1.

Notiuni generale privind administrarea sociala. Statul fiind un subiect strict necesar, fata de care indivizii au obligatii si care la rindul sau garanteaza anumite drepturi.Administrarea in general este o coordonare de ativitate a doua sau mai multe persoane colective sau organizatii relizate p\u primirea unui rezultat concret. Administrare exista obiectiv in orice asociatie omeneasca avind functia istorica permanenta in organismul social . . Adm.soc- a aparut odata cu aparitia societatii, are loc acolo unde se desfasoara activitatea omului. Administrarea sociala poate fi:statala si nestatala.notiunea de adm.sociala include in sine 4 elemente:1-subiectul administatrii; obiectul adm; !-legatura directa dintre subiect si obiect"patrunderea comenzilor de adm.#; 4-legatura indirecta dintre subiect si obiect"raportul privind executarea comenzilor primite#. Semnele adm.sociale sunt:- administrarea sociala este numai acolo unde exista activitatea in comun a persoanelor; -obiectul actiunii administrarii sociale este comportamentul participantilor activitatii collective a raporturilor dintre ei; -baza adm.sociale este subordonarea dorintei participantilor administrarii; -mecanismul realizarii adm.sociale intruc$ipeaza subiectii administrarii adica organele adm. %unctiile de baza a administrarii sociale sunt: colectarea si prelucrarea informatiei; prognozarea; planificarea; organizarea; coordonarea si colaborarea; controlul si inregistrarea. &in punct de vedere a structurii procesul adm.sociale reprezinta realizarea logica a subiectilor adm.sociale in fazele: 1-pregatirea de luare a deciziei; -luarea unei decizii administrative; !- organizarea realizarii deciziei adm.luate; 4- controlul asupra procesului realizarii deciziei adm. 2. Esenta si particularitatile de baza ale administratiei publice. Administrarea publica este o modalitate a adm. sociale,unde calitatea de subiect al adm. permanent este reprezentant al organului executiv al statului. Adm.publica nu este doar forma de executare si organizare , ci este o activitate exercitata de autoritatile publice prin functiponarii sai, in scopul realizarii sarcinilor si functiilor statului in interesul general al societatii. Subiectii adm.publ.sunt numai organelle de stat si cei isarcinati cu putere care sunt imputerniciti de catre cei ce detin puterea. 'biectul adm.publ.sunt interprinderile, organizatiile, cetatenii care nu dispun de putere deplina . Particularitatile adm.publice:( subiectul adm.activeaza in numele statului. (p\u realizarea atributiilor sale el este dotat suplimentar cu unele imputerniciri inclusive aplicarea masurilor de constringere statala; (deciziile subiectului au caracter de prescriptie unilaterala a vointei )uridice; (indicatiile subiectului administarii sunt obligatorii p\u obiectul administrat; puterea executive- este instrumental de prote)are si asigurare a intereselor societatii ctatenilor si celorlalti membri. %unctiile puterii adm.sunt realizarea legii in practica p\u care se foloseste o anumita parte a obligatiilor puterii de stat.semnele puterii executive sunt*:- universalitatea; -obiectivitatea; -constringerea; -caracterul organizatoric.scopurile de baza a puterii executive sunt:1-garantarea sigurantei cetatenilor, societatii sia statului; -alcatuirea unor conditii care contribuie la bunastarea cetatenilor societatii si a statului; !alcatuirea unor conditii in realizarea dr.si libertatilor cetatenilor si organizatiilor p\u o viata sociala libera din punct de vedere politic, economic, social si cultural. +rincipiile:1. fiecare put.are o distincta competenta fara ca alta putere sa intervina; . suspendarea sau anularea actelor put. executive, puterea )udecatioreasca are dreptul numai in cazul de incalcare a constitutiei si legilor;!. realizarea controlului put.executive )udecatoresti si legislative cu scopul ca una din put. san u depaseasca atributiile fata de alta putere; 4. garantia relatiilor dintre put. o executa put. )udecatoreasca care poate permite unele neintelegeri intre puteri conform constitutiei; ,. pentru put. executiva este c$aracteristic in special aplicarea legala cu caracter pozitiv infaptuirea directa a cerintelor legislative in scopul unei normale si effective lucrari.

3. Functiile de baza ale puterii executive. Functiile puterii executive:1-de orientare a subiectului administrat -include urm. activitati :analizarea informatiei cu scopul cercetarii obiectului adm; prognozarea-prevede sc$imbarile in evolutia evenimentelor sau proceselor bazate pe informatiile date; planificarea- determinarea indreptarii scopurilor insarcinarilor si posibileleor rezultate ale activitatii adm; reglarea legala- instaurarea regimului legal al activitatii si fnctionalitatii structurilor proprii; conducerea metodologica; -de asigurare(material-tehnica, financiara,informationala, profesionala) !-administrarii operativ(zi de zi)- include in sine administrarea organizatiei""formarea organelor adm. Stabilirea functiilor etc.#conducerea si organizarea operative; coordonarea actuala si preliminara a activitatilor diferitor organe adm. functionarilor organizatiilor; control "cercetarea cazului cu scopul descoperirii abaterilor in functionarea legilor, planurilor, programelor si luarea masurilor fata de cei ce au incalcat ordinea publica#; inregistrarea perceperea sistematica a informatiei; evaluarea tututror lucrurilor indeplinirea sarcinilor concrete. 4. Principile si ormele de organizare ale puterii executive. Principiile de organizare a puterii executive se impart in categorii:generale si speciale.-ele generale se clasifica in:suveranitatii poporului- stipulate in constitutie reprezinta ca poporul este unicul izvor de put. el isi eexprima put. prin intermediul organelor put. executive. -ontrolul asupra desfasurarii organelor put, executive este realizat din partea organului legislativ si cel )udecatoresc dar si de popor. legalitatii- prevede obligatia organelor put, de stat functionarilor de stat sa respecte constitutia rm si alte legi, un element de baza este raspunderea personala a functionarului si cetateanului pentru incalcarea legii. Acesta consta in respectarea normelor constitutiei de toti subiectii organelor put. executive.separarii puterii- este un principiu constitutional, prevede existenta si independenta celor trei put. legislative executive si )udecatoreasca. democratismului-prevede ca vointa poporului constituie baza put. de stat fiind exprimata prin dreptul la vot egal direct secret si liber exprimat, precum si faptul ca cetatenii rm au dreptul de a participa direct cit si prin reprezentanti la administrarea treburilor publice publicitatii- legile sunt supuse publicarii oficiale, prioritatii si garantarii dr. si intereselor legitime- drepturile cetatenilor trebuie sa fie garantate si toate organele put. de stat c$iar sic ea executive poarta raspundere fata de cetateni ! imbinarii corecte centralizarii si descentralizariicentralizarea-concentrare a activitatii administrative in miinele autoritatilor centrale, diferitor ministere, care conduc prin intermediul agentilor locali, pe intreg teritoriul tarii. Descentralizareatransmiterea anumitor imputerniciri ce tin de competenta org.centrale alese ale adm.publice locale. %ormele de realizare a put. executive sunt: legale si ilegale care se deosebesc dupa caracterul consecintelor )uridice. -ele legale conduc spre accentuarea consecintelor )uridice iar ilegale nu duc spre consecinte )uridice. %ormele legale se clasifica dupa continut, scopul administrarii si metoda manifestarii. &upa continut: - crearii legale; - aplicarii legale. -rearea legala a activitatii adm. se refera la crearile, sc$imbarile, anularile si perfectionarile normelor legale. Aceasta procedura are loc astfel: se ia o decizie a prelucrarii proiectului actului normativ adm; se scrie textul proiectului; proiectul este supus unor faze de cercetare; se prelucreaza; se a)unge la o $otarire a organelor; se organizeaza o examinare a proiectului in organelle legislative; proiectul se examineaza si se aplica. &upa scopul folosirii: -interne"rezolvarea intrebarilot oraganizarii de stat, conducerea structurilor din departamentele organelor interne#; -externe. &upa modul manifestarii: -verbale; -concludente.

". Notiuni generale privind dreptul administrativ. #reptul administrative este o ramura a dr.public, poate fi definit ca:sistemul normelor )uridice care reglementeaza relatiile sociale cu caracter executiv si de dispozitie din domeniul administrarii publice si relatiilor sociale care apar in procesul altor forme de activitati statale "executive, )udecatoresc# precum si relatiile sociale ce apar in administrarea interne a altor organe statale si nestatale in legatura cu participarea lor in procesul de adm.publica. Particularitatile dr.adm. ca ca ramura a dr.public:este o ramura relative tinara;reglementeaza un volum de relatii foarte largi; nu poate fi codificat; este foarte mobil"dinamic#; contine norme )uridice care sunt bazate pe principiul exprimarii unilaterale )uridice a vointei subiectului administrarii; unele situatii dde conflict pot fi realizate insasi de organele adm.publice; legalitatea actelor )uridice emise de organele adm.publice pot fi apreciate atit de organele legislative cit si )udecatoresti. $. %biectul dreptului administrativ %biectul dr.adm.include relatiile sociale atit interne cit si externe care reies din activitatea organele administratiei publice deasemenea include si unele relatii sociale care reies din adm.interna a altor organe statale,iar instantele )udecatoresti examinind dosarele contraventionale realizeaza nu )ustitia )udecatoreasca dar )urisdictia administarativa, nu emit acte )udecatoresti dar acte administrative cu caracter individual. .xista urmatoarele tipuri de grupuri care constituie obiectul dr.adm.: intre organele adm.publice situate pe verticala &relatiile de subordonare, cind organul adm.pub. inferior se supune celui superior ca exemplu relatia dintre aparatul central /A0 si comisariatele de politie' prin intermediul normelor adm.)ur.este reglementat statutul adm.)ur. al cetatenilor in sfera adm.publice.relatiile dintre organele administratiei publice nesubordonate aflate pe orizontala&/A0,ministerul )ustitiei' se reglementeaza ordinea crearii sistemului organelor executive, competenta lor si interactiunea cu alte organe. Intre org.adm. publice si organele nestatale( relatiile /A0 si +rocuratura 1enerala); intre org.adm.publice si cetateni- reglementeaza activitatea adm.)urisdictionala a organelor imputernicite si ordinea executarii ei. (. )istemul dreptului administrativ. Sistemul de drept include in sine urmatoarele elemente: ramura de drept- este elementul principal fiind constituit din normele de drept ce reglementeaza relatiile socile.institutii de drept- reglementeaza relatii sociale de tip special. Scopurile de baza a drept.adm.sunt: 1.realizarea conditiilor pentru activitatea efectiva a put.adm ca un instrument important in garantarea sigurantei cetatenilor societatii, aparatului de stat si insusi statul. .garantarea democratiei organizatiei put.executive. !. realizarea conditiilor pentru realizarea de catre cetateni a drepturilor libertatilor sale garantarea carora este legata de functionarea put.executive.4. garantarea sigurantei cetatenilor si societatii de la administrarea dupa bunul plac, de la abuzuri negli)enta necompetenta a subiectilor put.executive. Structura dreptului adm. este compusa din parte generala si cea speciala si de procedura. Parte generala cuprinde institutiile dreptului adm. grupele de norme ce regleaza relatiile sociale nationale care: -intaresc principiile adm. pub; - regleaza statutul adm-)ur al cetatenilor; - regleaza treburile de stat si determina statutul )uridic al functionarilor municipali de stat. 2 determina formele si metodele adm.pub printre care o mare parte o au normele ce reglementeaza ordinea primirii actelor adm si incetarea actiunilor procesuale. Parte speciala regleaza administrarea anumitor ramuri ale dreptului admin."transport, invatamint si din sfera metodologiei, statisticii# se imparte in urm. grupe ce reglementeaza administrarea in sfera:- social politica; - garantarii sigurantei cetatenilor societatii si statului; - activitatea social- culturala a statuluil; -activitatea gospodareasca a statului. Partea de procedura cuprinde normele adm. din -odul -ontraventional al 3/ care infaptuiesc continutul incalcarilor adm si raspunderea de incalcare a lor, numesc organelle si functionarii insarcinati cu urmarirea incalcarilor adm.
!

