Sunteți pe pagina 1din 163

PRINCIPII

FUNDAMENTALE IN ESTETICA DENTO-SOMATO-FACIALA CU IMPACT IN ELABORAREA TEHNOLOGICA A RESTAURARILOR PROTETICE

STIINA CARE SE OCUP CU STUDIUL FRUMOSULUI N NATUR, N ART, N VIAA SOCIAL I PRODUCTIV

METODA

DESCRIPTIVA

METODA

CANONICA

FATA ROTUNDA

FATA OVALA

FATA PATRATA FATA TRAPEZOIDALA

FATA DREPTUNGHIULARA

FATA-- FIGURA

LINIA INTERSPRINCENARA

PLANUL MEDIAN

TRH

Oph

Ln. bisprancenar
Ln. bipupilara

Ln. subnazala Ln. bicomisurala St. labio-mentonier GN

Planul medio-sagital

-planul medio- sagital; -ln. prin unghiul intern al ochiului; -ln. prin pupila; -ln. prin unghiul extern al ochiului; -tangenta la Zygion.

M. Leonardo Da Vinci: Sn-Gn=Sn-N; M. Da Vinci modificata: Oph-Sn=Sn-Gn; M. Boianov:Dist. Intercomisurala=StomionGn; M. Boianov modificata: dist. Interpupilara= Stomion-Gn; M. Willis: Fanta labiala- fanta palpebrala= Sn-Gn; M. compasului de aur Appenrodt: SnGn(gura inchisa)= 3/5Sn-Gn(gura deschisa).

Buza superioara= 1/3 Sn-Gn; Fanta labiala este la unirea a 1/3 cu 2/3 a etajului inferior; Santul labio- mentonier imparte distanta fanta labiala- Gn n doua jumatati; Criteriul Burstone :n repaos buzele abia se ating, fara efort sau dezvelesc max 2-3 mm de la nivelul incisivilor Rosul buzei superioare= rosul buzei inferioare (sau b. sup.=1/3 i b. inf.= 2/3); Fanta labiala= 1/3 din latimea fetei la acest nivel;

METODA DESCRIPTIVA

METODA CANONICA

APRECIERE GLOBALA

FRANTZ JOSEPH DE HABSBURG

CONVEX

CONCAV

DREPT

TREAPTA LABIALA

APRECIEREA EGALITATII ETAJELOR

SUPERIOR

MIJLOCIU

INFERIOR

UNGHIUL LUI HADJEAN Gl N 150-160

Linia E

Or

P.Frankfurt

Po

P.Camper 90-110 P. Izard P. Simon Go

BUZELE ARCADA

DENTO- ALVEOLAR

GINGIA
DINII

BUZELE
-

BUZA SUPERIOAR BUZA INFERIOAR FANTA LABIAL

Componenta epiteliala

Componenta musculara

-Primul mparat roman -Pax Romana / Pax Augusta 40 de ani de domnie -Epoc de mare deschidere i evoluie cultural

Octavianus Augustus 63 BC 14 AC

Arhitectul mparatului Octavian Augustus


Autorul primului tratat de arhitectur De ArhitecturaArhitectul,

Marcus Vitruvius Pollio 70 BC.- 25 BC

omul de cultur, desigur medicul , trebuie s aib solide cunotine de mecanic, geometrie, s tie multe legende, s-i fi ascultat cu srguin pe filozofi, s tie muzic, s nu ignore medicina , s cunoasc soluiile juritilor, s aib cunotine de astrologie i de legile cerului (VITRUVIUS)

Cerinele unei construcii:

FERMITAS VENUSTAS UTILITAS

Opera Garnier

ARCADA DENTO-ALVEOLAR

VENUSTAS

UTILITAS

Cladirea Parlamentului din Ujjayanta- India

Convenien Distribuie Proporie Ordonare Euritmie Dispoziie Simetrie

Biserica Sf.Vasile din Moscova

Palatul Versailles

Diastema

Treme

Incongruente dentare

dimensiunea arcadei dentare trebuie sa urmareasca dimensiunea arcadei alveolare

ABATERI DE LA NIRUIREA DENTAR ARMONIOAS

PROPORTIA= raportul matematic al partilor

Euclid Pitagora

PROPORTIA DE AUR

TRIUNGHIUL DE AUR (AL LUI PITAGORA)

DREPTUNGHIUL DE AUR

CEA MAI FRUMOASA FIGURA GEOMETRICA ELEMENTARA ESTE TRIUNGHIUL

Sirul lui Fibonacci

0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 .

