dr int rp n trat in c ntru, .forma/ caract ri&tica a ac &tui )rup, car cuprind )a+ l p rf ct . Ac &t )rup apar in linia c ntrala.

;i). "A. Ta' lul p riodic al l m nt lor (dupa CrooG &) NOTA d C. KINARLKA,L7A In adr &a pr + ntata d CrooG & In&titutului R )al din Londra, p ; '. "#, "##0, )a&im marcat locul fi carui l m nt chimic p dia)rama 'alan&ului unui p ndul, intr-un anumit punct in dia)rama lui. Mai tar+iu l a conc put un mod l al 'alan&ului p ndulului in tr i dim n&iuni, cu doua l mni&cat , ;i). "C. Am r ali+at ca ra po&i'il un mod l al L )ii P riodicitatii cu patru l mni&cat . Am facut a&ta, planuind at nt ca fi car 'ara din ilu&trati &a fi lipita .@/ p harti milim trica in a&a f l ca &a fi po+itionat fi car l m nt conform cu )r utat a lui, ;i). "B. O'i cti!ul m u, l )at d ac &t mod l cu patru l mni&cat , ra ca intr-o 'una +i, &tudiind cu at nti ac &t dia)ram al l m nt lor din Occult Chemistry, !iitorii &tud nti !or put a &a faca .d t rmin / punct l d int r& cti al liniilor unind un l m nt cu altul, d oar c c l mai )r l l m nt , in &p cial, au mult )rupuri in comun, .comun /. In ac &t )rupuril int rp riodic &i )a+ l rar .no'il / apar p linia c ntrala. El m nt l )rupului octa dru apar p c l patru linii *tr m .c l mai dinafara/. C l lalt )rupuri cad intr l .

;i). "C.

;i). "B.

Aici & afla tradu& tot capitolul I, mai putin un &curt pa&a2. , -a'ia acum int l ) d und pro!in conc ptiil , p cat d n &t ptat p atat d pr ci& , d &pr t r. E po&i'il ca M nd l ! in&u&i .in "$(%/ &a & fi in&pirat din lucraril t o+ofilor. ,upa cum r +ulta din ac &t capitol d inc put, *tr m d important d !in =&tratul= mai d n&, c in! l &t , p ran)uri, di! r& l =a)r )at = d anu. Ac a&ta m m'rana n !a+uta d !in una dintr c l mai important =amanunt = i)norat d &tiinta actuala.