*. +zvoarele dreptului administrativ. 0zvaorele dr.adm sunt formele in care se exprima normele dr.adm.care nasc, modifica sau sting drepturi si obligatii dintr-un raport de drept administrativ. .le se impart in:materiale si formale.0zvoarele formale sunt:Tratatele internationale la care 3/ este parte, pot fi izvoare in cazul in care acestea contin norme ale dreptului administrativ, si sunt de aplicabilitate directa.Constitutia-contine norme privind organizarea si functionarea principalelor organe ale adm.publice, precum si principiile ce stau la baza functionarii lor. Codul Contraventional al 3m; Legi din sfera adm pub; Ordonantele si hotaririle uverunului deoarece au un c$aracter normative si prin intermediul lor se organizeaza activitatea ministerelor si altor org ale adm.pub; !ecretele "resedintelui #$ cind acestea poarta un c$aracter normative si cuprind norme de drept adm. Ordinele si instructiunile emise de ministri; %ctele administrative ale org. locale de adm pub. ,. Notiunea structura si tipurile normelor administrativ -uridice. Norma adm.-ur. sunt regulile de conduita in societate stabilite prin dispozitia normei materiale a dr.adm. p\u neonorarea carora prin sanctiunea normei )uridice este prevazut mecanismul de aplicare a masurilor de constringere statala.Sarcinile normelor adm.)ur:4constatarea si reglementarea diverselor componente ale sistemului organelor executive ale statulu; 4stabilirea si protectia interactiunilor dintre sistemul ce administreaza si sistemele administrate; 4evidentierea si organizarea relatiilor sociale din domeniul adm.publice care corespund starii reale de dezvoltare a societatii; 4excluderea din sistemul relatiilor reglementate a celor care siau pierdut pericolul social sin u sunt caracteristice p\u aceasta ramura la momentul concret al societatii. 5ormele dr.adm.sun formate din: ipoteza& dispozitie si sanctiune. poteza- este o parte a normei adm-)ur care contine o instructiune de fapt a conditiilor de realizare a normelor asupra relatiilor sociale, asupra carora treb.sa actioneze si care la rindul sau genereaza o actiune legala. -a urmare impre)urarile prevazute de ipoteza reprezinta actiuni )uridice ce dau nastere relatiilor adm-)ur. Dispozitia-este o regula de copmortare prescrisa de norma adm-)ur.pe care treb.sa o urmeze subiectele la care se refera.ea este categorical, imperativa si permisiva. !anctiunea- prevede consecintele )uridice care decurg din nerespectarea conduitei prescrise de dispozitie. 0mportant este ca sanctiunea nu constituie orice actiune adm.dar a celea acarei folosire este stipulate in norma in legatura cu incalcarile adm. .xista urmatoarele criterii de clasificare a normelor adm.)ur.: 1#obiectul reglementarii si orma de mani estare normele adm.)ur.se impart in grupe:materiale si procesuale. #metoda de in luenta asupra conduitei subiectilor dr.adm.norma adm.)ur.se impart:1-care oblige de a savirsi unele actiuni; -imputernicesc de a savirsi unele actiuni; !interzic comiterea unor actiuni; 4-stimuleaza comportamentul licit. !# orma prescrierii. 4#adresatul prescrierilor dispozitive normele adm.)ur se impart in norme care reglementeaza (statutul adm.)ur a organulu administrarii publice,a fuctionarului public,al intreprinderii organizatiei,a formatiunilor obstesti,a cetateanului 1/.0ealizarea prescriptiilor normelor administrativ -uridice. 3ealizarea prescriptiilor normelor administrative prezinta acele actiuni ale subictilor care se conformeaza cerintelor stabilite de normele dr.administrativ si care se manifesta in obtinerea si realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor. %ormele de baza in executarea normelor administrative sunt:1#conformarea #executarea !#utilizarea 4#aplicarea. -erintele privind realizarea normelor administrative sunt:legalitatea,organizarea stiintifica a activitatii )uridico-aplicative etc. -onformarea este caracteristica pentru normele cu caracter pro$ibitive care interzic o anumita conduita,executarea se refera la normele cu caracter imperative,iar utilizarea si aplicarea normelor este o activitate carecteristica doar organelor puterii executive a statului care au rolul principal de a pune in aplicare si de a organiza aplicarea normelor administrative-)uridice.
4

11.0aportul administrativ 1 -uridic si structura lui. 3aporturile de drept administrativ sunt relatii sociale reglementate de normele dreptului administrativ care se formeaza 6n legatura cu organizarea si functionarea administratiei publice. -a orice raport )uridic, raportul de drept administrativ are trei elemente componente: subiecte,obiect, continut. %iecare din cele trei elemente componente are trasaturi specifice care 6l deosebesc de alte raporturi )uridice. 7n ceea ce priveste subiectele raporturilor de drept administrative se cuvine a mentiona ca unul dintre ele este fie o autoritate a administratiei publice, fie un functionar public.-elalalt subiect de drept administrativ poate fi o autoritate a administratiei publice sau un functionar public, o autoritate publica din sfera altei puteri sau un particular, persoana fizica sau )uridica. 'biectul raporturilor de drept administrativ 6l constituie acele actiuni sau fapte materiale care se realizeaza 6n cadrul administratiei publice si care, prin natura lor sunt extrem de numeroase si variate.Astfel, pot constitui obiect al raportului )uridic administrativ anumite activitati, precum: executarea actelor )uridice, executarea unor lucrari publice, prestarea unor servicii publice, controlul administrativ etc. -ontinutul raporturilor de drept administrativ este format din drepturile si obligatiile partilor. ' caracteristica a acestor raporturi, din punct de vedere al continutului o constituie faptul ca exercitarea drepturilor autoritatilor administratiei publice este o obligatie legala a acestora si nu o facultate. 12.Notiunea si sistemul organelor puterii executive &administratiei publice'. +rin sisteam al administratiei publice se intelege totalitatea organelor structurate intr-un sistem destinat unei activitati de organizare a executarii si de executare a legii,in interesul intregii populatii a tarii ,care se aplica pe intreg teritoriul statului.Acesta activitate poate fi atit de conducere si diri)are cit si de prestatie a anumitor servicii populatiei sub cele mai diverse forme. Sistemul administratiei publice este compus din mai multe parti denumite organe ale administratiei publice.+rin organ al administratiei publice se intelege o structura organizata,avind ca suport uman unul sau mai multi agenti,constituita pe baza legii ,dotata cu mi)loace materiale si financiare potrivit legii,care are capacitate )uridical si este investita cu competenta necesara pentru a putea actiona in vederea executarii legii sau a organizarii executarii ei. 8rasaturile de baza ale organelor administratiei publice conform literaturii de specialitate sunt urmatoarele:1#sunt organe de stat,ceea ce implica posibilitatea de afolosi forta publica a statului #sunt infiintate prin lege sau in baza legii !#actele emise sau adoptate de aceste organe sunt supuse unui control de legalitate 4#activitatea acestor organe este desfasurata de un personal de personae numiti functionaror publici ,#este desfasurata in interesul statului a unitatilor administrative si a particularilor. 13.Functiile de baza si competenta presedintelui 02 ca subiect al dreptului administrativ. .ste evident faptul ca institutia sefului statului tine e puterea executiva .conform constitutiei seful statului este garantul suveranitatii ,independentei nationale ,al unitatii si integritatii teritoriale a tarii.el reprezinta statul.in acest scop el are un sir de atributii.una dintre acestea de maxima importanta este cea de promulgare a l;egilor insa aceasta atributie nu se limiteaza doar la promulgarea legilor.presedintele tarii are deasemenea dreptul de a initia legi.constitutia prevede initiative legislative unui grup restrins de personae,inclusive ca prerogative sefului statului. ' categorie aparte de atributii sint cele de formare a guvernului.dupa consultarea fractiunilor parlamentare presedintele numeste prim-ministrul ,acesta formeaza guvernul in baza votului de incredere acordat de parlament. 0n ceea ce priveste participarea sefului statului la lucrarile parlamentului.,laadresarea de mesa)e acestuia,promulgarea legilor si dizolvarea parlamentului in lit.de specialitate se considera ca acestea nu sunt atributii de ordin executive ale presedintelui.numirea )udecatorilor prin decretul acestuia deasemenea nu este considerata o atributie de ordin executiv .
,

+resedintelui tarii i se acorda atributii destul de importante in domeniul militar9 al politicii externe,est!e comandantul supreme al armatei.o alta atributie deosebit de importanta este cea de suspendare a actelor guvernului care contarvin legislatiei. 14.Actele -uridice emise de catre presedintele 02. -onstitutia 3/ prevede ca in exercitarea atributiilor sale presedintele tarii emite decrete.obligatorii pe executarea pe intreg teritoriul tarii .decretele se publica in monitorul official al 3/.decretale sunt acte care produc efecte )uridice .acestea pot fi individuale si normative.deasemenea presedintele poate emite si acte individualecare nu imbraca forma decretului"de numire a consilierilor #.in exercitarea atributiilor sale acesta poate recurge si la acteexclusiv politice si la acte care nu produc efecte )uridice.astfel de acte sunt:mesa)ele adresate parlamentului,declaratii apeluri,demersuri etc. 1".0aspunderea presedintelui 02. +resedintele 3/ ca si toti cetatenii statului poarta raspundere in fata legii in caz de inclcare a normelor de drept el trebuie sa poarte raspundere )uridica. ' particularitate a raspunderii este procedura de aplicare a raspunderii. &efinirea incompatibilitatii decurge din constitutie care stipuleaza ca indatorirea +resedintelui 3/ este incopatibila cu oricare alte functii retribuite. 5u se discuta asupra intrebarii de raspundere a indatoririlor presedintelui 3m, nu este compatibila cu alta functie publica sau de stat si cu afacerile private. +arlamentul poate $otari punerea sub acuzare a presedintelui 3/ cu votul a cel putin :! din nr deputatilor alesi in cazul in care savarseste o intractiune. -ompetenta de )udecata apartine curtii supreme de )ustitie in conditiile legii. +resedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a sentintei de condamnare. +rocedura de demitere a presedintelui presupune un numar de conditii in ceea ce priveste garantarea legalitatii si efectivitatea luarii : propunerea de demitere din functie trebuie adusa la cunostinta imediata a presedintelui 3/; in cazuri exceptionale se convoaca comisia parlamentara pentru a cerceta impre)urarile cazului; presedintelui poate da parlamentului si curtii constitutionale explicatii in ceea ce priveste acuzatiile aduse la adresa lui; decizia de demitere a presedintelui o ia curtea constitutionala; acesta decizie se considera definitiva daca a fost votata de cel putin :! din nr deputatilor alesi. 1$.3omponenta 4uvernului. 2odalitatea de ormare. 0aspunderea. 1uvernul se formeaz; 6n urm;toarea componen<;: +rim-ministrul, prim-viceprim-ministrul, viceprimmini=trii, mini=trii =i al<i membri stabili<i prin lege. /embri ai 1uvernului pot fi numai persoanele care de<in cet;<enia 3epublicii /oldova =i au domiciliul 6n <ar;. +re=edintele 3epublicii /oldova, dup; consultarea frac<iunilor parlamentare, desemneaz; un candidat pentru func<ia de +rim-ministru. -andidatul pentru func<ia de +rim-ministru, 6n termen de 1, zile de la desemnare, cere votul de 6ncredere al +arlamentului asupra programului de activitate =i a 6ntregii liste a 1uvernului. +re=edintele 3epublicii /oldova, 6n baza votului de 6ncredere acordat de +arlament, nume=te 1uvernul. 7n termen de trei zile de la data numirii 1uvernului, +rim-ministrul, viceprim-mini=trii, mini=trii =i ceilal<i membri ai 1uvernului vor depune individual, 6n fa<a +re=edintelui 3epublicii /oldova, )ur;m6ntul. 7n caz de remaniere guvernamental; sau de vacan<; a postului +re=edintele 3epublicii /oldova revoc; =i nume=te, la propunerea +rim-ministrului, pe unii membri ai 1uvernului. 1uvernul 6=i exercit; mandatul din ziua depunerii )ur;m6ntului de c;tre membrii lui 6n fa<a +re=edintelui 3epublicii /oldova =i p6n; la validarea alegerilor pentru un nou +arlament. /embrii 1uvernului, numi<i 6n func<ie conform alineatului >, dup; depunerea )ur;m6ntului 6=i exercit; atribu<iile 6n acela=i mod. /embrii 1uvernului vor depune declara<ie cu privire la venituri =i proprietate.? 1uvernul, 6n cazul exprim;rii votului de ne6ncredere de c;tre +arlament, al demisiei +rim-ministrului sau 6n cazul alegerilor unui nou +arlament, 6ndepline=te numai func<iile de administrare a treburilor publice, p6n; la depunerea )ur;m6ntului de c;tre membrii noului 1uvern. 1uvernul r;spunde 6n fa<a +arlamentului pentru activitatea sa. 1uvernul cel pu<in o dat; pe an, <ine 6n fa<a +arlamentului o dare de seam; despre
@