SIRUL LUI FIBONACCI

SIRUL LUI FIBONACCI

PROPORTIA DE AUR LA NIVEL DENTAR

Modulul este raza unei coloane; latimea constructiei=27 moduli; inaltimea coloanei=14 moduli; inaltimea capitelului= 1modul; inaltimea arhitravei=1modul;

Vitruvius

Inaltimea fetei se include de 10 ori inaltimea corpului; capul este modul pentru corp asa cum raza colonadelor este modulul pentru templu; lungimea capului se include n corp POLYCLET de 7 ori degetul trebuie raportat la palma, palma la antebrat, antebratul la brat i bratul la corp VITRUVIUS fata este de 3 ori lungimea nasului canonul egiptean: mediusul se inscrie de 19 ori n inaltimea corpului. canon grec: egalitatea celor trei etaje ale fetei.

PROPORII DIMENSIUNI

INDICII PONT:

- LUNGIMEA ARCADEI=60 mm - LIMEA ARCADEI N ZONA MOLAR=50 mm - LIMEA ARCADEI N ZONA PREMOLAR=40 mm
LATIMEA MAXIMA A ARCADEI:EKM-EKM

LAIMEA MAXIM A ARCADEI x 100 = 83 LUNGIMEA MAXIM A ARCADEI

INDICELE DE ARCAD:

ORDONAREA = randuirea convenabila a partilor raportata la proportie si simetrie

Opera de stat din Viena

ORDONAREA DINILOR PE ARCAD IC 1/1, IL 1/1, C 1/1, PM 2/2, M 3/3

Templul zeitei Ahena ParthenosParthenonul

Opera din Sidney

Gaudi - La Sagrada Familia- Barcelona

CONTINUITATEA vs DISCONTINUITATEA ARCADEI

TREME DIASTEME

CONTINUITATEA vs DISCONTINUITATEA ARCADEI


EDENTAIE N ZONA FRONTAL EDENTAIE N ZONA LATERAL

DISPUNEREA DINILOR LA NIVELUL ARCADEI

O Sistem cartezian de axe

Rene Descartes

DISPUNEREA DINILOR MAXILARI PE ARCAD in sens mezio-distal fa de o ax vertical (in grade)


IC IL C PM1 PM2 M1 M2 M3 2,23 10,22 19,99 31,84 42,48 57,02 73,33 88,42

DISPUNEREA DINILOR MANDIBULARI PE ARCAD in sens mezio-distal fa de o ax vertical (in grade)

O F

IC IL C PM1 PM2 M1 M2 M3

3,45 12,39 21,41 32,21 52,31 69,74 78,15 88,43

ANOMALII ALE DISPUNERII DINILOR LA NIVELUL ARCADEI

Rapoarte interarcadice armonioase

Extraoral: etaje faciale egale trepta labiala normala profil plan convex. Intraoral:Contacte dento- dentare multiple, stabile,uniform distribuite Curbe de ocluzie armoniase

La nivel facial: modificarea rpoartelor dintre etajele fetei Alterarea profilului , modificarea treptei labiale Intraoral: contacte dento dentare instabile, neuniform distribuite, reduse ca numar Modidicarea curbelor de ocluzie

Ocluzie deschisa

Ocluzie cap la cap


Modificarea over-jet-ului Modificarea over bite-ului

Ocluzie adanca

PERSPECTIVA

Jean Antoine Watteau- Perspectiv

PERSPECTIVA- perceptia vizuala

diferita a dintilor din zona anterioara fata de cei din zona poterioara care par mai mici si mai intunecati
AMBRAZURI CONVEXITI