CAPITOLUL II :rupul hidro) nului

Introduc r Jom inc p acum un &tudiu mai d taliat al l m nt lor .chimic / &i !om con&id ra atomii in )rup l lor dupa Cla&ificar a P rodicitatii, folo&ind dia)rama p ndulului. ,upa cum &-a &u'liniat d 2a, Anu-uril & )rup a+a l in& &i in &apt form di&tinct &au tipuri, fi car atom chimic fiind in!aluit d un in! li& &f ric .an! lopa/ con&tituit din mat ria incon2uratoar , formand o &f ra d influ nta. 7unt doar cat !a *c ptii .d la forma d &f ra/ car &unt d forma o!oidala. Inauntrul c lor &apt tipuri, anu-uril &unt impach tat intr-o minunata &i in) nioa&a im'racamint . E*aminand &tructura int rna a atomilor )a&im )rupuri mai mult &au mai putin complicat , capa'il &a duca o *i&t nta & parata, ind p nd nta, p .d / ni! l EB. Ac &t a pot fi di&ociat in )rup inca &i mai &impl d ni! l EC &i, mai d part in )rup d ni! l EA, pana cand a2un) m la atomul indi!idual fi+ic fundam ntal &au Anu. ,ia)ram l n pot da doar o foart ) n rala id a r alitatii p car o r pr +inta. El n arata )ruparil &i raporturil dintr l dar n !oi d mult fort d ima)inati p ntru a tran&forma dia)rama plana intr-un o'i ct tridim n&ional. 7tud ntul ar tr 'ui &a !i+uali+ + fi)ura din dia)rama. A&tf l, c l doua triun)hiuri d hidro) n nu &unt plan , intr-un plan< c rcuril &unt &f r iar anu -uril dinlauntrul lor, in timp c -&i pa&tr a+a po+itiil r lati! dintr l , & )a& &c intr-o rapida mi&car tridim n&ionala. Und )a&im cinci anu, i &unt aran2ati in ) n ral cu un anu c ntral d a&upra c lorlalti patru iar mi&car a lor tra& a+a linii car con&trui &c .c l / patru planuri triun)hiular , .triun)hiuri/ c & intaln &c cu !arfuril lor d a&upra 'a+ i patrat , car .'a+a/ form a+a o piramida cu 'a+a patrata. 7-a con&tatat ca mult din )rupuril , in car anu &unt aran2ati, r !in con&tant &i ca urmar &unt comun .)rupuril / multor atomi, formand, ca &a +ic m a&a, carami+il &au tipar l din car &tructuril lor .atomilor/ &unt alcatuit . Ca urmar , compo+itional, fi car atom poat fi format din ac &t )rupuri con&titu nt . Prin ac a&ta int l ) m ca r latiil dintr l m nt l dintr-un )rup principal dat, &i &imilitudinil lor cu alt )rupuri, a fo&t pu& in !id nta .@/. A fo&t na&cocita o m toda prin car toat l m nt l .chimic / pot fi *primat printr-o formula al) 'rica, cu car cititorul poat int l ) &tructura atomilor, a&a cum &unt i con&truiti, pl cand d la )rupuril lor con&tituti! . ;i car )rup &t d numit dupa primul l m nt in car apar . Lit r l c indica l m ntul &unt urmat d un numar c indica numarul d anu din )rup. A&tf l, ='alonul= d A+ot d !in N""( iar &picul d Lithiu r pr + ntat d Li3C. Atunci cand anali+am in ac &t f l l m nt l chimic , put m r ali+a cum &unt .d fapt/ con&truit . In un l ca+uri po&i'ila o nom nclatura1t rminolo)i alt rnati!a. N -am &traduit &a & l ctam ac l )rupuri con&titu nt car r li f a+a c l mai 'in l )aturil 1inrudiril . Ac a&i m toda a fo&t utili+ata la maril dia)ram (cond n&at ) &i und l m nt l .chimic /

mai )r l ar n c &ita dia)ram mult pr a mari daca ar fi d & nat intr )i .n cond n&at /. ,in li&ta tuturor l m nt lor .chimic /, data la &far&itul cartii, & poat ! d a1con&tata ca hidro) nul, o*i) nul, a+otul &i fluorul, car par atat d dif rit d r &tul in c pri! &t form l lor *t rioar , contin )rupuri caract ri&tic car fac part din mult alt l m nt . ,in ac a&ta li&ta, d a& m n a, put m urmari &chim'aril in )r utat p car l m nt l l &uf ra .&ucc &i!/. ;i car punct dintr-o dia)rama r pr +inta un &in)ur anu. Liniil impr 2muitoar *prima impr &ia d forma produ&a a&upra o'& r!atorului d catr )ruparil d anu-uri. :rupuril & !or & para d -a lun)ul ac &tor linii atunci cand l m ntul .chimic@/ &t &part a&a ca liniile au semnificatie dar ele nu exista ca pereti &ta'ili &au m m'ran impr 2muitoar ci mai al & in& mn a+a limit l (nu liniil ) d !i'rati . In mod d o& 'it atra) m at ntia ca dia)ram l nu &unt la &cara r pr + ntat intrucat ac &t lucru nici n-ar fi fo&t po&i'il in &patiul dat .al un i pa)ini/. Punctul r pr + ntand anu-ul norm d mar comparati! cu m m'ran l , car &unt a'&urd d mici< daca am r pr + nta la &cara ar arata ca un punct aproap in!i+i'il p o coala d mai multi Iar+i patrati. Intrucat !or'im d atomul chimic aici, nu cont a+a daca il !om d & na in urma in! &ti)atiilor din &olid, lichid &au )a+< atomul nu-&i !a alt ra con&tructia .int rioara/ &chim'andu-&i &tar a .d a)r )ar /. Aran2am ntul int rn in atomi d !in cu atat mai complicat cu cat i d !in mai )r i, a&a cum put m ! d a, d *., in compl *ul aran2am nt c a n c &itat pr + nta a C.%B3 anu, continuti d atomul d Aur (comparati cu aran2am ntul c lor "# anu din atomul d hidro) n). :RUPUL 8I,RO:EN