activitatea sa. /ini=trii =i conduc;torii altor autorit;<i administrative centrale, 6n baza unei $ot;r6ri a +arlamentului, <in 6n fa<a lui d;ri de seam; asupra activit;<ii lor. /embrii 1uvernului s6nt obliga<i s; r;spund; la 6ntreb;rile formulate de deputa<i referitor la activitatea 1uvernului =i a organelor din subordinea lui 6n modul stabilit. 1(.3ompetenta 4uvernului. -ompetenta poate fi denumita ca volumul strict determinat de atributii a organului"persoana de raspundere#realizat la nivel profesional si intru realizarea corora organul dat este dotat cu volumul necesar de drepturi.Atributiile generale ale guvernului:1.'rganizeaza executarea si executa legile ,decretele presedintelui,efectuiaza controlulexecutarii ordonantelor si altor acte normative emise de catre guvern. .stabileste structura si competenta ministerelor si altor acte normative emise de catre guvern. !.-oordoneaza si controleaza activitatea organelor adm. publice locale. 4.3ealizeaza programul dezv. economice si sociale a tarii. ,.-oordoneaza activitatea organelor ce asigura integritatea teritoriala a tarii,securitatea statului si a cetatenilor lui. @.3ealizeaza politic ainterna si externa a statului. Atributii ale guvernului in diverse directii de activitate: 1#sfera dezvoltarii sociale ,invatanmintului tineretului si sportului culturii si deservirii medicale #sfera economieii . !#sfera finantelor ,creditelor impozitelor circulatie banilor . 4#sfera muncii si politicii de cadre ,#sfera stiintei si te$nicii etc. 1*.)istemul organelor centrale de ramura ale administratiei publice. 1uvernul: nume=te =i demite din func<ie ad)unc<ii mini=trilor 3/, conduc;torii =i ad)unc<ii conduc;torilor celorlalte organe din subordinea sa, confirm; =i elibereaz; de exercitarea obliga<iilor de membri ai colegiilor ministerelor 3epublicii /oldova =i ai altor organe din subordinea sa. "inisterele s6nt organele centrale de specialitate ale statului, conduse de mini=tri, care poart; r;spundere personal; pentru 6ndeplinirea sarcinilor puse 6n seama lor./inisterele transpun 6n via<;, 6n baza legilor republicii, decretelor +resedintelui 3/, politica 1uvernului, $ot;r6rile =i ordonan<ele lui, conduc 6n limitele competen<ei domeniile 6ncredin<ate =i s6nt responsabile de activitatea lor. 1uvernul poate delega prin $ot;r6re unele func<ii din competen<a sa c;tre ministerele de domeniu. /inisterele promoveaz; o politic; statal; de cadre 6ndreptat; spre completarea propriului aparat central =i a organelor de resort cu speciali=ti de 6nalt; calificare, creeaz; sistemul ramural de instruire continu; a cadrelor, organizeaz; preg;tirea speciali=tilor cu studii superioare =i medii de specialitate, asigur; preg;tirea cadrelor, inclusiv 6n str;in;tate. 7n virtutea sarcinilor, ministerele au dreptul de a face remanieri 6n aparatele lor prin re6nnoirea contractelor de munc; sau prin atestarea func<ionarilor de stat. #utorit$%ile administrative centrale de pe l&ng$ 'uvern se formeaz; de +arlament la propunerea +rim-ministrului 6n scopul conducerii, coordon;rii activit;<ii =i exercit;rii controlului 6n domeniul organiz;rii economiei =i 6n alte domenii, care nu intr; nemi)locit 6n atribu<iile ministerelor. #utorit$%ile administrative centrale s6nt conduse de directori generali sau de directori, numi<i 6n func<ie =i elibera<i din func<ie de 1uvern. nspectoratele de stat se formeaz; de c;tre 1uvern 6n scopul exercit;rii controlului asupra execut;rii legilor republicii, a $ot;r6rilor =i a altor acte emise de +arlament, a decretelor +re=edintelui 3/, a $ot. =i ordonaantelor 1uvernului. .le s6nt conduse de directori, numi<i 6n func<ie =i elibera<i din func<ie de 1uvern. Autorit;<ile administrative centrale =i inspectoratele de stat emit, 6n limitele competen<ei lor, acte normative departamentale.1uvernul poate s; creeze comisii =i consilii permanente =i provizorii pentru studierea unor probleme =i elaborarea $ot;r6rilor 6n vederea dezvolt;rii economiei, politicii 6n domeniile finan<elor, creditelor, pre<urilor, valutei, circula<iei monetare, precum =i 6n domeniile politicii sociale, 6nv;<;m6ntului public, culturii =i din alte sfere ale vie<ii. -omisiile se formeaz; din lucr;tori ai ministerelor, precum =i din savan<i =i speciali=ti de frunte, la propunerea +rim-ministrului, a prim-viceprim-ministrului sau a viceprim-mini=trilor. Activitatea comisiilor =i consiliilor este condus; de +rim-ministru, de mini=tri sau de alte persoane, numite de 1uvern.
>

1,.#ispozitii generale privind organele administratiei publice locale. 'rganele administratiei publice locale sint cea mai mare grupa de subiecti colectivi ai dreptului administrativ, ele sint subiecti electivi ai administrarii publice cu competenta generala in unitatea administrativ 2 teritoriala concreta. 7n realizarea competen<elor lor, autorit;<ile administra<iei publice locale dispun de autonomie, consfin<it; =i garantat; prin -onstitu<ia 3epublicii /oldova, -arta .uropean; a Autonomiei Aocale =i prin alte tratate la care 3epublica /oldova este parte. Administrarea public; 6n unit;<ile administrativ2teritoriale se 6ntemeiaz; pe principiile autonomiei locale, descentraliz;rii serviciilor publice, eligibilit;<ii autorit;<ilor publice locale =i consult;rii cet;<enilor 6n probleme locale de interes deosebit. 2/.3onsilile locale ca organe deliberative ale puterii de stat -onsiliul local este organul suprem al administratiei publice locale de nivel intii in unit.adm.terit concreta -onsiliile locale s6nt compuse din consilieri ale=i 6n condi<iile -odului electoral. 5um;rul de consilieri se stabile=te 6n func<ie de num;rul de locuitori ai unit;<ii administrativ2teritoriale la data de 1 ianuarie a anului 6n care au loc alegerile, conform datelor statistice. -onsiliul local este legal constituit dac; s6nt validate mandatele a cel pu<in dou; treimi din nr. total de consilieri. -onsiliul local se 6ntrune=te 6n prim; =edin<; 6n termen de B de zile calendaristice de la data valid;rii mandatelor de consilier. Cedin<a consiliului este deliberativ; dac; la ea particip; cel pu<in dou; treimi din num;rul consilierilor ale=i. 7n cazul 6n care nu poate fi asigurat; aceast; ma)oritate, =edin<a se va <ine peste ! zile calendaristice. &ac; nici la a doua convocare =edin<a nu este deliberativ;, se va proceda lao nou; convocare, peste ! zile calendaristice. Aa aceast; nou;, a treia, convocare, =edin<a va fi deliberativ; dac; se va asigura prezen<a ma)orit;<ii consilierilor ale=i. 7n situa<ia 6n care, din cauza absen<ei nemotivate a consilierilor, consiliul nu se va putea 6ntruni nici la ultima convocare, el se consider; dizolvat de drept. -onsiliul local este abilitat de a emite decizii pentru solutionarea tuturor problemelor de nivelul local cu exceptia celor ce se refera la competenta altor organe. .l isi realizeaza imputernicirile in sferele urmatoare: organizarii adm.publice in unitatea adm.terit.; sfera dezvoltarii economice; dezvoltarii sociale si sfera asigurarii ordinii de drept si asigurarii ordinii publice. consiliul local obtine din momentul confirmarii legalitatii constituirii lui si isi pierde aceasta capacitate odata cu constituirea legitima a noului consiliu ales. -onsilierii locali poarta raspundere solidara p:u rezultatele activitatii consiliului si p:u deciziile emise de el daca consilierul a notat aceasta decizie. %iecare consilier poarta raspunderea )uridica p:u activitatea lui legata de realizarea mandatului. &aca un consilier nu a votat pentru o anumita decizie, el nu va fi tras la raspundere pentru decizia data. /andatul consilierului poate fi ridicat inainte de termen daD el incalca constitutia si aceste incalcari sint confirmate prin sentinta de )udecata, functia de consilier este incompatibila cu o alta functie a consilierului, este condamnat la privatiunea de lbertate sau ii este interzis sa aiba mandat de consilier si in cazul cind isi da singur demisia. -onsiliul local poate fi dizolvat daca nr consilierilor s-a redus cu ,BE,, timp de @ luni consiliul nu a emis nici o decizie, a avut loc votarea repetata a deciziei recunoscute de)a de instanta de contencios ca nelegitim. 21.Primarul ca subiect al puterii executive. +rimarul reprezinta puterea executiva locala si este ales prin vot direct, el participa la sedintele consiliului local, are dreptul sa isi exprime opinia referitor la problemele puse in dezbatere. &upa ce ii este validat mandatul, primarul obtine capacitate )uridica de exercitiu. /andatul primarului poate fi suspendat in cazurile: isi da demisia, incompatibilitatea functiei, imposibilitatea executarii obligatiilor sale din cauza starii sanatatii timp de 4 luni, decesul, sentinta de condamnare intra in vigoare. 0n activitatea sa primarul primarul este imputernicit de a emite dispozitii care au caracter atat normativ cit si individual. 7n exercitarea atribu<iilor sale, primarul emite dispozi<ii cu caracter normativ =i individual.
F