ALTERAREA PERSPECTIVEI
Alterarea perspectivei prin ignorarea conditiei de suprapunere partiala

Alterarea perspectivei prin ignorarea conditiei de descrestere a dimensiunilor dintilor din zona laterala

SPAIUL LATERAL NEGATIV


-

zona delimitata intre fetele vestibulare ale dintilor laterali si mucoasa jugala, care pare intunecata in timpul exercitarii functiei fonetice sau a zambetului Faciliteaza aparitia contrastelor

SIMETRIA =realizarea formelor si volumelor egale fata de o axa

Florena

SIMETRIA

Van Eyck-Sotii Arnolfini

Mae West Salvador Dali- Chipul lui Mae West ca apartament suprarealist

SIMETRIA-presupune existenta unui ax central (planul mediosagital) in jurul caruia este asezata compozitia, cu cele doua jumatati reflectandu-se una in cealalta mai mult sau mai putin ca in oglinda.

ASIMETRIA ARCADELOR DENTARE

ASIMETRIA ARCADELOR DENTARE

GINGIA - CONTUR

GINGIA - CONTUR

FESTON GINGIVAL FIN FESTONAT

FESTON GINGIVAL FERM APLATIZAT

Aspect de coaja de portocala

Localizarea punctelor de zenit gingival (puncte da maxima concavitate la nivelul marginii gingivale) in raport de axele dentare: usor spre distal la incisivii centrali si la canini, in conntinuarea axei la incisivii laterali

ALTERAREA CONTURULUI GINGIVAL

CULOAREA

PIGMENTI NATURALI-DINTI LA NEGROIZiI

COLORATIE ROZ

CULOAREA-COLORRI PATOLOGICE

Coloratie rosie intensa

Coloratie rosie violacee

GINGIA

CONTRAST

CONTUR
CONTRAST FORM PROPORII I CULOAREA UMBR

DIMENSIUNI

I LUMIN ILUZIA OPTIC

Reprezentarea grafica a liniei ce margineste un corp, o suprafata

triunghi

rectangul

oval

DINTII ARCULUI ANTERIOR

LINIA GINGIVAL

PROFILUL INCISIVILOR

1. DECUPAJ INCIZAL 2. DECUPAJ GINGIVAL

Contrastul presupune existenta a doua elemente opuse - se pot percepe numai prin comparatii: un element este mai mic sau mai mare cand il raportam la alt element. Contrastele joaca un rol de seama in lumea culorilor

Contrastul de calitate-opozitia dintre culorile saturate, stralucitoare si culorile amestecate, tulburate Contrastul de cantitate-raportul de marime a doua sau mai multe suprafete colorate. Este contrastul mult putin sau mare mic Contrastul clar-obscur-se obtine prin juxtapunerea unor culori cu luminozitati diferite. este necesara alaturarea culorilor si a nonculorilor cu luminozitati egale sau apropiate de culori si nonculori de intunecime egala sau apropiata. sugereaza si unele efecte impresive: aproape departe, greu usor

1.LINIA INCIZALA ARMONIOASA 2.TULBURAREA ARMONIEI LINIEI INCIZALE 3

3. DESCRIEREA TRIDIMENSIONALA A LINIEI INCIZALE


4

4.AMBRAZURILE INCIZALE

DINI DIN ZONA LATERAL

VARSTA

T A N A R A

FORMA DINTILOR IN FUNCTIE DE VARSTA, PERSONALITATE SI APARTENENTA LA SEX(LOMBARDI)

SEX

F E M E I E

FORMA DINTILOR IN FUNCTIE DE VARSTA, PERSONALITATE SI APARTENENTA LA SEX(LOMBARDI)