Inaint ca p ndulul &a-&i inc apa 'alan&ul )a&im patru l m nt > 8Idro) n, AdIarum, Occultum &i 8 liu. 8idro) nul &t c l mai u&or l m nt chimic cuno&cut d &tiinta. AdIarum &i Occultum au fo&t p ntru prima data o'& r!ati prin clar!i+iun . 8 liul &t unul din )a+ l rar .p rf ct , no'il , in rt / &i d o'ic i a&ociat cu ar)onul. Totu&i, l nu ar forma )a+ lor in rt , d &i ar c !a con&titu nti in comun .cu l /. In con& cinta, a fo&t )rupat cu l m nt l chimic pr c d nt , mai u&oar . Toat ac &t a patru . l m nt din )rupul hidro) n/ au forma *t rioara o!oidala.

;i). "%. :rupul 8idro) n NUMAR ATOMIC> "

U8I,RO:EN T 8idro) nul a fo&t primul l m nt chimic *aminat &i d &pr l am !or'it d 2a in Cap. I. Atomul d hidro) n con&ta din "# anu aran2ati in &a& )rupuri, fi car )rup a!and cat tr i anu, toat )rupuril fiind continut intr-o forma o!ala. C l &a& )rupuri & afla in &a& punct din &patiu< fi car .din c l doua triun)hiuri a cat / tr i )rupuri, formand o 2umatat d hidro) n, &unt l )at unul d altul prin &patiu cu linii .ipot tic / d atracti . A! m a&tf l apar nta a doua triun)hiuri inlantuit 1int rpatrun& .impl tit /. ;i)uril ". &i "%. n dau d taliil ac &t i l )ari. T Atomii d hidro) n nu au fo&t !a+uti mi&candu-& .d pla&andu-& / in p r chi. .@6/ T In dia)ram l din "$(# &-au dat ca doua 2umatati d hidro) n dar nici o con& mnar nu &-a facut apoi d &pr c l doua tipuri d anu, po+iti! &au n )ati! , dinlauntrul fi carui )rup d tr i anu. 7-a pr &upu&, dupa apar nta ) n rala a )rupurilor, ca toti atomii d hidro) n rau la f l. In "$CA, totu&i, in timpul un i *aminari mai d taliat a doi atomi d hidro) n dintr-o mol cula d apa, a fo&t d &cop rita o a doua !ari tat d hidro) n. T ,idrogenul de .arietatea & compu& din doua 2umatati, una po+iti!a &i alta n )ati!a. E*aminand ;i). "3. & !a ! d a ca 2umatat a po+iti!a (&au triun)hi) compu&a din % anu po+iti!i &i B anu n )ati!i, d aici r +ultand &i pr pond r nta &a po+iti!a< &i ca 2umatat a n )ati!a (&au triun)hi) compu&a din % anu n )ati!i &i B po+iti!i, c a c o fac pr pond r nt n )ati!a. T C l &a& )rupuri nu &unt toat id ntic < fi car dintr l contin tr i anu dar in patru din )rupuri c i tr i anu &unt aran2ati in triun)hi iar in c l lalt doua )rupuri rama& anu &unt a& +ati in lini . P ntru ac &t )rupuri mici am pu& &im'oluril d id ntificar 8C &i 8CQ. T In primul triun)hi mar , toat c l tr i )rupuri mici i&i au anu-uril .aran2at / in forma d triun)hi, in timp c c lalalt triun)hi mar ar doua )rupuri mici cu anu a& +ati in lini &i un )rup cu anu a& +ati in triun)hi. In prima diti a Chimi i Ocult , c l c i doi tripl ti liniari &unt fi)urati cat unul in fi car triun)hi .mar ca in/ ;i). A. Ac a&ta !ari tat .car @/ nu a fo&t o'& r!ata d ,-l L ad' at r in "$CA &i par &a fi rara. Jari tat a comuna &t c a d &cri&a mai &u& &i pr + ntata in ;i). "3. T ,idrogen varietatea ' dif ra ca numar d anu po+iti!i &i n )ati!i c form a+a atomul. La prima !ari tat &unt in total $ anu po+iti!i &i $ anu n )ati!i, p cand la !ari tat a a doua )a&im "( po+iti!i &i # n )ati!i. Ac a&ta !ari tat &t a&adar pr dominant po+iti!a. ;i). "0. T In mol cula d apa, 8AO, un atom d hidro) n &t din prima !ari tat &i c l d -al doil a &t d !ari tat a a doua. T 8idro) nS (A8CQR 8C)R (C8C) T 3 &f r a cat C anuS "# anu T Numarul )r utatii "#1"#S ",(( tG