&ispozi<iile cu caracter normativ se remit, 6n termen de , zile dup; semnare, direc<iei teritoriale control administrativ =i intr; 6n vigoare la momentul aducerii lor la cuno=tin<; public;. &ispozi<iile cu caracter individual devin executorii dup; ce s6nt aduse la cuno=tin<; persoanelor vizate.&irectiile de activitate a primarului cuprinde , sfere: interactiunile cu consiliul local, organizarea activitatii primariei, dezv.economica, dezv.sociala si sfera combaterii infractionalitatii si contraventionalitatii, asigurarea ordinii si securitatii publice. 22.3onsiliile raionale ale administratiei publice locale -onsiliul raional este un organ colegial reprezentativ al puterii care realizeaza autonomia locala in raion. 0n componenta lui se afla consilierii raionali. .i isi realizeaza imputernicirile sale din momentul constatarii legalitatii formarii lui si pina la constatarea legalitatii formarii consiliului nou ales. -onsiliul raional poate fi dizolvat pina la expirarea mandatuluiin cazul dizolvarii anticipate a consiliului local. &irectiile principale de activitate a consiliului raional sint: activitatea organizatorico-interna; formarea aparatului presedintelui raionului si vicepresedintelui raionului, administrarea patrimoniului raionului si sfera politicii sociale. 23.Presedintele raionului si loctiitorii lui ca subiecti ai puterii executive ai raionului. +resedintele raionului si loctiitorii lui "vicepresedintii# sunt subiecti ai puterii executive in raion. +resedintele si viceptesedintele raionului realizeaza activitatea executiva si si de dispozitie zi de zi, administeaza serviciile de nivel raional, coordoneaza activitatea serviciilor descentralizate in limitele raionului, reprezinta raionul in guvern si alte organe centrale. +resedintele raionului este ales de catre consiliul raional la propunerea cel putin 1:! din nr consilierilor alesi prin votul ma)oritatii ",BG1#. +resedintele poate fi eliberat din functie inainte de expirarea mandatului la propunerea a cel putin 1:! din nr.consilierilor cu :! din voturi. /andatul pre=edintelui =i cel al vicepre=edintelui raionului 6nceteaz; odat; cu mandatul consiliului raional. 7n cazul 6n care mandatul consiliului raional 6nceteaz; 6nainte de termen, pre=edintele =i vicepre=edintele raionului 6=i exercit; atribu<iile =i solu<ioneaz; problemele curente ale raionului p6n; la alegerea de c;tre consiliul raional nou2constituit a unui alt pre=edinte al raionului. +re=edinte al raionului poate fi numai persoana care are acces la secretul de stat. 5um;rul vicepre=edin<ilor se stabile=te de consiliul raional, la propunerea pre=edintelui raionului. Hicepre=edin<ii raionului se aleg de consiliul raional, la propunerea pre=edintelui raionului. 7n func<ia de vicepre=edinte poate fi aleas; orice persoan;, inclusiv din r6ndul consilierilor. 7n exercitarea atribu<iilor sale, pre=edintele raionului emite dispozi<ii cu caracter normativ =i individual.&ispozi<iile cu caracter normativ se remit, 6n termen de , zile dup; semnare, direc<iei teritoriale control administrativ =i intr; 6n vigoare la momentul aducerii lor la cuno=tin<; public;. &ispozi<iile cu caracter individual devin executorii dup; ce s6nt aduse la cuno=tin<; persoanelor vizate 6n ele. Aparatul pre=edintelui raionului se organizeaz; =i func<ioneaz; 6n baza unui regulament aprobat de consiliul raional. +re=edintele raionului 6nc$eie =i reziliaz; contractele individuale de munc; cu personalul aparatului, promoveaz; =i supraveg$eaz; cadrele, stabile=te atribu<iile acestora. 8ot el ia m;suri =i este responsabil pentru instruirea =i preg;tirea profesional; a func<ionarilor din aparatul s;u. -a structur; func<ional; aparatul presedintelui raionului are urm;toarele atribu<ii: a# 6ntocme=te proiectele de decizii ale consiliului raional =i proiectele de dispozi<ii ale pre=edintelui raionului; b# aduce la cuno=tin<; public; deciziile consiliului =i dispozi<iile normative ale pre=edintelui; c# colecteaz; =i prezint; pre=edintelui raionului informa<ii pentru raportul anual privind starea economic; =i social; a raionului; d# prezint; pre=edintelui raionului, 6n comun cu serviciile publice, informa<ii despre func<ionarea acestora, precum =i a 6ntreprinderilor create de consiliul raional; e# contribuie la elaborarea proiectului de buget al unit;<ii administrativ2teritoriale pentru urm;torul an bugetar =i a proiectelor de modificare a bugetului; f# asigur; executarea bugetului unit;<ii administrativ2teritoriale; g# 6ntocme=te contul de 6nc$eiere a exerci<iului bugetar al unit;<ii administrativ2teritoriale.
I

24.)erviciul de stat5 unctia de stat si unctionar de stat. !erviciul de stat J activitate de interes public, organizat; =i desf;=urat; de c;tre o autoritate public;; func%ie de stat J ansamblul atribu<iilor =i obliga<iilor stabilite 6n temeiul legii 6n scopul realiz;rii prerogativelor de putere public;; func%ionar de stat J persoan; fizic; numit;, 6n condi<iile prezentei legi, intr-o func<ie public;; -eea ce priveste notiunea de serviciu de stat el trebuie tratat sub aspecte: )uridic si functional. Sub aspect )uridic, serviciul public este o institutie )uridica complexa ce intruneste normele )uridice din dr constitutional, admninistr5 finaciar, muncii, penal si a altor ramuri. Sub aspect functional serviciul public este o activitate de interes public, organizata si desfasurata de catre o autoritate publica. Sarcinile de baza ale serviciului de stat sint: a# elaborarea =i coordonarea elabor;rii documentelor de politici; b# elaborarea proiectelor de acte legislative =i normative; c# punerea 6n executare a actelor legislative =i normative; d# elaborarea actelor administrative privind aplicarea =i executarea actelor legislative =i normative, necesare pentru realizarea competen<ei autorit;<ii publice; e# controlul =i auditul public intern =i extern; f# gestionarea resurselor umane 6n serviciul public; g# planificarea, gestionarea =i controlul resurselor financiare publice; $# administrarea fiscal;;i# reprezentarea intereselor autorit;<ii publice, 6n care func<ionarul public 6=i desf;=oar; activitatea, 6n raporturile acesteia cu persoane fizice sau )uridice de drept public sau privat, din <ar; =i str;in;tate, inclusiv reprezentarea 6n )usti<ie, 6n limita competen<elor stabilite. Serviciul public se bazeaz; pe principiile legalit;<ii, profesionalismului, transparen<ei, impar<ialit;<ii, independen<ei, responsabilit;<ii, stabilit;<ii =i loialit;<ii. 0n alte surse mai poate fi intilnit si principiul devotamentului si al protectiei drepturilor si intereselor legitme a pers fizice si )uridice. 2".3lasi icarea unctiilor de stat %unc<iile publice se instituie 6n temeiul actelor +arlamentului, +re=edintelui 3epublicii /oldova, 1uvernului =i ale altor autorit;<i publice, emise 6n limitele competen<ei lor, stabilite de -onstitu<ie =i de alte legi. -onform nivelului atribu<iilor titularului, func<iile publice se clasific; 6n urm;toarele categorii: a# func'ii publice de conducere de nivel superior %unc<ionarii publici de conducere de nivel superior realizeaz; managementul nivelului superior 6n autorit;<ile publice. +entru a ocupa o func<ie public; de conducere de nivel superior, persoana trebuie s; 6ndeplineasc; urm;toarele cerin<e: b# s; aib; studii superioare, absolvite cu diplom; de licen<; sau ec$ivalent;; c# s; aib; cel pu<in , ani vec$ime 6n specialitatea:profilul func<iei publice respective.si sa fie cetatean al 3/, sa nu aiba antecedebte penale etc.b# func'ii publice de conducere %unc<ionarii publici de conducere organizeaz;, coordoneaz;, 6ndrum; =i controleaz; activit;<ile sub autoritatea unui func<ionar public ierar$ic superior sau a unei persoane ce exercit; func<ie de demnitate public;. c# func'ii publice de e(ecu'ie. -ategoria func<ionarilor publici de execu<ie include persoanele numite 6n alte func<ii publice dec6t cele prev;zute pentru primele doua niveluri de functii publice. 7n raport cu complexitatea =i natura sarcinilor, cu nivelul de importan<; =i responsabilitate, fiecare categorie de func<ii publice se 6mparte 6n grupuri. 2$.)tatutul administrativ -uridic al unctionarilor de stat 'bliga<iile generale: s; respecte -onstitu<ia, legisla<ia 6n vigoare, precum =i tratatele interna<ionale la care 3epublica /oldova este parte; s; respecte cu stricte<e drepturile =i libert;<ile cet;<enilor; s; fie loial autorit;<ii publice 6n care activeaz;; s; 6ndeplineasc; cu responsabilitate, obiectivitate =i promptitudine, 6n spirit de ini<iativ; =i colegialitate toate atribu<iile de serviciu; s; p;streze,secretul de stat, precum =i confiden<ialitatea 6n leg;tur;cu faptele, informa<iile sau documentele de care ia cuno=tin<; 6n exerci<iul func<iei publice, s; respecte normele de conduit; profesional; prev;zute de lege;
1B

s; respecte regulamentul intern.%unctionarul public are urmatoarele drepturi: s; examineze probleme =i s; ia decizii 6n limitele competen<ei sale; s; solicite, =i s; primeasc; informa<ia necesar; de la alte autorit;<i publice, precum =i de la persoane fizice =i )uridice; s;-=i cunoasc; drepturile =i atribu<iile stipulate 6n fi=a postului; s; beneficieze de condi<ii normale de munc; =i igien; de natur; s;-i ocroteasc; s;n;tatea =i integritatea fizic; =i psi$ic;, precum =i de un salariu corespunz;tor complexit;<ii atribu<iilor func<iei; s; se adreseze 1uvernului asupra cazurilor de 6nc;lcare a legisla<iei; s; beneficieze de stabilitate 6n func<ia public; de<inut;, precum =i de dreptul de a fi promovat intr-o func<ie public; superioar;; dreptul la opinie; poate avea calitatea de membru al partidelor politice sau organiza<iilor social-politice legal constituite; dreptul de a 6ntemeia =i de a se afilia la sindicate =i alte organiza<ii; dreptul la accesul la informa<ia de ordin personal - datele personale incluse 6n registrul func<iilor publice =i al func<ionarilor publici si la dosarul personal. &urata normal; a timpului de munc; pentru func<ionarii publici este de F ore pe zi =i de 4B de ore pe s;pt;m6n;; dreptul la grev;. Incompatibilit)'i generale pentru func'ia public) %unc<ionarul public nu este 6n drept s; desf;=oare alte activit;<i remunerate: 6n cadrul autorit;<ilor publice,; prin contract individual de munc; sau prin alt contract cu caracter civil, 6n cadrul societ;<ilor comerciale, cooperativelor, 6ntreprinderilor de stat sau municipale, precum =i al organiza<iilor necomerciale, din sectorul public sau privat, a c;ror activitate este controlat;, subordonat; sau 6n anumite privin<e este de competen<a autorit;<ii 6n care el este anga)at, cu excep<ia activit;<ilor =tiin<ifice, didactice, de crea<ie =i de reprezentare a statului 6n societ;<ile economice. /odul de cumulare a acestor activit;<i cu func<ia public; se stabile=te de 1uvern. %unc<ionarul public nu poate fi mandatar al unor ter<e persoane 6n autoritatea public; 6n care 6=i desf;=oar; activitatea, inclusiv 6n ceea ce prive=te efectuarea unor acte 6n leg;tur; cu func<ia public; pe care o exercit;. %unc<ionarul public antrenat 6n una din activit;<ile incompatibile enumerate este avertizat 6n scris de c;tre conduc;torul autorit;<ii publice s; abandoneze activitatea. &ac;, dup; expirarea unei luni de la data pri mirii avertismentului, func<ionarul public nu abandoneaz; activitatea, el este destituit din func<ia public;. 2(.0aspunderea -uridica a unctionarilor de stat +entru 6nc;lcarea 6ndatoririlor de serviciu, a normelor de conduit;, pentru pagubele materiale pricinuite, contraven<iile sau infrac<iunile s;v6r=ite 6n timpul serviciului sau 6n leg;tur; cu exercitarea atribu<iilor func<iei, func<ionarul public poart; r;spundere disciplinar;, civil;, administrativ;, penal;, dup; caz. +entru comiterea abaterilor disciplinare, func<ionarului public 6i pot fi aplicate urm;toarele sanc<iuni disciplinare: a# avertisment; b# mustrare; c# mustrare aspr;; d# suspendarea dreptului de a fi promovat 6n func<ie 6n decursul unui an; e# suspendarea dreptului de a fi avansat 6n trepte de salarizare pe o perioad; de la unu la doi ani; f# transfer intr-o func<ie public; inferioar; pe o perioad; de @-1 luni, cu diminuarea corespunz;toare a drepturilor salariale; g# destituirea din func<ia public;.+:u inclacarile administr.functionarul poarta raspundere administrativ diciplinara, adm- contraventionala, adm 2 patriminiala. +:u incalcarile de ordin civil functionarul public este obligat la repararea pre)udiciului cauzat. +:u incalcarile penale se aplica o sanctiune prevazuta de legea penala"abuzul de putere, de serviciu etc# 2*.)tatutul administrativ -uridic al cetatenilor 02. -et;<enii 3epublicii /oldova s6nt egali 6n fa<a legii =i a autorit;<ilor publice, beneficiaz; 6n egal; m;sur; de toate drepturile social-economice =i politice =i de libert;<ile proclamate =i garantate de -onstitu<ie =i de alte legi, de acordurile interna<ionale la care 3epublica /oldova este parte. 5umai cet;<enii 3epublicii /oldova au dreptul de a alege =i de a fi ale=i, de a ocupa func<ii ce implic; exercitarea autorit;<ii publice =i de a participa la referendum, 6n modul stabilit de lege. Statutul de drept al cetatenilor il constituie totalitatea obligatiilor si drepturilor in procesul relatiilor adm )uridice, astfel
11