PERSONALITATE

FORMA DINTILOR IN FUNCTIE DE VARSTA, PERSONALITATE SI APARTENENTA LA SEX(LOMBARDI)

p u t e r n i c a

ANOMALII DENTARE DE VOLUM

ABRAZIE

LEZIUNI ODONTALE CORONARE

DISPLAZII I DISTROFII dentinogeneza i amelogeneza imperfecte, dinti Turner

DIMENSIUNI ,
TEXTUR ILUZIA

PROPORII

NATURALULUI CULOARE UMBR SI LUMIN ILUZIA OPTIC

LOBII STAREA DE SUPRAFA UNGHIUL DE TRANZIIE

LOBII

STAREA DE SUPRAFA

ZONA (UNGHIUL) DE TRANZITIE

RECONTITUIREA METALOCERAMIC A UNUI DINTE TNR

DINTE TNR

RECONTITUIREA METALOCERAMIC A UNUI DINTE VRSTNIC

DINTE VRSTNIC

PERCEPTIA CULORILOR

ADITIA CULORILOReste o proprietate a luminii incidente

SUBSTRACTIA CULORILOReste o proprietate a pigmentilor si filtrelor de culoare

PARTITIA CULORILOR (fuziunea spatiala a culorilor)-tehnica utilizata de catre pictorii pointillisti punctele de culoare utilizate in sugestia perspectivei

Pigmentii utilizati in restaurarile ceramice

FORMA STRUCTURA
TRIDIMENSIONALA

CULOAREA

STRUCTURA TRIDIMENSIONALA

LUNGIME LATIME ADANCIME

TENTA

= CULOAREA SATURATIA = INTENSITATEA NUANTEI LUMINOZITATEA = RAPORTUL ALB/ NEGRU

TENTA

SATURAIA

LUMINOZITATEA

Saturatia Nuanta

Sistemul Munsell
Luminozitatea

Nuantele (10): grena, grena albastru, albastru,verde-albastru, verde,

galben verde, galben, galben-rosu, rosu-divizate 10 000 de nuante Luminozitatea 10 segmente- fiecare divizata la randul ei 1000 grade de luminozitate

Saturatia (intensitatea, concentartia nuantei)

Culoarea nu este o proprietate a unui obiect ci mai mult o calitate a luminii pe care acesta o reflecta

Curba spectrala

Metamerie optica

Stabilirea conditiilor generale


1. Conditiile sursei care emite lmina de lucru (distributia energiei spectrale):
a. Intensitatea luminii
Raport optim lumina/caldura Solicitarea vizuala: Cantitate de lumina Diferentele de Blocarea umbrelor suficienta perceptiei detaliilor iluminare :raportul dintre intensitatea luminii de lucru si cea a mediului ambiant:

Diminuarea efectului de halou Varsta medicului: Intensitatea luminii necesara perceptiei detaliilor creste odata cu varsta

temperatura asociata culorii (ideal:5500K Curba spectrala a luminii emise Colour randering index (CRI) :raportul dintre energiile spectrale care alcatuiesc o culoare Ideal :100-echilibru perfect

CHEI DE CULORI

SPECTROFOTOMETRU

ETAPELE NREGISTRRII CULORII RECONSTITUIRILOR PROTETICE N CABINETUL STOMATOLOGIC


NR. CRT MANOPERA nregistrarea culorii dintelui de reconstituit la nceputul edinei terapeutice, naintea instalrii fenomenului de oboseal vizual
Utilizarea luminii naturale pentru nregistrare culorii. (Se pot utiliza i lmpi speciale cu lumin corectat radiaia luminoas emis de acestea cuprinde toate radiaiile din spectrul vizibil). Pacientul: fr machiaj, cu hainele acoperite cu o bavet n culori neutre ( albastru pal / gri- n cazul nostru)