, ut riu m) /n timpul observatiilor, la electroliza apei, au fost vazute foarte putine e$emple d doi hidro) ni uniti intr-o alianta t mporara. Ac &ti doi atomi rau d !ari tatil " &i A &i a& +ati unul fata d altul in un)hi dr pt, ca in ;i). "#. Ac &t )rup d doi hidro) ni ar fi tr 'ui &a ai'a )r utat du'la fata d c a a hidro) nului ordinar, a&a cum &-a &i o'tinut p ntru d ut riu

;i). "#. , ut ri NUMAR ATOMIC> " UA,9ARIU T, &cop rir a ac &tui )a+ foart u&or cu )r utat A (8S "), a fo&t anuntata in Th !heosophist, decembrie &0(') 1orma e$terioara a atomului e sferica si consta in (2 de anu) ,oi&pr + c din i &unt impartiti in patru )rupuri d 8C, fi car fiind pla&at in cat unul din c l patru colturi al t tra drului. Intr patrun& cu ac &t t tra dru &t un al doil a, car contin patru )rupuri a cat &a& anu fi car . ;i). "%. Aici intalnim doua form car apar foart d &. Primul &t un )rup d &a& anu, aran2ati in forma d =ti)ara= &au d h *a)on alun)it &au d pri&ma. P ac &ta il di&tin) m ca Ad3. Ac a&ta forma & in!art cu mar rapiditat in 2urul a* i &al lon)itudinal , &i & amana cu un cr ion a&cutit la am' l cap t . Par &a fi put rnic l )at d oar c , dupa cum !om ! d a mai tar+iu, ac &ti &a& anu (ramanand l )ati unul d altul &i la ni! lul EC, &i chiar di!i+ati in tripl ti la ni! lul EA) & in!art unul in 2urul c luilalt T In AdIarum, patru din ac &t pri&m &unt pla&at in colturil unui t rta dru, formand a&tf l un )rup mai mar , car , d a& m n a, apar foart d & &i car dif r ntiat cu &im'olul AdAB T ,upa cum & !a ! d a, c l doua )rup , a cat patru corpuri, form a+a fi car cat un t tra dru, adica po+itiil lor r lati! in &patiu (d &i i .car @/ & in!art indi!idual inauntrul &f r i-an! lopa a l m ntului chimic) &unt marcat in afara prin c l opt colturi al c lor doua t tra dr intr patrun& .int r& ctat , inlantuit , impl tit / T AdIarium &t rar in atmo&f ra la &uprafata pamantului, dar *i&ta in mari cantitati in &trato&f ra. Ca &i hidro) nul, l pi rdut inc t d atmo&f ra noa&tra prin radiati in timpul calatori i &al in 2urul 7oar lui. ,ar ra+ l d la 7oar com'ina .alt / &u'- l m nt m r u iar l m nt l pi rdut &unt inlocuit d noil cr atii T Intrucat ac &t l m nt a fo&t prima oara o'& r!at prin marir clar!a+atoar la AdIar, l-am numit AdIarium T AdIariumS B8CR BAd3S Ad"AR AdAB T B8C S "AAn T BAd3S ABAn T TotalS C3An T Numarul )r utatii C31"#S A,(( t NUMAR ATOMIC> " UOCCULTU