de relatii apar in procesul interactiunilor cetateanuluiu cu alti subiecti ai dr adm. &repturile si obligatiile cet 3/ sint reglementate atat in constitutie cit si de normele dr adm -et;<enia 3/se dob6nde=te prin: a# na=tere; b# recunoa=tere; c# 6nfiere; d# redob6ndire; e# naturalizare. -et;<enia 3/ poate fi dob6ndit; =i 6n temeiul acordurilor interna<ionale. -et;<enia se pierde: a# prin renun<are; b# prin retragere; c# 6n temeiul acordurilor interna<ionale. Statutul administativ )uridic include o serie de elemente:drepturile adm )uridice, obligatiile, responsabilitatea si raspunderea. &repturile adm )ur sint dr la libertatea si inviolabilitate pers, libera cisruclatie, dr la inviolabilitatea domiciliului,de a participa in activitatea sindicala. 'bligatiile cet 3/: sa fie in raport de conformare cu toate normele )uridice ce reglementeaza procesul de administratie publica, sa ac$ite legitim impozitele, sa apere patria, sa prote)eze natura si mediul ambiant. 2,.)peci icul statutului administrativ -uridic al cetatenilor straini si al apatrizilor -et;<enii str;ini =i apatrizii nu pot fi desemna<i 6n func<ii sau antrena<i 6n activit;<i pentru care, 6n conformitate cu legisla<ia 6n vigoare, se cere cet;<enia 3/. .i s6nt obliga<i s; treac; examenul medical 6n scopul depist;rii virusului imunodeficitar uman "K0H# =i a maladiei S0&A. Au dreptul s; primeasc; indemniza<ii, pensii =i alte tipuri de asigur;ri sociale, 6n conformitate cu legisla<ia 6n vigoare. Au dreptul de a cere protec<ie misiunii diplomatice a statului lor. -et;<enii str;ini =i apatrizii nu beneficiaz; de dreptul de a alege =i de a fi ales 6n organele legislative, executive =i 6n alte organe eligibile, =i nici de a participa la sufragiu universal. -et;<enii str;ini =i apatrizii nu pot fi membri de partide =i de alte organiza<ii social2politice. 5u pot satisface serviciul militar 6n for<ele armate ale 3/..i poart; r;spundere administrativ; =i penal; pentru 6nc;lcarea legisla<iei 6n vigoare. -et;<enii str;ini =i apatrizii pot fi expulza<i din 3epublica /oldova, dac;: a# intrarea =i =ederea lor 6n republic; s6nt efectuate ilegal;b# aflarea 6n 3/ aduce pre)udiciu siguran<ei na<ionale, ordinii, s;n;t;<ii ori moralei publice. -et;<enii str;ini =i apatrizii pot fi extr;da<i numai 6n baza unei conven<ii interna<ionale sau 6n condi<ii de reciprocitate 6n temeiul $ot;r6rii instan<ei de )udecat;.0ntentarea dosarului de expulzare se efectueaz; de c;tre persoanele cu func<ii de r;spundere. .xpulzarea se efectueaz; de c;tre organele afacerilor interne 6n temeiul $ot;r6rii instan<ei de )udecat;. .i s6nt expulza<i 6n <ara ai c;rei cet;<eni s6nt sau ale c;rei autorit;<i le2au eliberat actele de identitate. 3/.#repturile cetatenilor la petitionare. +rin petitie se intelege cerere, adresare, reclamatie, propunere sau sesizare adresata autoritatilor competente in scopul prote)arii drepturilor, intereselor legitime. +etitia se depune in scris sau in forma autentica in limba de stat sau in alta limba. +etitiile se adreseaza organelor sau persoanelor oficiale de a caror competenta nemi)locita tine solutionarea lor, petitiile in care este atacat un act, o decizie a unui organ administrativ ori persoana oficiala se adreseaza organului ierar$ic superior de prima instanta, iar petitiile in care sunt atacate deciziile organizatiilor care nu au organele lor superioare se adreseaza instantei de contecios administrativ. +etitiile ce tin de problemele securitatii nationale sau care contin propuneri privind modificarea legislatiei se adreseaza +resedintelui 3/, +arlamentului, 1uvernului. 8ermenul general de examinare a petitiilor este de !B zile, iar cele care nu necesita o examinare suplimentara 1,zile de la data inregistrarii. 3ezultatele examinarii se aduce la cunostinta petitionarului in scris, forma elecronica iar cu consimtamintul lui oral. +etitionarii care nu sunt de acord cu deciziile organelor sau persoanei care aexaminat petitia se pot adresa in instanta de contecios administrativ in termen de !Bzile de la data comunicarii petitiei, sau din ziua cind treb.sa-l primeasca. +ersoanele de stat de rang superior primesc petitionarii nu mai rar de o data pe luna, iar conducatorii de ministere, departamente nu mai rar de o data pe saptamina. 31.Notiunea si importanta -uridica a actelor administrative.
1

Actele administrative sint o categorie de acte )uridice, adoptate sau emise de autoritatile sau persoanele oficiale care isi desfasoara activitatea in administratia publica. Astfel, actul administrativ este un act )uridic unilateral prin care se realizeaza adm publica, el consta intr-o manifestare expresa de vointa prin care se genereaza, se modifica sau se sting raporturi de drept administrativ. +entru a-l deosebi de alte acte )uridice vom evidentia trasaturile lui : are forta (udiciara si este obligatoriu pentru acea parte a relatiei careia ii este adresat ; are caracter unilateral de e)primare a vointei (uridice a subiectului administrativ 2 vointa )uridica de la care emana acest act este unilaterala si nu este necesar un acord de vointa pentru a provoca efecte )uridice. !tabileste obligatiile si regulile de conduita pe problema concreta din domeniul adm publice; este izvor al dr administrativ si corespunde actului material;v este emis doar de subiectul imputernicit al administratiei publice si pe problemele ce tin de competenta lor. Astfel actele administrative reprezinta prin sine forma principala de influenta a subiectilor asupra obiectilor. 32.6ipurile actelor administrative. -onform efectelor (uridice produse actele administrative se impart: normative * prezinta careva probleme complexe. Aceste acte nu sint persoanificate si aparitia lor nu contribuie stabilirea, modificarea sau stingerea raporturilor administrative concrete.+ individuale * sint persoanificate. Aparitia fiecarui act de acest gen atrage dupa sine aparitia, modificarea unui raport adm )uridic concret. &upa competenta materiala : cu caracter general 2 $otaririle guvernului+ de specialitate * ordine, instructiuni ale ministerelor. &upa competenta teritoriala pot fi emise de: organele adm pub centrale * au putere )uridica pe intreg terit tarii; organele adm pub locale * putere in unitatea adm teritoriala. &upa natura efectelor (uridice pe care le produc :acorda drepturi+ constata e(istenta unui drept. &upa autoritatea care le emite: org put e(ecutive+ aparatul parlamentului+ instantele ,udecatoresti+ autorit publice autonome+ presedinte. 33.Procedura elaborarii si emiterii a actelor administrative. 7 +rocedura de elaborare a actelor adm se constituie in ! etape : pregatitoare * proiectul actului normativ se pregateste de organele ce au functia de a le initia din propria initiativa sau dupa orddonarea parlamentului, a presedintelui 3/ si 1uvernului. 'rdinea pregatirii proiectului actului normativ: se pregateste de un ul sau mai multe ministere si de alte organe ale guvernului . acestia: desemneaza specialisti pentru examinarea proiectului; pregatesc propuneri; prezinta organului proiectul materialelor necesare si studiul proiectului. +regatirea proiectului actului normativ inclusde unramtoarele etape: examinarea propunerilor documentelor si luarea deciziilor corespunzatoare+ te$nica organizatorica si financiara de asigurare a procesului de pregatire; in baza dispozitiilor actului legislativ , propunerilo, rezultatelor stiintifice, analizelor comparative colectarea si studierea documentelor grupul de lucru defineste conceptele si notiunile ce sint folosite in priect; prelucrarea textului; )ustificarea; aliniamentul 2 actul normativ tre sa fie in concordanta cui celelalte acte nprmative; finalizarea.+ procedura de aprobare * proiectul actului normativ se transmite spre examin are organului care elaboreaza actul , acesta procedura se exprima prin aprobare sau respingere .si depinde de ordinea rezolvarii tuturor problemelor; posterioara * se finalizeaza cu aducerea la cunostinta in modul stabilit a actului adm. 34. Pierderea ortei -uridice a actului administrativ. &upa intrarea in vigoare actul adm poate fi atacat sau contestat de persoanele interesate pe motive de ilegalitate, oportunitate sau alte motive, el poate fi suspendat , adica i se intrerup efectele )uridice pe care trebuie sa le produca. Suspendarea poate fi din mai multe motive: contestarea legalitatii; la decizia instantei de (udecata; in cazul schimbarii conditiilor de fapt dupa emiterea actului; la decizia organului ierarhic superior sau a organului care l-a emis; ca masura de pedeapsa. Suspendarea poate
1!

