Caracteristici

Perioada aparitiei Context international Locul aparitiei Reactie fata de Teoretician Reprezentanti Perioada aparitiei Context romanesc Teoretician Reprezentanti

Simbolism
sfritul secolului al XIX-lea n Frana parnasioanismului i naturalismului Jean Moreas,care n 1886,a publicat un celebru articolmanifest, Le symbolisme Arthur Rimbaud, Charles Baudelaire, Stephane Mallarme sfritul secolului al XIX-lea Alexandru Macedonski tefan Petic, Ion Minulescu i, mai ales, George Bacovia,

Modernism
secolului al XX-lea (1857) n Frana negarea traditiei Charles Baudelaire publica Florile raului Edgar Allan Poe secolului al XX-lea E.Lovinescu Lucian Blaga Tudor Arghezi Ion Barbu

Traditionalism

modernismul lovinescian

in primele doua decenii ale secolului al XX-lea Nichifor Crainic Vasile Voiculescu Ion Pillat Adrian Maniu Lucian Blaga Aron Cotru intoarcerea la originile literaturii; ideea ca mediul citadin este periculos pentru puritatea sufletelor; promoveaza problematica taranului; pune accent pe etic, etnic, social; cultiva universul patriarhal al satului; proza realista de reconstituire sociala;

Trasaturi

- Raportul dintre simbol (semn,cuvant) i eul poetic nu este exprimat, ci sugerat, aadar sugestia este o manier artistic obligatorie a creaiei simboliste; -tema general o constituie starea confuz i nevrotic a poetului ntr-o societate superficial, meschin, incapabil s perceap, s inteleag i s aprecieze nivelul artei adevrate; alte teme i motive simboliste: oraul de provincie sufocant, natura ca stare de spirit, anotimpurile apocaliptice, dezintegrarea de materie, iubirea scitoare, moartea ca proces de descompunere, solitudinea dezolant, motivul apei ca substana eroziv,

-preocuparea pentru o poezie de cunoastere, poezia devenind o modalitate de contemplare a lumii; -se face apel la functia simbolica a limbajului; se cultiva principiul disonantei (eul liric este prins intre trairi contradictorii,intre care nu exista nicio posibilitate de conciliere); -apare fragmentarismul*;

motivul instrumentelor muzicale, motivul cromatic, olfactiv, etc. -poezia simbolist exprim numai atitudini poetice sau stri sufleteti specifice acestui curent literar: tristeea, dezgustul, oboseala psihic, disperarea, apsarea, spaima, nevroza, toate fiind sugerate prin simboluri, fr a fi numite; -corespondena dintre cuvintele-simbol i elementele din natur este principalul procedeu artistic de construire a poeziilor simboliste. Trsturile obiectului din natur sugereaz strile interioare ale eului liric. (De ex: cuvntul-simbol "plumb" are drept corespondent un metal greu, de culoare cenuie, maleabil i cu o sonoritate surd); -preferina pentru imagini imprecise, difuze, fr contur; muzicalitatea creaiei simboliste se construiete fie prin prezena instrumentelor muzicale, fie prin muzicalitatea interioar a versurilor (prin verbe sau interjecii auditive); -cromatica este de asemenea fie exprimat direct prin culori cu putere de simbol, fie sugerat prin corespondene; -olfactivul se manifest prin mirosuri puternice; -sinestezia este un procedeu artistic care marcheaz asocierea concomitent a mai multor percepii diferite (sunet,culoare, parfum) i trezirea simultan a simurilor; -versul liber este o noutate prozodic; refrenul accentueaz starea poetic, prin repetiia cromatic, olfactiv sau muzical a simbolurilor.

se impune estetica uratului(trasatura prezenta in poezia lui T.Arghezi) -apar metafore surprinzatare,revelatorii*(-//-in poezia lui Blaga) se observa intelectualizarea emotiei(-//-in poezia lui Barbu) -o caracteristica dominanta a limbajului ar fi ambiguitatea; -se observa folosirea sintaxei eliptice si contorsionata; -depersonalizarea (eul poetic tinde sa fie o prezenta tot mai discreta); -metamorfoza cuvintelor; -poetii modernisti sunt indiferenti la gustul publicului comun; -noul limbaj se caracterizeaza prin:preferinta pentru versul alb, tehnica ingambamentului (continuarea unei idei in versurile urmatoare, scrisa cu litera mica de la inceput de rand);

istoria si folclorul sunt principalele izvoare de inspiratie, dar intr-un mod exaltat; ilustrarea specificului national, in spirit exagerat. - ntoarcerea spre trecut ca unic reper moral salvator - cultivarea aspectelor tradiionale (obiceiuri, srbtori, costume, muzic, gastronomie), n opoziie cu cele strine - predilecia pentru teme precum pmntul i muncile cmpului, legtura cu pmntul, cultul neamului i al naintailor, continuitatea generaiilor, ntoarcerea nlocurile natale, casa i biserica - insistena asupra temei religioase, mai ales n liric, prinevocarea scenelor biblice semnificative i autohtonizarea lor - tipologia preferat: haiducul, rzeul, ciobanul, clugrul sau preotul - limbajul poetic se caracterizeaz printr-un registru stilistic arhaic i popular, vocabular cu regionalisme - respectarea sintaxei, a topicii i a punctuaiei consacrate