T Occultum a fo&t prima data o'& r!at in "#$% &i, fiind atat d u&or &i atat d &implu in compo+iti , &-a pr &upu& ca ar put a fi h liul, din car la !r m a ac a nu & put a o'tin o pro'a. Cand, totu&i, h liul in&u&i a a2un& &u' o'& r!ati in "$(0, &-a do! dit a fi dif rit fata d o'i ctul o'& r!at ant rior, a&a ca )a+ul o'& r!at in "#$% a fo&t numit Occultum (p car &tiinta ortodo*a .inca/ tr 'ui &a-l )a& a&ca). T Ac &t l m nt con&ta in %B d anu &i contin )rupuri din hidro) n &i din adIarium. Ar forma o!oidala. ;i). "%. T Aici intalnim t tra drul, AdAB, ca &i in adIarium. , a&upra t tra drului & )a& &t o fi)ura in forma d 'alon, Oc$, parand alun)it ca forma din cau+a atracti i t tra drului. Corpul d &u' t tra dru arata ca un co!ri)1colac d fran)hi &i contin "% anu. Oc"%. 7unt aran2ati p un di&c inclinat .@/ p o &ai'a &i forta intra in !arful unui anu &i i &ind prin .c lalalt/ capat al lui intra in !arful urmatorului .anu/ &i tot a&a mai d part , facand un circuit inchi&. C l doua mici &f r , fi car continand un tripl t, arata ca &i punct l 1para)raf l d umplutura p ntru un compo+itor - par !ala'il dar pot fi &arit cand n !oi ..@/ T Con&titu ntii lui occultum r apar in aur &i in alt l m nt . T OccultumS A8CR AdABR Oc"%R Oc$ T Tripl tiS 3Anu T T tra druS ABAnu T In lS "% Anu T ?alonS $Anu T TotalS %BAnu T Numarul d )r utat %B1"#S C,(( tG

NUMAR ATOMIC> A U8ELIUM T 8 liul dif ra in confi)urati fata d c l lalt )a+ in rt . E alcatuit dintr-un hidro) n intr ) plu& o 'una part din adIarium. Ar forma d o!oid -&i nu forma d &t a in &a& colturi cum &unt )a+ l in rt - &i in con& cinta a fo&t inclu& in ac a&ta )rupa pr liminara. ;i). "%. n arata cat d inrudit &unt ac &t patru l m nt . T C l doua triun)hiuri d hidro) n &i doua AdAB t tra dric apar in h liu. T tra dr l fac mi&car d r !oluti in 2urul unui corp c ntral cu forma d ou, corp c con&i&ta in doua &f r 8C, iar triun)hiuril & in!art in 2urul propriilor lor a* , in timp c * cuta o r !oluti &imilara .t tra dr lor@/. 8 liul &t compl ct chili'rat, ca &a +ic m a&a, fiindu-&i apar nt auto&ufici nt< un t tra dru po+iti! d B )rupuri Ad3 contra'alan&at d un t tra dru &imilar, n )ati!< o 2umatat po+iti!a d hidro) n comp n&ata d o 2umatat n )ati!a iar in c ntru & afla doua )rupuri d cat C anu, unul po+iti!, c lalalt n )ati!, comp n&andu-& r ciproc. T Intr )ul ar o apar nta !aporoa&a, ca un l m nt f ric. T 8 liumS A8CR AAdABR (A8CQR 8C)R (C8C) T C ntruS 3Anu T AAdABS B#Anu T A Triun)hiuriS "#Anu T TotalS 0AAnu TNumar d )r utat 0A1"#S B,(( tG ,EFINTE:RAREA :RUPULUI 8I,RO:EN