determina autoritatea care l-a emis sa revoce actul administrativ.+rin revocare organul adm publice decide ca actul respectiv sa nu mai produca efecte )uridice pentru care a fost emis. 3evocarea survine in urmat cazuri: este necesara modificarea actului adm, se constata ilegalitatea acestuia; necesitatea de a aduce actul adm in concordanta cu un alt act emis de instanta ierar$ic superioara 2 revocarea se face la initiativa pers interesate. 0n caz de nerespectare a procedurii de emitere revocarea este obligatorie. 3evocarea actelor adm este o modalitae de anulare a lor. %nularea este operatiunea prin care o alta autorit publica, decat cea care a emis actul, face sa inceteze producerea efectelor )uridice. .a este decisa de organul ierar$ic superior sau de instanta )udecatoreasca, drept urmare, actul poate fi anulat integral sau partial. Actele )uridice, de asemenea, pot fi lovite si de nulitate. 5ulitatea poate fi: absoluta sau relativa. 5ulitatea intervine in urma constatarii ilegalitatii actului administrativ. 3".3ontractele administrative. -ontractele administrative sint acte )uridice bilaterale inc$eiate de organele administratiei publice cu cei administrati. Aceste acte contin un acord de vointa intre partile contractante prin care se genereaza drepturi si obligatii pentru acestea. -u toate ca au tangente comune cu contractele civile, ele se deosebesc prin regimul )uridic administrativ si sint supuse unor reguli de drept public. -ontractele administrative au drept obiect cesionarea unor activitati economice , terenuri din proprietatea de stat, arenda sau inc$irierea unor bunuri ce apartin statului sau autoritatilor locale. . contractul se inc$eie intre organul ce detine bunul respectiv si persoana fizica sau )uridica , auto$tona sau straina. Sanctiunile pentru neexecutarea conditiilor contractului sunt mai aspre ca cele din contractul civil. 'rganele administr.publice fiind competente de a modifica unilateral clauzele. -ontractul adm nu poate fi transmis altor persoane decat cu unele exceptii prevazute de lege. -ontractul adm are urmatoarele trasaturi: este un acord de vointa intre partile contractante; presupune efectuarea de lucrari sau prestarea de servicii de catre particulari in sc$imbul unei remuneratii; partile tre sa accepte unele clauze de natura reglementara. -ontractele adm pot fi clasificate dupa mai multe criterii:dupa subiecti 2 contracte inc$eiate intre autoritati ale adm publice " pers )uridice de dr public# 2 contracte inc$eiate intre o pers de dr public si un particular; dupa obiect 2 contracte inc$eiate p:u realizarea serv publice destinate punerii in valoare a bunurilor domeniului public 2 p:u realizarea altor servicii publice. 3$.3onvingerea ca metoda de baza aplicata in activitatea organelor executive si organelor administratiei publice locale. 0ntr-o societate democratica convingerea este metoda de baza a administratiei publice. -onvingerea reprezinta un element al constiintei omului,un ansamblu de masuri educative si de influienta psi$ologica a subiectului administratiei asupra constiintei celui administrat in limitele prevazute de normele morale si cele )uridice,cu scopul de al predispune la conformarea regulilor stabilite precum si la executarea la timp si corect a contributiilor ce stau in fata organelor executive si ale organelor adm.publice locale. -onvingerea se utilizeaza permanent fata de toti cetatenii,ea asigura respectarea benevola a ordinilor de administrare si contribuie la conformarea fata de prescriptiile normelor administrativ-)uridice sa devina o deprindere stabila. &easemenea dezvoltarea sistemului mass-media permite ca toti subiectii adm.publ. sa fie informati despre aparitia unor acte )uridice noi, adica sa le explice,sa convinga populatia ca ele sunt utile si oportune. Aplicarea convingerii p\u stat este un proces mai putin costisitor decit procesul de constringere. 3(.)timularea in cadrul sistemului metodelor de administrare.7
14

!timularea sau incura)area este recunoasterea publica a meritelor, decorarea persoanei cu ocazia succeselor obtinute privind executarea obligatiilor. Scopul stimularii are drept scop incura)area activitatii pozitive a subiectilor si obiectilor adm.publ.constituirea raporturilor de conformare, intarirea disciplinei si legalitatii in administratia publica. .a are legatura directa cu existenta la ma)oritatea populatiei, a necesitatii de a fi apreciat la )usta valoare, recunoasterea meritelor personale si rezultatelor muncii lui. 3*..3onstringerea administrativ -uridica ca metoda de administrare. -onstringerea adm )uridica - modaliate a constringerii )uridice, nefiind un scop ci o modalitate a constringerii statale. Se aplca ca mi)loc extrem pentru asigurarea ordinii de drept. Scopul ei este de a sanctiona pentru delictele disciplinare si cele administrative comise cu vinovatie, cit si pentru prevenirea si stoparea lor. Asigurarea bunei desfasurari a procedurii contraventionale. 8rasaturile ce o diferentiaza de constringerea )uridica sint: se aplica p:u neconformarea regulilor stabilite de normele adm )uridice; se aplica fata de a !-a persoana cu care subiectul constringerii adm )uridice nu se apla in relatii de subordonare; are un numar considerabil de subiecti care aplica masurile de constringere adm )uridica; se aplica subiectilor individuali si colectivi; este reglementata prin normele adm )uridice care stabilesc modurile masurilor de constringere, temeiul )uridic de aplicare a lor si ordinea aplicarii lor. 3,.2asurile administrativ -uridice de prevenire. /asurile adm de prevenire sunt parte a constringerii adm care incerarca sa previna, adica nu admit incalcarea normelor )uridice. Aceste masuri sint impartite in grupe: masuri de limitari adm la general introducerea carantinei in caz de epidemie si epizootie; interzicerea circulatiei transportului cu defectiuni te$nice; limitarea sau stoparea traficului rutier sau de pietoni in unele zone de pericol sporit etc; masurile cu caracter de actiuni e)acte p*u anumite persoane controlul acteor de identitate si a altor documente necesare; intrarea in locuintele cetat si in alte incaperi de serviciu" intrarea intre orele @- ; intrarea in orice timp ziua sau noaptea#; controlul personal; controlul lucrurilor; baga)elor personale aplicate de organele aviatiei civile in scopul prevenirii actiunile de contrabanda si de terorism; supraveg$erea adm a unor categorii de pers care sunt la evidenta politiei si org ocrotirii sanatatii care se esc$iveaza de la tratament. p\u aplicarea masurilor de prevenire este necesar sa fie respectate conditii de baza :1-dreptul de aplicare; -temeiul )uridic de aplicare poate avea tangente atit cu raportul de conformare cit si p\uunele cazuri raportul de conflict. .ste foarte important sa fie strict stabilit temeiul )uridic de aplicare a masurii concrete. 4/..2asurile administrativ -uridice de curmare &stopare'. /asurile adm de curmare sint parte a constringerii administrative care au drept scop prevenirea:limitarea desfasurarii raportului )uridic de conflict in scopul neadmiterii consecintelor mai grave. Aceste masuri se impart in gr: obisnuite - cerinta de inceta comportamentul ilegal sau alta dispozitie legitima care vine de la org imputernicit; retinerea administrativa; aducerea faptuitorului a unei fapte ilicite la organele de dr; aducerea silita a unor participanti la procedura contraventionala in fata organelor de dr.;intreruperea activitatii unei intreprinderi; sistarea exploatarii transportului a carui stare te$nica prezinta pericol pentru traficul rutier etca corecta a acestor masuri este necesar sa fie respecate cerinte: coditiile de aplicare a fortei fizice sau a mi)loacelor speciale; respectarea limitelor de aplicare a fortei fizice sau a mi)loacelor speciale..+entru aplicarespeciale- aplicarea fortei fizice; aplicarea mi)loacelor speciale; aplicarea armei din dotare. +entru orice aplicare a masurilor de curmare este necesara aparitia raportului adm )uridic de conflict. Atata timp cit persoana se afla in raport de conformare cu prevederile legislatiei, nici una din masurile de curmare nu poate fi aplicata. 41.0aspunderea administrativa.
1,

3aspunderea administrativa este o varietate a raspunderii )uridice ea prezentind reactia statului la nerespectarea\neonorarea regulilor de conduita in domeniul administratiei publice stabilitesi prote)ate prin normele administratiei )uridice. 3aspunderea administrativa are urmatoarele particularitati:1-este prevazuta in normele materiale si cele procesuale ale dr.adm., adica a actelor normative in domeniul adm.publice emise de catre +arlament, 1uvern, organele centrale de ramura si cele ale adm.publice locale; -temeiul aparitiei este abaterea administrativa; !-consta in aplicarea fata de persoana care cu vinovatie a comis abaterea uneia din sanctiunile administrative; 4-este aplicata de regula fata de persoana fizica "incepind cu !1 mai curent#si fata de persoana )uridica; ,-se aplica de regula de catre functionarii publici a organelor executive 42.0aspunderea administrativ contraventionala. 3aspunderea adm contraventionala este o varietate a raspunderii )uridice, care apare in toate cazurile de comportament ilegal al persoanei si se manifesta prin aplicarea fata de ea a sanctiunilor )uridice corespunzatoare.Astfel, raspun derea adm contraventionala este reactia statului la comiterea cu vinovatie a unei fapte contraventionale prin aplicarea de catre organul imputernicit fata de faptuitor a constringerii statale prevazute de legea contrav in modul si in termenele stabilite de lege. 8emeiul rasp adm contrav este contraventia.&aca relatia sociala din domeniul adm publice nu este reglementata prin norma materiala a --, nu poate exista in nici un caz raport )uridic de conformare care mai apoi sa se transforme in cel de conflict p:u a servi drept temei de aplicare a raspunderii adm contraventionale. +entru ca raspunderea amd contraventionala sa poata fi aplicata tre sa fie respecate o serie de conditii: prezenta faptei contraventionale "obiectul si latura obiectiva#; si componenta )uridica a contrav "obiect, subiect, latura obiectiva, latura subiectiva#; examinarea cauzei si emiterea deciziei doar de organul imputernicit; respectarea termenelor de prescriptie; aplicarea pedepsei doar in limitele sanctiunii contraventiei comise; aplicarea pedepsei doar in limitele prevazute de lege. Astfel, pentru ca actul de aplicare a sanctiunii contraventionale sa aiba valoare )uridica tre sa fie respecate toate conditiile enumerate mai sus. 43.3ontraventia 1 unicul temei -uridic de aplicare a raspunderii administrativ -ontraventia este fapta 2 actiune:inactiune 2 ilicita cu un grad de pericol social mai redus decat infractiunea savarsita cu vinovatie care atenteaza la valorile sociale ocriotite de lege, este prevazuta de lege, si este pasibila de sanctiunea cintranentionala. +entru a servi drept temei al raspunderii adm contraventionale, ea trebuie sa intruneasca o serie de trasaturi: ilegalitatea- sa fie prezLenta in normele materiale ale codului contr ; penalitatea * sa fie stipulate masura de constringere statala pentru nerespecatarea dispozitiei care se contine in sanctiunea normei materiale a dreptului; vinovatia. p:u a efectua calitativ procedura contraventionala si a stabili sanctiunea este necesar sa constatam prezenta sau lipsa fapteoi contraventionale care include in sine obiectul si latura obiectiva. 'biectul raspunde la intrebarea la ce atenteaza subiectul. Aatura obiectiva raspunde la intreb in ce consta atentarea la obiect si se manifesta prin actiune sau inactiune. Acest fapt inca nu serveste drept temei p:u a aplica sanctiunea contraventionala insa nu numai serveste drept temei dar si oblige organelle respective sa porneasca procedura contraventionala. 44.3ircumstantele ce exclud caracterul contraventional al aptei comise. -ircumstantele ce exclud caracterul contraventional al faptei sunt acele impre)urari, stari ori situatii a caror existenta in timpul savirsirii faptei fac ca realizarea eficienta a vreunei din trasaturile esentiale sa devina imposibila. Aceste circumstante sunt8starea de e(trema necesitate-exista atunci cind o persoana care a savirsit o fapta ilicita p\u a salva de la un pericol iminent, care nu poate fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporalaori sanatatea sa, a unei alte persoane sau un bun important al sau sau al altei persoane, sau un interes public. -onditiile p\u ca satrea de extrema necesitate sa inlature caracterul
1@