Dintele nu se usuc n prealabil pentru a nu modifica culoarea natural a acestuia. Determinarea gradului de luminozitate a culorii: manevra se realizeaz cu ochii ntredeschii pentru a reduce cantitatea de lumin care ajunge la retin i a pe rmite celulelor cu conuri de la acest nivel s deceleze gradul de luminozitate al culorii Se fac comparaii rapide cu mostrele din cheia de culori (reprize nu mai lungi de 5 secunde pentru a nu se instala oboseala vizual care face s creasc sensibilitatea la grupul de culori galben orange) Se alege saturaia nuanei i apoi nuana propriu- zis corespunztoare nivelului de luminozitate ales iniial.
Mostra /mostrele de culoare alese se compar cu dintele de reconstituit n diferite condiii cum: dinte umed, dinte uscat, lumin natural i artificial din diferite unghiuri, nivel al buzei mai ridicat sau mai cobort. Dac exist dubii cu privire la culoarea aleas se alege una cu un grad de luminozitate mai mare care se poate modifica ulterior prin machiaj.

Se realizeaz harta cromatic a dintelui de restaurat precizndu-se toate detaliile legate de culoare, de individualizare structural, de transluciditate. Se nregistreaz gradul de lustru al suprafeei dentare

TRANSLUCIDITATEA

Unele corpuri au proprietatea de a emite radiatii cu lungimi de unda mai mari decat radiatiile incidente-LUMINISCENTA Daca emisa de lumina continua si dupa ce stimulul luminos a fost indepartat propritatea se numeste FOSFORESCENTA. Daca emisia de lumina inceteaza odata cu stimulul lumins atunci proprietatea se numeste FLUORESCENTA. La nivel dentar : florescenta : apre la un stimul luminos cu lungimea de unda : 340-350nm(spectru UV)Lungimea de unda ardaiatiei emise : 4000-410 nm.(in regiunea albastra a spectrului vizibil)

Structuri dentare narurale

Coroane de invelis metalo ceramice

. Aspect lptos prezentat, n urma fenomenului


de refracie a luminii, de unele medii cu particule fin dispersate sau bule de gaz microscopice i care apare rocat cnd este observat in lumina transmisa i albstrui cnd este observat in lumina reflectata.

Lumina transmisa Lumina reflectata

CORIDORUL ORAL

INCISIVUL CENTRAL DOMINANT

DINIIUMBR I LUMIN

DINIIUMBR I LUMIN

- DINTE DEVITAL

FLUOROZA

- HIPERBILIRUBINEMIE

TRATAMENT CU TETRACICLIN

ILUZIA OPTIC

ILUZIA OPTIC

CONVEX

CONCAV

LINIAR

IN ZBOR DE RINDUNICA

LABIAL

DENTO- LABIAL
DENTO- GINGIVAL

DENTO- MAXILAR

ZMBET

ERMETIC; ZMBET ASOCIAT CU DEZVELIREA DINILOR; ZMBET ASOCIAT CU DESCHIDEREA LARG A GURII.

Gradul de expunere a grupului frontal maxilar in relatia de postura:

Linia surasului

joasa

medie

inalt

linia marginilor incizale ale grupului frontal maxilar vs linia buzei inferioare

convexa plana

inversata

acoperita de buza inferioara


la distantade buza inferioara

in contact cu buza inferioara

Raportul intre planul incizal - linia sursului

Amplitudinea surasului (nr. dintilor vizibili):

Amplitudinea coridorului bucal:

Normal

Marit

Absent

Raportul dintre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei

Coincidente

Deviata la dr Deviata la stg

Raportul dintre linia marginilor incizale superioare si linia bicomisurala

Paralele Divergente la dr Divergente la stg

ANALIZA ESTETICA FUNCTIONALA


FUNCTIA FONETICA
FONEMA M
Spatiul de inocluzie fiziologica(mm): Gradul de expunere a dintilor maxilari

Gradul de expunere a dintilor mandibulari

FONEMELE V si F
Profilul incizal buza inferioara acopera incisivii maxilari(mm) buza inferioara este acoperita de incisivii maxilari(mm)

FONEMA S Spatiul interarcadic : absent, mm:

FONEMA E Spatiul interlabial ocupat de dintii arcului anterior maxilar : 80%, >80%