U8I,RO:EN T 3a nivelul #*, c l &a& corpuri continut in atomul )a+o&, & r aran2 a+a &in)ur in&tantan u inauntrul a doua &f r < doi tripl ti liniari uniti cu un tripl t triun)hiular, pa&trandu-&i po+itiil r lati! unul fata d c lalat, po+itii car daca &unt unit prin tr i linii dr pt , !or forma un triun)hi (cu cat un tripl t in fi car !arf al triun)hiului), c ilalti tr i tripl ti in mod &imilar aran2andu-& &in)uri .in triun)hi/ in a doua &f ra. Ac &t .&f r @/ form a+a compon nt l EB al hidro) nului. T Prin di&oci r a ac &tora .d mai &u&/ la nivelul #(, fi car &f ra & &par) in doua, c i doi tripl ti liniari unindu-& unul cu c lalalt &i li' randu-l p companionul lor din triunhi. ,oi tripl ti triun)hiulari d a& m n a raman impr una, l padandu-l p al tr il a, a&a ca hidro) nul produc patru compon nti EC. T 3a nivelul #', con *iun a du'lurii d tripl ti & &par) 1rup &i i d !in patru )rupuri ind p nd nt , doua ramanand liniar dar r aran2andu-&i l )aturil int rn dintr i< c l lalt doua )rupuri rama& &unt tripl ti. T ,i&oci r a finala ii li' r a+a p toti Anu. ;i)uril "3. &i "$.

Erata ;i). A(. La ni! lul EA, p coloana Ad"A - cat A http>11im)"%".ima) &hacG.u&1i1hfi)A(.pn)1 U ,EFINTE:RAREA A,9ARUM-ului T 3a nivelul #* AdIarium la&a li' r c l doua t tra dr AdAB &i Ad"A. T 3a nivelul #(, AdAB da patru & *t ti -BAd3- doi po+iti!i &i doi n )ati!i< in ac la&i timp Ad"A da B tripl ti. T 3a nivelul #', fi car Ad3 da doi tripl ti, facand # tripl ti cu totul. T Tripl tii d la Ad"A, fi car da o diada &i o unitat , li' rand a&tf l patru diad &i patru unitati. U,EFINTE:RAREA OCCULTUM-ului T !etraedrul, AdAB, function a+a in adIarium la nivelul #* &i & & para ca un intr ) cu c i patru Ad3, aplati+andu-l l in&u&i inauntrul ca!itatii &al . ,oua )rupuri Ad3 &unt po+iti! &i doua n )ati! . T In di&oci r a urmatoar , catr ni! lul EC, Ad3 & d &fa&oara@ ind p nd nt, aratandu-n

doua tipuri. Ac &t a & di!id in tripl ti, la ni! lul EA. T /nelul, Oc"%, d !in un in l inlauntrul un i &f r &i doua triad A8C (car & pi rd in atomul )a+o&) intra inauntrul ac &tui in l. La ni! lul EC in lul l alun)a p c l doua triad (car d !in tripl ti ind p nd nti) &i in lul & &par) in doua> .inca/ un in l @clo& @ d &apt anu &i o cruc du'la d opt anu. T Ac &t a & di!id din nou ca &a form + compon nt EA, in lul producand un c!int t &i o p r ch 1diada, iar cruc a du'la & parandu-& in c l doua parti al &al . T C i doi tripl ti limina fi car cat un anu prin di&oci r a la EA &i form a+a doua p r chi &i doua unitati. T -alonul, Oc0. La ni! lul EB 'alonul d !in o &f ra. La ni! lul EC l f. mult di!i+at, co +iun a partilor &al fiind &la'a. El form a+a doi tripl ti, o p r ch &i o unitat . La ni! lul EA ac &t a li' r a+a, la di&oci r a &uplim ntara, nu mai putin d cinci anu & parati &i doua diad . U ,EFINTE:RAREA 8ELIULUI T 8 liul, fiind compu& din con&titu nti ai hidro) nului, adIarium &i ocultum, & di&ocia+a la f l ca &i ac &t l m nt . T 3a nivelul #*, )a&im doua &f r , fi car continand cat tr i tripl ti (ca in hidro) n) &i doua t tra dr , AdAB. 7uplim ntar, aici &i un )lo' c contin doua mici &f r , A8C. T 3a nivelul #(, tripl tii d hidro) n & &par) ca in ;i). "$. iar c i doi AdAB ca in ;i). A(. :lo'ul continand c i doi 8C li' r a+a c i doi tripl ti la ni! lul EC. T 3a nivelul #', d +int )rar a & d &fa&oara pr cum aratat in ;i)uril "$. &i A(.