contraventional al faptei: pericolul ameninta valori sociale ocrotite de lege; pre)udiciul cauzat sa fie mai mic decit cel cauzat; sa nu existe o alta cale de inlaturare a pericolului; fapta prin care sa inlaturat pericolul sa constituie o cantraventie. Legitima aparare- actiune pe care o realizeaza o persoana,savirsind o fapta prevazuta de legea contraventionala, p\u a inlatura efectele unui atac care pericliteaza valorile sociale ocrotite de lege. -onditiile: -e)istemta atacului direct,imediat,material si real-atacul este o comportare violenta a omului indreptata impotriva unei valori sociale ocrotite de lege. Atac direct cind actiunea este indreptata direct asupra valorilor ocrotite de legea contraventionala; atac imediat cind s-a dezlantuit si se afla in curs de desfasurare, se consuma odata cu incetarea agresiunii; atac material- cind se foloseste diverse instrumente p\u al realiza; atac real daca el exista dar nu e presupus de persoana. -pre(udiciul sa fie adus atentatorului; -sa nu fie depasite limitele legitimei aparari. Iresponsabilitateaincapacitatea persoanei de asi da seama de urmarile faptelor sale sau de asi diri)a in mod normal vointa in timpul savirsirii actiunii\inactiunii ilicite. -onditiile: sa e)iste o stare de incapacitate psihica a persoanei;- este necesar ca starea de incapacitate sa e)iste in momentul savirsirii faptei; -fapta savirsita sa fie prezuta de legea contraventionala. Constringerea fizica si-sau psihica- constituie cauza de inlaturare a raspunderii atunci cind fapta se savirseste prin constringere. -onditiile constringerii fizice:- persoana nu poate sa se impotriveasca constringerii;- fapta sa fie prevazuta de legea contraventionala;- persoana sa nu posede libertatea de vointa si actiune. -onditiile constringerii psi$ice:- asupra psi$icului faptuitorului sa se exercite o actiune de constringere de catre o alta persoana prinn amenintare grava; - pericolul sa nu poata fi inlaturat decit savirsind contraventia. 3iscul intemeiat- actiune\inactiune autorul careia nu a avut la dispozitie o alta cale de a atinge scopil social util. Cazul fortuit 2 consta in comiterea unei fapte prevazuta de legea contraventionala , rezultatul careia este consecinta unei forte care nu putea fi anticipata. -onditiile:-rezultatul faptei sa fie consecinta unei impre)urari imprevizibile; -impre)urarrea imprevizibila sa fi intrat in con)unctie cu fapta a carei consecinta a determinat-o; -fapta sa fie stipulata de legea contraventionala. 4".)tudiu comparat privind persoana -uridica ca subiect al raspunderii contraventionale. .ste pasibil; de r;spundere contraven<ional; persoana )uridic;, cu excep<ia autorit;<ilor publice =i institu<iilor publice, 6n cazurile prev;zute de --ontr, pentru contraven<iile s;v6r=ite 6n numele s;u ori 6n interesul s;u de c;tre organele sale ori de reprezentan<ii acestora dac; aceasta corespunde uneia dintre urm;toarele condi<ii: a# este vinovat; de ne6ndeplinirea sau de 6ndeplinirea necorespunz;toare a dispozi<iilor legii ce stabilesc 6ndatoriri sau interdic<ii pentru desf;=urarea unei anumite activit;<i; b# este vinovat; de desf;=urarea unei activit;<i ce nu corespunde actelor sale constitutive ori scopurilor declarate; c# fapta care a cauzat sau a creat pericolul cauz;rii de daune 6n propor<ii considerabile unei alte persoane, societ;<ii ori statului a fost s;v6r=it; 6n interesul acestei persoane, a fost admis;, sanc<ionat;, aprobat;, utilizat; de organul s;u 6mputernicit ori de persoana cu func<ie de r;spundere. +ersoana )uridic; r;spunde contraven<ional 6n cazul 6n care este prevazuta expres sanc<ionarea ei. Astfel, 6ntreprinderea individual; r;spunde ca persoan; )uridic;. 3;spunderea contraven<ional; a persoanei )uridice nu exclude r;spunderea persoanei fizice pentru contraven<ia s;v6r=it;. 4$.)istemul sanctiunilor contraventiionale. Sanctiunea contraventionala este o masura de constringere statala si aplicata faptuitorului in modul stabilit de lege p\u savirsirea cu vinovatie a contraventiei, avind drept scop ocrotirea valorilor sociale, prevenirea comiterii unor noi contraventii atit de catre cel sanctionat cit si de catre alte persoane. Astfel in functie de destinatari sistemul sanctiunilor contraventionale se impart in categorii: +-sanctiunile aplicabile persoanelor fizice; ,-persoanelor (uridice; sanctiunile aplicabile persoanelor fizice sunt: avertismentul-consta in atentionarea contravenientului asupra pericolului faptei savirsite,recomandindu1>

i sa respecte in continuare dispozitiile legale.amenda-sanctiune pecuniara, se stabileste in unitati contraventionale"1M Blei#. Se aplicata persoanelor fizice este de la 1-1,B de unitati.+ersona vinovata de comitere unei fapte contraventionala si supusa amenzii poate ac$ita 1\ din amenda stabilita daca o plateste cel mult in > ore de la momentul savirsirii, astfel se considera ca este ac$itata in intregime.Amenda treb.ac$itata in decurs de !Bzile de la data stabilirii ei, iar daca in acest rastimp nu instanta de )udecata poate stabili: amenda in marime dubla"nu poate depasi limita maxima#; privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate pe un termen de la @-1 luni; munca neremunerata in folosul comunitatii; arest contraventional. Privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate. Privarea de dreptul de adetine anumite functii- consta in interzicerea temporara de a desfasura o anumita activitate , inclusiv prin privarea pers.fizice de un drept special. Aceasta poate fi aplicata in cazul in care activitate a fost folosita la savirsirea contraventie. "unca neremunerata in folosul comunitatii- consta in antrenarea contravenientului, in afara timpului de serviciu de baza sau de studii, la munca stabilita de autoritatea adm.publ.locale, se stabileste de la 1B-@Bore, timp de -4 ore pe zi- se aplica doar persoanelor care doresc sa o execute. -ontravenientul in caz de esc$ivare de la munca neremunerata infolosul comunitatii este sanctionat cu arest contraventional"1ziM ore de munca#. #rest contraventional-consta in privarea de libertate pe un termen stabilit prin $otarire )udecatoreasca. Se aplica p\u savirsirea unei fapte care atenuiaza sau creeaza un pericol real p\u sanatate ori integritate corporala a persoanei, sau in cazul neexecutarii intentionate a unei alte sanctiuni contrventionale, arestul poate dura de la !-1, zile; privarea de dreptul special "port de arme,#. Sanctiuni aplicabile pers.,uridice-amenda"vezi mai sus#marimea ei este de la 1B-,BB unitati conventionale; privarea persoanei de dreptul de a desfasura o anumita activitate-consta in stabilirea interdictiei de a inc$eia anumite trnzactii, de a emite actiuni sau alte titluri de valoare etc, termenul !-1 luni. -)pulzarea masura de indepartare silita de pe teritoriul 3/ a cetatenilor starini si a apatrizilor care au incalcat regulile de sedere. 4(.Procedura contraventionala. Notiunea5 scopul si sarcinile. +rocedura contraventionala este o activitate reglementata de lege, desfasurata de catre organele imputernicite ,cu participarea partilor si a altor personae ca titular de drepturi si obligatii , avind ca scop constatarea si examinarea cazurilor contraventionale , aplicarea si executarea sanctiunilor contraventionale astfel incit sa se asigure ordinea de drept , precum si apararea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor. +rocedura contraventionala are drept scop elaborarea unui mecanism bine c$ibzuit,legitim de realizare a normelor material ale dr.contraventional privind aplicarea corecta a masurilor de constringere statala,inclusive a sanctiunilor contraventionale pentru asigurarea executarii deciziilor de aplicare a pedepsei contraventionale. Scopul procedurii contraventionale poate fi atins numai prin efectuarea anumitor activitati ,care in stiinta administrarii sint numite sarcini.+otrivit legislatiei in vigoare ,sarcinile procedurii contrav. Sunt: 1.clasificarea la timp,sub toate aspectele,deplina si obiectiva a impre)urarilor fiecarui caz; .solutionarea cazului contravene.in strict conformitate cu legislatia; !.asigurarea executarii $otaririi adoptate privind aplicarea sanctiunilor contrav.; 4.stabilirea cauzelor si conditiilor care au contribuit la comiterea contrav.; ,.prevenirea contraventiilor; @.educarea cetatenilor in spiritual respectarii legilor al intaririi legalitatii

4*.3ircumstantele ce exclud procedura contraventionala.

1F

+rocedura centraventionala nu poate fi inceputa ,iar cea inceputa urmeaza a fi incetata in urmatoarele cazuri: 1.lipseste faptul contreventiei- faptul contraventiei il constituie obiectul,latura obiectiva ca elemente constitutive ale contraventiei. 'biectul contrav. 5e orienteaza la acele relatii sociale care pot sa apara in urma neonorarii regulilor de conduit stabilite in dispozitia normei material a dreptului contrav.si prote)ate prin sanctiunea normei respective pasibile aplicarii in modul stabilit prin lege. Aatura obiectiva a contrav. 5e indica modalitatea atentarii la obiect. .fapta comisa nu mai este considerata contraventie in legea noua-fapta care printr-o lege noua nu mai este considerata contraventie nu se sanctioneaza iar sanctiunea stabilita si neexecutata anterior intrarii in vigoare a noii legii u se executa. !.autorul faptei antisocial ilicite nu este subiect al raspunderii contraventionale. 0n cazul cind exista faptul unei contraventii mai mult decit atit cind aceasta fapta este comisa cu vinovatie procedura contrav.nu poate fi inceputa,sau daca este va fi incetata deoarece autorul ei potrivit legii nu este subiect al raspunderii contrav..ste vorba de reprezentantii diplomatic ai statelor straine sau de alte pers.care nu cade sub incidenta )urisdictiei contraventionale a 3/ sau in cazul carora este inlaturata raspunderea contrav. ..e(istenta unor cause dintre care inlatura caracterul contraventional al faptei comise faptaantisociala comisa va avea caaracter contrav.in cazul in care va intruni integral urmatoarele trasaturi :ilegalitatea,penalitatea ,culpabilitatea.Aipsa oricarei dintre acestea exclude existenta caracterului contrav.al faptei si consecinta exclude aplicarea constringerii statale. Se considera cauze care inlatura caracterul contrav.al faptei comise: Starea de extrema necesitate Starea de iresponsabilitate constatata in modul stabilit de lege Aegitima aparare -onstringerea fizica,psi$ica 3iscul intemeiat -azul fortuit ,.e(istenta unor cause care inlatura raspunderea contraventionala pentru fapta comisa- legislatorul a prevazit anumite circumstante cind persoana vinovata de comiterea unei contraventii poate sau trebuie abcolvita de raspunderea contrav.: 3enuntarea de buna voie la savirsirea contrav. -omiterea unei tentative 0mpacarea victemei cu faptuitorul +rescriptia raspunderii contrav. Amnistia @.decesul persoanei presupuse a fi faptuitorul unei contraventii- persoana presupusa a fi faptutor al unei contraventii a decedat pina la inceperea procedurii contraventionale ea nu mai poate fi inceputa.0n cazul decesului ei in timapul cercetarii cazului procesul contraventional urmeaza a fi incetat..xceptie de la aceasta regula constituie cazul in care persoana decedata dar presupusa ca faptuitor al unei contraventii trebuie sa fie reabilitata. >.pentru acelasi fapt si in privinta aceleiasi persoane e(ista o decizie&hotarire definitiva-nimeni nu poate fi supus de doua ori raspunderii contrav.pentru aceeasi fapta,iar unul dintre drepturile persoanei considerate ca faptuitor al unei contraventii este dreptul de a nu fi urmarit sau sanctionat de mai multe ori pentru aceeati fapta. F.pentru acelasi fapt este sau trebuie sa fie pornita urmarirea penala-conraventia ca instiutie )uridica de baza a dreptului contraventional are multe tangente cu infractiunea ca institutie )ur. de baza a dr. penal.&ese ori in etapa constatarii unei fapte antisocial ilicite,pornind de la informatia initiala de care dispune in momentul respective organul constatator este foarte complicat sa fie formulata o concluzie definitiva referitoare la caracterul faptei comise.

4,.Participantii la procedura contraventionala8 drepturile5 obligatiile si responsabilitatea lor.

1I

0n procedura contrav.un interes personal urmaresc:persoana pasibila de pedeapsa sau trasa la raspundere contrav.,partea vatamata si reprezenaantii legali ai acestora. &in momentul pornirii procesului contrav./aptuitorul are dr.:la aparare;sa cunoasca fapta imputata;sa fie asigurat in cel mult ! ore cu un aparator din oficiu,daca este pasibil de sanctiunea arestului cntrav.;sa anunte in cazul retinerii prin autoritatea competenta sa examineze cauza contrav.,pers.la alegerea sa,despre faptul si locul retinerii;sa fie audiat in prezenta aparatorului daca accepta sau cere sa fie audiat;sa ia cunostinta de materialele din dosar si sa i se elibereze la cerere in cel mult 4 ore copia de pe p-v;sa prezinte probe;sa formulize cereri;sa conteste decizia asupra cauzei;sa retraga orce plingere depusa personal sau de aparator in interesele sale. Obligatii: Sa se prezinte la citarea agentului constatator sau a instantei de )udecata;sa accepte la cererea examinarea si perc$izitia sa corporala; sa fie supus expertizei )udiciare;sa se supuna dispozitiilor legale. 0ictima are dreptul1 la inregistrarea neintirziata a cererii sale in modul stabilit si la solutionarea ei; sa prezinte documente,alte mi)l.de proba in confirmarii pretentiilor sale; sa-si retraga cererea in cazurile prevazute de lege; sa atace decizia agentului constatator sau a instantei de )udecata; sa fi asistata in procesul contrav.de un aparator ales; sa 0 se elibereze la cererea in cel mult 4 ore copii de pe materialele din dosar. Obligatii1 sa se prezinte la cererea agentului constatator sau a instantei de )udecata,sa dea explicatii la solicitarea lor; sa prezinte la cererea agentului constatator sau a inst.de )ud. documente si mi)loace de proba de care dispune,mostre pentru cererea comparativa; sa accepte sa fie supusa sxaminarii medical in cazul in care pretinde ca s sa cauzat un pre)udiciu fizic; sa se supuna dispozitiilor legitime ale reprezentantului organului de urmarire contrav.sau ale presedintelui sedintei de )udecata; !repturile reprezentantului legii- persoana imputernicita sa reprezinte in proc. contrav.persoanele fizice lipsite sau restrinse in execitiu,interesele faptuitorului si ale partii vatamate care sint pers.minore sau personae ce nu pot in virtutea defectelor lor fizice sau psi$ice,sa,si exercite singure drepturile in cazurile contrav. 0n calitate de reprezentanti legali pot aparea:parintiifaptuitorului sau partii vatamate,infietorii,tutorii,curatorii. aparatoru-avocatul are dreptul sa participle la procedura contrav.pentru a asigura asistenta )uridica sau reprezentarea partii pe care o asista,in baza de contract sau din oficiu. $artorul-persoana citata in aceasta calitate de organul constatator sau de organul care examineaza cazul precum si de persoana care face declaratii in modul stabilit de lege.Are dreptul: Sa 0 se comunice in legatura cu ce cauza este citat si temeiul )uridic de citare Sa refuse a face declaratii a present diferite probe,daca acestea pot fi folosite ca probe care marturisesc impotriva sa sau a rudelor sale; Sa inainteze cereri; Sa ceara recompense c$eltuielilor effectuate; Sa fie asistat de un aparator pe care la ales ca reprezentant. .ste obligat1 Sa se prezinte la citarea agentului constatator sau a instantei de )udecata pentru a face depozitii si a participa la actiuni procesual;Sa prezinte la cererea organului de urmarire contraventionala sau a instantei ,documente,alte mi)loace de proba,mostre; Sa se supuna dispozitiilor legale ale agentului constatator sau ale instantei de )udecata 2(pertul-persoana desemnata pentru a efectua investigatii in cazul prevazut de -- care nu este interesata de rezultatul cauzei contraventionale si care aplica cunostinte special din diferite domenii si deprinderile practice prezinta rapoarte in baza investigatiilor realizate. !repturi1 Sa ia cunpostinta de materialele din dosarul contrav. 3eferitoare la obiectul expertizei+ Sa formuleze demersuri de a i se pune la dispozitie materialele suplimentare,care sint necesare pentru prezentarea unei convluzii+ -u permisiunea organului care cerceteaza cazul,sa puna faptuitorului ,delicventului sau contravenientului,partii vatamate ,martorilor intrebari ce tin de obiectul extertizei+Sa asiste la exmaninarea cazului+Sa ceara compensarea c$eltuielilor suportate in legatura cu participarea la procedura contraventionala Obligat:Sa se infatiseze la c$emarea organului care examineaza cazul; Sa prezinte o concluzie obiectiiva asupra c$estiunilor ce i se propun spre examinare; Sa nu divulge circumstantele si datele ce i-ua devenit cunoscute in urma efectuarii expertizei; Sa se supuna dispozitiilor legale ale organului care efectueaza cercetarea cazului Specialistul-persoana neinteresata
B

de rezultatele cauzei contraventionale,cu suficiente cunostinte si deprinderi speciale pentru a acorda a)utor agentului constatator sau instantei de )udecata,c$emata sa participe la efectuarea actiunilor procesuale in cazurile prevazute de --.&repturi: Sa ia cunostinta de materialele cauzei si sa puna intrebari participantilor la actiunea procesuala respectiva pentru a formula o concluzie adecvata,sa ceara completarea materialelor si datelor puse la dispozitie pentru stabilirea concluziei+ Sa faca obiectii care vor fi incluse in procesul-rerbal al actiunii procesuale respective referitoare la descoperirea,ridicarea,pastrara obiectelor,precum si sa dea alte explicatii conform competentei sale profesionale+ Sa primeasca recompensa pentru lucrul efectuat Obligatii: Sa se prezinte la c$emarea agentului constatator sau a instantei de )ud. Sa prezinte agentului constatator documentele ce confirma calificarea lui in domeniul respectiv sa-si aprecieze obiectiv capacitatea de a acorda a)utorul necesar ca specialist Sa se afle la locul efectuarii actiunii procesuale sau in sedinta de )udecata atita timp cit este necesar pentru a acorda a)utor ca specialist si sa nu paraseasca fara permisiune locul efectuarii actiunii procesuale sau sedinta de )udecata Sa faca concluzie de constatare te$nico-stiintifica sau medico-legala Sa se supuna dispozitiilor legale ale agentuliu constatator Sa respecte ordinea stabilita in sedinta de )udecata Sa nu divulge datele si circumstantele ce eau fost cunoscute.Interpretul-persoana care poate traduce dintr-o alta limba poate interpreta semnele celor muti ori surzi,cunoaste terminologia )uridica,nu este interesata de rezultatele cauzei contraventionale si accepta sa participe an aceasta calitate. Are dreptul1 Sa puna intrebari persoanelor prezente la desfasurarea diferitelor etape ale procedurii contrav.pentru precizarea traducerii Sa ceara compensarea c$eltuielilor suportate in legatura cu participarea la actiunea procesuala in cauza contrav.,in afara de cazurile in care si-a executat obligatiile de traducator in timp serviciului 0nterpretul este obligat: Sa se infatiseaza la c$emarea organului Sa efectueze complet si exact traduccerea ce i s-a incredintat Sa respecte cererile legale ale organului care examineaza cauza Sa nu divulge circumstantele si datele care i-ua fost cunoscute in timpul participarii la actiunea procesuala "rocurorul- participa la procesul contrav n limitele competentei stabilite pri lege ,care este destul de larga. Are dreptul1 Sa porneasca procesul contraventional Sa aplice in cazurile prevazute de lege o sanctiune contrav. Sa verifice legalitatea actiunilor agentului constatator Sa exercite alte drepturi prevzute de lege "/.3ontrolul activitatii organelor executive8 scopul5 esenta si subiectii controlului. "1.3ontrolul administrativ e ectuat de catre organele puterii executive. &e -ontrol al ramurii executive este menit; s; asigure legii =i disciplina 6n zonele aflate sub controlul lor 6n gestionarea economic;, structura social;, cultural;, administrativ; =i politic;, 6n sistemul 6n cadrul organismelor lor, 6ntreprinderi, institu<ii =i organiza<ii. -ontrol al ramurii executive pot fi 6mp;r<ite 6n: a# general; b# departamental c# din departamentale. /onitorizarea general; presupune examinarea 6ntregul complex de probleme de obiecte de controlat. +unerea sa 6n aplicare este asociat cu activit;<ile puterii executive a competen<ei 6n total: +re=edintele 3epublicii /oldova =i de 1uvern. &epartamentului de control este efectuat 6ntr-o industrie a dat 6n termeni de organismelor subordonate =i organiza<ii de toate organele din sectorul central al administra<iei publice. &easupra departamentului de control se efectueaz; 6n ceea ce prive=te ele nu sunt sub autorizare a organelor =i organiza<iilor din partea expertiza interdisciplinare =i unele organe de expertiz; industriei, cu competen<e adecvate. &in controalele de mai sus institu<ional; trebuie diferen<iat; de supraveg$ere administrativ;, care const; 6n verificarea performan<ei care func<ioneaz; 6n diferite sfere =i sectoare ale administra<iei =i a normelor speciale de norme imperative. "2.)upraveg9erea administrativa ca mi-loc de asigurare a legalitatii si disciplinei.
1

Supraveg$ere administrativ; este un anumit tip de control de stat. .senta sa este de a monitoriza performan<a existente 6n gestionarea de o varietate de reguli speciale, 6n general, norme obligatorii consacrat 6n legisla<ia =i reglement;rile reguli "de trafic, siguranta la foc, comer<, =i sanitare, protec<ia mediului =i alte standarde#. Acesta se desf;=oar; 6n ceea ce prive=te organele executive, 6ntreprinderi, institu<ii, organiza<ii, asocia<ii publice =i cet;<eni. -aracteristici de supraveg$ere administrativ; este c;, 6n primul rNnd, 6ntre subiec<ii =i obiecte de supraveg$ere nu este sopod organizatorico-subordona<i, =i anume activit;<i de supraveg$ere se aplic;, de regul;, sub supraveg$erea obiecte, indiferent de subordonarea lor departamentale =i forme de proprietate. 7n consecin<;, supraveg$ere administrativ;, prin natura sa este a departamentului. +rincipalele sarcini de supraveg$ere administrativ; care rezult; din natura con<inutului activit;<ilor lor este de a oferi o solu<ie limpede, aplicarea unitar; a unor norme speciale =i a statului universal acceptate, =i anume statul de drept 6n guvernare. Solu<ia a acestei sarcini se realizeaz; prin prevenirea, combaterea criminalit;<ii, urm;ririi penale a autorilor acestora. "3.3ontrolul -udecatoresc. Esenta si particularitatile lui. %unc<ia principal; a sistemului )udiciar 6n 6ntregime este realizarea obiectivelor de )usti<ie. .a a f;cut temele de )udiciar 6n constitu<ional, a procedurilor civile, administrative =i penale. Orm;rind )usti<iei, a instan<elor )udec;tore=ti prev;d pentru protec<ia drepturilor =i intereselor legitime ale cet;<enilor, 6ntreprinderilor, institu<iilor, organiza<iilor, interese guvernamentale =i cele publice, prin urmare, consolidarea statului de drept. Administrarea )usti<iei este o baz;, dar nu numai func<ia de instan<ele de )udecat;. 7n cursul activit;<ilor lor, pe care le efectueaz; alte func<ii, 6n special - func<ia de control )urisdic<ional al legalit;<ii actelor emise =i comise de ac<iune de c;tre autorit;<ile executive, lor de func<ionari. -on<inutul principal al controlului )urisdic<ional ca o modalitate de a asigura legalitatea 6n administra<ia este 6n evaluarea sa )uridic; a ac<iunilor =i decizii ale autorit;<ilor executive, func<ionarii acestora, pentru a identifica 6nc;lc;ri de drept, a drepturilor =i intereselor legitime ale cet;<enilor, 6ntreprinderilor, institu<iilor =i organiza<iilor, condi<iile de munc; =i cauzele lor, de m;suri pentru a restabili drepturile 6nc;lcate =i interese legitime 6n aducerea f;pta=i 6n fa<a )usti<iei.